13.04.23 04:34 PM

Mosii de vara

”Moşii de vară“, ţinuţi în sâmbăta Rusaliilor, este unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Înainte se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi

De Rusalii se dau de pomană vase de lut, căni, străchini şi vase de lemn (cofe), împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apa. În unele sate bucovinene “Moşii de vară” încep încă în dimineaţăsâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp iar lumânările ard întreagă perioadă în care se desfăşoară ceremonialului de pomenire. Împăcarea sufletelor morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în morminte depind de bogăţia ofrandelor (pomenilor) şi de respectarea ritualulu

Conform credintei stramosilor, se pesupune ca sufletele mortilor parasesc mormintele in Joia Mare (inainte de Paste) si se reintorc in sambata Rusaliilor. Pentru ca sufletele sa se intoarca fara incidente unde le era locul,

Se credea ca impacarea sufletelor mortilor depinde de cat de bogate erau pomenile inchinate mortilor. Cateva dintre acele practici se pastreaza si astazi in unele zone, mai ales la sate, unde au loc slujbe de pomenirea mortilor oficiate de preot. Acesta parcurge intregul cimitir, pentru a sfinti fiecare mormant. La incheierea ceremonialului, satenii daruiesc unii altora (sau oamenilor saraci) din bucatele pregatite pentru sufletele mortior: colaci, placinte, coliva, sticle cu vin, fructe, flori, toate sfintite de preot.

În mitologia românească, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din

categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. Nu se cunoaşte originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele

personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste

sărbătoarea creştină postpascală a Cincizecimii şi devenită Duminica

Rusaliilor. 

În tradiţie se spune că cei care nu ţin sărbătoarea de Rusalii vor fi pedepsiţi de Iele. Acestea le vor lua minţile sau îi vor

schilodi. Rusaliile, cunoscute în mitologia românească sub denumirea de ” Iele”, sunt făpturi fabuloase, înzestrate

cu puteri magice, de seducţie, sălăşluiesc în văzduh, munţi, peşteri,

păduri şi pe malul apelor şi cascadelor.

Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se spune că se scaldă goale în izvoare, despletite şi dezlănţuite. Sunt temute mai ales dansurile Ielelor şi din vremuri îndepărtate se cunoaşte că dansul lor este numit Hora Ielelor, ele adorând să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoţei la glezne, picioare şi purtând voaluri subţiri, transparente, dansul lor fiind unul magic, bogat în taine şi simboluri de neînţeles pentru muritori. Ielele nu fac rău celor ce care le evita, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbuna pe ” vinovat ” luându-i minţile definitiv. Ele, Rusaliile, pedepsesc şi pe aceia care lucrează în această zi considerată a dansului lor, şi nu o preţuiesc şi sărbătoresc cum se cuvine.

O superstiţie spune că dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviţi să faci aceste lucruri.

Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Se mai spune şi că nu este de dorit să te prindă în Noapte de Rusalii, noaptea tainică a dansului Ielelor, nici la răscruci de drumuri, nici la marginea pădurii, nici în munţi, nici pe malul întunecat al apelor, căci aceia au şanse mari de a surprinde

dansul Ielelor şi de a-şi pierde minţile. 

Acest Mit al Ielelor, Rusaliilor, în timp s-a suprapus peste Sărbătoarea Creştină a Sfintelor Rusalii, iar din sărbătoare păgână, a devenit sărbătoare creştină,

păstrându-se de atunci aceste obiceiuri, datini, superstiţii şi legende cu Iele…

Cuvântul Rusalii vine din latinescul „rosalia”, care inseamnă sărbătoarea

trandafirilor.Sărbătoarea Rusaliilor sau Coborârea (Pogorârea) Sfântului Duh

(Spirit) este o sărbătoare creştină care se prăznuieşte in duminica de la 50 de zile

după Sărbătoarea de Paşte.În această zi Sfântă se comemorează

coborârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Isus Hristos. După pogorârea Sa asupra

Apostolilor, Sfântul Duh a rămas pentru totdeauna prezent, viu şi activ in Biserica

creştină. Duhul este comoara darurilor celor bune pe care credincioşii le primesc de la Dumnezeu: viaţa, sănătatea, puterea de

muncă, sfinţenia şi virtutea. In fiecare an, cei adunaţi in biserici de Rusalii aşteaptă toate acestea. Duhul ne invaţă adevarul şi ne călăuzeşte paşii şi voinţa spre tot ceea

ce este bun şi plăcut lui Dumnezeu. Biserica spune că toţi creştinii primesc darul

Sfântului Duh indată după botez. Astfel, devin purtători de Duh, iar  trupul lor devine

cum propăvăduia Sfântul Pavel “templul Sfântului Duh“.

Aceasta sarbatoare marcheaza Coborarea (Pogorarea) Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos, adica a Sfintilor Apostoli. Duhul Sfant a coborat asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc si i-a umplut pe acestia de darurile sale. Apostolii au inceput apoi sa vorbeasca despre invatatura Mantuitorului in diferite limbi straine, necunoscute de ei pana atunci. Dupa pogorarea Sfantului Duh asupra Apostolilor lui Iisus, acestia au devenit “preaintelepti” si au iesit in toata lumea sa savarseasca minuni dumnezeiesti. Ei au reusit sa raspandeasca invatatura crestina in randul oamenilor simpli, dar si in randul paganilor care se inchinau la idoli sau a imparatilor.

RusaliileSărbătoarea Rusaliilor este prăznuită întotdeauna la 50 de zile după Paşte,

şi este totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine întrucât, în aceeaşi zi, în urma predicii rostite de către Sfântul Apostol Petru, s-au

alăturat creştinismului 3.000 de suflete ce au format astfel prima comunitate creştină din Ierusalim şi nucleul Bisericii de mai târziu.

Paştele şi Rusaliile sunt cele mai vechi sărbători creştine fiind prăznuite încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Ca vechime şi importanţă sărbătoarea

Rusaliilor vine îndată după cea a Paştelui. Pe timpuri, erau oprite îngenuncherea şi postirea în toate zilele Cincizecimii, interzise jocurile din

circuri şi palestre, spectacolele păgâne de teatru etc. În semn de mare prăznuire şi bucurie casele se găteau cu flori şi ramuri verzi de tei sau nuc,

obicei moştenit de la evrei care sărbătoreau şi ei Cincizecimea cu flori şi fructe.

În zilele noastre, acest obicei s-a păstrat aducându-se în biserici frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste

Sfinţii Apostoli.

În sâmbăta Rusaliilor se ţin Moşii de vară (numiţi şi Moşii de Rusalii, Moşii cei mari sau Moşii de sâmburi) un moment important al cultului morţilor de

la noi. Pe vremuri exista credinţa că sufletele celor morţi părăseau mormintele în Joia Mare (înainte de Paşti), zburând slobode ori

preumblându-se printre cei vii cele 50 de zile, după care se reîntorceau în lumea de dincolo, în ajunul Rusaliilor.

Pentru ca această reîntoarcere să se petreacă  fără evenimente neplăcute se ţin anumite ritualuri de îmbunare a spiritelor celor morţi -  oamenii

împodobesc cu ramuri de tei gospodăriile, mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori, sunt aprinse lumânări, iar la porţile cimitirelor se întind

meşe cu flori, cu colaci şi vin, iar preoţii satelor oficiază slujbe de pomenire.

Sunt vestite legendele potrivit cărora Rusaliile se scaldă pe timpul nopţii, în lumina argintie a lunii, goale şi despletite; apoi se prind într-o Horă a Ielelor, dansând cu patimă într-un cerc, executând un dans fantastic, şi

bogat în taine neînţelese muritorului de rând. Însă cel ce este surprins ca priveşte dânsul lor îi sunt luate minţile. De aceea, de mai demult exista credinţa că drumeţii care umblă  în noaptea de Rusalii să ţină la brâu

usturoi, fire de busuioc, frunze de tei ori de nuc pentru a putea înlătura puterea misterioasă a Ielelor. Sunt evitate în această noapte rascrucile de

drumuri, malurile apelor, marginile de pădure tocmai pentru a nu surprinde dansul lor tainic şi astfel a-şi pierde minţile.