Locuinta bifamiliala P+1Localitatea TUNARI, judet ILFOV

PROIECT INSTALATII SANITARE

Proiectat : Ing Dima Mihaela CatalinaCoordonator proiect: Arh. Ruxandra Crutescu

BORDEROU DE CONTINUT

A. PIESE SCRISE Foaie de garda Borderou de continut Memoriu tehnic Breviar de calcul Caiet de sarcini Necesar de materiale

B. PIESE DESENATE

- Instalatii sanitare – Plan parter

- Instalatii sanitare – Plan etaj

MEMORIU TEHNIC

Prezenta documentatie trateaza la nivel de proiect tehnic instalatiile sanitare ( alimentare cu apa rece si calda, canalizare menajera, canalizare pluviala ) aferente unei locuinte bifamiliale situata in localitatea Tunari, judetul Ilfov.

Cladirea are regimul de inaltime P+1 si are doua bai la etaj, o baie si un grup sanitar la parter si doua bucatarii.

Instalatia interioara de alimentare cu apa rece va fi executata din PVC – 60, iar instalatia interioara de alimentare cu apa calda din PP ( polipropilena).

Obiectele sanitare prezente, vor fi prevazute cu baterii de amestec.Prepararea apei calde de consum menajer se va face intr-o centrala

murala si o instalatie solara. Sarcina termica necesara pentru prepararea apei calde de consum

menajer, a fost calculata in situatia in care ar functiona simultan toate armaturile. Sarcina rezultata este de 48kw, dar avand in vedere faptul ca nu vor functiona simultan toate armaturile, se va alege o centrala termica cu puterea utila de 28kW si o instalatie solara cu patru panouri solare si un boiler bivalent de 400l.

Alimentarea cu apa rece a consumatorilor din cladire se va face dintr-un put forat, prin intermediul unui recipient de hidrofor cuplat cu o pompa de circulatie.

Montare instalatiilor interioare se va face functie de dorinta beneficiarului, ingropat sau aparent.

Instalatia interioara de canalizare se va realiza din PVC, colectarea apelor uzate menajere facandu-se intr-un bazin vidanjabil cu doua compartimente, cate unul pentru fiecare familie.

BREVIAR DE CALCUL

1.Instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer

1.1.Dotarea tehnica cu obiecte sanitare

Pentru locuinta bifamiliala, se prevad urmatoarele obiecte sanitare: in baia de la parter se vor prevedea:

- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;- un lavoar.- o cada de baie- o masina de spalat rufe

in grupul sanitar situat la parter se vor prevedea:- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;- un lavoar;

in baile situate la etaj se vor prevedea:- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;- un lavoar;- o cada de baie.- o masina de spalat

in bucatariile situata la parter se va prevedea:- un spalator dublu.

1.2.Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer functie de destinatia cladirii.

Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer, (exprimate in l/om,zi) pentru ladirile de locuit, sunt normate in STAS 1478-90 si redate in tabelul 1.

Tabelul 1Necesarurile specifice de apa rece si calda in functie de destinatia cladirii

(STAS 1478-90)

Destinatia cladirii

Necesar specific in litri

Total apaDin care apa calda

- l/zi, persoana l/zi, persoanaCladiri de locuit

Preparare locala a apei calde

170 60

1.3.Debite specifice, presiuni normale de utilizare, echivalenti de debit.

Debitul specific de calcul al unei armaturi (punct de consum) care se mai numeste si consum specific este un debit conventional exprimat in l/s si considerat normal pentru o anumita intrebuintare a apei.

Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila la armatura (punct de consum) care asigura iesirea apei cu o viteza corespunzatoare debitului specific.

Echivalentul de debit al unei armaturi pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre debitul specific al armaturii respective si un debit specific:

Ales conventional ca unitate de masura:

In tabelul 2 sunt date: debitele specifice de apa rece si calda, echivalentii de debit si presiunile normale de utilizare pentru robinetele si bateriile de amestec de apa cu apa calda pentru consum menajer.

Tabelul 2Debitele specifice de apa rece si calda in scopuri menajere si igienice, diametrele conductelor de legatura, echivalentii de debit si presiunile normale de utilizare la punctele de consum (STAS 1478-90)

Denumirea punctului de consum Debit specific Presiunea normala de utilizare Hu, mH2Oechivalenti Debit specific

l/s1 2 3 4

a) baterii pentru:-spalator 15-cada de baie Dn15 -cada de dus Dn15 -lavoar Dn15

1,0011

0,35

0,200.200.20,07

2222

b)robinet pentru:-rezervor pentru spalarea closetului sub presiune Dn10

0.5 0.1 2

Presiunile normale de utilizare exprimate in scara manometrica in mH2O reprezinta presiunile apei in sectiunile de iesire ale armaturilor respective, pentru realizarea debitelor specifice.

1.4.Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitele de calcul pentru conductele de distributie a apei reci si calde pentru scopuri menajere se determina cu relatiile din tabelul 3, in care :

qc -debitul de calcul in l/s;E -suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta

respectiva;a -coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in

reteaua de distributie, ale carui valori sunt date in tabelul 4;b -coeficient determinat in functie de felul apei (rece sau calda) ale

carui valori sunt date in tabelul 5;c -coeficient determinat in functie de destinatia cladirii ale carui

valori sunt date in tabelul 3;

Componenta termenului e si valoarea coeficientului b sunt cele din tabelul 5, in care:

E1 -suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda;

E2 -suma echivalentilor robinetelor de apa rece stabilite cu relatiiile:

E1= ;

E2= ,

in care:ebj -echivalentul unei baterii de tip j;erj -echivalentul unui robinet de tip j;nbj -numarul bateriilor de acelasi fel j;nrj -numarul robinetelor de acelasi fel j;

Tabelul 3Relatii pentru debitele de calcul de apa rece si calda pentru consum menajer

(STAS 1478-90)

Destinatia cladirii Relatia de calcul a debitului Coeficientul c Domeniul de aplicareCladire de locuit qc

1 E

Tabelul 4Valorile coeficientului a din formulele redate in tabelul 3

(STAS 1478-90)

Regimul de furnizare a apei, in h/zi 24 17 14 10 6a 0.15 0.17 0.20 0.23 0.25

Tabelul 5

Valorile coeficientului b si sumei de echivalenti E (STAS 1478-90)

Tipul conductelor E bConducte de distributie a apei reci la punctele de consum in cazul in care distributia apei calde se face:-la temperatura de 60ºC; E=0.7E1+E2 1.0

Pentru determinarea debitului de calcul pentru un tronson de conducta se efectueaza urmatoarele operatii:

-se stabilesc toate puctele de consum alimentate cu apa din tronsonul respectiv;

-se determina echivalentii de debit ai fiecarui punct de consum al apei folosind tabelul 2;

-se calculeaza suma echivalentilor E ai punctelor de consum, in functie de tipul conductelor(conform tabel 5); -se determina debitul de calcul cu relatia corespunzatoare din tabelul 3.

1.5.Viteze economice(optime) necesare pentru dimensionarea conductelor

La instalatiile de alimentare cu apa rece si calda de consum proiectate, sarcina hidrodinamica necesara (presiunea necesara) rezulta ca urmare a dimensionarii conductelor si au in vedere vitezele economice si vitezele maxime admise ale apei in conducte.

Vitezele economice pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apa pentru consum menajer, in functie de diametrele conductelor si de inaltimile geodezice Hq, in m, ale punctelor de consum ale apei, sunt redate in tabelul 6 (conform STAS 1478-90).

Tabelul 6

Valorile vitezelor economice de circulatie a apei prin conducte de diferite diametre in functie de regimul de inaltime Hg al cladirilor(STAS 1478-90)

Diametrul nominal al conductelorDn mm

Cladiri cu puncte de consum la:Hg<15 m Hg>15 m

Viteza economica, m/s101520253240506380100125150200250300

0.10...0.750.45...0.800.55...0.900.60...1.000.60...1.100.60...1.200.70...1.200.80...1.300.85...1.400.90...1.400.95...1.451.00...1.501.10...1.601.10...1.601.10...1.60

0.10...0.500.30...0.550.35...0.600.40...0.650.40...0.700.45...0.700.45...0.750.55...0.800.55...0.850.60...0.900.70...0.950.75...1.000.80...1.200.80...1.200.80...1.20

Vitezele maxime admise ale apei in conducte (conform STAS 147-90) sunt in instalatiile de alimentare cu apa pentru consum menajer: 1.5 m/s;

1.6.Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer.

1.6.1.Relatii generale pentru calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde de consum.

La calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer se aplica relatii generale ale miscarii permanente sub presiune a fluidelor incompresibile.

Relatiile de calcul folosite sunt:-relatia de continuitate pentru un troson de conducta cu debit constant:

in care :Q este debitul de calcul al tronsonului de conducta ;v viteza economica(optima) ;A aria sectiunii transversale a tronsonului de conducta ;

Pentru conducte de sectiune circulara de diametru d, se deduce :

-relatia energiilor, considerand sectiunile de intrare (1) si de iesire (2) in care miscarea apei este paralela:

in care:z1, z2 -sunt cotele geodezice ale sectiunii (1) respectiv (2), fata de

un plan de referinta unic admis, respectiv energiile specifice de pozitie;

-inaltimile piezometrice, respectiv energiile specifice de

presiune;

-inaltimile cinetice, respectiv energiile specifice cinetice;

hr 1-2 -pierderile totale de sarcina pe tronsonul respectiv, intre sectiunile (1) si (2); v1; v2 -vitezele medii in sectiunile (1) si (2); a1; a2 -coeficientii Coriolis de neuniformitate a vitezelor; r1; r2 -densitatile apei in sectiunile (1) si (2); g -acceleratia gravitationala.

Intrucat diferenta termenilor cinetici este foarte mica, in practica se adopta relatia simplificata:

in care:

este cota piezometrica a sectiunii;

-relatii pentru calculul pierderilor de sarcina:

in care:

-pierderea de sarcina liniara; -pierderea de sarcina locala;

-pierderea de sarcina liniara specifica;

-modul de rezistenta al tronsonului de conducta;

-modul de rezistenta liniar;

-modul de rezistenta locala;

-lungimea tronsonului de conducta;

-suma coeficientilor de rezistenta locala;

-coeficientul de rezistenta hidraulica;

-criteriul Reynolds;

-coeficientul cinematic de vascozitate;

-rugozitatea relativa a conductei;

-rugozitatea absoluta a conductei;

-diametrul conductei.

Pentru dimensionarea conductelor de apa rece si calda s-au folosit nomograme de dimensionare.

Pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece se vor folosii conducte din policlorura de vinil ( PVC – 60 ), iar pentru alimentarea cu apa calda a consumatorilor se vor folosi conducte din polipropilena ( PP ).

Stabilirea pierderilor locale de sarcina s-a facut pe baza unei nomograme de dimensionare.

1.6.2.Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apa a instalatiilor

Considerand ca planul de referinta unic admis trece prin axa conductei de racord a instalatiei interioare la reteaua exterioara si scriind relatia energiilor intre punctul (1) de alimentare cu apa a instalatiei si punctul de consum (2) cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie, rezulta sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa a instalatiei din interiorul cladirii, sub forma:

[mH2O]unde:

-sarcina hidrodinamica necesara;

-inaltimea geodezica a punctului de consum (2);

-inaltimea de presiune nomala de utilizare a apei la

punctul de consum (2); -suma pierderilor totale de sarcina pe traseul cuprins intre punctele (1) si (2).

1.6.3.Metodologia si rezultatele calculului hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer.

Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer si de determinare a pierderilor totale de sarcina se efectueaza in urmatoarea succesiune:

-se intocmeste schema izometrica de calcul hidraulic a retelei, pe baza reprezentarilor din planurile de arhitectura si din schemele de montaj ale instalatiei respective;

-se identifica punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic din intreaga instalatie;

-se numeroteaza tronsoanele de conducte montate in serie care alcatuiesc traseul de alimentare cu apa al punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic din intreaga instalatie, numit traseu principal, si in mod analog se numeroteaza tronsoanele traseelor secundare(care pornesc din nodurile traseului principal), numerotarea tronsoanelor facandu-se de la punctul de consum spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei.

Pentru instalatia de distributie a apei reci, schema izometrica de calcul este redata in figura 1:

-se determina debitul de calcul al fiecarui tronson. Pentru reteaua de distributie a apei reci rezultatele calcului hidraulic sunt redate in tabelul 7;

-se calculeaza pierderile de sarcina liniare hri=il si totale hr=hri+hrl pe fiecare tronson si prin insumare pe intregul traseu principal.

Pentru instalatia de distributie a apei reci, schema izometrica de calcul este redata in figura 2:

-se determina debitul de calcul al fiecarui tronson. Pentru reteaua de distributie a apei reci rezultatele calcului hidraulic sunt redate in tabelul 8;

-se calculeaza pierderile de sarcina liniare hri=il si totale hr=hri+hrl pe fiecare tronson si prin insumare pe intregul traseu principal.

Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale ξ :pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece

tronson 1 2 cot 2 x 2.0= 4.0 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5 1 robinet 1 x 13= 13 17.5tronson 2 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5 1 reductie 1 x 0.3= 0.3 0.8

tronson 3 1 cot 1 x 1.5= 1.5 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5 1 robinet 1 x 10= 10

12tronson 4 1 teu 1 x 0.5= 0.5 1 cot 1 x 1.5= 1.5 2.0tronson 5 1 teu 1 x 0.5= 0.5 1 reductie 1 x 0.3 = 0.3 0.8tronson 6 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5 0.5tronson 7 1 robinet 1 x 10= 10

1 cot 1 x 1.5 =1.5 11.5

Figura 1.

CB L

S

L

R R

L

MS

CB S

123

4

56

127

9 10

14

13

11

17 1516

18

19

20

Schema izometrica de calcul - instalatie de alimentare cu apa rece

L

8

CB R

L

MS

L

MS

R

Tabel 7.Calculul hidraulic al instalatiei de apa rece

Nr. Tronson Armaturi e1 e2 E qc l d v i

h liniar = i•l

Σh liniar Σξ

h local =

Σξv²/2gΣh

local h totalH

utilizare HgH

necesar

- - - - - [l/s] [m] [mm] [m/s] [mmH2O/m] [mmH2O] [mmH2O] - [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 L 0.35   0.245 0.08 1.5 20 0.35 10 15 15 17.5 0.11 0.11 15.11    

2 L+CB 1.35   0.945 0.15 1.5 20 0.55 25 37.5 52.5 0.8 0.01 0.12 52.62    

3 R+L+CB 1.35 0.5 1.445 0.19 0.5 25 0.45 20 10 62.5 12 0.12 0.24 62.74    

4 R+2L+CB+MS 2.55 0.5 2.285 0.24 3.5 25 0.6 20 70 132.5 2 0.04 0.28 132.78    

5 R+2L+2CB+MS+S 4.55 0.5 3.685 0.30 0.7 25 0.8 45 31.5 164 0.8 0.03 0.30 164.30    

6 2R+3L+2CB+2MS+S 5.55 1 4.885 0.35 1.2 32 0.55 18 21.6 185.6 0.5 0.01 0.31 185.91    

7 4R+6L+3CB+3MS+2S 9.65 2 8.755 0.48 1.1 32 0.56 20 22 207.6 11.5 0.18032 0.49 208.09 2000 5450 7658.09

8 L 0.35   0.245 0.08   20 0.35 10                  

9 L+CB 1.35   0.945 0.15   20 0.35 10  

10 L+CB+R 1.35   0.945 0.15   20 0.55 25  

11 2L+CB+R+MS 2.55   1.785 0.21   25 0.6 20  

12 3L+CB+2R+MS+S 4.55   3.185 0.28   25 0.7 25  

13 L 0.35   0.245 0.08   20 0.35 10  

14 MS 0.85   0.595 0.12   20 0.4 15  

15 S 1   0.7 0.13   20 0.4 15  

16 S+CB 2   1.4 0.18   20 0.7 30  

17 S 1   0.7 0.13   20 0.4 15  

18 L 0.35   0.245 0.08   20 0.35 10  

19 R   0.5 0.5 0.11   20 0.5 20  

20 S+L+R 1.35 0.5 1.445 0.19   25 0.45 20                  

Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale ξ :pentru instalatia interioara de alimentare cu apa calda

tronson 1 2 cot 2 x 2.0= 4.0 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5 1 robinet 1 x 16= 16

1 reductie 1 x 0.3 =0.3 20.5tronson 2 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5 1 cot 1 x 2.0=2.0 2.5

tronson 3 1 cot 1 x 1.5= 1.5 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5 1 reductie 1 x 0.3= 0.3 2.3tronson 4 1 teu 1 x 0.5= 0.5 0.5tronson 5 1 teu 1 x 0.5= 0.5 0.5tronson 6 1 robinet 1 x 10= 10

1 cot 1 x 1.5 =1.5 11.5

Figura 2.

L

7

CB

L

MS

L

MS

CB L

S

LL

MS

CB S

12

3

45

116

8

9 13

12

10

16 1415

17

18

Schema izometrica de calcul - instalatie de alimentare cu apa calda

Tabel 8.Calculul hidraulic al instalatiei interioare de apa calda

Nr. Tronson Armaturi e1 E=0,7e1 qc l d v i

h liniar = i•l

Σh liniar Σξ

h local =

Σξv²/2gΣh

local h totalH

utilizare HgH

necesar

- - - - [l/s] [m] [mm] [m/s] [mmH2O/m] [mmH2O] [mmH2O] - [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]

0 1 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 L 0.35 0.245 0.053 1.5 16 0.55 60 90 90 20.8 0.31 0.31 90.31    

2 L+CB 1.35 0.945 0.105 2 20 0.5 20 40 130 2.5 0.03 0.35 130.35    

3 2L+CB+MS 2.55 1.785 0.145 3.5 20 0.6 25 87.5 217.5 2.8 0.05 0.40 217.90    

4 2L+2CB+MS+S 4.55 3.185 0.196 0.7 25 0.7 25 17.5 235 0.5 0.01 0.41 235.41    

5 3L+2CB+MS+S 4.9 3.43 0.204 1.2 25 0.7 25 30 265 0.5 0.01 0.42 265.42    

6 6L+3CB+3MS+2S 9.65 6.755 0.292 11 32 0.6 20 220 485 11.5 0.21 0.63 485.63 2000 5350 7835.63

7 L 0.35 0.245 0.053   16 0.55 60  

8 L+CB 1.35 0.945 0.105   20 0.5 20  

9 MS+L 1.2 0.84 0.099   20 0.5 20  

10 2L+CB+MS 2.55 1.785 0.145   20 0.6 25  

11 3L+CB+MS+S 3.9 2.73 0.181   25 0.6 20  

12 L 0.35 0.245 0.053   16 0.55 60  

13 L+MS 1.2 0.84 0.099   20 0.5 20  

14 S 1 0.7 0.090   16 0.55 60  

15 S+CB 2 1.4 0.128   25 0.6 20  

16 S 1 0.7 0.090   16 0.55 20  

17 L 0.35 0.245 0.053   16 0.55 20  

18 S+L 1.35 0.945 0.105   20 0.5 20                  

3. Instalatia interioara de canalizare a apelor uzate menajere.

3.1. Debite specifice, echivalenti de debit si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate menajere.

Debitele specifice de ape uzate menajere, respectiv cantitatile de ape evacuate de la anumite puncte de utilizare in unitatea de timp variaza in functie de tipul obiectului sanitar si sunt date in tabelul 9.

Tabelul 9Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite

obiecte sanitare sau puncte de consum, qS, echivalentul lor de debit, ES, diametrele nominale si pantele de montaj ale conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloane (STAS 1795-86)

Denumire punctului de consum

Debit specific de

curgere

qs , l/s

Echivalent de debit pentru

scurgereEs

Diametrulnominal al

conductei de legaturaDn , mm

Panta conductei de legatura

normala minima

ChiuvetaLavoarCloset cu rezervor montat pe vas si la semiinaltimeCada de baieSpalator simplu de vaseSpalator dublu de vaseSifon de pardoseala la dus sau la cada de dus

0.330.17

2.000.660.330.50

0.33

1.000.50

6.002.001.001.50

1.00

5030

100405050

50

0.00350.0035

0.00200.00350.00350.0035

0.0035

0.00250.0025

0.00120.00250.00250.0025

0.0025

Echivalentul de debit pentru scurgere, Es se defineste ca raportul intre debitul specific de scurgere qs si un debit specific qsu=0,33 l/s ales conventional ca unitate de masura.

Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau punctelor de consum la coloane este egal cu debitul specific indicat in tabelul 9.

Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere, debitul de calcul qc se calculeaza cu relatia generala:

in care:qs -debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor Es ai

obiectelor sanitare si ai puctelor de consum, debit ce se scurge in reteaua de canalizare considerata, l/s;

qs max -debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in reteaua de canalizare considerata, l/s;

Pentru cladiri de locuinte:

in care:a -coeficientul determinat infunctie de regimul de furnizare a apei

in reteaua de distributie ale carui valori sunt date in tabelul 10;c -coeficientul determinat in functie de destinatia cladirii ale carui

valori sunt conform tabelului 11 in care sunt redate si relatiile de calcul pentru debitul qs;

Tabelul 10Valorile coeficientului, a, determinat in functie de regimul de furnizare a

apei in reteaua de distributie (STAS 1795-86)

Regimul de furnizare a apei,

h/zi24 17 14 10

a 0.33 0.35 0.38 0.44

Tabelul 11

Valorile coeficientului, c, si relatiile de calcul q, pentru cladiri cu diferite destinatii (STAS 1795-86)

Destinatia cladirii Relatia de calcul Domeniul de aplicare a relatiei de calcul

Cladiri de locuit Es≥0,15

3.2.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor uzate menajere

Conductele de legatura de la obiectele sanitare la conducta. Diametrele conductelor de legatura a obiectelor sanitare la coloane rezulta din conditii functionale si constructive si se dau in tabelul 9.

Coloane. Diametrele coloanelor se determina din conditii constructive si hidraulice.

Conditia constructiva permite alegerea preliminara a diametrului coloanei care trebuie sa fie cel putin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitare sau grupuri de obiecte sanitare.

Conditia hidraulica este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic, cel mult egal cu debitul maxim indicat in tabelul 12. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, diametrul preliminar al coloanei se alege cu o dimensiune mai mare astfel incat conditia hidraulica sa fie indeplinita.

Tabelul 12Debitele maxime de ape uzate menajere si tehnologice cu suspensii

care pot fi evacuate prin coloane (STAS 1795-86)

Diametrul interior, mm 60 70 100 125 150 200Debitul maxim, l/s 1.12 2.5 4.55 6.5 9.75 12.5

Conducte orizontale colectoare. Diametrele conductelor orizontale colectoare de canalizare se dimensioneaza din conditii constructive si hidraulice.

Conditiile constructive permit alegerea preliminara a diametrelor conductelor orizontale colectoare si anume aceste diametre sa fie cel putin egale cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitare (tabelul 9) si cu diametrul coloanei care se leaga in conducta orizontala respectiva de canalizare.

Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale vr in m/s de scurgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontala de diametru preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu viteza minima vmin de autocuratire a conductei si mai mica sau ce putin egala cu viteza maxima admisa.

vmin ≤ vr ≤ vmax

Viteza minima admisa a apei. In conducte orizontale de canalizare este de 0,7 m/s pentru conducte inchise.

Viteza maxima a apei. In conducte orizontale de canalizare este de 4,0 m/s pentru conducte din PVC.

Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale vr se efectueaza cunoscand debitul de calcul qc, gradul de umplere u si panta de montaj a conductei.

Gradul de umplere u reprezinta raportul dintre inaltimea stratului de apa h din conducta si diametrul d al sectiunii acesteia (figura 3):

Figura 3.Gradul de umplere a conductelor circulare de canalizare

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului de scurgere cu nivel liber.

Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesara montarea conductelor de canalizare cu o panta minima, iar din motive de

siguranta in functionare se recomanda prevederea, ori de cate ori este posibil, a unor pante mai mari decat pantele minime, numite pante normale la care se realizeaza viteze de curgere mai mari decat vitezele minime de autocuratire si mai mici decat vitezele maxime admise. Pantele normale si minime de montaj in functie de natura apei uzate si de diametrul conductei sunt indicate in tabelul 13.

Tabelul 13Pantele normale si minime de montaj functie de natura apei uzate si

diametrul conductei (STAS 1795-86)

Diametrul nominal al conductei

Dn(mm)

Apa uzata menajerapante

Apa meteoricapante

normale minime normale minime50 0.0350 0.0250 - -70 0.0250 0.0150 0.0250 0.0200100 0.0200 0.0120 0.0200 0.0150125 0.0150 0.0100 0.0100 0.0080150 0.0100 0.0080 0.0070 0.0060200 0.0080 0.0070 0.0060 0.0050250 0.0070 0.0065 0.0055 0.0045300 0.0065 0.0060 0.0050 0.0040350 0.0060 0.0055 0.0045 0.0035400 0.0055 0.0050 0.0040 0.0030

Dimensionarea unei conducte orizontale de canalizare este corect facuta atunci cand prevazand o panta de montaj indicata in tabelul 13 se asigura un grad de umplere mai mic decat gradul de umplere maxim admis (tabelul 12) si se realizeaza o viteza reala de curgere in limitele admise.

Pentru calculul hidraulic al conductelor orizontale de canalizare se aplica relatiile:

in care: -debitul de ape uzate menajere egal cu debitul de calcul;

A -aria sectiunii transversale a curentului de apa;v -viteza medie de curgere a apei;

-raza hidraulica egala cu raportul intre aria sectiunii

curentului de apa, A, si perimetrul udat, p; Pentru conducte cu sectiune circulara de diametru d la curgerea cu sectiune plina a conductei:

iar la curgerea cu sectiune partial umpluta:

unde:a -unghiul la centru (figura 7);i -panta hidraulica, numeric egala cu panta geometrica de montaj a

conductei;

-coeficientul de rezistenta hidraulica (Chezy);

m -coeficientul de rugozitate: pentru tuburi din fonta, PVC tip U, azbociment m=0.10, iar pentru tuburi din beton m=0.12.

Pentru cazul curgerii cu sectiune partial umpluta s-au introdus rapoartele:

in care q si v reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la curgerea cu sectiune partial umpluta, iar qsp si vsp debitul si respectiv viteza medie a apei la curgerea cu sectiune plina a conductei.

Pentru calculul grafic al conductelor orizontale colectoare de canalizare de sectiune circulara a fost intocmita nomograma din Figura 4.

Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare a apelor uzate menajere este urmatoarea:

-se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare redata in Figura 5 pe baza reprezentarilor din planul cladirii si schema coloanelor. Pe schema de calcul s-au notat tipurile obiectelor sanitare si s-au numerotat coloanele si tronsoanele de conducta care se dimensioneaza incepand de la punctele de colectare spre punctul de evacuare a apelor uzate din retea;

-se alege preliminar, din conditia constructiva diametrul primului tronson al conductei orizontale de canalizare;

-din tabelul 13 se alege panta de montaj in functie de diametrul preliminar ales si tinand seama de conditiile constructive ale cladirii;

-se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta orizontala care se dimensionaza;

- in functie de natura materialului conductei, de diametrul preliminar si de panta aleasa se determina debitul qsp si viteza vsp la curgerea cu sectiune plina;

-se calculeaza raportul x si se determina gradul de umplere efectiv u si se compara cu gradul de umplere maxim admis din tabelul 13; Daca gradul de umplere u efectiv este mai mare decat gradul de umplere maxim admis, se alege un diametru preliminar mai mare cu o dimensiune decat cel ales initial din conditai constructiva, se recalculeaza x si se verifica din nou conditia ca gradul de umplere u sa fie mai mic decat cel indicat in tabelul 13;

- in functie de raportul x rezulta valoarea raportului z si se calculeaza viteza reala de evacuare a apei prin conducta orizontala de canalizare:

-se verifica conditia vmin≤vr≤vmax; daca aceasta conditie nu este indeplinita se alege un nou diametru preliminar cu o dimensiune mai mare decat cel ales initial si calculul se repeta ca mai sus pana la indeplinirea conditiei de mai sus.

Rezultatele calculului hidraulic al conductelor instalatiei interioare da canalizare a apelor uzate menajere dupa metodologia de mai sus sunt redate in tabelul 14.

Figura 4.

Diagrama pentru determinarea gradului de umplere si a vitezeireale de curgere la conductele circulare orizontale de canalizare

Figura 5.

SCHEMA COLOANELOR - CANALIZARE MENAJ ERA

PARTER

ETEJ

M1M2

1

2

3

4

5

6

1

2

3

4

6 5

7

Tabelul 14Calculul hidraulic al conductelor interioare de canalizare menajera

           conducte vertivale  

conducte orizontale      

nr tronson obiecte sanitare E qs qsmax qc qmax d panta d vsp qsp x u z vr

- - - [l/s] [l/s] [l/s] [l/s] [mm]   [mm] [m/s] [l/s]       [m/s]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1.1V WC 6 0.329 2 2.33 13.32 100                

1.2V WC+2L+CB+MS 10.5 0.438 2 2.44 13.32 100                

1,3V 2WC+2L+CB+MS 16.5 0.553 2 2.55 13.32 100                

1.4V 2WC+3L+CB+MS 17 0.561 2 2.56 13.32 100                

1.4O 2WC+3L+CB+MS 17 0.561 2 2.56     0.02 100 1.55 13.32 0.192 0.3 0.75 1.1625

1.5O L+CB 2.5 0.211 0.66 0.87     0.035 50 1.21 1.97 0.442 0.45 1.1 1.331

1,6o L 0.5 0.094 0.17 0.26     0.035 50 1.21 1.97 0.134 0.24 0.7 0.847

2.1V WC 6 0.329 2 2.33 13.32 100                

2.2V WC+2L+CB+MS 10.5 0.438 2 2.44 13.32 100                

2.3V 2WC+2L+CB+MS 16.5 0.553 2 2.55 13.32 100                

2.4V 2WC+3L+2CB+2MS 20.5 0.618 2 2.62 13.32 100                

2.4O 2WC+3L+2CB+2MS 20.5 0.618 2 2.62     0.02 100 1.55 13.32 0.197 0.3 0.75 1.1625

2.5O L+CB 2.5 0.211 0.66 0.87     0.035 50 1.21 1.97 0.442 0.45 1.1 1.331

2.6O L+MS 2 0.189 0.5 0.69     0.035 50 1.21 1.97 0.35 0.42 1 1.21

2.7O L+MS+CB 4 0.268 0.66 0.93     0.035 50 1.21 1.97 0.471 0.45 1.1 1.331

5. Instalatia de canalizare exterioara a apelor pluviale

Pentru canalizarea apelor pluviale se prevad in exterior, jgheaburi de colectare a apelor pluviale, racordate la coloane cu diametrul dn 100mm din PVC.

Legarea coloanelor la jgheburi se va face prin intermediul unor piese de racord speciale.

6. Dimensionarea conductei de alimentare cu apa rece din putBransamentul se dimensioneaza pentru debitul total Qbr compus din

debitul de apa rece si debitul de apa calda de consum menajer:

Qbr=0.77 l/s

Functie de debitul de apa se determina diametrul conductei, avand in vedere faptul ca aceasta va fi realizata din polipropilena: Dn 40mm;v=0.9m/s.

Se va alege recipientul de hidrofor si pompa de alimentare cu apa rece astfel incat sa se asigure alimentarea cu apa a celui mai defavorizat (indepartat) consumator.

Inaltimea de pompare necesara este de 30mcA. Se va alege un hidrofor cu pompa atasata cu urmatoarele caracteristici:debitul de apa rece 2.77 m3/h si inaltimea de pompare 30mcA.

7. Prepararea apei calde de consum menajer

Apa calda de consum menajer va fi preparata prin intermediul unei centrale termice murale cuplata cu o instalatie cu panouri solare.

Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum menajer se determina cu urmatoarea relatie:

Qc = Gc ∙c∙( tc – ta ) [kW],

unde: - Gc reprezinta debitul de apa calda de consum menajer, [kg/s];- c reprezinta caldura specifica a apei, [kJ/kg];- tc reprezinta temperatura apei calde la iesirea din schimbatorul de

caldura,[°C];- tc reprezinta temperatura apei reci la intrarea in schimbatorul de

caldura,[°C];Qc = 0.292 ∙4.186∙( 50 – 10 ) =48.86[kW],

Avand in vedere faptul ca armaturile nu functioneaza simultan se va alege o centrala termica de 28kW, luand in considerare faptul ca apa calda va fi preparata si prin intermediul instalatiei cu panouri solare.

Evacuarea gazelor arse se va face prin intermediul unui canal de fum, furnizat de firma producatoare si a unui cos de fum cu diametrul de 100mm, pe acoperisul cladirii.Cosul de fum are lungimea de 1.2 m( standard) si pentru a ajunfe pe acoperisul cladirii se vor folosii prelungitoare de cos de fum.

8.Caiet de sarcini

1. Instalatia interioara de alimentare cu apa rece si calda

Alimentarea cu apa rece se va face dintr-un put, prin intermediul unei pompe si al unui recipient de hidrofor……..

Pentru alimentarea cu apa rece se va folosi conducte din polipropilena, doar pentru conducta exterioara.

Pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece se vor folosii conducte din PVC - 60.

Instalatia interioara de alimentare cu apa calda de consum menajer va fi executata din PP.

Prepararea apei calde de consum menajer se va face prin intermediul unui sistem de panouri solare cuplat la un boiler bivalent si in cazul in care necesarul de apa calda nu va fi acoperit de instalatia cu panouri solare se va folosi o centrala termica murala de 24 kW.

Executarea si montarea instalatiilor

1. Organizaresa lucrarilor de executare si montare a instalatiilor

La executarea instalatiilor de alimentare cu apa se recomanda prevederile din “ Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, I9 “.

Executarea lucrarilor de instalatii de alimentare cu apa se face coordonat cu celelalte instalatii, coordonarea fiind necesara pe intreg parcursul executarii si montarii instalatiilor, incepand de la trasare.

2. Trasarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda

Prin oparatia de trasare se intelege stabilirea cotelor de montare a conductelor de distributie si a punctelor consumatoare de apa din cladire. Trasarea instalatiilor se face pe baza datelor din proiect si a planului de coordonare a tuturor retelelor de conducte ( apa rece, apa calda, canalizare ) care se monteaza in cladire.

Operatia de trasare incepe in faza in care peretii sunt inca netencuiti, iar pardoseala incaperilor inca neturnata. De aceea, este necesar sa existe un element comun de referinta. Acest element se numeste “linia la un metru”, situata la inaltimea de un metru de la cota pardoselii finite. Inaltimea ei se stabileste fata de un punct in care se cunoaste cu precizie cota pardoselii finite, si se transmite in fiacare incapere cu un furtun de nivel, cu tevi din sticla la capete. Fata de aceasta linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a conductelor din instalatie.

Trasarea in plan orizontal a instalatiei cuprinde: stabilirea a,plasarii conductelor principale de distributie;

pozitiile si cotele de amplasare a coloanelor si a golurilor necesare pentru trecerea acestora, prin pansee, iar in cazul coloanelor montate ingropat, pozitiile sliturilor ce trebuiesc executate;

pozitia punctelor de consum a apei;

Trasarea in plan vertical a instalatiei cuprinde: traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare; inaltimea de montare a obiectelor sanitare, locul de amplasare a diblurilor

necesare pentru montarea consolelor si cotele de montare a conductelor de legatura, pentru apa rece si calda, de la obiectele sanitare la coloane

3. Executarea si montarea retelelor interioare de conducte si a armaturilor anexe

Imbinarea tevilor din materiale plastice ( PP, PVC) rezistente la presiunea interioara de regim a apei ( 6 bar) se poate face prin sudare sau lipire ( imbinari fixe), Prin flanse sau cu racorduri olandeze ( imbinari demontabile).

Pentru sudarea tevilor si fitingurilor din materiale plastice se folosesc masini electrice cu comanda numerica. Toate modelele sunt echipate cu: termoplaca tratata cu materiale antiadezive, cu control electronic al temperaturii

de sudare; freza electrica cu dispozitiv de siguranta; unitate electrohidraulica, cu furtunuri hidraulice cu conectare rapida si un

distribuitor special care face posibila executarea unui ciclu complet de sudura, prin manevrarea unui singur levier;

Tipul de sudura si puterea de incalzire sunt reglate automat in functie de diametru, tipul tevilor si al fitingurilor ce urmeaza a fi sudate si temperatura ambianta.

Imbinarea prin lipire a conductelor din PVC se poate realiza direct teava la teava, sau cel mai des, cu fitinguri.

Pentru imbinarea prin lipire, cele doua suprafete ale conductelor ce urmeaza a fi puse in contact se calibreaza, se inaspresc prin frecare cu hartie abraziva, se sterg bine cu o carpa uscata, se degreseaza cu dicloretan, si apoi se ung cu adeziv. Dupa lipire, teava trebuie sa stea nemiscata timp de 24 ore, in atmosfera uscata, fara praf si la temperatura ambianta, cuprinsa intre +10 si 40 C. Atat in timpul lipirii cat si ulterior, la montaj, conductele din PVC trebuie ferite de zgarieturi, loviri sau actiuni mecanice.

La trecerea conductelor prin pereti sau pansee, se monteaza tuburi protectoare din tevi din otel, avand diametre cu o dimensiune mai mare decat cele ale conductelor de distributie, pentru a permite deplasarea conductelor la variatii de temperatura.

Montarea coloanelor se poate face aparent, in slituri, sau ingropat.La montarea coloanelor trebuie sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia dintre ele de restul instalatiei si a golirii lor in caz de reparatii. De aceea la baza fiecarei coloane se monteaza un robinet de inchidere alaturat unui teu de golire.

Coloanele sunt sustinute cu ajutorul unor bride metalice incastrate in elementele de constructie ( acolo unde este nevoie).

Montarea conductelor de legatura la bbiectele sanitare, se poate face aparent sau ingropat.Legaturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare ( lavoare sau spalatoare cu baterii stative) se monteaza cu panta astfel incat sa se asigure golirea apei prin coloane. Pentru rezervoarele de spalare aveceurilor, lavoare si spalatoare cu baterii montate pe perete, conductele de legatura se monteaza deasupra nivelului obiectelor sanitare respactive.

Racordarea conductelor de legatura la coloane se va face prin intermediul teurilor. Pe conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere care permit intreruperea alimentarii cu apa.

Montarea armaturilor obiectelor sanitare se va face prin intermediul unor racorduri flexibile prevazute cu piulite olandeze si garnituri de etansare.

4. Montarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora.

Obiectele sanitare si accesoriile acestora se vor monta numai dupa ce s-au efectuat probele de presiune ale retelelor de distributie a apei reci si a apei calde de consum si dupa ce s-au efectuat lucrarile de finisare din incaperi, pentru a se evita degradarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora, cu ocazia efectuarii acestor lucrari.

Functie de scopul in care sunt folosite, obiectele sanitare se fixeaza pe pereti (lavoare, spalatoare, vase de closet) sau pe pardoseala ( cazi de baie, cazi de dus, vase de closet).

Fixarea pe pereti a obiectelor sanitare, a suporturilor sau a consolelor de sustinere a obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora se paote realiza cu dibluri metalice introduse in pereti cu pistolul cu aer comprimat.

Fixarea pe pardoseala se poate realiza cu suruburi pentru lemn pe dibluri din lemn incastrate in pardoseala, sau prin simpla asezare si sprijinire pe pardoseala, fie pe suporturi proprii ( picioare) pentru cazi de baie, fie pe suporturi executate din caramida pentru cazi de baie sau cazi de dus.

5. Montarea conductei dede alimentare cu apa rece din put

Conducta exterioara de alimentare cu apa din put se va executa din PP si se va monta ingropat intr-un sant , sub adancimea de inghet, sant executat cu mijloace mecanice sau manuale.

Imbinarea tevilor se va face prin mufe si adezivi, sudura sau polifuziune.

6. Montarea echipamentelor si utilajelor

Montarea hidroforului si pompei se va face in spatiul tehnic, amplasat la parterul cladirii.

Dupa montarea hidroforului se vor monta armaturile necesare si se va racorda pompa la conducta de aspiratie ( din put).

Inainte de punerea in functiune a pompei trebuie sa se realizeze amorsarea pompei ( umplerea cu apa a pompei si a conductei de aspiratie prin robinetul de amorsare).

Probarea si receptia instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum

Probarea conductelor se efectueaza la o presiune de 1.5 ori presiunea de regim, insa minim 6 bar, timp de 20 min. Proba se executa dupa aerisirea instalatiei.Probarea conductelor din materiale plastice se va face dupa 24 ore de la efectuarea ultimei lipituri sau suduri.

Inainte de darea in exploatare, conductele se umplu cu apa si se golesc dupa 24 ore , doua zile consecutiv. Dupa aceasta oparatie se ia o proba de apa, pentru a se analiza si verifica daca apa este potabila.

Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa

Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa incepe dupa receptia acestora, cand investitorul certifica realizarea lucrarilor de catre unitatea de executie, in conformitate cu prevederile contractuale si cu documentatia tehnica de proiectare.

Responsabilitatea exploatarii instalatiilor de alimentare cu apa potabila revine proprietarului.

La exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa, se aplica prevederile “Normativului pentru exploatarea instalatiilor sanitare”, indicativ I9/1.

Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa cuprinde urmatoarele operatii: revizia tehnica a instalatiei; reparatii curente; reparatii capitale; reparatii accidentale.

Controlul si verificarea instalatiilor au un caracter permanent si se fac pe baza unui program, de catre personalul de exploatare.

Revizia instalatiilor se face periodic si are ca scop cunoasterea starii instalatiilor la un anumit moment, in vederea luarii unor masuri, astfel incat instalatiile sa functioneze la parametrii stabiliti.

2. Prepararea apei calde de consum

1.Montarea instalatiei solare

a. Amplasarea boilerului si echiparea acestuiaboilerul se va amplasa in spatiul tehnic, in apropierea centralei termice, pasii de montare fiind urmatorii: montarea picioarelor boilerului; imbracarea boilerului cu husa speciala cu care acesta este livrat; aplicarea ornamentelor si fixarea termometrului; se prevad robineti pe tur si pe returul serpentinelor; montarea pe conducta de alimentare cu apa rece (de la sursa la boiler): supapa de sens; vas de expansiune; robinet de golire; pe conducta de apa calda se va monta o supapa de siguranta de 6 bar.

b. Montarea suportilor pe acoperisPentru o buna functionare a panourilor solare, acestea vor fi orientate spre Sud si vor avea un unghi de inclinare de 35 - 50….In cazul montarii mai multor suporti in serie, acestia vor fi rigidizati intre ei cu ajutorul setului de bare de conectare

c. Conectarea panourilor intre eleColectorul poate fi ridicat pe acoperis cu ajutorul unui cablu care se petrece peste stuturile de racord ale colectorului. Pentru conectarea colectoarelor se folosesc seturi de montaj, cu unul mai putin decat numarul colectoarelor.

d. Racordarea panourilor la circuitul solarracordarea panourilor la circuitul solar ( tevi din Cu) se va face prin intermediul unui set de racordare livrat odata cu panourile solare.

e. Pozarea tevilor din CuMontarea tevilor din cupru se va face pe cat posibil in interior, intr-o nisa, (pentru diminuarea piaerderilor de caldura). Vor fi consolidate prin intermediul unor bride metalice cu surub si diblu, amplasate la maxim 1.5 m una fata de cealalta.Imbinarea tevilor se va face prin sudura cu aliaj de sudura.

f. Montarea pompei Pompa se va monta pe returul instalatiei solare, conform instructiunilor de montaj cu care este livrata.

g. montarea automatizariiLa montarea automatizarii se va urmarii schema de montaj a automatizarii din cartea tehnica cu care este livrata automatizarea. Se va lega obligatoriu la impamantare. Functionarea completa a instalatiei se asigura numai cand sunt racordati toti senzorii si toate aparatele.

h. Incarcarea instalatiei cu agent termic

Incarcarea cu agent termic se va face cu ajutorul unei pompe manuale de umplere pana la obtinerea unei presiuni maxime de 3.5 bar la “rece” (max. 30 C). Ventilele de aerisire trebuie sa fie deschise.Incarcarea instalatiei se va face dupa umplerea cu apa a boilerului.

i. Izolarea tevilor din cupruIzolarea tevilor se face numai de verificarea etanseitatii sistemului. Tevile se izoleaza cu cochilii din vata minerala cu banda de aluminiu.

j. Reglajul debituluiReglajul se va face in stare de functionare a instalatiei dupa ce aceasta a fost

umpluta si aerisita si pompa de recirculare a fost pornita.Prestabilirea debitului volumic se face actionand asupra comutatorului cu

trei pozitii ale pompei.Debitmetrul amplasat sub pompa se regleaza pentru un debit volumic de 1-1.7l/min/panou.

k. Verificarea finala a instalatiei nivelul vidului in panou - 0.9 mbar ( citit pe manometrul adaptorului de vid); presiunea agentului termic din instalatie - min 3bar( citita la manometrul

amplasat langa carcasa pompei); debitul - va fi cel indicat mai sus( citit la debitmetrul de sub pompa de

circulatie ); automatizarea va indica parametrii setati si cei variabili.

2. Montarea centralei termice murale Manualul de utilizare trebuie citit cu atenţie pentru a cunoaşte modalitatile prin care folosirea centralei sa se facă corect si in deplina siguranţa.Punerea in funcţiune trebuie făcuta doar de către personal tehnic autorizat.Fabricantul este absolvit de orice responsabilitate in situaţiile ivite ca urmare a nererespectarii instrucţiunilor si prescripţiilor prezentului manual.

Utilizarea centralei

Înaintea punerii in funcţiune a centralei, se recomanda verificarea instalaţiei de alimentare cu gaz metan, urmărindu-se cu precădere daca:

- gazul este închis;- racordarea la cazan s-a făcut corect;- au fost montate dispozitivele de control si siguranţa cerute de reglementările

in vigoare.Asiguraţi-va ca supapa de siguranţa este conectata la un racord de canalizare. Fabricantul nu este responsabil de pagubele produse de apa eliminata prin supapa de siguranţa datorita creşterii presiunii din instalaţie.In cazul sesizării mirosului de gaz:

- nu actionati asupra nici unui întrerupător electric, a telefonului sau a oricărui alt tip de echipament care poate genera scântei;

- deschideţi ferestrele si uşile in scopul creării unor curenţi de aer care sa aigure eliminarea gazelor;

- inchideti robinetii de gaz;- solicitaţi indicaţiile unui personal de specialitate;- nu atingeţi suprafeţele centralei aflata in funcţiune;- in cazul lucrărilor de intretinere la coşul de fum sau la componentele

acestuia, inchideti centrala termica;- in cazul apariţiei unei defecţiuni nu actionati decât asupra comutatorului de

oprire a centralei; reparaţiile (in perioada de garanţie) trebuie făcute doar de către personal calificat autorizat cu folosirea pieselor de schimb originare;

- centrala dumneavoastră a fost conceputa pentru prepararea apei calde la temperaturi inferioare punctului de fierbere a apei si este necesara conectarea acesteia la un sistem compatibil cu aceşti parametri;

- centrala nu poate fi utilizata decât in scopul pentru care a fost conceputa; - nu permiteţi accesul la centrala a copiilor sau a persoanelor care nu sunt

familiarizate cu acest tip de echipament;- centrala nu poate fi expusa condiţiilor atmosferice.

Instalarea centralei termice

Instalarea trebuie făcuta de către personal calificat autorizat, reponsabil cu respectarea tuturor instrucţiunilor din prezentul manual.

- nu uitaţi sa indepartati capacele de protecţie din plastic de pe capetele conexiunilor centralei;

- protejaţi centrala de impuritatile generate in timpul instalării si in particular protejaţi partea superioara a acesteia (zona coşului de fum); este recomandabil sa acoperiţi centrala termica pe toata perioada instalării;

- întrucât fiecare cazan este testat si reglat dinamic in fabrica înaintea livrării, o mica cantitate de apa ramane in circuitul acesteia; acest lucru poate conduce la blocarea pompei de circuit, motiv pentru care este recomandabil sa se procedeze la deblocarea manuala a acesteia, înaintea pornirii centralei;

- nu uitaţi sa deschideţi robinetii de aerisire înaintea trecerii la operaţia de umplere a instalaţiei;

- nu indepartati dopul de protecţie a punctului de măsura la presostat;- este recomandabil sa spalati instalaţia de încălzire atât pe circuitul de apa

rece cat si calda in scopul eliminării tuturor impuritatilor din circuit;- este recomandabil sa se procedeze la iniţializarea pornirii centralei înaintea

montării unui termostat de ambient, in scopul eliminării secvenţiale a unor posibile defecte cauzate de acesta;

- daca centrala este echipata cu un programator digital, atunci când efectuaţi setările orare, nu uitaţi ca pentru fiecare setare de timp „ON” trebuie sa fie

prevăzut si un „OFF” iar de fiecare data trebuie sa indicaţi zilele saptamanii pentru care centrala trebuie sa respecte acest program;

- unele produse au incorporat un sistem de întârziere anti-ciclica. Este normal ca atunci când aprindeţi pentru prima oara centrala, aceasta sa funcţioneze câteva secunde apoi sa se oprească. După trecerea a 3-4 minute, cazanul se va reaprinde si va funcţiona normal. Acest ciclu nu va funcţiona in cazul preparării ACM;

- daca aveţi îndoieli in ceea ce priveşte montarea corecta a centralei, citiţi cu atenţie prezentele instrucţiuni iar daca este necesar consultaţi un reprezentant service autorizat.

3. Instalatia interioara de canalizare menajera

Instalatia interioara de canalizare menajera va fi executata din conducte din PVC.Apele reziduale vor fi colectate intr-un bazin vidanjabil. Conductele colectoare, care vor fi amplasate in exteriorul cladirii, pana la bazinul vidanjabil vor fi executate din PP.

Executarea si montarea instalatiilor de canalizare menajera

1. Montarea retelelor interioare de canalizare

Montarea colectoarelor orizontale de canalizare se incepe de la iesirea ei din cladire, mergandu-se catre coloana cea mai indepartata care trebuie racordataLa montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme: respectarea pantei de montare prevazuta in proiect; verificarea corespondentei dintre conducta de iesire din cladire si intrarea in

bazinul vidanjabil.Colectoarele orizontale se vor monta sub pardoseala de la parter si se prevad

curbe si piese de ramificatie la 45……, pentru ca scurgerea sa se faca usor si sa se elimine pericolul de infundare. Se vor prevedea piese de curatire.

Imbinarea tuburilor din PVC se va face prin lipire in mufe, folosinduse in acest scop piese de legatura din PVC.

Tuburile din polipropilena se imbina prin coliere, etansarea fiind asigurata prin garnituri montate in mufe.

Montarea coloanelor de canalizare se va face din ramificatiile prevazute in colectoarele orizontale. Schimbarile de directie se vor face prin intermediul coturilor de 45……, pentru ca schimbarea de directie sa nu se realizeze brusc.

Montarea conductelor de legatura ale obiectelor sanitare la coloane se va face cu panntele indicate in proiect si poate fi facuta astfel:

dealungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare, aparent sau mascat;

sub planseul pe care este montat obiectul sanitar; ingropat in grosimea pardoselii, pentru sifoanele de pardoseala.

2. Racordarea obiectelor sanitare la reteaua interioara de canalizare

Racordarea lavoarului la reteaua de canalizare Ventilul de scurgere se introduce in orificiul din lavoar, dupa ce sub rozeta

ventilului s-a pus o garnitura subtire din cauciuc. Sub lavoar, se introduce o garnitura groasa din cauciuc unsa cu vopsea alba, apoi se introduce pe ventil o rondele si dupa aceasta o piulita care se strange pana la fixarea completa.

Racordarea cazilor de baiepozitia scurgerii se executa inainte de realizarea finisarilor interioare, iar

cada se monteaza dupa finisare. Etansarea preaplinului la cada de baie se realizeaza cu o garnitura din cauciuc moale si vopsea alba emil.

Pentru etansarea ventilului de scurgere se scoate de pe ventil racordul olandez si piulita de fixare si se introduce sub rozeta ventilului o garnitura din cauciuc. Ventilul se introduce in orificiul cazii de baie.Se insurubeaza pe corpul ventilului, pe sub cada, piulita de fixare, care se strange si apoi se monteaza la ventil racordul olandez.

Racordarea vaselor de closet la reteaua de canalizareIn cazul montarii vasului de closet pe pardoseala, acesta se fixeaza cu

suruburi pentru lemn si spirale de sarma zincata, in gauri astupate cu mortar de ciment, sau cu suruburi de lemn fixate in dibluri de lemn.

Legatura pentru scurgere, dintre vasul de closet si si mufa conductei din PVC, se realizeaza cu un racord flexibil din PVC, cu diametrul de 110 mm, care se etanseaza cu mastic de colofoniu sau chit rosu.

Legatura dintre vasul de closet si rezervorul de spalare se face printr-o conducta de PVC cu diametrul de 32mm.

Racordarea spalatoarelor la reteaua de canalizareSpalatoarele pentru vase se monteaza pe console fixate in dibluri cu suruburi

cu cap nichelat.Racordarea la reteaua de canalizare se va face prin intermediul unui sifon de

scurgere cu racord flexibil din PVC.Racordarea sifoanelor de pardosealaSifoanele de pardoseala din PVC se vor monta inainte de turnarea pardoselii.

Conducta de legatura la reteaua de canalizare se va executa din PVC. Trebuie avut grija ca panta pardoselii sa fie corect realizata ( di cele 4 coturi ale incaperii catre sifonul de pardoseala).

Probarea si receptia instalatiilor de canalizare

Instalatiile de canalizare se supun probelor de etanseitate si de functionare.Proba de etanseitate necesita umplerea instalatiei cu apa, pana la nivelul de

refulare prin obiectele sanitare, dupa care se controleaza toate punctele de imbinare.

Proba de functionare se executa prin punerea in functiune a obiectelor sanitare. Cu prilejul incercarii de functionare se controleaza si pantele, piesele de curatire si sustinerile conductelor.

9.Necesar de materiale Sanitare – CASA JOITANecesar de materiale – instalatii interioare de alimentare

cu apa rece si calda Nr crt Denumire produs Pret Casa JOITA

cantitate pret1 Spalator 2000000 2 40000002 Lavoar 1300000 6 78000003 Piedestal 600000 6 36000004 Cada baie 2000000 3 60000005 Baterie de amestec – lavoar 300000 6 18000006 Baterie de amestec – spalator 300000 2 6000007 Baterie de amestec – cada baie 600000 3 18000009 Vas de closet 1000000 4 400000010 Rezervor de spalare closet 700000 4 280000011 Echipament pentru rezervor 150000 4 60000012 Robinet de inchidere D=32mm 85000 3 25500013 Robinet de inchidere D=25mm 100000 5 50000014 Robinet de inchidere D=20mm 90000 2 18000015 Robinet de colt D=15mm 90000 4 36000016 Tevi PVC 60, Dn=25mm 25000/m 17m 42500017 Tevi PVC 60, Dn=20mm 20000/m 40m 80000017 Tevi PVC 60, Dn=32mm 30000/m 5m 15000018 Tevi PP, Dn=16mm 30000/m 25m 75000019 Tevi PP, Dn=25mm 35000/m 10m 35000020 Tevi PP, Dn=20mm 35000/m 15m 52500021 Tevi PP, Dn=32mm 35000/m 10m 35000021 Tevi PP, Dn=40mm 35000/m 15m 52500022 Coturi 90º,PVC 60,D=20mm 25000 12 30000023 Coturi 90º,PVC 60,D=25mm 25000 4 10000024 Coturi 90º,PP,D=20mm 25000 3 7500025 Coturi 90º,PP,D=16mm 25000 12 30000026 Coturi 90º,PP,D=25mm 25000 3 7500026 Teuri PVC 60, D=25mm 30000 8 24000027 Teuri PVC 60, D=32mm 30000 4 12000028 Teuri PVC 60, D=20mm 30000 6 18000029 Teuri PP, D=25mm 30000 4 12000029 Teuri PP, D=20mm 30000 8 24000030 Teuri PP, D=32mm 30000 3 9000030 Reductii PVC 60, 25-20mm 25000 8 20000031 Reductii PVC 60, 32-25mm 25000 4 20000032 Reductii PP , 20-16mm 25000 6 15000033 Reductii PP, 25-20mm 25000 5 12500033 Reductii PP, 32-25mm 25000 2 5000034 Reductii PP, 32-20mm 25000 2 5000035 Hidrofo+pompa (2.77m3/h,

30mcA)5000000 1 5000000

TOTAL Lei cu TVATotal Euro fara TVA

44.910.0001283

Necesar de materiale – instalatii interioare de canalizare menajera

Nr crt

Denumire produs Pret Casa JOITA

cantitate pret1 Tub PVC, D=110mm 80000(1/2 m) 15m 24000002 Tub PVC, D=110mm 90000(1/2 m) 10m 18000003 Tub PVC, D=50mm 80000(2.5m) 25m 8000004 Mufe 50mm 40000 10 4000005 Cot 45º, D=110mm 40000 8 3200006 Cot 45º, D=50mm 40000 16 6400007 Sifon pardoseala 200000 6 12000008 Ramificatie redusa 110-

50mm70000 6 420000

9 Ramificatii 110mm 65000 6 39000010 Record flexibil WC 220000 4 88000011 Record flexibil spalator 220000 2 44000012 Record flexibil lavoar 220000 6 132000013 Sifon cada baie 200000 3 60000014 Reductie 50-32mm 50000 8 40000015 Piesa curatire 110000 2 22000016 capac 30000 4 120000

TOTAL Lei cu TVATotal Euro Fara TVA

12.150.000282

Necesar de materiale – instalatia de preparare a apei calde de consum menajer

1. Sistem cu panouri solare

Denumire produs Cantitate

Pret

Panouri HELIOSTAR

4 buc 2202

Boiler bivalent 400l

1 buc 815

Support fixare acoperis

1 buc 262

Sisteme de legatura

1set 100

Sisteme pompe si automatizare

1 set 699

Agent termic 30 l 1104180 euro

fara TVAMateriale de montaj 

Denumire produs cantitate Prêt unitar Pret total

Teava cupru Dn 18 izolata

16m 6.5 104

Coturi Cupru 6 bucati 0.8 4.8108.8 euro fara TVA

2.Necesarul de echipamente si materiale pentru centrala termica

Nr.crt.

Denumire echipament/material Pret EURO(fara TVA inclus)

1. Centrala termica tip Wolf murala CGG K -28 kW 7242. Set conectare 603. Set evacuare gaze arse 604. Tub prelungitor 305. Set evacuare vertical si cot la 900 876. Cot suplimentar la 900 43TOTAL PRET EURO (fara TVA) 1004

Total costuri sanitare – CASA JOITA

Casa JOITAInstalatie de alimentare cu

apa1283

Instalatie de canalizare menajera

281

Instalatie de preparare apa calda

5293.8

TOTAL Euro fara TVA 6857.8

Intocmit: ing. Dima Mihaela Catalina