Sandru Trimitere Preliminara Cursul Executarii Silite 2014-Libre

56 �PROCESUL CIVIL I EXECUTAREA SILIT , EXPERIEN A UNUI NOU ÎNCEPUT�

EFECTELE TRIMITERII PRELIMINARE LA CURTEA DE JUSTI IE A UNIUNII EUROPENE CU PRIVIRE

LA CURSUL EXECUT RII SILITE

Prof. univ. dr. Mihai ANDRU1 Universitatea Cre tin �Dimitrie Cantemir� din Bucure ti

Cercet tor asociat Mihai BANU

Institutul de Cercet ri Juridice �Acad. A. R dulescu�- Academia Român

Judec tor Drago C LIN2 Curtea de Apel Bucure ti

Rezumat: Articolul î i propune s analizeze problemele care pot ap rea din aplicarea i

interpretarea dreptului Uniunii Europene, mai precis în situa ia în care instan a na ional formuleaz , potrivit Noului Cod de Procedura Civil , o trimitere preliminar la Curtea de Justi ie în faza execut rii silite. În special, articolul va încerca s delimiteze ac iunea principiului autonomiei procedurale i influen a acestuia în privin a suspend rii judec ii precum i efectele cu privire la suspendarea cursului execut rii silite.

Cuvinte cheie: Curtea de Justi ie a Uniunii Europene, trimitere preliminar , suspendarea

execut rii silite, autonomie procedural .

Motto: �Justi ia nu este pus în mi care de grab �

Umberto Eco, Numele trandafirului citat de Umberto Eco, Limitele interpret rii, Editura Pontica, 1996, p. 130.

1. Metodologia cercet rii Aplicarea i interpretarea dreptului Uniunii Europene de c tre instan ele i

autorit ile publice din România devine parte a aplic rii dreptului în general, prin eliberarea de limita trasat între dreptul nostru i dreptul �cel lalt�. Desigur, percep ia i mai ales tiin a aplic rii dreptului Uniunii Europene pot fi îmbun t ite.

1 Cercet tor tiin ific gr. II, coordonatorul Centrului de Studii de Drept European din cadrul

Institutului de Cercet ri Juridice �Acad. Andrei R dulescu� al Academiei Române; E-mail: [email protected].

2 Cercet tor asociat, Institutul de Cercet ri Juridice �Acad. Andrei R dulescu� al Academiei Române.

Mihai andru, Mihai Banu, Drago C lin 57

Nu exist i nu se pot realiza statistici, dar dup 7 ani de la aderarea României la Uniunea European sistemul de înv mânt este înc departe de a fi unul conform realit ilor. În plus, eforturile în direc ia cercet rii i disemin rii informa iilor pentru profesioni tii dreptului care nu au studiat în mod direct dreptul Uniunii Europene sunt înc precare. Aceast introducere a fost realizat pentru c subiectul articolului comport o pregnant latur teoretic , dar nu abstract ci în care sunt eviden iate solu ii la posibile ipoteze. Autorii au considerat c un articol de întâmpinare este necesar, întrucât cercetarea post-factum ar fi inutil în solu ii practice/aplicative pentru ceea ce s-a petrecut, ci doar într-o analiz critic (evaluarea critic , istoric important în cercetarea juridic nu este singura care s substan ieze concepte i institu ii) � de altfel, cum vom vedea, erorile în materie au i ap rut. Avantajele analizei critice sunt evidente, dar presupunerea autorilor este c efectele pozitive ale unui studiu în care metodologia cercet rii s fie influen at de ipoteze (ipoteza, de altfel, pune, etimologic � �hypo� i �thesis�� cel pu in, temelia unei cercet ri) este cel pu in necesar . De altfel recenta cauz , solu ionat deja, C-92/14, Tudoran i al ii este un exemplu � din aceast materie � de cooperare judiciar între instan ele din România i Curtea de Justi ie.

2. Acest articol este despre suspendare? Prezentul studiu nu se refer la ac iunea dreptului Uniunii Europene într-un

mod abstract i f r leg tur cu realitatea. Ac iunea dreptului Uniunii Europene în procedura civil român este cunoscut : procedura trimiterii preliminare 3 este utilizat din ce în ce mai des de instan ele na ionale4. Presupunerea autorilor este c aceast procedur a fost cunoscut de c tre profesioni tii dreptului în special pentru efectul de rupere de ritm pe care îl impune suspendarea judec ii. Noul cod de procedur civil a fost de altfel un moment prin care avoca ii au mai primit o ans 5. Astfel, practicienii au înlocuit beneficiile suspend rii în situa ia excep iei de

3 Toate trimiterile preliminare din România sunt publicate într-o platform on-line, gratuit , disponibil la adresa www.iaduer.ro � Afaceri juridice europene este o publica ie tiin ific editat de ARDAE � Asocia ia Român de drept i afaceri europene în colaborare cu Asocia ia Forumul Judec torilor din România i Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Române, cu suportul Editurii Universitare.

4 Pentru un volum de teorie i practic general în care sunt analizate câteva mii de hot râri judec tore ti române a se vedea: Mihai andru, Mihai Banu, Drago C lin, Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene i experien e ale sistemului român de drept, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2013, în special Capitolul V � �Suspendarea judec rii ac iunii de c tre instan a na ional în situa ia efectu rii unei trimiteri preliminare� (pp. 247-258).

5 Un scurt comentariu asupra modific rii din NCPC: Mihai andru, Mihai Banu, Drago C lin, Suspendarea procedurii de c tre instan a judec toreasc din România în situa ia efectu rii unei trimiteri preliminare c tre Curtea de Justi ie potrivit reglement rii noului Cod de procedur civil , în Curierul Judiciar, nr. 1/2013, pp. 54-55. Articolul este disponibil la adresa http://www.juridice. ro/243096/suspendarea-procedurii-de-catre-instanta-judecatoreasca-din-romania-in-situatia-efectuarii-unei-trimiteri-preliminare-catre-curtea-de-justitie-potrivit-reglementarii-ncpc.html, precum i pe SSRN, la adresa http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2466262.


neconstitu ionalitate cu posibilitatea formul rii unei trimiteri preliminare, care are acela i efect � suspendarea de drept a ac iunii; în situa ia trimiterii preliminare exist o alt responsabilitate i se produc efecte în planul cooper rii între instan ele na ionale i cele europene, consecin e de diploma ie juridic , dar i practice6.

Nu doar formularea unei trimiteri preliminare de c tre instan a na ional este în planul preocup rilor acestui articol. Se poate întâmpla ca aceea i problem de drept s formeze deja o cauz la Curtea de Justi ie: în aceast situa ie instan a poate suspenda ac iunea pân la pronun area Cur ii de Justi ie în cauza respectiv 7. În aceast privin trebuie subliniate dou aspecte: pe de o parte, aceast procedur nu este prev zut în procedura civil , i tocmai de aceea, temeiul juridic al suspend rii este disputat i uneori discutabil8; pe de alt parte, instan a care suspend ac iunea în a teptarea pronun rii Cur ii de Justi ie nu are controlul deplin al procedurii �principale�, în sensul c instan a care a formulat trimiterea preliminar o poate retrage în orice moment, f r posibilitatea ca instan a care a stat în expectativ s poat interveni � desigur poate formula chiar ea o trimitere preliminar , dar aceasta presupune o amânare suplimentar (dar care este totu i, în esen , singura posibilitate pentru interpretarea dreptului european de c tre Curtea de Justi ie).

3. Executorii judec tore ti i trimiterile preliminare. Executorii judec tore ti nu sunt instan e 9 în sensul art. 267 TFUE, care

reglementeaz procedura trimiterii preliminare. Interesul executorilor fa de aceast procedur este indirect: posibilitatea ca în faza execut rii silite, a contesta iei la executare, s se solicite de c tre una dintre p r i sau din oficiu formularea unei trimiteri preliminare. Trimiterea preliminar este o procedur care, birocratic, presupune traducerea trimiterii în limbile oficiale, observa ii i interven ii ale statelor membre, procedur care se consum în aproape un an i jum tate (ca timp mediu de solu ionare). Timpul este foarte important în executarea unei hot râri

6 Tocmai de aceea am insistat asupra cunoa terii tipologiei respingerii solicit rilor privind

formularea unei trimiteri preliminare: M. andru, M. Banu, D. C lin, Refuzul instan elor na ionale de a trimite întreb ri preliminare. Jurispruden a româneasc , Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2013.

7 M. andru, Suspendarea ac iunii de c tre instan a na ional în situa ia trimiterii întreb rii preliminare de c tre o instan din alt stat membru, Revista Român de Drept European, nr. 4/2010, pp. 167-172.

8 Instan ele au aplicat art. 413 alin. (1) NCPC (Tribunalul Dâmbovi a, Sec ia a II-a Civil , de Contencios Administrativ i Fiscal, încheierea din 7 aprilie 2014; Judec toria Cluj-Napoca, Sec ia Civil , încheierea din 17.01.2014), dar i art. 412 pct. 7 NCPC (Tribunalul Arad, Sec ia Contencioas Administrativ i Fiscal, încheierea din 14.11.2013), nepublicate.

9 M. andru, M. Banu, D. C lin, Încerc ri de utilizare a trimiterii preliminare în cadrul procedurii de executare silit în fa a instan elor judec tore ti din România, Conferin a a fost publicat în volumul conferin ei Institu ii ale procesului civil i ale execut rii silite, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2013, pp. 55-64 i în Revista român de executare silit , nr. 3/2013, pp. 84-95. Articolul este disponibil pe SSRN, la adresa http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_ id=2464723.


judec tore ti, iar o perioad de peste un an poate fi fatal , cu atât mai mult cu cât nu poate fi solicitat una dintre cele dou proceduri accelerate ( i care de altfel, chiar în materie penal , au fost respinse în toate cauzele provenite din România). Exist i posibilitatea recursului fa de formularea unei trimiteri preliminare10, dar trebuie amintit c instan a de trimitere este cea care î i asum întreaga responsabilitate cu privire la trimitere, iar instan a de control judiciar are foarte pu ine resurse i în orice caz nu poate retrage trimiterea preliminar formulat .

4. Ce suspend trimiterea preliminar în faza execut rii silite?

4.1. Principiul suspend rii procedurii/ac iunii interne Trimiterea preliminar formulat în condi iile art. 267 TFUE suspend de

drept cursul judec ii, potrivit art. 412 pct. 7 NCPC. Suspendarea intervine indiferent de etapa procesual sau calea de atac exercitat , atâta vreme cât sunt întrunite condi iile de legalitate cu privire la formularea trimiterii. Instan a de control judiciar nu poate interveni nici asupra fondului unei trimiteri preliminare i nici în situa ia unui refuz de trimitere preliminar . Desigur, nu ne afl m în fa a unei decizii discre ionare, dar trebuie evitate excesele i studiate cu aten ie situa iile/motivele de refuz al trimiterii11.

4.2. Principiul autonomiei procedurale în materia execut rii silite. Jurispruden a

recent a Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene 4.2.1. C-415/11, Aziz. Cauza Curtea de Justi ie a ar tat c �în lipsa armoniz rii

mecanismelor na ionale de executare silit , modalit ile de punere în aplicare a motivelor de contesta ie admisibile în cadrul unei proceduri de executare ipotecar i a puterilor conferite instan ei de fond, competent s analizeze legalitatea

clauzelor contractuale în temeiul c rora a fost stabilit titlul executoriu, sunt reglementate de ordinea juridic intern a statelor membre în temeiul principiului autonomiei procedurale a acestora din urm , cu condi ia îns ca acestea s nu fie mai pu in favorabile decât cele aplicabile unor situa ii similare supuse dreptului intern (principiul echivalen ei) i s nu fac imposibil în practic sau excesiv de dificil exercitarea drepturilor conferite consumatorilor de dreptul Uniunii (principiul efectivit ii)�12.

10 Care din 2014 a fost de altfel experimentat i în România: în cauza C-13/14, Municipiul Piatra Neam (înainte de a fi solu ionat recursul, cauza a fost declarat v dit inadmisibil prin Ordonan a din 12 iunie 2014) i în cauza C-144/14, Tomoiag (recursul a fost respins, de altfel, dup ce cauza fusese oricum înregistrat la CJUE).

11 Daniel Mihail andru, Constantin-Mihai Banu, Drago C lin, Interpretarea i aplicarea dreptului UE i a Conven iei pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale în cererile privind trimiterile preliminare în fa a instan elor din România, în vol. Mai este Curtea Europeana a Drepturilor Omului un mecanism judiciar eficient?, coord. Raluca Bercea, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2013, pp. 127-155. Textul este disponibil pe SSRN, la adresa: http://ssrn.com/abstract=2407712.

12 C-415/11, Aziz, hot rârea din 14 martie 2013, ECLI:EU:C:2013:164, pct. 50.


4.2.2. C-280/13, Barclays Bank. Într-o cauz recent , Curtea de Justi ie, citând i cauza Aziz, men ionat anterior, delimiteaz foarte clar procedura de executare

silit de ac iunea Directivei 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii13.

28 Prin intermediul acestor patru întreb ri, care trebuie analizate împreun ,

instan a de trimitere solicit , în esen , s se stabileasc dac Directiva 93/13 i principiile dreptului Uniunii referitoare la protec ia consumatorilor i la echilibrul contractual trebuie interpretate în sensul c se opun actelor cu putere de lege i normelor administrative ale unui stat membru, precum cele în discu ie în litigiul principal, care, pe de o parte, prev d c , în pofida adjudec rii unui imobil ipotecat, a c rui valoare estimat este superioar valorii totale a crean ei garantate, pentru o sum egal cu 50 % din aceast valoare creditorului ipotecar în lipsa unui ter licitant, acest creditor poate s continue executarea silit a titlului pe care î i întemeiaz crean a pentru o valoare corespunz toare soldului restant din aceasta i, pe de alt parte, permit extinderea garan iilor creditorului men ionat, în ipoteza unei diminu ri cu 20% a estim rii valorii imobilului ipotecat, f r a prevedea posibilitatea unei reevalu ri în cre tere a acestei estim ri în favoarea debitorului.

29 Potrivit art. 1 alin. (1), Directiva 93/13 are ca obiect apropierea actelor cu putere de lege i a actelor administrative ale statelor membre privind clauzele abuzive în contractele încheiate între un vânz tor sau furnizor i un consumator.

30 Trebuie amintit, de asemenea, c , potrivit art. 1 alin. (2) din directiva men ionat , �[d]ispozi iile prezentei directive nu se aplic clauzelor contractuale care reflect acte cu putere de lege sau norme administrative obligatorii�.

31 În plus, în conformitate cu al treisprezecelea considerent al aceleia i directive, art. 1 alin. (2) din Directiva 93/13 �se refer i la normele care, în conformitate cu legea [na ional ], se aplic între p r ile contractante, cu condi ia s nu se fi instituit alte acorduri�.

32 Rezult dintr-o jurispruden constant c sistemul de protec ie pus în aplicare prin directiva men ionat se întemeiaz pe ideea c un consumator se g se te într-o situa ie de inferioritate fa de un vânz tor sau un furnizor în ceea ce prive te atât puterea de negociere, cât i nivelul de informare (Hot rârea Aziz, C-415/11, EU:C:2013:164, punctul 44).

33 Având în vedere o astfel de situa ie de inferioritate, art. 6 alin. (1) din aceea i directiv prevede c clauzele abuzive nu creeaz obliga ii pentru consumator. Dup cum reiese din jurispruden , este vorba despre o dispozi ie imperativ care urm re te s substituie echilibrul formal pe care îl instituie contractul între drepturile i obliga iile cocontractan ilor printr-un echilibru real, de natur s restabileasc egalitatea dintre aceste p r i (Hot rârea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 45).

34 În acest context, Curtea a considerat deja de mai multe ori c instan a na ional este obligat s analizeze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale care se încadreaz în domeniul de aplicare al Directivei 93/13 i, prin

13 C-280/13, Barclays Bank, hot rârea din 30 aprilie 2014, ECLI:EU:C:2014:279.


aceasta, s suplineasc dezechilibrul existent între consumator i vânz tor sau furnizor, de îndat ce dispune de elementele de drept i de fapt necesare în acest scop (Hot rârea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 46 i jurispruden a citat ).

35 Pe de alt parte, Curtea a statuat c Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul c se opune unei reglement ri a unui stat membru care nu permite instan ei sesizate cu o cerere de soma ie de plat s aprecieze din oficiu, in limine litis sau într-o alt etap a procedurii, de i dispune de elementele de drept i de fapt necesare în acest scop, caracterul abuziv al unei clauze privind dobânda moratorie cuprinse într-un contract încheiat între un vânz tor sau un furnizor i un consumator, în lipsa unei opozi ii formulate de acesta din urm (Hot rârea Banco Español de Crédito, C-618/10, EU:C:2012:349 punctul 57).

36 În plus, Curtea a considerat, la punctul 64 din Hot rârea Aziz (EU:C:2013:164), c directiva men ionat trebuie interpretat în sensul c se opune unei reglement ri a unui stat membru care, în condi iile în care nu prevede, în cadrul unei proceduri de executare ipotecar , motive de contesta ie întemeiate pe caracterul abuziv al unei clauze contractuale care constituie temeiul titlului executoriu, nu permite instan ei sesizate cu procedura de fond, competent s aprecieze caracterul abuziv al unei asemenea clauze, s adopte m suri provizorii, printre care în special suspendarea procedurii de executare men ionate, atunci când adoptarea acestor m suri este necesar pentru garantarea deplinei eficacit i a deciziei sale finale.

37 În aceast privin , trebuie s se constate c , în lipsa armoniz rii mecanis-melor na ionale de executare silit , modalit ile de punere în aplicare, pe de o parte, a motivelor de contesta ie admisibile în cadrul unei proceduri de executare ipotecar i, pe de alt parte, a competen elor conferite în acest stadiu instan ei de executare pentru a analiza legalitatea clauzelor din contractele încheiate cu consumatorii sunt reglementate de ordinea juridic intern a statelor membre în temeiul principiului autonomiei procedurale a acestora din urm , cu condi ia îns ca acestea s nu fie mai pu in favorabile decât cele aplicabile unor situa ii similare supuse dreptului intern (principiul echivalen ei) i s nu fac imposibil în practic sau excesiv de dificil exercitarea drepturilor conferite consumatorilor de dreptul Uniunii (principiul efectivit ii) (a se vedea prin analogie Hot rârea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 50).

38 Cu toate acestea, cauza principal se distinge de cele în care s-au pronun at Hot rârile Banco Español de Crédito (EU:C:2012:349) i Aziz (EU:C:2013:164), în care litigiile pendinte în fa a instan elor de trimitere în cauz aveau ca obiect direct clauze contractuale, iar întreb rile adresate se refereau la limitarea competen elor instan ei na ionale de a aprecia caracterul abuziv al acestor clauze.

39 În cauza principal , instan a de trimitere nu invoc nicio clauz contractual care poate fi calificat drept abuziv . Cele patru întreb ri au ca obiect compatibilitatea actelor cu putere de lege i a normelor administrative na ionale cu Directiva 93/13. Niciuna dintre dispozi iile na ionale în discu ie în litigiul principal nu este de natur contractual . Pe de alt parte, spre deosebire de cauzele în care s-au pronun at Hot rârile Banco Español de Crédito (EU:C:2012:349) i Aziz (EU:C:2013:164), niciuna dintre aceste dispozi ii nu se refer la întinderea


competen elor instan ei na ionale de a aprecia caracterul abuziv al unei clauze contractuale.

40 Astfel, dispozi iile na ionale care fac obiectul trimiterii preliminare sunt acte cu putere de lege sau norme administrative i nu sunt reluate în contractul în discu ie în litigiul principal. Or, astfel de dispozi ii nu intr în domeniul de aplicare al directivei men ionate, care urm re te s interzic clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

41 Spre deosebire de cauza în care s-a pronun at Hot rârea RWE Vertrieb (C-92/11, EU:C:2013:180, punctul 25), în care, potrivit punctelor 29-38 din aceast hot râre, p r ile au convenit cu privire la extinderea domeniului de aplicare al unui regim prev zut de legiuitorul na ional, actele cu putere de lege i normele administrative na ionale care fac obiectul întreb rilor sunt aplicabile f r s fi intervenit vreo modificare a domeniului lor de aplicare sau a con inutului lor prin intermediul unei clauze contractuale. Se poate prezuma, a adar, în mod legitim c echilibrul contractual stabilit de legiuitorul na ional este respectat (a se vedea în acest sens Hot rârea RWE Vertrieb, EU:C:2013:180, punctul 28). Legiuitorul Uniunii a decis în mod explicit s men in acest echilibru, astfel cum reiese din formularea celui de al treisprezecelea considerent i din art. 1 alin. (2) din Directiva 93/13.

42 În plus, actele cu putere de lege i normele administrative na ionale în discu ie în litigiul principal se aplic între p r ile contractante cu condi ia s nu se fi instituit alte acorduri. Prin urmare, în conformitate cu al treisprezecelea considerent al Directivei 93/13, ele intr sub inciden a art. 1 alin. (2) din aceast directiv , potrivit c ruia �[d]ispozi iile prezentei directive nu [li] se aplic �. Astfel, directiva amintit nu are, în orice caz, voca ie de a se aplica.

43 În ceea ce prive te principiile dreptului Uniunii referitoare la protec ia consumatorilor i la echilibrul contractual, este necesar s se constate c Directiva 93/13 urm re te s asigure respectarea lor prin eliminarea din contractele încheiate cu consumatorii a clauzelor abuzive ca manifestare a unui dezechilibru între p r ile contractante.

44 Or, astfel cum s-a subliniat deja, actele cu putere de lege i normele administrative na ionale în discu ie în litigiul principal nu intr în domeniul de aplicare al Directivei 93/13, având în vedere c nu a fost invocat existen a unei clauze contractuale abuzive. Prin urmare, în prezen a unei lex specialis, precum Directiva 93/13, care exclude din domeniul s u de aplicare o situa ie, precum cea în discu ie în litigiul principal, principiile generale pe care se întemeiaz aceasta nu î i pot g si aplicarea.

45 Având în vedere toate aceste considera ii, trebuie s se r spund la întreb rile adresate de instan a de trimitere c Directiva 93/13 i principiile din dreptul Uniunii referitoare la protec ia consumatorilor i la echilibrul contractual trebuie interpretate în sensul c sunt excluse din domeniul lor de aplicare acte cu putere de lege i norme administrative ale unui stat membru, precum cele în discu ie în litigiul principal, în lipsa unei clauze contractuale de modificare a con inutului sau a domeniului de aplicare al acestora.


4.2.3. C-169/14, Sánchez Morcillo i Abril García. Cauza Aziz este utilizat i pentru fundamentarea r spunsului într-o alt cauz solu ionat în 17 iulie 201414. Curtea dezvolt efectele principiului efectivit ii i al protec iei jurisdic ionale (pct. 34-36).

Pe de alt parte, în ceea ce prive te principiul efectivit ii, Curtea s-a

pronun at deja în sensul c fiecare caz în care se ridic problema dac o prevedere procedural intern face imposibil sau excesiv de dificil aplicarea dreptului Uniunii trebuie analizat inând cont de locul pe care respectiva prevedere îl ocup în cadrul procedurii în ansamblul s u, de modul în care se deruleaz i de particularit ile acesteia în fa a diverselor instan e na ionale. Din aceast perspectiv , trebuie s se ia eventual în considerare principiile care stau la baza sistemului jurisdic ional na ional, precum protec ia dreptului la ap rare, principiul securit ii juridice i buna desf urare a procedurii (a se vedea în acest sens Hot rârea Asociación de Consumidores Independientes de Castilla y León, C-413/12, EU:C:2013:800, punctul 34, precum i Hot rârea Pohotovos , EU:C:2014:101, punctul 51 i jurispruden a citat ).

Astfel, obliga ia statelor membre de a asigura efectivitatea drepturilor de care justi iabilii beneficiaz în temeiul Directivei 93/13 împotriva utiliz rii unor clauze abuzive implic cerin a unei protec ii jurisdic ionale, consacrat i la articolul 47 din cart , pe care instan a na ional este obligat s o respecte (a se vedea în acest sens Hot rârea Banif Plus Bank, C-472/11, EU:C:2013:88, punctul 29). Aceast protec ie trebuie s existe atât pe planul desemn rii instan elor competente s judece ac iuni întemeiate pe dreptul Uniunii, cât i în ceea ce prive te definirea modalit ilor procedurale (a se vedea în acest sens Hot rârea Alassini i al ii, C-317/08-C-320/08, EU:C:2010:146, punctul 49).

Or, în aceast privin , este necesar s se aminteasc faptul c , potrivit dreptului Uniunii, principiul protec iei jurisdic ionale efective nu vizeaz dreptul de acces la un dublu grad de jurisdic ie, ci numai la o instan judec toreasc (a se vedea în acest sens Hot rârea Samba Diouf, C-69/10, EU:C:2011:524, punctul 69). În consecin , faptul c consumatorul nu dispune de o cale de atac, în calitate de debitor urm rit în cadrul unei proceduri de executare ipotecar , decât în fa a unei singure instan e judec tore ti pentru a- i valorifica drepturile pe care i le confer Directiva 93/13 nu poate fi, ca atare, contrar dreptului Uniunii.

4.2.4. C-92/14, Tudoran i al ii, experien a (nepl cut ) a instan elor române. O

întrebare întrucâtva asem n toare (foarte pu in asem n toare doar în privin a obiectului întreb rii) cauzei C-280/13, Barclays Bank � a fost formulat recent de o instan din România. Celeritatea r spunsului Cur ii de Justi ie o ajut pe aceasta din urm la statistica mediei de r spuns la trimiterile preliminare formulate de instan ele na ionale. Prin Ordonan a din 3 iulie 2014, cauza C-92/14, Tudoran i al ii a fost solu ionat iar delimitarea între materia execut rii silite i dreptul

14 C-169/14, Sánchez Morcillo i Abril García, hot rârea din 17 iulie 2014, ECLI:EU:C: 2014:2099.


consumatorilor s-a realizat, indirect, în continuarea jurispruden ei anterioare a Cur ii.

4.3. Efectele formul rii unei trimiteri preliminare în faza execut rii silite.

Suspendarea cursului execut rii silite Formularea unei trimiteri preliminare în faza contesta iei la executare conduce

la suspendarea judec ii, îns în privin a execut rii propriu-zise, dac nu s-a cerut � suspendarea nu produce efecte. 15 Executorul judec toresc nu poate dispune suspendarea decât la cererea creditorului, în condi iile art. 700 alin. (2). A adar, trimiterea preliminar invocat în cadrul unei contesta ii la executare nu poate fundamenta o eventual cerere de suspendare adresat de creditor executorului.

Dac s-a solicitat suspendarea execut rii, îns instan a nu a hot rât cu privire la aceasta, ci doar a formulat trimiterea preliminar , problema suspend rii (a cau iunii, de ex.) se judec în continuare sau se suspend (dând un efect negativ uneia dintre p r i care nu poate suspenda executarea)? Potrivit art. 718 alin. (1) NCPC �pân la solu ionarea contesta iei la executare sau a altei cereri privind executarea silit , la solicitarea p r ii interesate i numai pentru motive temeinice, instan a competent poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odat cu contesta ia ia executare sau prin cerere separat �. A adar, în prima situa ie, în care s-a solicitat suspendarea execut rii în cadrul contesta iei, ac iunea se suspend de drept. Instan a, pentru a da efect solicit rii referitoare la suspendarea execut rii, ar putea solu iona aceast cerere i ar putea amâna formularea trimiterii preliminare. Suspendarea execut rii ar urma s se realizeze pe toat durata suspend rii ac iunii pentru c a fost formulat o trimitere preliminar . P r ile interesate pot formula recurs cu privire la trimiterea preliminar , îns efectele acestei c i de atac sunt limitate. Trebuie subliniat c doar partea interesat trebuie s formuleze cererea de suspendare a execut rii silite, instan a neputând s o dispun din oficiu (art. 718) a a cum poate, din oficiu, s formuleze trimiterea preliminar la CJUE (dar este obligat s pun în discu ia p r ilor întreb rile preliminare).

4.4. Institu ia întoarcerii execut rii silite În situa ia în care trimiterea preliminar a fost formulat , executarea s-a

realizat, ac iunea (procesul) se reia dup primirea r spunsului la întreb rile preliminare iar hot rârea admite contesta ia la executare (se anuleaz actele de executare)16 se poate apela la institu ia întoarcerii execut rii silite17.

15 Pentru �Suspendarea judec toreasc a execut rii silite�, a se vedea: E. Oprina, I. Gârbule ,

Tratat teoretic i practic de executare silit . Volumul I. Teoria general i procedurile execu ionale, Ed. Universul Juridic, 2013, pp. 480-486.

16 E. Oprina, I. Gârbule , op. cit., pp. 634-639, E. Hurub , Contesta ia la executare în materie civil , Ed. Universul Juridic, 2011, p. 375.

17 E. Oprina, I. Gârbule , op. cit., pp. 560-571, E. Hurub , op. cit., 2011, pp. 375-376.


Concluzii. Ca o concluzie general , în urma analizei efectuate, formularea unei trimiteri preliminare de c tre instan a de judecat nu afecteaz direct cursul execut rii silite. Ac iunea este suspendat pân la pronun area unei decizii preliminare de c tre Curtea de Justi ie a Uniunii Europene sau renun area la trimiterea formulat de instan a na ional , indiferent de existen a suspend rii cursului execut rii silite, putând fi luat în considerare, ca remediu, institu ia întoarcerii executorii.

Sandru Trimitere Preliminara Cursul Executarii Silite 2014-Libre

Documents

Transcript of Sandru Trimitere Preliminara Cursul Executarii Silite 2014-Libre