nene h Cotul DonuluiWL

nba romini aparlin

el

Cotul Donului s,i Stepa.: Editura Miidecirli,

Marin Voicu

SACRIFICIU SISUPRAVIETUIRE

Armata Romini in CotulDonului gi Stepa Calmucfl

!

t942-1943

' editura

MiideclrfiBragadiru - 2}lg

Cuprins

cuvANt ixewrs... ......................7

INTRODUCERE............. ................ 11

LISTA ABREVIERILOR........... ...... lst

CAPITOLUL I. Rominii in ecuatia Stalingradului .................. I 9

CAPITOLUL II. Concep{ia intrebuinfirii Armatelor 3 gi 4 rominein zona de operalii StalingradProiectul ,rGrupul de armate Don"...............i............................38

CAPITOLUL III. Situafia interni a Rominiei ................ .......... 45

CAPITOLUL IV. Margul spre necunoscut................................. 60

CAPITOTUL V. Aprovizionarea si dotarea uniti!ilor din linia I.;Precizia germani nu a functionat gi pentru Armata Romini.. Tl

CAPITOLUL YI. Contradic,tii romino-germane privind .

dispozitivul de lupti ...............88

CAPITOLUL VII. Reducerea efectivelor luptitoare, prinreorganizare. Acliuni de lupti premergitoare contraofensiyeisovietice... .............109

CAPITOTUL UII. Viafn si moarte in linia I. l

in agteptarea marelui atac.......... i............................ 120

CAPITOLUL IX. Dinamica luptelor pentru Stalingrad gipregitirea contraofensiyei sovietice.Septembrie - 19 noiembrie 1942......... ..................132

CAPITOLUL X. Marea inclestare (Opera{iunea,,{Jranus,,)19 - 24 noiembrie 1942......... ...............143

CAPITOLUL XI. Rezistenta Armatei 3 romine, pe raul cir..17l

CAPITOLUL XII. Acliunile Armatei 4 romine in stepa calmuci.20 noiernbrie - L2 decembrie 1942......... ............... 1g3

CAPITOLUL XIII. Participarea Armatei 4 rornine ra operafiunea,Jy'iscolul" si retragerea spre valea Manici12 - 30 decembrie 1942......... ...............202

CAPITOTUL XIV. Stigmatizarea armatei romine.Degradarea relatiilor inter- umane romAno- germane.....,....... 21 4

CAPI TOLUL XV. Re gruparea sup ravietuitorilor.Marsul spre lari ..................222

EPILOG..... .....,.......,..24r

Anexa nr. l. UMILIREA MILITAR.ILOR ROMANI,DE CATRE ALIATII GERIvIANI - extrase din documente - ,........... ....245Anexa nr. 2. RAPOARTE INFORMATIVEPRIVIND STAREA DE SPIzuT ....,......".,.........270

BJBLIOGRAFIE SELECTiVA............. ,.,.,.,.,.,..283

CAPITOTUL I

Romflnii in ecuatiaStalingradului

esi, semnatari a Tratatului de neagresiune sovieto-german, incheiat in 23august 1939, cunoscut in istoriografie ca,Iratatul Ribbentrop - Molotov,'l,Germania gi-a urmat cu consecyenfi, avind drept linti teritoriile din estul

Europei, liniile directoare ale politicii sale externe, in ceea ce priveste asigurareaspaliului vital pentru poporul german, arian, cuprinse in cartea de cipitai a

nazismului, ,,Mein Kampf'] in care se specifica: ,,politica externi. a statului rasisttrebuie si asigure mijloacele de existenfd pe aceasti. planeti., a rasei pe care ograpeazd un stat, stabilind un raport social clar, viabil gi in conformitate cu legilenaturale intre numS.rul gi cregterea populafiei pe de o parte, valoarea Ei intindereateritoriului, pe de alti parte.... Numai un spafiu suficient asigurl unui poporlibertatea de existen!d"2.

Hitler considera granilele din 1914, ca fiind fhri valoare pentru viitorulnafiunii germane3, iar scopul urmirit nu putea fi atins decxt prin expansiunea spreRdsiritul Europei, in detrimentul Rusiei sovietice 9i al lnrilor limitrofe acesteia, astfelci, pentru asigurarea spaliului si resurselor necesare poporului german, aceastatrebuia zdrobiti, rasa slavi, inferioari, urmand si asigure ,,belgugul" poporuluilveziEm.Boid, I.ciuperci, Europatnderivd, casaEditorialiDemiurg, Iaqi,2001, pp.221_25g;

Viorica Moisuc, Istoria rel.aliilor interna,rionale, pdnd la mijlocul seiotului aI XX-Iea, Ed.ituraFundaliei Romdnia de MdLine, Bucuresti,2oo2,pp.275-277;Valentin Ciorb ear, Dinistoria secoluluixx, vol L 1918-1939, Editura Ex Ponto, constanla, 2006, pp. 431-436; |ean-Baptiste Duroselle,Istoria rela\iilor internalionale, vol. I l9j9-1942 Editura $tiinteior Sociale qi poiitice, Bucuregti,2006, pp. 187-189.

2 Adolf Hitler, Mein Kampf, vol.Il, Migcarea national-sociallsfci, Editura Beladi, f.1., 1997,p.230.3 lbidem, p.234.

19

20 MARIN VOICU

german. Despre viitoarea organizare a Europei, Hitler afirma in anul 1934 ci ,,incentru voi crea nucleul Marii Germanii, care va fi trainic ca un monolit. in jurul

lui vor fi Austria, Boemia qi Moravia, Polonia de vest qi b1ocul de nezdruncinat a

100.000.000 de oameni firi nici o craplturl, firi elemente straine. Dupa aceea,

confederalia de est: Polonia, statele baitice, Ungaria, lirile balcanice, Ucraina,

linuturiie de pe Volga, Gruzia... Aceasta va fi confederalia unor state vasale - firiarmata, flri politicd separati qi economie proprie"a.

Dupa declanqarea razboiului in septembrie 1939 qi ob$nerea victoriilor fulger

in vestui Europei, Hitler iqi face cunoscuti intenlia de a ataca Rusia Sovieticd.

Subestim6nd nu atAt valoarea gi capaci.tatea combativi a Armatei Roqii, cAt

efectiyele pe care le poate mobiliza aceasta, Hitler spera intr-o victorie rapidi princare, infringerea Rusiei sa determine Marea Britanie si incheie pacea cu Germania,

aceasta devenind, aqa cum afirma, in fala generalilor s[i, la Berghof, in 31 iulie

1 940,,,stlpAnii Europei, inclusiv al Balcanilor"s.

De asemenea, conform declaraliilor fostului Eef de stat major a1 OKW-ului,

Wiihelm Keitel6, facute Ia Niirnberg, Hitler se temea ca nu cumva U.R.S.S.-ul

sd impiedice accesul Germaniei 1a petrolul romAnesc, care asigura jumitate din

nevoile de combustibii ale armatei germane (150.000 tone, dintr-un necesar de

350.000 tone)7.

Odati ce intenlia de a ataca Rusia a fost avansata, in vara anului 1940, incepdnd

cu 01 august, generalul llalder intocmegte planurile agresiunii, care era preconizata

a avea o durata scurti, de 5 1uni8.

in paralel cu preparativele declangarii atacului, relaliile oficiale, diplomatice,

dintre cele doui state - Germania gi URSS - se desfaqurau in condilii normaie,

pactul sovieto-german producAndu-gi efectele economice in continuare, drept

pentru care, Germania primea mari cantitlli de petrol gi griu, rezerve de hrand

4 Hermann Rauschning, The Voice of Destruction, New York, 1940, pp. I24-I25.5 Jacques de Launal', Mari decizii ale celwi de-ql doilea razboi mondial, vol.I,Editura $tiinfi{ice qi

Enciclopedici, BucureEti, 1988, p. 259.

6 Wi-lhelm Keitel - feidmare;al, qeful inaitului Comandarnent al Wehrmachtuiui (OKIV) pe toate

durata existenlei acestei structud (februarie 1938-mai 1945). A semnat in data de 8/9 mai 1945

actul final a1 capitularii totale qi necondilionate a Germanici. Condamnat la moarte in urma

Procesului de la Nrirnberg, a fost spdnzurat la 16 octombrie 1946. ( Gheorghe Buzatu, Stela

Cheptea, Marusia Cirstea, editori, Pace ;i razboi (1940-1944). lurnalul Mareylului lon Antonescu

(comentarii, anexe, cronologie). I Preludii. Explozia. Revan;a (4.1X.1940-31.fiLD41), Casa

Editoriali Demiurg, Iagi, 2008, p. 133).

7 Andrew Roberts, Furtuna rdzboiului, Editura Litera, Bucuregti,2073, p.239.8 Jacques de Launay, op. cit,p.268.

:.=r afirma in anul i934 ca ,,in:rarnic ca un monolit. in jurul::- :. riocul de nezdruncinat a

=-t;enrc straine. Dupa aceea,

l.a. ia:ile balcanice, Ucraina,lera,:ia unor state vasale - iari

; sr ortrnerea r"ictoriilor fulgera ,i.e a ataca Rusia Sovieticd.:ia.,r'a a Armatei Roqii, cdtt:a ntr-o victorie rapida prins. .r--heie pacea cu Cermania,,--: sii, la Berghof, in 31 iulie

: j.e stat maior al OKW-ului,r.a ca nu cumya U.R.S.S._ul

sc. care asigura jumdtate dinl;t] ione, dintr-un necesar de

:l 1'ara anului 1940, incepdndlresiunii, care era preconizata

:ejatiile oficiale, diplomatice,

=surau in condiiii normaie,lorlice in continuare, drept:ol si grAu, rezer-ve de hrana

:- rn lrl-1?<.,,nilot, vol.I, Editura $riinlifica si

i \\ehrmachtului (OKW) pe toatiA _iemnat ln daia de g/9 mai i945:r. Condamnat 1a moarte in urma:e i9.16. ( Gheorghe Buzatu, Stela: ; r n aiul il[c]re s alului lon Anto nes cu1:c1 !4.1X. 1940_3 LXIL 1 941), Casa

)]i3 , p. 239 .

A RM A'o R o M A NA i$:H t? H :t.ot yJrlT t li,r"rtil

o r', ".

o. r e 4 2 - t s 43 2r

gi materii prime din uRSSe. Mai mult, pe perioada cdnd strategii militari germanifinalizau planurile invaziei, in 1B noiembrie 1940 se desfasoara convorbiri sovieto-germane, cu caracter politic, intre Ribbentrop gi Mol0tov, ia invita{ia parlii germane,in scopul definitivarii poziliei celor doi parteneri, in perioada imediat urmatoare,convorbiri in timpul ci,rora s-a ayansat, inclusiv, propunerea ca uRSS-ul si sealature Axei,l0 pentru infrangerea Marii Britaniiil. ulterior, in 10 ianuarie 1941,s-a incheiat un nou tratat germano-sovietic, care consfintea inteiegerile economicestabiiite in noiembrie, la Berlin, precum si cele legate de frontierei2.

Toate acestea, nefiind decdt jocuri diplomatice abile, menite a distrage atenlialui Stalin de la adevaratele intenlii germane, la ig decembrie 1940, Hitler semneazaDirectiva nr. 2r, denumita operaliunea ,,Barbarossa", care prevedea ,,distrugereaforlelor sovietice masate in vestul uRSS-ului, printr-o penetrare profundi ateritoriului inamic, impiedicarea retragerii formaliunilor inamice, capabile delupti, in interiorul teritoriului sovietic"i3, obiectiml fiind ocuparea rapida a intregiiparti europene a Rusiei Sovietice, pana la o rinie mergind de la Arhanghelsk, laAstrahanla.

in privinla modului de desiigurare a planului de distrugere a Rusiei Sovieticeau existat, de la inceput, divergenle intre punctul de yedere al iui Hitler 9i cel alconducerii oKH-ului; in timp ce Hitler gindea desfagurarea intregii operaliunipe baza considerentelor poiitico - economice, dorind distrugerea definitivi aeconomiei de rizboi sovietice prin cucerirea zonelor industrializate din bazinulDonetului, a cdmpurilor petrolifere din caucaz si a zonelor bogate in resursenaturale din Ucraina, concomitent cu cucerirea Leningradului pentru controlulBalticii, ac{ionand pe direcfii divergente, oKH-ul propunea scind area dispozitil-uluisovietic printr-un atac concentrat in zona centrala, puternic industrializata aMoscovei, oblinAnd, astfel, suprematia si controiul in zona centrala a frontului15.

in final, decizia a fost luata in data de 31 ianuarie 194116, forla de atac fiindimpe4ita i' trei grupuri de armate, care urmau sd aclioneze concomitent, pe treidireclii principaie de aiac, diferite, astfer: Grupul de armate ,,Nord,l comandat de9 Vezi Andrew Roberts, op. cit, pp. 24g;251.10 Liddel Hart, Istoria celui de-al doilea rdzboi mondial, vol I,Edituraorizonturi, Bucuresti, p. 200.11 iacques de Launay, op. cit,p.269.12 Liddel Hart, op. cit,p.203.13 Erich von N{anstein, Victorii pierd.ute. Memoriile d,e razboi ale celui mai stralucit general al lui

Hitler, Editura Elit, lagi, p. 169.14AlexanderWerth'(Jncorespondentenglezpefrontuldeesf,Editurapolitice,Bucuregti,

1970,p.75.15 Vezi Erich von Manstein, op. cit., pp.169-I70.16 Jacques de Launay, op. cit.,p.270.

22 MARIN VOICU

feldmareqalul Ritter von Leeb17, urma sa atace din Prusia Rlsiriteana, traversa larilebaitice si, impreuna cu armata finlandezi, sa cucereasci Leningradul; Grupul de

armate ,,Centru", comandat de feldmareqalul Fedor von Bockl8, urma sa aclioneze,

spre centru, din Vargovia spre Minsk, Smoiensk gi sa cucereasci, in final, Moscova;

Grupul de Armate ,,Sud'i aflat sub comanda feldmaregaiului Gerd von Rundstedtle,

urma sa opereze in partea de sud a frontului, de la sud de mlagtinile Pripet Ei dinspre

RomAnia spre Odessa, cucerirea Kievului si a Ucrainei, ulterior dezvoltAnd ofensiva

spre Caucaz, pentru cucerirea cAmpurile petroliferez0.

Atacul asupra Rusiei Sovietice a fost declangat in dimineala ziiei de 22 iunie

i941, cAnd, f5,riL o prealabili declaralie de rizboi, forla de invazie, cuprinzdnd,,160

divizii, dintre care 19 blindate gi 15 motorizate, insumd,nd 3.050.000 militari, 3550

tancuri, peste 7000 de tunuri qi 2000 avioane de lupta"21, atrecutla ofensivi, pe intreg

frontul, de la Marea Baitica, la Marea Neagri, urmarind atingerea aliniamentului

cuprins intre Arhanghelsk Ei Marea Caspicd, cu ocuparea Leningradului, Moscovei

gi definerea controlului pe Iinia Volgii.

Datoriti rezistenlei, atAt a Leningradului, cdt gi a Moscovei, precum 9i a

declangirii contraofensivei sovietice la inceputui lunii decembrie 1941 ,,pe un

front de peste 1000 km, de 1a Kalinin, ia Eie!"22,Ia inceputul anului 1942 intregul

dispozitiv ofensiv ggrman se gasea in impas. Preconizata campanie fulger nu a

reuEit si-qi atingi obiectivele, ceea ce a determinat regindirea planului de acliune.

Astfei, prin Directiva nr. 41 din 5 aprilie 1942, Hitler fixeaz5 ca obiectiv,

nimicirea a ,,tot ceea ce le mai rimAne sovieticilor din capacitatea lor defensivi

17 Wilhelm Ritter von Leeb (05.09.1876 - 29.04.1956), ofiler de carier5:, iEi datoreazi gradul de

mareqai stripungerii Liniei Maginot. in ianuarie 1942 este eliberat din funciie la cererea sa, Hitler

acceptAnd demisia datoriti faptuiui ci nu a reuqit si cucereascI Leningradui.

18 Fedor von Bock (03.12.1880 - 04. 05. 1945) este numit in lanuarie 1942, comandant al Grupuluide armate,,sud'] iar in vara anului 1942 este trecut in rezervi, de Hitler, fiind considerat

,vinovat de eqecul ofensivei din vara anului 1942. Este ucis in data de 4 mai 1945, pe timpul unui

bombardament aerian.

19 Gerd von Rundstedt (1875 - 1957) - feldmareqal, comandant a1 Grupului de Armate ,,4' inPolonia (1939) qi Franla (1940). in 1941 a fost numit comandant al Grupului de Armate ,,Sud",

iar in anii 1942-1945 a ar,.ut comanda supremi a trupelor germane din Vest ( inlocuit temPorar

de feldmareEalii G(nther von Kiuge qi Walter Model). A planificat Ei condus ofensiva din

Ardeni. ( Gheorghe Buzatu, Steia Cheptea, Marusia Cirstea, edttort, Pace f razboi (1940-1944).

lurnalul NIare;alului Ion Antonescu (comentarii, anexe, cronologie). I Preludii. Explozia. Revanga

(4.1X. I 940 - 3 l.KLl 941 ), Casa Editoriali Demiurg, Iagi, 2008, p. 2A3).

20Yeziibidem,p.269, Liddel Hart, op. cit.,p.204, AndrewRoberts, op. cit.,p.254.21 Dr. ion Alexandrescu, ;.a., Istoria militara a poporului romdn, vol. VI. Evolutia sistemului militar

na\ionaltn anii 1919-1944, Editura Militari, Bucuregti, 1989, p. 401.

22 lbidem,p.435. ,

"lsia Risdriteana, traversa larile:easca Leningradul; Grupul dei-ol Bock18, urma sa actioneze,: c.:cereasca, in flnal, Moscova;

=sdului Gerd .,'on Rundstedtle,: ie i-triastlnile Pripet gi dinspre

=.. u-lteior dezvoltAnd ofensiya:-.

; ;;::;eata zilei de 22 iunie-: ;= ;-;azie. cuprinzAnd,,160

i:-i:; -:.ri50.000 militari, 3550::.

" ;:ec,:i la oi-ensiva, pe intreg.:-::i a::igerea aliniamentului'::=:. tlrqradului, Moscovei

:- ;. -\lg;;syei, precum gi a'::::: jg..m6rie 1941 ,,pe un:lcepunil anului 1942 intregull:rzata campanie fulger nu a

:Sa:"ldirea planului de acfiune.,1. I-litler fixeaza ca obiectiv,cn capacitatea lor defensivri

: :e carera, isi datoreazd gradul de:::ai din functie la cererea sa, Hitler::a eningradul.:-:aie i942, comandant al Grupului

I rr. 1-:zi:r'a. de HrUer, fiind considcrar;aia de.1 mai 1945, pe timpul unui

laiit al Grupului de Armate ,,A' in:cart ai Grupuiui de Armate ,,Sud'l:nane din Vest ( inlocuit temporar:ra:rijlcat qi condus ofensiva dineij.-ori, Pace ;i rdzboi (j940-jg44).

:-:giz). I Preludii. Explozia. Rettarya

:-s, op. cit., p.254.. r'ci. lil Etolu\ia sistemului militar- tnl

.t

A RM ArA Ro MA NA i$ ::'+ i:J 3 8',u"ti',iT ffru,Tt o., u.u t e 42, 1 e 4 3 23

gi de a lua, cdt se poate de mult, din resurseie de putere economica gi militari celemai importante"23, congtient fiind ci, angajata intr-un rizboi de durati si de uzuri,Germania nu poate rezista fira a ayea acces la resursele naturale ale Rusiei. Dealtfef inca din 2 mai 1941, raportul statului Major Economic al Reich-uiuiprecizaca ,,rizboiul poate fi continuat doar cu condifa ca fortele armate sd fie hrinitede Rusia in cel de-al treilea an al rizboiului"2a gi ,,aprovizionarea cu combustibildin caucaz este indispensabila pentru exploatarea teritoriiior ocupate,,2s, iar prindirectiva din 21 august 1941, Hitler transrata obiectivul de prima importanta, depe cucerirea Moscovei, pe controlul Crimeei, a cuceririi bazinului Donet si taiereacailor de aprovizionare a Rusiei Sovietice cu produsele petroiiere din regiuneaCaucazului26.

Hitler, asa cum afirma LM. Maiski, in amintirile sa1e27, era interesat in moddeosebit, de petrolul de la Baku, luarea Caucazului insemnAnd si caderea regimuluistalinist' la fel cum acelasi deznodamAnt urma sa aiba si controlul transportuiui pevolga, cu sau fara cucerirea stalingradurui2s. Referitor la acest aspect, mai tarziu,pe timpul bltaliei, presa de peste ocean semnala, insistent, pe un ton necrologic,pericolui ce-l reprezenta, pentru aliali, caderea stalingradului. in numi,rul din15 septembrie L942 al cotidianuiui ,,New-york Times'l se preciza: ,,cidereaSialingradului inseamni un dezastru nu numai pentru Rusia, ci si pentru toatenatiunile aliate"2e, iar ziarui ,Ja'l din Madrid, in aceeasi zi, preiudnd din ,,SteauaRogie'l preciza ca ,,stalingradul este de asemenea Baku, Grosny si rranscaucazia,',facand referire la principalele surse de cereale, minerale, petrol, precum si lacentrele indusiriale metalurgice, care functionau in spaliul dintre Marea caspicigi Marea Neagri.3o.

Acelagi cotidian spanioi, in 13 septembrie, preia ca informaiie provenitadin Moscova, teama nedisimulatl a Rusiei Soyietice fali de iminenta cadere aStalingradului Ei pierderea controlului asupra cursului inferior al Volgii, afirmAndu-se ca ,,niciodata nu s-a vizut si nu s-a inleles mai bine ca aici, cd armata sovietica

23 Adolf Hitler, Directivele de rdzboi, Editura Elit, Iagi, f.a." p.247.24 Liddel Hart, o p. cit., p. 205.25 lbidem.26 lbidem, p.224.27 r. M' Maiski, Amintirile unui ambasador sovietic,Editura politice, Bucureqti, 1967, p. 33g.28 Victor Suvotov, {Jltima republicd, vol. L De ce a pierdut I-lnitmea Sottieticd. ai doilea rdzboi mandial?,

Editura Polirom, Bucuregti, 2010, p.227.29 Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar 12165. f. g7.30 lbidem"

21 MARIN VOICU

iuptd gi moare pentru viitoarea prosperitate a Statelor Unite gi pentru existenla

Marii Britanii"31.

in ceea ce priveste campania anuiui 1942, Hitlel subordonAnd strategia

militari necesitalilor politico-economice, a gdndit corect, insa, pe parcurs,

avAnd o viziune denaturata asupra resurselor miiitare ale Rusiei, nu a linut contde disproportionalitatea dintre valoarea forlelor proprii si ati.ngerea scopurilorpropuse, raportate la capacitatea de refacere qi improspitare a resurselor militare,in special umane, a URSS.

Revenind la continutul directivei din aprilie 1942, opera\iunea principallurma s[ se desfigoare'in sectorui sudic al frontului, avlnd ca obiectiv nimicirea

inamicului in fala Donului, urmdnd imediat cucerirea teritoriilor petrolifere dinCa:,s,caz qi chiar fortarea trecerii Caucazului, Leningradul si Moscova devenind

obiective secundare32.

Miza Caucazului era uriaga, intrucAt, odata cucerit, pe lAngi exploatarea

zonelor petrolifere, Germania ayea drum liber spre Iran, Siria, Egipt Ei India33, prinjoncliunea cu trupele lui Rornmel, din Africa3a. in acest fel Rusia ar fi fost izolati qi

s-ar fi creat condiliile atragerii Turciei in rf,zboi3s.

in cadrul concepliei strategice, ca primi fazd se urmirea cucerirea

Sevastopolului si ocuparea Crimeei, misiune indepliniti 1a 4 iulie1942 cand, odati

cu ocuparea peninsulei, a fost scurtat drumul spre Caucaz, prin peninsula Kerci36,

urmAnd ca, ulterior, si se ajunga in Caucaz, iar inamicul din sectorul Voronej sa fie

nimicit prin atacuri succesive3T.

in privinla Stalingradului, Directiva nr. 41 prevedea cd. ,,trebuie sa se incerce

si se atinga chiar Stalingradul sau macar sa se ajungi in raza de actiune a armelor

noastre grele, pentru ca el si dispari ca depozit de armament gi nod de comunicatii"38.

Aqadar, in strategia iniliali nu fusese luatl in calcul cucerirea oragului, ci doar

distrugerea capacitilii industriaie a acestuia gi blocarea transporturiior pe

Volga3e. Planul cuprindea ruperea frontului gi cucerirea Voronejului, zdrobirea

31 Ibidem, f.89.32 Adolf Hitler, Directiyele de razbai, Editura Elit, Iagi, f.a.,p.248.33 I. M. Maiskj, op. cit.,p.338.34 Adrian Pantea q. a.,Romdniila Stalingrad, EdituraMllitard, Bucuresti, 1992,p.9"35 Vezi I. i. Iakubovski, Pdmdntul in Jldcdri, Editura Militari, Bucuregti, 1981, p. 78; G. A. Deborin,

Al doilea rdzboi mondial, Edirura PolidcA, Bucureqti, 19 60, p. 320 "

36 Dr. Ion Alexandrescu, 9.a., op. cit., p.469.37 Adolf Hitier, Directiyele de razboi, Editura Eiit, Iagi, f.a., p, 249.

38 lbidem, p.251.39 Michael K. Jones, Stalingrad. Cum a triumfat armata rogle, Editura Corint, Bucuregt\,2007, p.67.

:elLrr Unite si pentru existenla

.-:riler, subordonAnd strategiaj.:i corect. insa, pe parcurs,a:. ale Rusier, nu a tinut cont::c::--i si athgerea scopurilor:: s:ara:e a resurselor militare,

^911. operatiunea principali-. :.', ali ca obiectiv nimicirea-:=: .e:ncriilor petrolifere din:.::i;i s: ^\loscova devenind

::;;:::. oe iinga exploatarea

:--. ::r:.i. ieipt si india3i, prin-=s: ^e. Lusia ar fi fost izolata si

:":: :C Urmafea CUCefifea

:--:: .a I rulie1942 cind, odatia:;az, orin peninsula Kerci36,

.;; i-:i sectorui Voronej sa fie

'e;ea ca ,,trebuie sa se incerce2':;:eza de actiune a armelor.:::eni;i nod de comunica!ii"38.-" cucerirea oragului, ci doar:'ccalea transporturilor pe

=:riea \bronejului, zdrobirea

i

: -'-pcti lQOt - o

:::re;ii, 1981, p. 78; G. A. Deborin,_:1 ..

;

':ruia Corint, Bucuresti, 2007 , p. 67 .

A RM A'A R o MA NA i$ ::T i:J : 3i'"'LtT :'f'YTl o.'.,. u r e 42. r s 43 2 s

forlelor sovietice dispuse la vest de Don, realizareapatrunderii la est de Harkov qidezvoltarea ofensivei executate din raionul voronej, de-a lungul Donului, pentrunimicirea forlelor sovietice de la vest de Don. in urmatoarea etapa, doua grupuri dearmate germane, alcituite din Armata 6 qi Armata 4 tancuri, respectiv Armata l7gi Armata 1 tancuri, urmau sa inainteze concomitent, pe doui direclii convergente,spre sud-est (armatele 4 tancuri gi 6 ) gi spre nord-est (armatele I tancuri si 17), de-a lungul Donului, facand jonctiunea ra Staringrad. ulterior, dupd anihilareafuncliei acestuia, de centru comercial gi nod de comunicalii gi blocarea volgi.i,urma ofensiva spre caLtcaz, din directiile Rostov qi stalingradaO, frontul pe Don,intre Stalingrad gi caucaz, urmand a fi menlinut de forlele aliate - romani, italieni,unguri - avdnd, in rezerva, cateva divizii germane, iar alte trupe germane amplasateca puncte de rezistentl intre Orel gi Don, in fala Stalingraduluial.

ofensiva germana a fost declanqatl la 2g iunie 1942 prin atacul Armatei 4Tancuri pe direclia voronej, urmata, la 30 iulie, de Armata 6, care a inceput actiuneade la nord de Harkov, catre Ostrogoiska2.

Cucerirea Voronejului, in 6 iulie, succesele repurtate pe directiile de inaintare,chiar daca nu s-a reugit incercuirea fortelor sovietice aflate in retragere, i-au creatlui Hitler o stare de exaltare, ce a dus la subestimarea capacitalilor Armatei Roqii si1a modificarea planului de acliune inifial. La aceasta a contribuit gi succesul repurtatin flancui sudic, prin cucerirea crimeei de catre Armata l1 germana, comandatade generalul Erich von Manstein43, si care, in planul inilial, conform Directivei 43din 11 iuiie 1942, avea misiunea de a inainta prin strAmtoarea Kerci, pdni cel maitArziu 1a jumatatea lunii august gi de a ataca vestul Caucazului, in direcliile sud-est si est, pentru ocuparea inallimilor situate la nord de Novorossisk gi porturilorAnapa gi Novorossisk, ulterior ocuparea regiunii Maikopaa.

40 Yezi Mihai Vasile-Ozunu, Petre Otu, infren! 9i uita\i. Romdnii in bdtdlia Stalingradului,EdituraIon Cristoiu, Bucuresti, 1999, p. 82; Jacques de Launay, op. cit., vol. II, p. 27: Antony Beevor,stalingrad, Editura Rao, Bucurcsri,2009,pp.109-120; Michael K. Jones, ip. cit.,pp.66-6g; v Lciuikorr inccput de drum - memorii c1e rdzboi, Editura Militari, Bucuregti, 1962, p. 57.

41 Adolf Hitler, Directiyele de rdzboi, Editura Elit, Ia;i, f .a., p.252.42 Mihai Vasile-Ozunu, Petre Otu, op. cit,p. 82.43 Erich von Manstein (1s87 - 1973) - feldmare;al. A luptat sub comanda feldmaresaluiui Rundstedt

in campaniile din Polonia gi.l-ran!a. A fost comantlant al Armatei 11 germane dupd moarteageneralului Rilter von Schobert (septembrie 1941 - noiembr ie 1942), in pirioada noiembrie 1942- martie 1943 a comandat Grupul de Armate "Doni (Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, MarusiaCirstea, editori, op. cit., p. 305).

44 Adolf Hitjer, op. cit., pp. 26A-261.

26 \{,\RIN VOiCU

in vederea reahzarri ulei m.ai bune coordonlri a forlelor, Hitier reorgantzeazi

Grupul de armale ,,Sud'l prin dir izarea acestuia in doud grupuri, astfel:

- Giupul de armate ,,3'l comandat de feidmaregalul Fedor von Bock, care

avea in compunere Armata 4 tancuri germana, Armateie 2 gi 6 gemane Ei Armata 2

rrnrrtr;'

- Grupui de armate ,,Al sub comanda feldmareqalului Wilhelm von List45, ina cirui componenla intrau Armata 1 tancuri germana, Armatele i I gi 17 germane

qi Armata 8 italianaa6.

Nemullumrt de egecul Grupului de armate ,,8" in privinla incercuirii trupelorsovietice aflate in retragere, Hitler il inlocuieEte, in 15 iulie, pe von Bock cu

generalul Maximilian von Weichs47, iar mai tArziu, 1a 9 septembrie, este clestituit Ei

feidmaregalul von List, comanda Grupului de armate ,,A' fiind preluati de FIitler,

personala8.

in ziua de 17 iulie 1942, Armata 6 germana, comandata de generalul Friedrich

Paulusae, aiinge aliniamentui rAujui Cir, intri in contact cu trupele sovietice

aparlindnd Frontulul Stalingrad, moment in care incepe Bit5lia Stahngradului5c.

Convins de superioritatea forlelor germane qi imposibilitatea armatei sovietice

de a se reface in urma pierderilor suferite gi a retragerii sistematice spre est, precum

gi de cucerirea, 1a 4 iu1ie, a Crimeei, de catre Armata 11 germana, Flitler emite, la 23

iulie 1942, celebra Directiva nr. 45, act consi.derat ca fiind o rnare eroare strategica,

datoriti dispersarii forlelor, fapt ce a determinat crearea intre cele doui grupuri

de armate, a unui spaliu de 500-600 km51. Aceasta prevedea ca cele doua obiective

- Stalingradul gi cimpurile petrolifere din Caucaz - sd fie cucerite simultan de

citre cele doui grupuri de armate, astfel: ,,Grupul de armate ,,4' avea misiunea de

a incercui gi de a nimici forle1e inamice care au scapat trecAnd Donul in sectorul

45 Wilhelm Siegmund List (1880 - 1971) - feldmaregal. I)emis in septembrie 1942 de la comanda

Grupului de Armate "A', ca urmare a dezacordurilor cu Hitiel. (Gheorghe Buzatu; Stela Chepiea,

Nlarusia Cirstea, editori, op. cit., p.136);46 Mihai Vasile-Ozunu, Petre Otu, op. cit, p.82.47 Nlarimilian von Weichs (12.11.1SSi -27. 09,195.1). in 1943 primeEte gradul dc fcltlmarcqal.

48 Jacques de Launay, op. cit, p.26.49 Friedrich Wilhelm Ernst Paulus (02.09.1890 - 01.02.1957). in mai 1939 este avansat 1a gradul

dc gencral maior gi numit gef de stat ma;or al Armatei 10 Germane, dcveniti Armata 6. Numitla comanda acestei armatei, conduce asediul Stalingradului. La 30 ianuarie 1943 este avansai

1c1dmarcsa1, iar a doua zi, 31 ianuarie, se predd forlelor sovletice. Este eliberai in anul 1953 ;i iEi

petrece ultimii ani din viafa, in RDG.

50 Gheorghe Buzatu, Dosare ale rdzboiului mondial, Editura Junimea, Iaqi, 1978, p. 103.

5I xxx, Veteranii pe drumul anoarei ;i jertiei. De Ia Stalingrad, Ia Batalia Nloldovei, august 1942-august

1944, Editura Vasile CArlova, f. 1., 7997, p. 4.

i afo4eloa Hitler rcorganizeaz|.doun grupuri, asdel:

naregalul Fedor von Bock, caremele2 9i 6 gemane qi Armata 2

regalului Wilhelm von Listas, inmi" Armatele l1 Ei i7 germane

in priyinta incersuirii trupelorfo f5 iulie pe yon Bock cu

h9 septembrie, este destituit gi

re -.f fiind preluati de Hitler,

nandati de generalul Friedrichr qtact cu trupele sovieticeaqre B&ilia Stalingraduluiso.

ryosibilitatea armatei s ovieticeriisistematice spre est, precumll germani, Hitler emite,la 23

fiid o rnere eroa;e strategici,reaea intre cele doui grupurineredea ca cele doud obiective

- si fie cucerite simultan de3 arlurte -.{ avea misiunea dep{t trecand Donul in sectorul

b iB reptembrie I94Z de ia comandart, (Ghorghe Buzatu; Stela Cheptea,

primegte gradul de feldmaregal.

t h rui 1939 este avansat la graduliErna[e, deyenita Armata 6. NumitL La 30 ianuarie 1943 este avansatctic- Este eliberat in anul 1953 si isi

rinr€a, Iasi f 97S, p. 103.lfrdlia Moldwei" august 1942-august

lrrr:hr:slrcvs*ele

\r*rhne €r:fu&a,e o 6gt,ietF{a

- SACRIFICIU $i SUPRAVIETUIRE. 27ARMATA ROMANA iN COIUT DONULUI $I STEPA CALMUCA. Lg42-1g43

de sud gi sud-est de Rostov. ulterior, misiunea cea mai importanta era ocupareacoastei orientale a Mirii Negre gi eliminarea porturile gi flotei inamice.

Planul g€rmsn p€ntril zdrobirea truperor sovietice ranqd Voraaprin dou6 lovituri concentrice

Srrnirngftars

St:lsgrr6gs6s's5*r $

88&si"t$snAs

Itj

$ar*.luioYad"&{c-

t B./28. kI &" t ltto-

Vei'h}1e. *tunr3h!

$emne egnveniion*fe# Sriuoira {rupelrrr lo {Tougusl\^;i,qp" Lcv'lunle plSnurle de germani

ro o Jo 2a lo 40 Soxh#Preluare din V l. ciuikov, inceput de drsfi- merncrii de rizboi. Edilura Miritar6, Fucuregli, 196?

28 MARIN VOICU

CAnd va incepe inaintarea, va trece prin Kerci 9i Corpui de munte romAn,

din subordinea Armatei. 11. Se va ocupa trecatoarea Kuban gi inal$mile Maikop qi

Armavir. Ulterior, un grup de forle rapide va ocupa Groznii Ei in cursul ofensivei

de-a lungul Mirii Caspice va fi ocupati regiunea Baku.

Grupul de armate ,,B" a primit misiunea de a asigura apS,rarea Donului printr-oofensivi asupra Stalingradului gi de a zdrobi grupurile inamice care se afla acolo incurs de organizare, de a ocupa gi de a bara peninsula dintre Don gi Volga, precum

qi fluviul insu;i.

Imediat dupi aceea, unele unit[ti rapide vor trebui angajate de-a iungul Volgdi,

cu ordinul de a forla pdndL la Astrahan gi de a bara acolo bralul principal al Voigii's2.

Numeie de cod al acliunii spre zona petroliferi Catrcaz era ,,Edelweis", iar

operaliunea de distrugere rapidi a Stalingradului, ,,Heron'.

in cadrui Operaliunii ,,Barbarossa", armata romina, ca parte componenta a

forlei de atac, avea o misiune bine definiti, comunicati generalului Ion Antonescu53,

52 Adoif Hitler, Directivele de rdzboi, Editura Elit, iagi, f.a., pp.269-270.

53 Mareqalul Ion Antonescu s-a niscut la 2/14 iunie 1882 la Pitegti. Dup5. efectuarea studiilormilitare intre anii 1898-1904, in anul 1904 iEi incepe activitatea in armata romdni, cu gradul

de sublocotenent, locotenent (i908), capitan (1912), maior (1916), locotenent-colonel (19i7),

colonel (1921), general de brigadi (1931), general de divizie (1937), general de armati (1941),

mare;aI (22 august i941). Participi la campania din Bulgaria in 1913, ia Primul Rizboi Mondial(i916-19i8), indeplinind in 1917-1.918 funclia de ;ef a1 secliei de operalii a Marelui Cartier

General romdn. intre artti 1922-1926 este numit ataqat militar la Paris, Londra qi Bru-xelles, intreL927-1929 9i 1931-1933 este comandani al $colii Superioare de Rizboi dln Bucuregti, este delegat

ca gef al Marelui Stat Major (L933-1934), Ministru a1 Apiririi Nalionale qi apoi, ad-interim al

Ministerului Aerului qi Marinei (1937-1938). intre anii 1938-1940, datoritS: atitudinii ostile falide regimul lui Carol al ll-lea, este demis din cadrele active aie armatei 9i, in 0i iulie 1940 este

internat din ordinul regelui ia Ministirea Bistrila de unde evadeazi in 27 august. in 4 septembrie

este chematla Palat qi investit de Carol al Il-lea cu mandat pentru formareel unui nou guvern. Este

investit Pregedinte al Consiliului de Nlinigtri (5 septembrie 1940). Dupi. abdicarea lui Carol al

il-lea (6 septembrie, orele 6,10), generalul Ion Antonescu devine Conducetor al Statului Romin.In 22 iunie 1941 declanqeazi rdzboiul impotriva URSS 9i elibereazi teritoriile cedate acesteia invara anului 1940, continui operaliunile mi-litare, alituri de ,A.,xi pdni in 23 august 1944, cand, inurma loviturii de stat, este arestat gi, conform sentinlei Tribunalului Poporuiur, pronun{atl in data

de 17 mai 1946, este condamnat la moarte ;i executat impreuni cu profesorul Mihai Antonescu,generalul C.Piky Vasiliu gi prot-esorul Gh. Alexianu, in data de 1 iunie 1946, oreie 18.00, in Valea

Piersici.lo! din incinta inchisorii ]ilava. Vezi gi Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cirstea,

editori, op. cit., p. 47, xxr'., Antonescu. MareSalul Romdniei Si rdzboaiele de reintregire. Mirturii gi

documente coordonate qi ingrijite de josif Constantin Drigan, Centrul European de CercetiriIstorice Venelia, 1990, pp. 73-90, Gheorghe Buzatu, Maregalul lon Antonescu, for\a destinului,

Editura Tipo Nloldova ,laqi, 2012, passind).