S19 F- Tulburari Psihopatologice in Epilepsie

8/19/2019 S19 F- Tulburari Psihopatologice in Epilepsie

1/9

S19: Tulburări psihice în epilepsie

Epilepsia = sdr ce reflectă o tulburare organică cerebrală cronică de etiologie variată, cu manifestări clinicevariate datorate unor descărcări hipersincrone patologice ale neuronilor cerebrali;Frecvenţa = 3-5% din populaţie; prevalenţa = 5,9-,5!; nu e"istă diferenţe semnificative #ntre se"e$ebutul #n copilărie &i v'rste tinere$Simptomatologie:

- manifestări epileptice cu caracter net paro"istic;

- manifestări temporare intercritice;- tulburări psihice permanente$

I. Manifestări epileptice cu caracter net paroxistic (crize epileptice)- debut brusc, durată scurtă, dispar spontan, se repetă la intervale varibile;

Clasificarea crizelor epileptice pe baza criteriilor clinicoelectrice()$ Generalizate, convulsive şi neconvulsive(- tonco-clonice;- clonice, tonice;- comatoase fără convulsii;- mioclonice;

- atone;- absenţe tipice(

o cu pierdere de cuno&tinţă,o cu componente clonice;o cu componente atone;o cu componente tonice;o cu automatisme;o cu componente vegetative;

- atipice;*$ Parţiale(

- simple;- comple"e cu afectarea de la #nceput a con&tienţei;- comple"e cu afectarea secundară a con&tienţei;- cu transformare #n cri+e generali+ate(

o parţiale simple cu generali+are secundară;o parţiale comple"e cu generali+are secundară;o parţiale simple cu transformare #n parţiale comple"e &i generali+are$

$ Neclasificabile$

Clasificare etiolo!ică(- simptomatică(

o re+ultat al unei suferinţecerebrale de etiologie cunoscută( post-, tumorală, sifilitică,alcoolică, gravidică, metabolică;

- idiopatică . fără cau+e cunoscute$

Clasificare "in punct "e #e"ere a #$rstei(- epilepsie infantilă- epilepsie pubertară /ambele sunt frecvent determinate de traumatisme obstetricale, boli eredo-

degenerative0;- apilepsiile adulutlui . frecvent post-, tumorale;- a v'rstei #naintate . secundare )1 cerebrale;

Clasificare "in punct "e #e"ere e#oluti#ă(- staţionare;- cu caracter procesual;

2


2/9

%or&e clinice partculare(- pilepsia morfeică . procesele paro"istice apar #n somn;- pilepsia fotică, mu+icogenă, de citit, catamenială;- pilepsia cu covulsii febrile /5% din convulsiile febrile formea+ă epilepsia infantilă0$

Crize !eneralizate con#ulsi#e 'i necon#ulsi#e2$ Tonico-clonice /cri+e grand mal0 . sunt cele mai frecvente;- pierdere spontană, bruscă &i totală a con&tienţei, cădere &i o succesiune de fa+e(

a$ faza tonică( contractură generali+ată a musculaturii voluntare, aruncă bolnavul la păm'nt cu capul dat pespate, membrele superioare flectate, pumnii str'n&i, membrele inferioare #n e"tensie forţată, privire fi"ă,apnee, paloare, ciano+ă; determină vibraţii ale cor+ilor vocale . ţipăt strident;

b$ faza clonică( apare după 24-23 secunde de la debutul cri+ei, cu convulsii generali+ate, simetrice,respiraţie stertoroasă, salivaţie spumoasă; timp de 2- minute convulsiile cresc #n intensitate, ca apoi săse rărească #n frecvenţă;

c. faza de rezoluţie

- #n timpul cri+ei(o abolirea totală a con&tienţei /de intensitatea unei come0;o diminuare6e"acerbare 78, semn *abinsi po+itiv;o abolire refle" cornean, mio+ă aopi midria+ă, scăderea refle"ului fotomotor;o frecvent incontinenţă sfincteriană$

- postcritic(o amne+ie;o somn profund /uneori c'teva ore0;o acu+ă dureri musculare, oboseală, cefalee, confu+ie, lentoare #n g'ndire;o la e"amenul clinic( semne de lovituri #n timpul cri+ei, răni bu+e6limbă;o e"amenul neurologic( normal6u&oară hiperrefle"ie osteotendinoasă$

- uneori(o fa+a tonică poate lipsi, apar convulsii lonice;o frecvent la copii . convulsii tonice;

o foarte rar( pierderea con&tienţei : hipertonie generali+ată, fără convulsii ce impune diagnosticuldiferenţial cu come de altă natură;

- revenirea poate fi(o rapidă c'teva minute . #n cri+ele clonice;o lentă cu obnubilare;o cu tulburări de con&tienţă de tip crepuscular cu idei delirante, tulburări de percepţie, agresivitate;

- ( cre&terea incidenţei grafoelementelor paro"istice(o ebut( aplati+are difu+ă cu frecvenţe rapide desincroni+ate6sincroni+are rapidă;o Fa+a tonică( apariţia bruscă de v'rfuri bifa+ice generali+ate cu frecvenţa de 24-2 c6s cu

amplitudine crescută p'nă la 344-544


3/9

3$ Crize atonice, astatice sau akinetice(- cu pierdere de foarte scurtă durată a con&tienţei cu cădere, debut brusc, durea+ă c'teva secunde, se pot

repeta la intervale neregulate;- frecvente la copii . afecţiuni cerebrale evolutive;- ( salve scurte &i generali+ate de comple"e v'rf-undă variat, v'rf &i poliv'rf;- Ba copil mic . traseu hipsaritmic;

ri+ele mioclonice generali+ate C cri+ele atone se pot #nt'lni #n sindroame(a$ Sdr West /hipsaritmic0 . caracteristic primilor ani de viaţă

- clinic( pe fond de #nt'r+iere psihomotorie, frecvent severă, cu deficite neurologice, apar cri+elemioclonice sau ainetice( spasme #n le"ie /tip salaam0 cu flectare cap pe piept, ridicarea bruscă am'inilor;

- patognomonic /de tip hipsaritmic0( activitate amplă, poliaritmică, de+organi+ată, reparti+atăanarhic, cu caracter asincron, nesistemati+at; #n timpul cri+ei, traseul se modifică brusc, undele lenteample sunt #nlocuite de traseu aplati+at &i de frecvenţe rapide hipovoltate; traseul diferă de la o derivaţiela alta, #n diferite momente ale cri+ei$

b$ Sdr Lennox-Gastaut ( frecvent la copii de - ani(- epilepsie /cri+e mioclonice, ainetice, atipice0 C #nt'r+iere mintală globală cu caracter evoltiv;- caracteristic( trasee de+organi+ate de unde lente ? polimorfe, intricate cu paro"isme i+olate &i cu

&iruri lungi de comple"e v'rf-undă lente, atipice, cu frecvenţă de 2,5-c6s;

D$ bsenţe!crize petit-mal(- cri+e comiţiale generali+ate neconvulsive cu pierdere de scurtă durată &i bruscă a con&tienţei;- ( descărăcri paro"istice, hipersincrone, generali+ate bilaterale de comple"e v'rf-undă cu frecvenţe

de 2,5-Dc6s;- )bsenţele sunt cu at't mai tipice cu c't traseul eg este mai caracteristic &i fenomenologia clinică este

mai restr'nsă;- pdv al afectării con&tienţei(

o >ierdere completă a con&tienţei cu amne+ie lacunară;o >ierdere aproape totală cu amne+ie lacunară;o >irdere parţială . recepţionea+ă #ntrebări &i răspunde la ele după cri+ă;o >ierdere u&oară cu lentoare ideativă &i răspunde la #ntrebări simple;o )lterări foarte u&oare nesesi+abile clinic, evidenţiate $

a$ Absenţe tipice( pierderi bru&te C scurte /5-4 sec0 a con&tienţei, privire fi"ă, ine"presivă, uneori clipirerapidă; activitatea se #ntrerupe6continuă automat;

- )par frecvent la 5- ani, foarte rar la adult;- ( comple"e v'rf-undă de 3c6s, ritm constant, distribuţie bilaterală &i simetrică, aspect generali+at,

omogen &i sincron #n toate derivaţiile; intercritic . normal;- 1ut frecvente, uneori peste 2446+i; nu apar #n somn, pot fi declan&ate prin hiperpnee voluntară, rar

emoţii;- >icnolepsia = absenţe foarte scurte &i foarte frecvente;- Eu determină eficite intelectuale, pot determina modificări de comportament &i #ngreunarea achi+iţiilor;

- neori pot fi absenţe comple"e(o clonice( discrete secuse clonice la cap &i spr'ncene, sua mi&cări de retropulsie &i giraţie cap;o tonice( cre&terea tonusului postural;o atone( scăderea tonusului postural;o cu automatisme motorii( automatisem labio-linguale6gestuale;o cu componente ale sistemului autonom( paloare6alte tulburări vegetative$

- ( descărăcri comple"e v'rf-undă mai puţin tipice, cu frecvenţă variabilă /,5-Dc6s0, u&oare asimetrii,tendinţe la focali+are; intercritic . sporadice anomalii iritative6le+ionale;

- absenţele tipice au un prognostic mai bun dec't celelalte epilepsii(b$ Absenţe atipice(- durată mai lungă, asociate cu fenomene motorii &i vegetative;- ( mai puţin tipic cu asimetrii &i focali+ări, anomalii i+olate, neregulate &i asimetrice;- >rognostic mai re+ervat$

3


4/9

@@$ ri+e epileptice parţiale /focale sau locali+ate0- la apro"imativ 4% din comiţiale, mai frecvente la adult;- se datorea+ă unor le+iuni active neuronale patologice la nivelul unei singure părţi a unei emisfere;- eg #n timpul accesului evidenţia+ă focarul epileptic, sediul &i +onele spre care iradia+ă( descărăcri

paro"istice hipervoltate de v'rfuri rapide &i lente, unde ascuţite mono sau bifa+ice, comple"e v'rf-undă,poliv'rf, cu locali+are temporală /cele mia frecvente . 4%0, frontal, occipitale, parietal; intercritic la54-4% din ca+uri apar grafoelemente cu distribuţie focală &i aspect le+ional6iritativ$

)$ ri+e epileptice parţiale simple &i comple"e(

- cele simple nu au piedere ce con&tienţă &i e afectată regiunea unei singure emisfere;- cri+ele comple"e sunt bilaterale dar fără generali+are, urmate de amne+ie lacunară;- au un polimorfism simptomatic, #n funcţie de +onele cerebrale implicate; simptomatologia este elaborată

C funcţiile psihice afectate mai imporant ce duc la tendinţe la tulburări de con&tienţă, form'nd cri+eparţiale comple"e$

- Gn funcţie de simptomatologie, cri+ele sunt(o Aotoriio 1omatosen+itiveo 1en+orialeo )le sistemului autonomo )fectiveo @deatoriio ismne+ice;

1. crize motorii parţiale simple şi complexe

- sunt implicate arii motorii(o manifestări leementare /lcali+ate la oricare parte a corpului0( secuse clonice, fenomene tonice,

atonice sau paretice;o gesturi, posturi mimice, acte motorii( automatisme masticatorii, mi&cări de lingere bu+e, gesturi

de scărpinat, #mbrăcat, de+brăcat, aranHare haine, imposibilitatea de a vorbi, murmurareaautomată de cuvinte sau propo+iţii, automatisme ambulatorii etc$

- crize adversive( mi&cări globi oculari6ochi, cap, trunchi deviate conHugat de partea emisferului afectat

car esunt consecinţele unui focar #n aria premotorie frontală;- crize ravais-!ac"son( cri+e tonice, atone care debutea+ă #ntr-o regiune /de obicei e"tremitate sau

hemifaţă0 &i se e"tind treptat #n concordanţă cu pre+entarea somatotopică a corpului la nivelul corte"uluimotor controlateral;

- epilepsia parţială continuă #o$eni"ov( formă de status epilepticus focal motor cu cri+e motorii parţialsimple ce răm'n la un grup de mu&chi &i se manifestă pe o perioadă lungă de timp /ore6+ile0;

- crize psi%omotorii( cri+e motorii cu tulburări de con&tienţă de durată scurtă C fenomene motoriirestr'nse cu aspect de absenţă temporală6pseudoabsenţă, impun'nd diagnostic diferenţial cu petit mal(are durată mai lungă, revenire mai lentă, automatisme gestuale, absenţa specific; cri+elepsihomotorii au manifestări parţiale comple"e( gesturi, acte, acţiuni automate &i corespun+ătoare le+iuniidin lobul temporal; #n absenţa temporală( focar epileptic temporal; absenţa temporală apare

aproape #n e"clusivitate la adult;- automatismele ambulatorii( gen de cri+e psihomotorii aparte( parcurge c'ţiva pa&i fără ocolire obstacole

/cri+a precursivă0 sau activităţi elaborate de lungă durată C activităţii cu caracter semiautomat /parcurgedistanţe lungi, cu miHloace de transport, nu &tie cum a aHus acolo0;

$ crize somatosenzitive( le+iuni ale girusului postcentral al lobului parietal controlateral cu pareste+ii,hipereste+ii, aneste+ii, hipoeste+ii le diferite segmente ale corpului /dg diferenţial cu manifestărilecenestopate0; pot afecta #ntreg hemicorpul sau se pot propaga, d'nd na&tere cri+ei Hacsoniene sen+itive$

3$ &rize epileptice parţiale senzoriale simple sau complexe( ilu+ii, halucinaţii, halucino+e vi+uale, auditive,gustative, olfactive, vestibulare; #n funcţie de ariile corticale implicate, pot fi(

a$ 'onosenzoriale( puncte luminoase, sunete6+gomote slabe, gust &i miros neplăcut, sen+aţiivertiginoase;

b$ >ercepţii micro6macropsice sau propsice, imagini clar conturate, cuvinte, sen+aţii vertiginoase$- cri+e sen+oriale comple"e . interesea+ă mai mulţi anali+atori;

D


5/9

- cri+e psihosen+oriale . se asocia+ă cu tulburări psihice( afective, motorii, vegetative, tulburări decon&tienţă; #n funcţie de gradul tulburării de con&tienţă, pot apare amne+ii lacunare;

- cri+e uncinate( apariţia bruscă de halucinaţii olfactive I gustative /de+agreabile, frecvent asociate cuhalucinaţii vi+uale panoramice, an"ietate C sentimente de #nstrăinare reali+'nd Jstări de visK . deamingstate0$

D$ &rize ve(etative( manifestări paro"istice de scurtă durată cu( dureri abdominale, greţuri, vărsături,ro&eaţă tegumentară, paloare, tahicardie6bradicardie, hipo6hiper), transpiraţii, sialoree; apar spontan,nu au substrat organic; sunt frecvent urmate de oboseală &i somn;

- epilepsia viscerală C cri+e diencefalice . fac parte din aceea&i categorie; sunt cu simptomatologie(o simpatică cu tulburări la nivelul hipotalamusului posterior &i lateral;o parasimpatică . hipotalamusului anterior$

- epilepsia abdominală( frecventă la copil, datorită le+iunilor insulei 7eil;- manifestările vegetative mai apar #n( focare epileptice de pol temporal, cingulum, lob orbital;5$ &rize epileptice afective( cri+e de scurtă durată /minute0 #n care pacientul este brusc cuprins de stări de

nelini&te, panică, teamă, tristeţe, disperare, rar spaimă &i groa+ă; apar uneori pe fond de tulburări decon&tienţă fenomene de dereali+are, depersonali+are &i pot antrena acte auto &i heteroagresive; mai rarapar brusc sentimente de lini&te, euforie, chiar r's nemotivat, pe care &i le pot provoca singuri prinhiperpnee voluntară6stimulare luminoasă;

- cri+e gelastice( cri+e de r's, nu au mereu componentă afectivă &i repre+intă fenomene epileptice motorii$

$ tulburări paroxistice epileptice dismnezice(- pot apărea singure sau #n asociere cu modificări ale con&tiienţei6percepţiei;- apar brusc sub formă de amintiri care se derulea+ă rapid, incoercibil sau imagini . amintiri cu caracter

panoramic &i cu interesare plurisen+orială;- frecvent #n cri+e uncinate . apar cri+e de deHa vu, deHa vecu sau Hamais vu, Hamais vecu;- pavor &i automatism ambulator nocturn( manifestări paro"istice #n somn, mai frecvente la copil ce

determină tulburări de con&tienţe de tip crepuscular;o #n pavor( se ridică brusc, mimică speriată, gesturi de apărare, nu răspunde la cei din Hur pe care

nu-i recunoa&te; trece frecvent după c'teva minute, #&i reia somnul, a a +i nu-&i aminte&te;o #n automatismul ambulator nocturn /somnambulismul0( de mai lungă durată, se ridică brusc din

pat cu ochii deschi&i C acte diferite( deschide u&a, geamul, mers pe balustradă scară cu evitareaobsacolelor, apoi se #ntoarce #n par6e dus &i continuă somnul; #n timpul cri+elor . nu răspunde la #ntrebări; a a +i nu-&i aminte&te

o e"istă controverse, cum că cele nu ar face parte din epilepsie ci ar fi generate psihogen;ri+e parţiale simple &i comple"e . dia(nostic diferenţial)

- cu tulburări nevrotice; penru epilepsie pledea+ă(o apar spontan nemotivat chiar #n absenţa avantaHelor;o caracter paro"istic de scurtă durată, debut &i sf'r&it brusc;o aspect stereotip;o anomalii fcali+ate cu locali+are #n regiunile cerebrale corespun+ătoare tulburărilor

epileptice;

*$ ri+e parţiale evolu'nd spre generali+are /cri+e secundare generali+ate0(- orice focar epileptic se poate generali+a cu aspect de grand mal; frecvent la copil &i la ca+uri netratate

are loc o generali+are rapidă;- generali+area poate fi lentă /pacientul6anturaHul sesi+ea+ă pre+enţa simptomelor0 sau rapidă;- generali+area poate fi precedată de cri+e parţiale simple6comple"e, precedate de aură /are loc pe fond de

con&tinţă nealterată0 care răm'ne clar #n con&tiinţa bolnavului, este acela&i pentru acela&i pacient, se #nt'lne&te , se #nt'lne&te la apro" L din adulţi, rară la copii, permite să-&i ia măsuri de siguranţă;

linica cri+elor secundare generali+ate( pre+enţa intracritică de asimetrie #n distribuţia fenomenelor tonice &iclonice, a devierii conHugate a ochilor, asimetrie facială, deviere minimă bucală; postcritic( pare+e, parali+ii,pareste+ii, tulburări de vorbire;( anomalii iritative focali+ate6asimetrice;

5


6/9

Status epilepticus (starea "e rău epileptic)( stare morbidă care apare c'nd o cri+ă persistă mult timp6se repetăla intervale scurte; repre+intă o complicaţie a oricărui tip de cri+ă$

2$ status (rand mal( cea mai gravă;- apare frecvent #n pre+enţa unor factori declan&atori( #ntrerupere tratament, afecţiuni febrile, ingesti de

alcool6e"agerată de lichide;- clinic( succesiune ne#ntreruptă de cri+e maHore C alterarea profundă a con&tienţei C tulburări vegetative

/mai des respiratorii0 C ano"ie &i colaps circulator care pot determina le+iuni cerebrale rave6moarte;- uneori, după status, se instalea+ă o perioadă confu+ivă prelungită de forma unei psiho+e epileptice

confu+ive;$ Statusul absenţe*status petit mal(- succesiune ne#ntreruptă de absenţe cu durata de ore6+ile6săptăm'ni;- ( descărcări continue6repetate de comple"e v'rf-undă generali+ate &i unde lente, ample, sinusoidale;- ulburarea de con&tienţă poate fluctua dpdv al intensităţii;- linic( lentoare motorie &i psihică, stare de somnolenţă chiar letargie, obnubilare, automatisme motorii

&i gestuale, stări confu+ionale;3$ Stare de rău cu crize parţiale complexe de tip psi%o-motor(- este rară, cu alterarea con&tienţei de la stări confu+ive cu de+orientare t-s &i la propria persoană p'nă la

obnubilare;- după acces apare o amne+ie lacunară totală6punctată de insule mne+ice$

Manifestări te&porare sau episo"ice intercritice- 5-24% din epilepsii au debut brusc, dispariţie spontană, tendinţe la repetare$2$ Stările crepusculare(- acte &i acţiuni relativ coordonate der lipsite de critică; poate apare spontan6#n continuarea unei cri+e

grand mal6paro"istică parţială comple"ă;- durea+ă ore6+ile, dispare brusc6după somn prelungit6după cri+ă grand mal;- postcritic apare amne+ie lacunară$- Gn timpul stării apar automatisme( m'ncat, #mbrăcat, călătorit aparent normale dar bolnavul are aspect

ne#ngriHit, mimică perple"ă, percepţii &i reacţii mai lente, g'ndire v'scoasă, tendinţe la perseverare,comportament neconcordant stării$

- neori pot apare tulburări de afectivitate( disforie, an"ietate, tristeţe6veselie, halucinaţii, idei delirante cepot determina comportament periculos cu acte de violenţă nea&teptată$

+. Stări de obnubilare şi confuzionale epileptice- obtu+ie, de+orientare t-s &i la propra persoană, tendinţă la somn, răspunsuri incomplete la #ntrebări ce

apar #n obnubilare;- #n stările confu+ionale( an"ietate, tendinţă la agitaţie &i furie; pot apare stări confu+iv-an"ioase, stări

confu+iv-onirice, confu+iv-stuporoase care au caracter episodic &i repetitiv;- diagnostic diferenţial( stări to"ice, infecţioase, tumori cerebrale, schi+ofrenie, isterie;- ambele apar frecvent post cri+ă maHoră$

,. Stări delirante şi %alucinatorii

- pot fi tulburări de con&tienţă de tip crepuscular #n care delirul &i halucinaţiile domină tabloul clinic;- apar halucinaţii vi+uale6auditive /scene terifiante, intens colorate0; la adult sunt mai frecvente delirul de

persecuţie, preHudiciu, revendicare, religios cu an"ietate, agitaţie p-m &i comportament de apărare$. ulburări episodice ale dispoziţiei

- foarte rar . euforie asociată cu impulsivitate &i agresivitate;- frecvent( spontan apar stări de nelini&te, iritabilitate, impulsivitate, interpretativitate, reacţii violente la

motive minore;- la adult &i copil mare( dispo+iţie depresivă, irascibilitate, agitaţie p-m, agresivitate marcată ce cresc

incidenţa suicidului;- aceste manifestări pot dura ore6+ile, sunt de obicei stereotipe, pot avea caracter prodromal;/. 0ipsomania şi dromomania

- pot fi tulburări intercritice termporare, dar legătura lor cu epilepsia nu este clar stabilită$

Tulburări psihice per&anente1. ulburări de comportament şi personalitate


7/9

- apare la apro" 263 din epilepsii;- iritabilitate( pe fond timic disforic cu agresiune, susceptibilitate crescută, irascibilitate, au frecvente

oscilaţii nemotivate care rar aHung la optimism;- agresivitatea poate apare intra6imediat postcritic /de cru+ime crescută &i este rară0, darr frecvent apar

cri+e coleroase C ace violente &i reacţii clastice;- instabilitate psihomotorie . frecvent #nt'lnită . dominant la copil;- v'sco+itate psiho-afectivă ce are componente(

o lentoare ideo-motorie /bradipsihie &i bradiine+ie0 cu lipsa agilităţii psihice &i motorii, tendinţe

la perseverare &i monotonie, dificultatea de a rece de la o activitate la alta;o caracter bipolar al afectivităţii( trăsături opuse( afectivitate lentă, v'scoasă /polul ade+iv0 C

reacţii e"plo+iv- agresive violente /polul e"plo+iv0;- aderenţa e"cesivă se e"primă clinic prin( meticulo+itate, e"actitate, riguro+itate, ade+ivitate faţă de

anturaH &i superiori;- tulburările de personalitate la epileptici nu sunt omogene, depind de v'rsta de debut, manifestările ,

mediul socio-familial, se", manifestări paro"istice &i frecvenţa lor, factori genetici, tratament$$ 0eficite intelectuale(- apar la 4-D4% din epileptici;- cele mai frecvente sunt( oligofreniile, deficite instrumentale /discalculii, afa+ii, disle"ii, disgrafii0;

demenţe;

a$ 8ligofrenii &i deficienţe instrumentale(- pot apare toate gradele de deficit intelectula &i sechelar &i e #n funcţie de amploarea &i sediul le+iunilor

organice cerebral;- frecvent apar #n formel cu etiologie organică &i #n cri+e frecvente , de lungă durată, generali+ate

convulsive6polimorfe;b$ 1indromul demenţial(

- are caracteristici aparte la epileptici( degradare intelectuală progresivă C marcată lentoare ideo-motorie,sărăcirea limbaHului, tulburări memorie, evoluţie inegal-progresivă, scăderea criticii, g'ndire #nceată,ade+ivă, pierderea spontaneităţii, vorbire lentă, monotonă, săracă;

- o caracteristică este griHa pentru propria sănătate C interese #nguste, egoism &i egocentrism /de aceea senume&te &i demenţă concentrică0;

- este urmarea evoluţiei le+iunilor cronice cerebrale;3$ si%oze cronice epileptice(- sunt relativ rare /2,5-,2%0;- manifestările sunt asemănătoare celor din schi+ofrenie;- diagnosticul #n manifestările psihotice &i epilepsie este controversat;

tiopato!enia epilepsiei(- dpdv etiologic, epilepsia este simptomatică /organică6de cau+ă cunoscută0 sau idiopatică /genuină, de

cau+ă obscură0$- Factori etiologici(

o Bocali( inflamaţii meningeene, , tulburări vasculare cerebrale, malformaţii, boli

degenerative; cele mai frecvente sunt le+iunile din perioada perinatală6mica copilărie;o enerali( into"icaţii e"ogene />b, alcool, cocaină0, tulburări metabolice, endocrine etc$

- e"istă factori ereditari /familiali cu debut epileptic sub 25 ani la mulţi membri0, dar ereditar nu setransmite epilepsia ci susceptibilitatea, dar nu este clară modalitatea de transmitere; la nivelulJneuronilor epileptogeniK s-a evidenţiat un fenomen electric >1 /depolarisation pro"imal shifts0 ceproduc o modificare electrică crescută &i de lungă durată a membranei urmată de potenţialhiperpolari+ant;

- cau+e care pot declan&a cri+a( alcool, e"ces de lichide, hipoglicemia, hipocalcemia, carenţe de acidfolic6pirido"ină, febră, perioada premenstruală, stimuli lumino&i intermitenţi /, cinema0, +gomoteputernice nea&teptate, e"citanţi durero&i, stimuli emoţionali$

ia!nostic poziti#(

- manifestări cu caracter pasager care apar spontan, au o durată relativ scurtă, debut C sf'r&it brusc;- dacă e declan&ată de stimuli /lumino&i, +gomote etc0, atunci ace&tia se pot folosi pentu declan&area cri+ei

&i observarea clinică &i ;- caracter recurent, manifestări stereotipe, aspect clinic identic;

M


8/9

- manifestări tipice care preced cri+ele;- amne+ie postcritică;- ( nu este concludent intercritic &i atunci s eapelea+ă la activare /hiperpnee, lumină, substanţe

farmacologice0; 24% din populaţie pre+intă modificări fără epilepsie, de aceea nu este uncriteri absolut pentru diagnostic &i nu-l poate e"clude, #n absenţa modificărilor , diagnosticul estedoar clinic;

ia!nostic "iferen*ial(

- sincopa cardio-vasculară( pierderea cuno&tinţei, durată variabilă, debut mai puţin vrusc; #n timpulcri+ei, bolnavul este palid, cianotic, puls slab, respiraţii superficiale; postcritic( lipse&te somnul &imodificările ; apare pe fond de suferinţă c-v, tulburări neuro-vegetative #n anumite condiţii /lipsăaer, căldură e"cesivă, oboseală0;

- criza de tetanie( debut lent, fără pierderea cuno&tinţei, cu pareste+ii e"tremităţi, fenomene tonicecaracteristice /m'na de mamo&0; apar pe fond de scădere a calcemiei &i semne de spasmofilie;diagnosticul de certitudine se pune pe seama calcemiei, A, ;

- criza %ipo(licemică( apare pe nem'ncate cu cefalee, transpiraţii, paloare, sen+aţii de foame, pierdereatreptată a cuno&tinţei; diagnosticul pe ba+a glicemiei;

- crizele isterice( debut legat de stre emoţional acut, #n pre+enţa altora, lipsa caracterului stereotip almanifestărilor, se reproduc sugestiv, neconcordanţă #ntre simptomatologia acu+ată de pacient &i cea ce

ar trebui că fie, absenţa substratului organic cerebral, lipsa manifestărilor , #n timpul cri+elor, duratămai crescută, la căderea caută un punct de spriHin; diagnosticu ldiferenţial cu grand mal( afitaţie p-mde+ordonată, absenţa apneei, ciano+ei &i respiraţiei stertoroase ca #n grand mal /aici apar tegumentevulturoase, hiperpnee0, lipsa semnelor neurologice &i somatice, pre+enţa Hocului globilor oculari cudiscret tremor al pleoapelor; după cri+ă istericul #&i revine complet, norma, păstrea+ă parţialamintirea cri+ei;

- crize de a(resivitate şi violenţă( #n epilepsie sunt spontane, neprovocate, nea&teptate, cu acte stereotipe,simple, neorgani+ate &i nepremeditate, se asocia+ă cu alte manifestări epileptice tipice;

- convulsii febrile( la copil mic #n 5-24% din ca+uri apar cri+e comiţiale declan&ate de febră, debut sub 2an sau peste ani, cre&te frecvenţa cri+elor cu v'rsta, scade temperatura la care apar; crescută #nconvulsie &i repetarea ei #n acela&i episod, modificările se menţin &i săptăm'ni după acces, cri+e

focale, )N epileptice, de+voltare psiho-motorie scă+ută$Trata&ent(

@$ >rofilactic $ #mbunătăţirea asistenţei materno-infantile, prevenirea infecţiilor, precoce$@@$ urativ

8biective(- control6reducerea cri+elor;- prevenirea tulburărilor psihice &i neurologice intercritice;- asigurarea condiţiilor necesare pentru adaptarea socio-profesională$2$ ratamentul medicamentos(- anticonvulsivante. cele care ating concentraţii ma"ime mai repede &i au o distribuţie tisulară mai rapidă

sunt folosite #n urgenţe;- >rincipiile administrării anticonvulsivantelor(

o fectul principal al medicamentului este de scăderea activităţii focarului I scăderea reactivităţiiconvulsivante a creierului &i #mpiedicarea apariţiei cri+elor comiţiale;

o Eu e"istă anticonvulsivantul ideal ideal;o 1e instituie #n ca+ de diagnostic cert de epilepsie, se administrea+ă +ilnic, toată viaţa;o neori efectele secundare sunt supărătoare pentru pacient;o Aonoterapia este de preferat;o @ndividuali+are( do+e &i orar ce ţin seama de frecvenţa &i orarul cri+elor, menţinerea concentraţiei

eficiente, efectele secundare, timpul de #nHumătăţire;o eterminarea concentraţiilor serice( necesară datorită diferenţelor individuale /risc de

intoleranţă6efecte to"ice0;o acă se asocia+ă anticomiţiale, se evită riscul de sumare a efectelor secundare;o rogul este ineficient numai dacă s-a atins concentraţia plasmatică ma"imă &i nu are efect;

O


9/9

o Eu e"istă corelaţie #ntre evoluţia bună &i normali+area /e" carba determină anomalii 0;o Gntreruperea tratamentului se face treptat, nuami la 3-5 ani de la ultima cri+ă, #n absenţa

modificărilor paro"istice la evaluări repetate &i nu #n perioada pubertară;o Eecesară complianţa la tratament /pacient &i anturaH0;o @nsucces terapeutic dacă sunt nerespectate do+ele, durata tratamentului, alegere Hudicioasă a

preparatului;- #n delir &i halucinaţii, precum &i #n psiho+e cronice &i tulburări de personalitate se asocia+ă EB /levo &i

halo0;

- arba este indicată #n epi cu tulburări de comportament;- 1e mai asocia+ă( )N, prednison, sulfamide /pentru scăderea pN-ului umoral cu favori+area acţiunii

medicamentoase a anticomiţialelor0, neurotrofice, psihotone;- Eeurotroficele(

o itamina . efect bun #n complicaţiile fenitoinei;o itamina * . #n forme de epilepsie pirido"in-dependentă /rare0;o itamina >> . efect de potenţare a fenobarbitalului;

- psihotonicele . stimulea+ă activitatea psihică;$ si%oterapia( indispensabilă ca la orice bolnav cronic;3$ 'ăsuri i(ieno-dietetice(

- vi+ea+ă bolnavul C ambianţa socio-familială;- interdicţii( evită abu+ul de lichide &i sare, precum &i alcoolul /precipită apariţia cri+elor0;- nu eforturi fi+ice &i psihice intense;- cei cu cri+e nocturne . nu somn ăn decubit ventral, pe perne mari &i moi;- evitarea , cinema, pivarea de somn, emoţii intense;- nu sport de performanţă, loc de muncă #n care cri+a implică riscuri pentru el6anturaH;- informarea celor din Hur /&coală, serviciu0 asupra bolii sale$D$ ratamentul c%irur(ical(- e"tirparea no"elor epileptogene /tumori, abces, chist, hematom0;- distrugerea focarelor epileptice secundare;- #ntreruperea căilor de propagare a e"citaţiei din focar /comisurotomii, coagulări nucleu dorso-medial

talamic0;- stimulare electrică rapidă a structurilor cerebrale inhibitorii /cerebel0$- @ndicaţii(

o &ec medicaţie;o ri+e frecvente &i foarte grave;o Focar accesibil;o repetate certifică e"istenţa unui singur focar;o "ci+ia nu are consecinţe sechelare neurologice importante;o 1tarea psihică a pacientului permite recuperarea$

+specte &e"icosociale în epilepsie(- şcolarizarea( se ţine cont de posibilităţile intelectuale, cri+ele nu constituie motiv de i+olare a copilului

pentru a-i permite o de+voltare normală;- orientarea profesională; problema acută a epilepsiei; se ţine cont de starea generală a pacientului,

evoluţia probabilă a bolii; activitatea #nfluenţea+ă po+itiv cursul bolii;- maria$ul( informarea prealabilă a partenerului; de dorit evitarea căsătoriei #ntre epileptici;- sarcina( probleme apărute( capacitatea pacientei de a fi părinte corespun+ător, risc de transmitere a bolii,

efectele medicţiei asupra fătului; copiii din mame epileptice cu frecvent greutate scă+ută la na&tere,circumferinţa craniului sub medie, de+voltare psihomotorie #nt'r+iată, malformaţii &i complicaţiipostnatale$

9

S19 F- Tulburari Psihopatologice in Epilepsie

Documents

Transcript of S19 F- Tulburari Psihopatologice in Epilepsie