S T E N O G R A M A - senat.ro · agresiunea fizică în politica românească și necesitatea...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 19 septembrie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca temă noile prevederi legislative

cu privire la inserția profesională a persoanelor cu handicap;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România trebuie

să ocupe locul pe care-l merită în Uniunea Europeană și să fie tratată ca un membru

cu statut egal față de celelalte state”;

- Gabi Ionașcu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „România – de la

«Guvernul zero», la «Guvernul minus 5»”;

- Ștefan-Radu Oprea (PSD) – replică la declaraţia politică a domnului senator Gabi

Ionașcu;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Diaspora și

respingerea «democrației originale»”;

- Ștefan-Radu Oprea (PSD) – replică la declaraţia politică a domnului senator

Radu-Mihai Mihail;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă violența de limbaj și

agresiunea fizică în politica românească și necesitatea descurajării oricăror forme

de manifestare a acestora;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Evoluția

fenomenului migraționist în anul 2017 în zona de responsabilitate a Inspectoratului

Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Cum faci să ai o

țară ca afară?”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Organizarea și

funcționarea unei bănci agricole în România – obiectiv strategic național”;

- Vlad-Tudor Alexandrescu (USR) – declaraţie politică având ca temă violența în

societatea românească și necesitatea combaterii oricărei forme de manifestare a

acesteia;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Dezbatere asupra

problemelor din justiția română”;

4

- 2 -

- Remus Mihai Goțiu (USR) – replică la declaraţia politică a doamnei senator Emilia

Arcan;

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Problematica numelui de

familie în recunoașterea cetățeniei române a copilului minor”;

- Lucian Trufin (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Facilitățile fiscale aprobate

de Parlamentul României pentru cooperativele agricole acum un an de zile nu se

aplică nici până astăzi”.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 28

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 25 – 30 septembrie a.c. 29

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la

Lisabona:

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a

Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru

utilizarea anumitor infrastructuri, în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la

taxarea vehiculelor – COM(2017) 276 final;

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și

al Consiliului privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului

de combustibil al vehiculelor grele noi – COM(2017) 279 final;

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a

Consiliului privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și

facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor

rutiere în cadrul Uniunii (reformare) – COM(2017) 280 final;

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și

al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 și a

Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 în vederea adaptării lor la evoluțiile sectorului –

COM(2017) 281 final.

30

5. Continuarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 307/2006

privind apărarea împotriva incendiilor. (L93/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.)

36

6. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea art. 1 din Legea 15/09.01.2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru

construirea unei locuinţe proprietate personală. (L145/2017)

52

- 3 -

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001

privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului

român. (L207/2017)

54

8. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul

muncii. (L204/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.)

56

9. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creșterea copiilor.

(L205/2017)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

58

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru

salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și

unele măsuri fiscal-bugetare. (L206/2017)

66

11. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul

pensiilor de serviciu. (L209/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

70

12. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind

protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L210/2017)

(Dezbaterile vor continua într-o ședință viitoare.)

73

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 19 septembrie 2017

Şedinţa a început la ora 9.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de

domnul senator Ștefan-Radu Oprea, înlocuit de domnul senator Marian Pavel, şi domnul senator Ion

Ganea, secretari ai Senatului.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Sunt Mihai Goțiu și asistat, ca secretar de ședință, de domnul senator Radu Oprea, declar

deschisă sesiunea de declarații politice.

În deschidere, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator

Adrian Wiener.

Deschideți, vă rog, microfonul.

Domnul Adrian Wiener:

Dragi colegi,

Prin ratificarea Convenției pentru drepturile persoanelor cu handicap, România și-a asumat

protecția drepturilor și demnității persoanelor cu handicap și dizabilitate. Chiar mai mult, ne-am

asumat politici publice proactive care să le asigure acestor persoane accesul la toate sferele vieții

publice din România, inclusiv dreptul la muncă.

Convenția propune o schimbare de paradigmă: handicapul nu mai este privit în termen de boală

și neputință fizică sau cognitivă, ci mai degrabă ca o inabilitate a societății de a integra aceste

persoane, de a crea premisele accesului la viața publică, inclusiv la piața muncii din țara lor.

În continuare, majoritatea instituțiilor publice din România, mijloacele de transport nu sunt

accesorizate, intersecțiile nu sunt sonorizate și nici amenajate tactil pentru nevăzători. Puține instituții

au rampe de acces public, iar multe dintre acestea sunt formal amenajate, inutilizabile.

Legea nr. 448/2006, ordine și hotărâri de guvern subsecvente creează instrumente fiscale și

administrative pentru inserția profesională a persoanelor cu handicap.

Astfel, se instituie obligația ca fiecare operator economic să angajeze 4% din personal persoane

cu handicap. În caz contrar, se instituie o taxă – 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit

cu numărul de locuri de muncă în care nu a angajat persoane cu handicap.

- 5 -

De asemenea, se creează unitățile protejate autorizate, firme care au cel puțin 30% din numărul

total de angajați persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă. Există în România

740 de astfel de unități, care angajează peste 2 000 de persoane cu dizabilități și nevoi speciale.

Sigur, după cum chiar asociațiile și federațiile persoanelor cu handicap atrag atenția, mulți

dintre angajatori angajează fictiv persoane cu handicap, pentru a beneficia de scutirea la plată a acestor

sume. Era poate necesară o restrângere a domeniului de activitate al unităților protejate autorizate.

În schimb, pe data de 4 august 2017, Guvernul Tudose emite Ordonanța de urgență nr. 60/2017,

care modifică legea sus-menționată.

Pe de o parte, dublează suma datorată de angajatorii care nu ajung la pragul de 4% dintre

angajați persoane cu handicap, se suprataxează angajatorul fără nicio minimă predictibilitate, cu efecte

potențial dezastruoase pentru mediul economic, cu efect de la 1 septembrie 2017. Fără transparență,

fără consultare, fără studiu de impact. Pur și simplu.

Pe de altă parte, se exclude de la compensare posibilitatea de a achiziționa produse și servicii

de la unități protejate autorizate ca alternativă a acestor viramente compensatorii. Această modificare

poate împinge la faliment multe unități protejate autorizate și poate lăsa pe drumuri multe persoane cu

handicap la care se reușise o inserție profesională decentă, după ce, cu aceeași iresponsabilitate și

indiferență, în art. 22 din Legea salarizării unice intenționase să elimine sporul de 15% de care

persoanele cu handicap grav și accentuat angajate beneficiau, păstrându-l doar pentru persoanele cu

handicap vizual. Doar la insistențele senatorului USR Florina Presadă, Comisia pentru muncă a

Senatului a acceptat ca toate tipurile de handicap grav și accentuat să beneficieze de acest spor.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60 precizează că aceste sume dublate se colectează

pentru promovarea și protecția persoanei cu dizabilități. Evident, mergând direct la bugetul de stat, par

mai degrabă destinate compensării deficitelor structurale generate de politica fiscală iresponsabilă a

PSD-ALDE.

Conducerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități aduce drept argument

acestui demers concertat de desființare a unităților autorizate protejate articolul 27 din Convenția

privind drepturile persoanelor cu dizabilități, referitor la munca incluzivă. Sunt halucinante detașarea și

cinismul unei asemenea aserțiuni justificative pentru un demers eminamente fiscal.

Piață a muncii incluzivă pentru persoanele cu dizabilități?! Când trotuarele nu sunt adecvate

nici măcar pentru persoanele fără handicap? Când nici măcar instituțiile publice nu au rampe de acces

sau toalete accesorizate pentru handicap?

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60 se dovedește a fi o palmă – a câta? – dată persoanei

cu dizabilități din România. În numele ei, dublați taxele ca să compensați populismul bugetar

- 6 -

înspăimântător pe care l-ați instituit, folosind drept justificare o convenție ale cărei prevederi nu fac

parte nici măcar formal din preocupările guvernării dumneavoastră.

Mulțumesc.


Îi mulțumesc și eu domnului senator Adrian Wiener, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina-Elena

Federovici.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice de astăzi: „România trebuie să ocupe locul pe care-l merită în Uniunea

Europeană și să fie tratată ca un membru cu statut egal față de celelalte state”.

Distinși colegi,

Referințele președintelui Comisiei Europene la țara noastră în discursul său reprezintă un

semnal clar că România trebuie să ocupe locul pe care îl merită în Uniunea Europeană și să fie tratată

ca un membru cu statut egal față de celelalte state membre. Partidul Social Democrat consideră că

toate forțele politice din România trebuie să depășească pozițiile partizane în această chestiune și să

colaboreze pentru a fructifica acest moment important pentru România.

Obiectivul principal este ca în 2019, când România va prelua președinția Uniunii Europene, să

fie țară pe deplin egală cu celelalte state membre, cu acces deplin în spațiul Schengen și fără MCV.

Acestea sunt principalele două elemente care plasează astăzi România pe un statut de rangul 2 în

cadrul Uniunii.

PSD va susține orice demers european care aduce beneficii României, chiar dacă o astfel de

reușită, inclusiv organizarea summitului european la Sibiu într-un an electoral, cu puțin timp înainte de

alegerile europarlamentare și prezidențiale, ar putea aduce beneficii electorale pentru președintele

Iohannis și partidul său.

Declarațiile reprezentanților Germaniei, Austriei și Olandei arată în primul rând lipsa unui

consens privind viitorul Uniunii, care este de natură să ne îngrijoreze. Aceste declarații ne îngrijorează

cu atât mai mult cu cât ele nu reflectă realitatea din România, România fiind pregătită de mai mulți ani

pentru a intra în spațiul Schengen.

Vom participa activ la dezbaterile privind viitorul european și vom încerca să ne impunem

punctele de vedere. Credem că Proiectul Juncker este pozitiv și el trebuie să fie urmat de toate statele

europene.

- 7 -

Apreciez declarațiile președintelui Juncker, care a făcut un apel public la unitate către vechile

țări membre ale Uniunii Europene. Citez: „Dacă ne dorim să întărim protecția la granițele noastre

externe, atunci e necesar să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație către Bulgaria și

România. Este momentul să ne reunim pentru a lua împreună deciziile necesare pentru o Europă mai

unită, mai puternică și democratică.”

Distinși colegi,

Acesta este și scopul nostru, al celor din Partidul Social Democrat, de a fi tratați ca parteneri

egali în cadrul Uniunii Europene, alături de partenerii noștri din celelalte state.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Îi mulțumesc doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al

PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gabi Ionașcu.

Domnul Gabi Ionașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața dumneavoastră!


Declarația subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Colegiul nr. 23 – Ialomița, este intitulată

„România – de la «Guvernul zero», la «Guvernul minus 5»”.

Pe lângă veștile bune fabricate în laboratoarele Guvernului, din care aflăm că am întrecut la

creștere economică cât Franța și Germania la un loc, niște vești ceva mai puțin bune vin de la

Bruxelles. Și ni se aduc de o fostă distinsă membră a PSD, doamna comisar european Corina Crețu.

Ne amintim cu toții găselnița de comunicare a PSD, care denumea Guvernul Cioloș „Guvernul

zero”, pentru că nu reușise să absoarbă nimic din fondurile europene. Am scăpat de „Guvernul zero”,

dar se pare că ne-am ales cu „Guvernul minus 5”. Și iată de ce.

Într-un interviu acordat presei din România, doamna comisar european pentru politică regională

ne informează că la nivelul Comisiei Europene se pregătesc scrisori de presuspendare a fondurilor

europene pe cinci domenii. Este vorba de transporturi, achiziții publice, deșeuri, infrastructura pentru

cercetare și inovare și administrația publică – componenta capacitate administrativă. Comisia

consideră că în aceste domenii nu au fost îndeplinite toate condiționalitățile ex-ante negociate, din care

cinci dintre acestea n-au fost îndeplinite.

Pentru cele cinci condiționalități s-au negociat în 2016 planuri de acțiune prioritare agreate de

Comisia Europeană pentru îndeplinirea lor în anul 2017. Cu alte cuvinte, este vorba despre un set de

- 8 -

măsuri administrative și legislative pe care Guvernul trebuia să le ia în vederea pregătirii legislației și

instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. Doamna comisar Crețu ne informează că,

dacă în termen de două luni de la primirea scrisorilor nu se iau măsurile negociate, fondurile europene

pentru cele cinci domenii vor fi suspendate.

Parafrazându-l pe domnul Dragnea, „ar trebui să le spunem oamenilor” că datorită răfuielilor

politice din PSD, incompetenței unor miniștri figuranți din Cabinetul Tudose și datorită faptului că

ocupațiunea principală a partidului de guvernământ sunt salariile pentru bugetari, pensiile, rectificarea

pozitivă etc., riscăm să ratăm finanțări importante în domenii sensibile, în care niciun guvern n-a făcut

prea mare lucru în ultimul sfert de secol.

Am ajuns aici pentru că am infectat companiile naționale cu politruci incapabili – vezi

CNADNR-ul – și pentru că am ales miniștrii după câtă obediență arată, și nu după nivelul de expertiză

și experiență.

Spre exemplu, după divizarea CNADNR, ilustrul Guvern PSD a amestecat capra cu varza, și

anume Compania Națională de Investiții Rutiere cu varza de la Compania Națională de Administrare a

Infrastructurii Rutiere, și a ieșit un preparat care nu-i pe gustul Bruxelles-ului. Când tai fondurile de la

Compania Națională de Investiții Rutiere și permiți Companiei de Administrare a Infrastructurii să

facă investiții noi în autostrăzi, în drumuri, este clar că nu dai doi bani pe angajamentele luate în fața

Comisiei Europene.

Revenind la vorba domnului Dragnea, „să le spunem oamenilor” că fără fonduri pentru

investiții din bugetul național, pentru că Guvernul le-a dat pentru pomeni electorale, fără fonduri

europene care pot fi suspendate din motiv de nepăsare și nepricepere crasă, României nu-i rămâne ca

motor de creștere decât importul de napolitane și acadele, domeniu în care ne-am depășit de mult

planul.

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi, Grupul parlamentar Mișcarea Populară


Mulțumim domnului senator Gabi Ionașcu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Pentru un drept la replică, s-a înscris domnul senator Radu Oprea.

(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ștefan-Radu Oprea:


Vreau să-i transmit distinsului meu coleg că nu trebuie să moară de grija altuia și că, așa cum au

reușit toate autoritățile de management până astăzi să fie acreditate, și celelalte condiționalități ex-ante vor

- 9 -

fi rezolvate. Așa că până la sfârșitul anului vor fi toate chestiunile legate de fonduri europene rezolvate și

ne vom înscrie pe ținta promisă – peste 5 miliarde de euro.

(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Îi mulțumesc domnului senator Radu Oprea.

Dacă este un răspuns… dacă nu, mergem mai departe și îl invit la microfon pe domnul senator

Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Diaspora și respingerea «democrației originale»”.

În ultimele zile am fost martorii a două evenimente grave pentru Parlamentul României și

pentru democrația românească. Primul a fost nerespectarea cutumelor și încercarea de schimbare a

regulamentelor Parlamentului de către PSD, care a refuzat să accepte o propunere a opoziției de

președinte de comisie. Apoi a venit violența fizică, pumnii cu care reprezentanți ai PSD au atacat

parlamentari. Vicepreședintele Senatului, colegul nostru Mihai Goțiu, a fost una dintre victime.

În acest context, am asistat mai întâi siderat și apoi dezgustat la declarația citită de un senator

PSD ieri, în plenul Senatului, cu ocazia Zilei Internaționale a Democrației. După ce vorbește despre cât

de mult apreciază democrația, despre cât de multă importanță acordă respectului față de oponenți, PSD

dă la o parte orice mască și insistă să apere „democrația originală”, democrația dâmbovițeană, pe care

a creat-o și pe care o menține cu disperare în viață de 27 de ani. O „democrație originală”, unde

oponenții sunt bătuți sau, în cel mai bun caz, sunt împiedicați să vorbească. O democrație unde

violența fizică și verbală, unde lipsa de respect sunt ridicate la rangul de virtute peste tot în societate,

inclusiv în viața politică, inclusiv la nivelul instituției care ar trebui să fie apărătorul principal al

democrației – Parlamentul acesta.

Românii din diaspora se uită în fiecare zi la România și pândesc semnale care să le confirme

speranța că ne îndreptăm către nivelul de evoluție nu numai economic, dar și social și politic cu care s-au

obișnuit în anii de experiență în afara țării. Ce văd deocamdată? O țară în care doi parlamentari ai opoziției

sunt agresați fizic, la interval de câteva zile, de către reprezentanți ai puterii, o țară în care majoritatea PSD

tratează opoziția cu aroganță și dispreț.

În democrația românească, lupul este cioban la stână. PSD-ul s-a îmbrăcat cu blana de oaie

proaspăt jupuită și face morală și speră, cu multă insistență, că ne va intimida și ne va face să intrăm în

rând cu ceilalți actori din balul „democrației originale”.

- 10 -

Din fericire, sunt milioane de români care trăiesc și muncesc în democrații consolidate, români

care au un standard înalt al conștiinței civice și politice. Ei se alătură românilor de acasă care

împărtășesc aceleași valori, care vor să întărească o democrație adevărată. Fiecare agresiune a PSD

împotriva democrației și a reprezentanților ei, fiecare nouă manifestare de duplicitate și ipocrizie îi

face pe toți aceștia și mai îndârjiți și îi aduce și mai aproape de implicarea politică necesară pentru a

schimba fundamental modul în care evoluează viața politică din România.

Democrația pumnului în gură, de care PSD se agață acum, este semnul că această secțiune a

clasei politice se apropie de disperare, pentru că zilele îi sunt numărate. Și schimbarea a început cu

diaspora.

Mulțumesc.


Îi mulțumesc domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Pentru un drept la replică, s-a înscris domnul senator Radu Oprea.





Pentru distinsul coleg de la USR, aș vrea să-i transmit că răspândirea de vești false, de știri

false, este la fel de periculoasă pentru democrație ca orice altceva și că eu nu-mi permit să generalizez,

așa cum ați făcut dumneavoastră.

N-am spus niciodată că USR doarme. Aș putea să o spun, dar nu o fac. Ar însemna să fiu la fel

ca dumneavoastră și, în lipsa de idei care vă caracterizează acum, să nu aveți altceva de făcut decât să

vă agățați de acest aspect minor, din păcate, și care nu caracterizează PSD-ul.



Pentru un răspuns, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail.


A considera că violența fizică este un aspect minor mi se pare de o gravitate extremă. Sperăm

totuși că majoritatea parlamentarilor PSD vor fi alături de propunerea USR de a condamna în modul

cel mai categoric violența în contextul Parlamentului.

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Radu Mihail.

Tot pentru un comentariu, s-a înscris la cuvânt și domnul senator Ion Ganea.

- 11 -

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Ganea:


Stimați colegi,

Dați-mi voie să fac o simplă, o singură apreciere. Achiesez la declarațiile făcute de cei doi

distinși senatori, colegi de Senat, însă sunt de părere că spectrul politic românesc trebuie diversificat

puțin.

Aș vrea să vă fac o precizare. Sunt la primul mandat. Mă surprinde că ne preocupăm de

chestiuni… nu atât de mărunte, dar țara se confruntă cu probleme extrem de grave. Extrem de grave și

de importante. Să nu uităm că avem nevoie de apărare, de ordine publică, de siguranță, de stabilitate și

să punem accent, așa cum ne cere Comisia Europeană, pe cele mai importante probleme care ne

frământă la ora actuală – probleme de migrație și altele.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Îi mulțumim domnului senator Ion Ganea.

Pentru o precizare, s-a mai înscris la cuvânt domnul senator Radu Oprea.




Pentru a fi mai bine înțeles, mă refeream la „minor” în contextul ideii de PSD și la faptul că

acest lucru nu ne caracterizează.

Altfel, sunt împotriva violenței și cred că rolul nostru ca oameni politici este și acela de a

educa. Dacă educația pe care o dăm noi se întâmplă să fie cu violență, plecând din anumite zone, sigur

că nu ne putem imagina apoi că în licee sau pe stradă lucrurile vor decurge normal. Deci da, sunt

împotriva violenței și, la fel ca mine, marea majoritate a colegilor din PSD.



Îi mulțumesc domnului senator Radu Oprea.

Și, pentru încă un drept la replică, s-a înscris domnul senator Radu Mihail.


Vă mulțumesc.

Aș vrea să vă fac o remarcă raportat la ce a spus domnul Ganea.

- 12 -

Este absolut adevărat că problemele României sunt multiple, în foarte multe domenii, dar

pentru a putea să le rezolvăm avem nevoie în primul rând de eficiență, claritate din partea clasei

politice. O clasă politică presărată cel puțin cu persoane de o moralitate dubioasă și cu o etică și un

comportament necorespunzătoare nu poate duce înainte activitatea României în niciunul din domeniile

care au fost menționate și care sunt esențiale.

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Radu Mihail.

Și pentru că și declarația mea politică din această dimineață este legată de același subiect, o s-o

citesc și eu acum.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul


Stimate colege și stimați colegi,

Nu cred că e cazul să vă dau detalii suplimentare despre evenimentul neplăcut a cărui victimă

am fost săptămâna trecută. Sunt convins că știți cu toții ce s-a întâmplat în studioul televiziunii B1,

unde am fost atacat de către fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta, Mirel Palada.

Vă mărturisesc că, mai mult decât atacul în sine, m-a surprins interpretarea dată de către unii

politicieni și unii teoretic jurnaliști, conform cărora un pumn aplicat mișelește într-un moment de

neatenție a interlocutorului ar fi o dovadă de bărbăție și eroism.

Serios?! Un astfel de gest înseamnă eroism? Ori mai degrabă e definiția de dicționar a lașității?

Stimate colege și stimați colegi,

Și mai surprinzătoare a fost reacția de ieri a unora dintre dumneavoastră, în special a unora

dintre liderii dumneavoastră. Pentru a evita să fiu excesiv de subiectiv, o să citesc mărturia colegului

meu de la USR Adrian Wiener, postată pe Facebook.

„Absolut incredibil. În ședința Biroului permanent al Senatului de azi, Claudiu Manda, de la PSD,

la aproape fiecare intervenție a senatorului Mihai Goțiu adăuga: «Vezi, de aia s-a întâmplat ce s-a întâmplat

la B1TV.» Să încerci să cauționezi violența, să justifici agresiunea ca fiind legitimă în prelungirea unei

controverse verbale e inacceptabil. Am ieșit dezgustat”, a notat colegul meu de la Arad.

În aceeași ședință de ieri a Biroului permanent al Senatului, liderii dumneavoastră – mă refer la

PSD și ALDE – au refuzat, sub diferite pretexte, să pună pe ordinea de zi textul unei declarații

împotriva violenței. Apoi, în plenul Senatului au continuat șicanele verbale la adresa mea și a colegilor

din USR.

Stimate colege și stimați colegi, îndeosebi din PSD și ALDE,

- 13 -

Înainte de a intra în politică și de a ajunge în Senat, am mai fost agresat fizic și verbal. În timp

ce documentam mizeriile de la Roșia Montană, am fost atacat într-o piață publică de către angajații

departamentului de pază al companiei miniere și a fost nevoie de intervenția poliției și a jandarmeriei

pentru a scăpa fără vătămări. Mașina personală mi-a fost vandalizată de mai multe ori după articole

legate de Roșia Montană. Știți care a fost efectul loviturilor primite și al amenințărilor? M-au motivat

și mai mult să-mi continui investigațiile legate de uriașul caz de corupție din Munții Apuseni.

Stimate colege și stimați colegi, cu precădere cei din coaliția de guvernare,

Vă faceți iluzii deșarte dacă vă închipuiți că veți reuși să mă intimidați pe mine ori pe colegii

mei. La fel cum vă faceți iluzii deșarte că nesimțirii îi voi spune altfel decât nesimțire, că voi defini

altfel hoția decât hoție ori că penalilor le voi zice altfel decât penali.

Faptul că nu vă deranjează violența în politică și faptul că refuzați să puneți măcar în discuție în

Parlament o rezoluție împotriva ei arată că o agreați și vă convine s-o folosiți ca armă de intimidare.

Faptul că în Comisia juridică a Senatului amânați de mai multe luni să puneți pe ordinea de zi

sesizările legate de violențele de limbaj la adresa parlamentarilor USR e o altă dovadă în acest sens, iar

voturile de săptămâna trecută din Biroul permanent reunit și din plenul Camerelor reunite împotriva

constituirii unei comisii de anchetă care să elucideze și să elimine suspiciunile de furt – de hoție, ca să

fiu cât se poate de clar – care planează asupra votului de la moțiunea de cenzură care a dat jos

Guvernul Grindeanu denotă valorile și principiile la care vă raportați.

Aștept cu interes să contraziceți toate cele prezentate mai sus. Cu fapte însă, nu cu vorbe! Până

atunci însă, amenințările și agresiunile fizice la care voi fi supus nu mă vor opri să prezint cetățenilor

României faptele dumneavoastră. Aceasta este una dintre promisiunile pe care le-am făcut cetățenilor

care m-au votat și nimic nu mă va împiedica să mi-o țin.

Vă mulțumesc.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator

Ovidiu-Cristian-Dan Marciu.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declaraţiei politice: „Evoluția fenomenului migraționist în anul 2017 în zona de

responsabilitate a Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu”.

- 14 -

Recent, factori de răspundere din Organizația Internațională pentru Migrație informează că, în

încercarea de a ocoli eforturile Uniunii Europene de a reduce migrația prin zona centrală și estică a

Mediteranei, au apărut noi rute ale migrației, care trec prin Spania și România, ceea ce demonstrează

că traficanții de migranți caută rute alternative pentru a ajunge în țările Uniunii Europene.

Deși numărul celor sosiți pe mare a scăzut față de anul 2015, când s-a înregistrat un număr

record de migranți ajunși pe Marea Mediterană – un milion de oameni, până acum, în 2017, aproape

130 000 de migranți au ajuns pe coastele europene traversând Marea Mediterană.

De asemenea, câteva sute de migranți au sosit în România traversând Marea Neagră în

ambarcațiuni. Din cazuistica înregistrată în primele opt luni ale anului 2017 de către Inspectoratul

Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, a cărui arie de competență este cuprinsă între Calafat,

Călărași și Fetești, incluzând următoarele puncte de frontieră: Calafat, feroviar și rutier; Bechet,

portuar; Turnu Măgurele, portuar; Zimnicea, portuar; Giurgiu, rutier, feroviar și portuar; Oltenița,

portuar; Călărași, portuar, rezultă rutele de deplasare a migranților: Irak – Bulgaria – România –

Europa Occidentală sau Siria – Turcia – Bulgaria – România – Europa Occidentală.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu acționează pentru contracararea

fenomenului infracționalității transfrontaliere și în scopul aplicării în bune condiții a prevederilor

legilor și în special a documentelor ce privesc frontiera de stat. Principalele activități au vizat

îndeplinirea următoarelor obiective:

- gestionarea eficientă a resurselor pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, în raport cu

evoluția factorilor de risc;

- eficientizarea colaborării interne, internaționale și deschiderea către societatea civilă;

- intensificarea cooperării cu celelalte instituții cu atribuții de frontieră și cu organele de graniță

ale statului vecin Bulgaria;

- prevenirea și combaterea faptelor de natură penală sau contravențională din competență ori

care au fost săvârșite în zona de responsabilitate.

Principalii indicatori folosiți pentru colectarea datelor cantitative privind migrația ilegală sunt:

trecerile sau tentativele de trecere ilegală între punctele de trecere a frontierei și trecerile sau tentativele

de trecere ilegală prin punctele de frontieră, ascunși în mijloacele de transport, cu documente false sau

altele;

Indicatorii secundari ai migrației ilegale definiți în conformitate cu Codul frontierelor

Schengen, Regulamentul nr. 515/2014 de instruire, în cadrul Fondului pentru Securitate Internă, a

instrumentului de sprijin financiar pentru frontierele externe și legislația Uniunii Europene relevantă la

nivelul Poliției de Frontieră Române, cum ar fi șederea ilegală, refuzul intrării, aplicații de azil,

facilitatori, sunt indicatori care contribuie la întregirea imaginii de ansamblu privind migrația ilegală.

- 15 -

Datele și informațiile colectate au fost evaluate, colaționate și analizate în conformitate cu

metodologiile și tehnicile analiste cuprinse în Modelul comun de analiză de risc integrată, dezvoltat la

nivel european pentru promovarea unui concept unitar al analizei de risc.

Ca imagine de ansamblu, evoluția fenomenului migrației ilegale în zona de competență a

Poliției de Frontieră Giurgiu în ultimele opt luni ale anului 2017 se prezintă după cum urmează:

- treceri ilegale prin punctele de frontieră… treceri între punctele de frontieră, 20;

- treceri ilegale prin punctele de frontieră, 57;

- treceri accidentale, 3;

- facilitatori prin afara punctului de frontieră, 1;

- facilitatori prin punctul de frontieră, 29;

- ședere ilegală, 20;

- refuzul intrării, 276;

- solicitări de azil, 3;

- documente de călătorie false sau falsificate, 12.

Nivelul migrației ilegale în 2017 în zona de competență a Poliției de Frontieră Giurgiu este cu

mult inferior semestrului II al anului 2016, deși la frontieră s-a manifestat o creștere a presiunii pe linia

migrației legale comparativ cu anii anteriori.

Această descreștere accentuată a migrației, analizată din punct de vedere statistic, este reliefată

atât de scăderea detecțiilor între punctele de trecere a frontierei, cât și de scăderea acestora prin

punctele de frontieră.

Măsuri propuse pentru activitățile din perioada următoare:

- analiza factorilor de risc, pe domenii ale infracționalității, pentru coordonarea misiunilor de

supraveghere și control și acțiunilor specifice;

- executarea de misiuni comune cu structuri ale MAI și celelalte instituții ale administrației

publice din zona de responsabilitate, în scopul identificării și combaterii tuturor formelor de

infracționalitate;

- optimizarea dispozitivelor de supraveghere pe zone și subzone, folosirea judicioasă a forțelor

și mijloacelor din dotare, reducerea costurilor și eliminarea consumurilor nejustificate și așa mai

departe.

Abordarea cu profesionalism a activității de intervievare a migranților este una dintre măsuri.

Se va urmări, în principal, obținerea de date referitoare la modalitățile de preluare a migranților pe

teritoriul României de către traficanți și aspecte privind modificarea rutei Balcanilor de Vest și

includerea României în aceasta, având în vedere că România promovează un răspuns european comun

la gestionarea migrației – și o abordare cuprinzătoare a fenomenului migrației este esențială pentru a

- 16 -

identifica soluții imediate la actuala criză, în paralel cu gestionarea cauzelor profunde ale fenomenului

migrației – și susține avansarea cooperării cu statele de origine și de tranzit în contextul implementării

compactelor de migrație.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu


Îi mulțumim domnului senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator Eleonora-Carmen

Hărău.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi încearcă să răspundă la întrebarea „Cum faci să ai o țară ca

afară?”.

Ne întrebăm de multe ori – și în calitate de politician nu ai cum să nu o faci des de tot – cum se

face că, deși au trecut aproape trei decenii de la căderea regimului comunist, suntem încă departe de

nivelul de dezvoltare al statelor vest-europene.

Cei mai mulți dintre cetățenii care vin la mine în cabinetul parlamentar și reclamă viața rea pe

care o duc, neregulile cu care se confruntă nu au la bază, în urma cercetărilor pe care eu le-am făcut –

fiindcă am obiceiul să mă aplec cu atenție asupra fiecărei petiții – lipsa normei, lipsa actului normativ

sau lipsa lui de onestitate, ci nerespectarea actului normativ.

În România a devenit o cutumă ca legea să nu fie respectată. În momentul în care cauți cauzele,

cred că dacă un sociolog s-ar apleca asupra acestei probleme ar afla că sunt de vină pentru deciziile

noastre străinii, că este de vină pentru faptul că nu trăim la nivelul cetățenilor vest-europeni așezarea

noastră geostrategică, că este de vină clasa politică; clasa politică, această perpetuum vinovată entitate,

ca și când clasa politică nu ar fi emanația acestei națiuni. Nu pare să se simtă vinovat de faptul că nu

trăiește într-o țară ca afară, evident, nici politicianul leneș sau corupt, dar nici ziaristul,

pseudojurnalistul care minte de îngheață apele pentru bani, nici funcționarul care pleacă acasă de la

birou cu topul de hârtie în geantă, nici muncitorul care se face că lucrează, doar-doar o trece ziua și o

curge salariul.

Bun. Suntem o națiune de indisciplinați? Nu știu dacă suntem o națiune de indisciplinați, dar

am devenit o națiune de indisciplinați. Și am devenit o națiune de indisciplinați pentru că însele

instituțiile care fac norma o calcă adesea. Cetățenii nu vor respecta norma într-un stat în care cei care

fac norma o încalcă adesea.

- 17 -

Am fost, vă rog să mă credeți, destul de adesea amărâtă, frustrată când am fost luată la rost de

cetățeni în legătură cu diverse acte normative: cum, doamnă deputat – mai apoi doamna senator –, ați

votat așa ceva?

Cum să le explici cetățenilor că de vreo 15 ani Guvernul a devenit principala putere legiuitoare

în România, iar Parlamentul o simplă anexă, care aprobă conținutul unor ordonanțe de urgență, în fața

cărora nici dumneavoastră, majoritatea parlamentară, nu prea mai aveți dreptul să vă exprimați?

Știm cu toții de unde provine răul acesta, dar parcă suntem împiedicați, ne împiedică ceva –

oare disciplina de partid? – să milităm ca lucrurile să intre pe făgașul lor normal, în care Parlamentul

să legifereze, iar Guvernul să pună în aplicare legi.

Am analizat istoricul parlamentarismului și am constatat că în ultimii 27 de ani guvernarea a

fost exercitată de PSD, direct sau indirect, aproape 20 de ani. Se pare că există o predilecție ca sub

guvernările PSD legea să fie opțională, nu obligatorie, chiar dacă textul ei a fost mereu expres.

Și nu aș vrea să mă duc prea departe în timp, pentru că nu ne-ar ajunge săptămâna să enumerăm

exemplele de astfel de atitudini aleatorii în legătură cu aplicarea legii. V-aș reține atenția doar cu

modul în care Guvernul s-a raportat la un set de legi care stabilesc niște reguli minimale privind

responsabilitatea și stabilitatea fiscală a țării.

De nouă luni de zile, doar în domeniul legislativ al finanțelor publice trăim o perioadă plină de

derogări, suspendări, amânări, chiar abrogări ale unor texte legale care nu convin guvernanților actuali.

Cine are minimă curiozitate, îl invit să citească textul ordonanței de urgență prin care s-a făcut

rectificarea bugetară din acest an.

Oare la ce ne mai trebuie toate aceste legi privind finanțele publice, responsabilitatea fiscal-bugetară,

dacă ele sunt aruncate la gunoi ori de câte ori autoritatea publică se simte incomodată de norme?

Atâta vreme cât regula, cât norma va fi luată în râs, disprețuită, încălcată chiar de către

autoritatea publică, să nu ne așteptăm la o conduită pro lege în sensul aplicării și respectării ei de către

cetățeanul român, să nu ne așteptăm că putem pune, măcar după 30 de ani, bazele construcției unei țări

ca afară.

Vă mulțumesc frumos.

Sunt senator liberal de Hunedoara, Eleonora-Carmen Hărău.


Îi mulțumesc doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al

PNL.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Domnul Victorel Lupu:


- 18 -

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Organizarea și funcționarea unei bănci agricole în

România – obiectiv strategic național”.

România a fost și încă este o țară agricolă. De cele mai multe ori, agricultura și munca

agricultorilor plasează România pe locuri fruntașe în rândul țărilor din Uniunea Europeană și în plan

internațional.

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol, având a

șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii Europene, însă se confruntă cu un

randament scăzut al producției agricole, din cauza mai multor factori.

Cu aproape 14 milioane de hectare de suprafață agricolă utilizată, România se află, în ordine,

după Franța, Spania, Marea Britanie, Germania și Polonia, dar înainte de Italia, Ungaria și Bulgaria.

România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume, fiind pe locul 9 în

lume la exportul de grâu și pe locul 6 în lume la exportul de porumb.

Cu toate aceste realități, ponderea agriculturii în produsul intern brut al României a scăzut

constant în ultimul sfert de secol, de la 22,6% în anul 1993, la sub 5% în anul 2015.

Cred că a venit momentul unei analize obiective de identificare a tot ce a fost bun în acest

domeniu de activitate, dar și momentul prielnic de a vedea ce, cât, cum și cu ce putem face mai bine în

agricultură și pentru agricultori.

Așa cum este cunoscut, România are la dispoziție până în anul 2020 fonduri de peste 19

miliarde de euro destinate sectorului agricol. Cum aceste fluxuri financiare presupun, de cele mai

multe ori, și un aport propriu de capital, rolul băncilor, din punct de vedere teoretic, dar și practic, este

extrem de important. Vorbim de cel puțin 6-7, chiar 8 miliarde de euro care ar trebui să vină de la

agricultori, sub formă de cofinanțare.

Ce se constată la o simplă analiză obiectivă, zic eu?

Banca Agricolă S.A. a fost o bancă în România. Spun că „a fost” pentru că nu mai există o

asemenea instituție financiară, înființată cu precădere pentru agricultură, agricultori și industria

alimentară.

Ca finanțist, teoretician și practician de o viață și apelând la istorie, precizez că această bancă

avea ca instituție financiară de origine Creditul Funciar Rural, înființat la data de 30 octombrie 1872,

acum 145 de ani. Această instituție s-a transformat, la 1 aprilie 1937, în Creditul Național Agricol. Din

Creditul Național Agricol, în 1954 a luat ființă Banca Agricolă. La data de 1 decembrie 1968, din

Banca Agricolă a fost creată Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară. După Revoluția română

din 1989, la 1 decembrie 1990, în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de

stat ca regii autonome și societăți comerciale și a Hotărârii de Guvern nr. 1196/1990, s-a înființat

Banca Agricolă, societate comercială pe acțiuni.

- 19 -

De aici mai distingem trei etape:

1. Banca Agricolă S.A., până la 17 august 2001;

2. Banca Agricolă – Raiffeisen S.A., în perioada 17 august 2001 – 25 iunie 2002;

3. A fuzionat prin absorbție cu Raiffeisen Bank S.A. la data de 26 iunie 2002.

Privind retrospectiv, acestea sunt datele problemei analizate. Cert este că de peste 16 ani, deci

din august 2001, nu mai avem o bancă agricolă în România, cu capital românesc.

Am făcut toate aceste precizări punctuale pentru a marca și întări rolul și locul creditului

agricol pentru agricultură, pentru agricultori, dar și pentru sau mai ales pentru statul român.

Ce este de făcut?

Eu cred cu tărie că acum este momentul oportun ca statul român să înființeze o bancă agricolă

în țara noastră. Acest lucru este și trebuie să rămână o problemă de referință națională, un obiectiv

strategic național de extremă urgență. Banca Agricolă care se va înființa trebuie să organizeze în țară

cât mai repede sucursale, filiale, agenții și reprezentanțe și să le pună în stare de funcționare de îndată.

De aceea, aici, în Parlamentul României, fac un apel la Guvernul României, personal la domnul

prim-ministru Mihai Tudose, la ministrul finanțelor, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la

Ministerul Economiei, la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, la Banca

Națională a României, dar și la alți factori decizionali la nivel național, care împreună pot și trebuie să-și

intensifice preocupările curente în vederea înființării, cât mai repede cu putință, a unei bănci agricole în

România.

Spun asta pentru că agricultura și agricultorii din România așteaptă de la noi acest lucru, iar

așteptarea lor, iată, însumează peste 16 ani, din august 2001 și până în prezent.

Este momentul să acționăm energic, punând în prim-plan interesul general și al celor mulți din

agricultură, și nu numai, dar și multă, multă muncă, pentru că trebuie înfrânte definitiv unele

prejudecăți, precum și mai multe bariere, inclusiv instituționale, interne, europene și internaționale,

după caz.

Mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași


Îi mulțumesc domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Vlad

Alexandrescu.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

- 20 -


Mă adresez dumneavoastră și tuturor celor care ne urmăresc și-mi permit să vă întreb astăzi:

Cum vedeți societatea noastră în prezent?

Credeți că mergem într-o direcție bună, că România devine mai deschisă și mai tolerantă? Sau

mai degrabă începe să se închidă în sine, mocnind a resentimente, marasm și frustrări?

Care este primul lucru care vă apare în minte când spun „România în următorii cinci ani”? Dar

„România ultimilor 27 de ani”?

Credeți că societatea noastră își va reveni gradual și va deveni una asemănătoare celor din

Occidentul European? Ori că toate progresele realizate cu greu, de la Revoluție încoace, puține câte

sunt, se vor evapora în numai câțiva ani?

Sunt foarte îngrijorat de acest viitor apropiat. Simt această îngrijorare când văd cum colegul

meu, senatorul Mihai Goțiu, este bătut cu pumnii și picioarele de un apropiat al puterii chiar în

mijlocul unui platou de televiziune, când un alt membru al opoziției este atacat de numărul doi din

PSD, senatorul Niculae Bădălău, în timpul unei nunți ori atunci când consilierii noștri USR sunt loviți

chiar în timpul unei ședințe a Consiliului General din București sau când colegii mei parlamentari sunt

amenințați cu moartea în comisiile permanente ale Camerei Deputaților.

Ce au toate acestea în comun? Partidul de la putere, care simte că puterea îi justifică totul și-i

oferă o imunitate totală?

Și dacă-mi permiteți să atrag atenția asupra trecutului nu prea îndepărtat al țării noastre, mai

țineți minte acea nefastă lună de iunie 1990, când ortacii lui Iliescu atacau oamenii în plină zi în

mijlocul capitalei, iar cei de pe margine îi aplaudau și le aduceau flori? Ori când același președinte

Iliescu le-a mulțumit pentru bravul lor act sângeros împotriva bărbaților și femeilor neînarmate? Eu nu

am uitat.

Ce au în comun contextul actual cu evenimentele de atunci? Răspunsul e: același partid de la

putere, care folosește presa și violența pentru a-și reduce oponenții la tăcere, fiindcă puterea îi oferă

imunitate și-i justifică faptele, iar de fiecare dată – sub ochii îngăduitori ori indiferenți ai populației.

Adevărul e că societatea noastră nu a fost niciodată vindecată de acest flagel. Suntem fruntași

continentali când vine vorba de violența domestică – copii și femei, de violența din școli, de pe stradă,

din trafic. Suntem o națiune îngrijorător de tolerantă când vine vorba de corecțiile fizice pentru copii,

de bătăile dintre soți ori de violuri. Avem generații întregi ce s-au născut și au trăit în violență. Legea

pumnului le este cel mai la îndemână, deasupra legii, deasupra Constituției și deasupra demnității

umane.

De ce oare? Priviți ce exemple le sunt oferite de către cei mai înțelepți și curați conducători.

- 21 -

Fac un apel către toți membrii încă raționali ai coaliției PSD-ALDE: nu alegeți această cale a

violenței și agresiunii, căci bulgărele pe care-l creați acum se va rostogoli peste toată societatea

românească! Alegeți dialogul, alegeți argumentele! Aderați la apelul nostru contra violenței în politică!

Dacă vom continua tot așa, niciodată nu vom deveni o democrație modernă și prosperă, iar primii care

vor avea de suferit vor fi cetățenii români de pretutindeni.

Într-adevăr, Grupul parlamentar al USR a redactat un proiect de declarație comună, la care

dorim să adere toți parlamentarii. Condamnăm în mod public folosirea violenței de limbaj și a

agresiunii fizice în politica românească. Noi, parlamentarii, suntem un model pentru societate, iar

violența practicată în politică va face violența în general acceptabilă pentru societate și o va încuraja în

toate sferele sociale – de la violența în familie până la violența în stradă, de la bătaia aplicată în școli

până la abuzul asupra copiilor.

Rolul nostru este să descurajăm violența prin exemplul propriu și prin legi care să o combată, și

nu să încurajăm nerespectarea normelor sociale și mai ales a legilor. Avem responsabilitatea să

menținem ordinea în societate și să combatem orice încercare de instaurare a haosului prin violență de

orice fel.

Vă mulțumesc.

Senatorul USR de București Vlad Alexandrescu


Îi mulțumim domnului senator Vlad Alexandrescu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi se intitulează „Dezbatere asupra problemelor din justiția

română”.

Doamnelor și domnilor senatori.

Pe parcursul acestui an, tema reformei din justiția română a ținut, așa cum se spune, capul de

afiș în tot ceea ce înseamnă mass-media din țara noastră.

În ultimul timp, odată cu propunerile de modificare a trei legi, propuneri avansate de ministrul

justiției, domnul Tudorel Toader, s-a intrat în linie dreaptă, respectiv nu mai discutăm subiecte, ci

proiecte concrete de lege.

Despre necesitatea și oportunitatea adoptării unor modificări ale Legii privind statutul procurorilor

și judecătorilor, ale Legii privind organizarea judiciară și ale celei privind Consiliul Superior al

Magistraturii s-a argumentat destul, iar expunerile de motive oferă argumente convingătoare.

- 22 -

Evident este că nu toată lumea este de acord cu propunerile înaintate, iar acest lucru este firesc

până la un punct într-o societate liberă, obișnuită cu principiul dialogului și transparenței publice. Ceea

ce este mai greu de înțeles este obstinația cu care unii lideri politici, unele partide, ziariști și analiști

apără abuzurile săvârșite de unii reprezentanți ai instituțiilor de forță, procurori și ofițeri superiori din

servicii, sprijiniți de grupuri de interese și chiar de politicieni de rang înalt.

Din păcate, unii colegi de-ai noștri parlamentari s-au făcut portavocea acestor atitudini de

respingere a modificărilor legislative, sub sloganul „noi apărăm independența justiției și lupta împotriva

corupției”, așa cum s-a văzut și săptămâna trecută, la dezbaterea și respingerea moțiunii pe justiție a

grupurilor politice PNL și USR. S-a încercat din nou exersarea unor presiuni de stradă, cu scopul

intimidării celor care promovează cu adevărat un stat de drept, în care drepturile și libertățile omului sunt

apărate și garantate, numai că acțiunile organizate de protest nu le-au reușit și nu au avut amploare.

Eșecul previzibil al forțelor retrograde în raport cu modificările legilor justiției își are explicația

în cel puțin trei motive: unul este respectarea procedurilor în promovarea proiectelor legislative, al

doilea se referă la declanșarea unui proces amplu de dezbateri cu toate părțile implicate și al treilea ține

de motivația temeinică și argumentată a fiecărei propuneri de modificare.

Îmi face plăcere să precizez că toate aceste motive de acceptabilitate și convingere sunt legate

de competența și profesionalismul domnului ministru al justiției. Vreau să accentuez, fără a leza pe

cineva, că guvernele României în ultimii aproape 30 de ani nu au mai avut un ministru al justiției

apreciat și admirat precum domnul profesor Toader. Iar colegii noștri din opoziție tocmai Domniei

Sale i-au cerut demisia săptămâna trecută, deși, pe de altă parte, ne reproșează că nu am avea oameni

competenți la guvernare.

Iată că avem colegi bine pregătiți, cu expertize profesionale, dar lucrul acesta nu vă convine,

domnilor colegi din opoziție, pentru că astfel se vede și mai clar cât de precară este oferta de oameni

competenți în tabăra opoziției.

Din discuțiile pe care le am în mod curent cu oamenii din circumscripția electorală, am

constatat că opinia publică este favorabilă promovării modificărilor la legile justiției. Le așteptăm și

noi să ajungă în Senat și sunt convinsă că vor deveni lege, ceea ce va fi spre binele tuturor românilor,

inclusiv al celor care se ascund în dosul luptei unei false independențe a justiției, al unui eronat

concept al statului de drept democratic.


Sunt senator PSD de Neamț Emilia Arcan, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumesc doamnei senator PSD Emilia Arcan.

- 23 -

Pentru un drept la replică, mă înscriu eu.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul


Stimată doamnă senator,

După cum știți și am afirmat de mai multe ori, inclusiv de la acest pupitru, locul dezbaterii

legilor este în Parlament. Reafirm cu această ocazie că îmi mențin afirmațiile și cred că aici trebuie să

discutăm modul în care schimbăm legile și modul în care oferim cetățenilor români legi care într-

adevăr să fie acceptabile social, pentru că altfel nu au nicio șansă să fie aplicate.

Cu toate acestea, nu pot să fiu de acord cu afirmațiile conform cărora o moțiune de cenzură nu

face… o moțiune simplă de fapt, nu o moțiune de cenzură, nu face parte din dezbaterea parlamentară.

Aș putea fi oarecum tendențios dacă aș comenta afirmațiile dumneavoastră legate de foștii

miniștri ai justiției, pe care i-ați comparat cu domnul Tudorel Toader, miniștri care în mare măsură au

fost din partidul pe care îl reprezentați. Am notat acele afirmații: „În sfârșit avem un ministru al

justiției apreciat.”

Dar asta este doar o paranteză, pentru că țin să afirm și de aici că abuzurile unor lucrători din

justiție sunt la rândul lor condamnabile și fac parte din ceea ce se cheamă stat de drept. La rândul ei,

doar justiția poate cerceta, ancheta și finaliza procesele inclusiv ale celor… ale membrilor justiției care

au călcat în afara legii. Nu presa și nu Parlamentul, cum s-a încercat în ultimele luni, încălcând astfel

principiul separației puterilor în stat.

N-o să mai lungesc acum dezbaterea. Sper ca această dezbatere să continue fără acuzații și pe

un ton normal atunci când aceste legi vor intra pe deplin în circuitul legislativ, în comisii și apoi aici,

în plen.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

În continuarea sesiunii de declarații politice o invit la microfon, din partea Grupului

parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Bună ziua!


Declarația mea politică are obiectul „Problematica numelui de familie în recunoașterea

cetățeniei române a copilului minor”.

Stimați colegi,

Dintotdeauna am crezut în valorile exprimate în Constituția României. Le-am apreciat și le-am

apărat. De la consacrarea definiției statului român drept stat național, suveran și independent, unitar și

- 24 -

indivizibil, trecând prin consfințirea modului în care ți se apără dreptul la păstrarea cetățeniei române

dobândite prin naștere și ajungând la garantarea și ocrotirea proprietății private, cred că toate punctele

cardinale ale ființei noastre naționale sunt prinse într-o colecție de drepturi, libertăți și îndatoriri în

legea fundamentală. Cu atât mai mult mi se pare uneori de neînțeles modul labirintic în care sunt

aplicate principiile derogatorii din aceste drepturi fundamentale prin legi speciale și norme

metodologice de aplicare a lor.

Spre exemplu, modul în care numele persoanei, în loc să fie subiect de aplicare înțeleaptă a

legii, devine involuntar armă cu două tăișuri pentru posesorul lui. Să vedem ce ne spune noul Cod civil

despre acest subiect în art. 282: „Alegerea numelui de familie – Viitorii soți pot conveni să-și păstreze

numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un

soț poate să își păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.”

Legat de acest subiect, există unul subsidiar, și anume numele copilului din căsătorie, prevăzut

la art. 449: „Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinților săi. Dacă părinții nu au un

nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz numele copilului se

stabilește prin acordul părinților și se declară, odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă.”

Până aici, nimic de obiectat. Dar să nu uităm că există, în afara Codului civil, și legi speciale,

care, în loc să vină în sprijinul cetățeanului, prin modul prea laborios în care au fost elaborate normele

de aplicare a lor devin uneori, din păcate, reale piedici în calea recunoașterii unor drepturi. Nu au fost

create cu rea-credință, doar că revizuirea lor, conform noilor provocări ale lumii moderne și

dinamizării mișcărilor transfrontaliere, bazate pe fenomenul migraționist al forței de muncă, ar trebui

să fie iminentă.

Sunt situații în care foaia de parcurs a stării civile a unei persoane scapă logicii legilor speciale.

Cam în același mod în care se spune despre romanele lui Balzac, de exemplu, că fac concurență stării

civile, dar nu sunt identice cu aceasta. În sensul că, de-a lungul unei vieți, pot exista mai multe

căsătorii și divorțuri în evoluția stării civile a cetățenilor. Nimeni nu dorește modificări ale stării civile

de mai multe ori în viața personală, dar uneori ele sunt inerente, iar rotativa menționării acestora în

registrele noastre românești de stare civilă provoacă adevărate drame ale neputinței și frustrării prin

aplicarea fără excepție a literei legii.

Nu vreau să înțelegeți că mă opun unei legislații coerente și corecte în domeniu. Dimpotrivă,

doresc armonizarea ei cu timpul în care trăim și cu dinamica realităților sociale în continuă reașezare.

Sunt în Parlamentul României pentru a apăra legea, dar și pentru a sancționa neregulile sau

cauza care le produce. În plus, dinamica migrației forței de muncă a cetățenilor români, la fel ca și a

altora din spațiul integrat al Uniunii Europene, confruntarea cu riscurile asimetrice și cu nevoia de

supraviețuire într-o societate tot mai suprasaturată de confruntări și dileme conduc și la dobândirea

- 25 -

unor noi cetățenii și la situații complexe, în care reglementările din legislația națională nu mai sunt

suficiente sau vin uneori în contradicție cu reglementările statului adoptator, deși ele trebuie să vină în

sprijinul solicitanților de recunoaștere a noului lor statut social.

Din analiza multiplelor situații de viață, care au generat și diferite spețe de stare civilă, mă

gândesc la faptul că ar trebui regândite și tratate cu justă măsură aceste probleme, luând în considerare

și contextul în care s-au produs: distanța geografică a cetățenilor români față de țara-mamă, barierele și

eforturile adaptării la noile norme socio-culturale ale țării de adopție, stresul cotidian legat de

identificarea, obținerea și menținerea unui loc de muncă într-o țară cu alte cutume lingvistice și

protocoale profesionale decât au fost obișnuiți.

Care este însă soluția pentru a nu-i fi încălcate drepturile copilului născut din cetățean român?

Pentru că el ar fi principalul afectat din lanțul subsidiarității principiilor stării civile.

În acest moment, o simplă declarație notarială, de exemplu, a mamei, cetățean român, că a

păstrat numele fostului soț când a intrat într-o nouă căsătorie, deși decizia tribunalului României

solicită ca în termen de 30 de zile să reia numele purtat înainte de prima căsătorie, nu este suficient.

Consecințele imediate: nu poate fi înscris copilul nou-născut din a doua căsătorie până nu se

reglementează toată procedura legată de numele mamei. Astfel, numele persoanei capătă dimensiuni

exacerbate, care duc la reacții în lanț. Între timp, dreptul la libera circulație poate fi pus sub semnul

întrebării până la remedierea situației, remediere care poate întârzia și câteva luni.

În tăvălugul istoriei complicate a neajunsurilor provocate prin schimbările de nume sunt prinși

atât părinții, cât și copiii. Nu cred că există situații fără rezolvare, dar mă gândesc că este mai eficient

să contribuim cu toții la elaborarea, modificarea sau amendarea legislației în vigoare prin generarea

unor norme de aplicare suple, simplificate, moderne, procedură la care să fie invitați să participe toți

actorii instituționali – starea civilă, direcțiile de eliberare a documentelor de stare civilă, reprezentanți

ai Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanți ai societății civile, membri ai comisiilor parlamentare

de specialitate – și care să fie supusă dezbaterii publice.

Vă invit să reflectați la acest subiect și să ne unim eforturile în identificarea unor reglementări

care să ușureze accesul neîngrădit la drepturile de cetățean român, oriunde s-ar afla.


Liliana Sbîrnea, senator PSD, Circumscripția nr. 10 – Buzău


Îi mulțumesc doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tor din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Lucian Trufin.

Domnul Lucian Trufin:


- 26 -

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi are următorul titlu: „Facilitățile fiscale aprobate de

Parlamentul României pentru cooperativele agricole acum un an de zile nu se aplică nici până astăzi”.

Stimați colegi,

Cooperativele agricole reprezintă forma de asociere ce asigură dezvoltarea durabilă, eficientă și

sustenabilă a sectorului agricol din România, vizați direct fiind fermierii mici și mijlocii.

Cunoscând importanța asocierii, unul dintre obiectivele asumate în calitate de senator ales în

județul Botoșani este acela de a informa pe fermieri asupra beneficiilor asocierii în cadrul

cooperativelor agricole.

Astfel, anul acesta am inițiat întâlniri cu fermierii din toată țara și din toate ramurile

agriculturii, reușind să-i determin, spre exemplu, pe legumicultorii din arealul de nord-est al județului

Botoșani să se organizeze într-o cooperativă. Această cooperativă, vizitată de altfel și de domnul

ministru al agriculturii, domnul Petre Daea, funcționează și, mai mult de atât, pregătește o cerere de

finanțare pe măsura 16.4 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru obținerea unei

sume din fonduri europene în vederea recunoașterii și promovării produselor agricole proprii pe piața

locală, județeană și națională.

În data de 26 iulie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 564 Legea nr. 164 din 22 iulie

2016 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, precum și pentru

stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Această lege vine să impulsioneze asocierea fermierilor în cooperative agricole prin instituirea

unor avantaje fiscale, după cum urmează:

„Art. 76 – a1) scutirea de la plata impozitului pe profit pe primii cinci ani a cooperativelor

agricole care procesează produsele agricole;

a2) scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cinci ani a cooperativelor agricole prevăzute

la art. 6 lit. b) – e), care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 2 milioane de euro, echivalent în

lei, cu excepția cooperativelor prevăzute la lit. a1);

a3) scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice

microîntreprinderi și de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv

persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru

producția valorificată prin/către cooperativa agricolă;

a4) în cazul cooperativelor microîntreprinderi, acestea plătesc impozit pe profit și sunt scutite

de la plata impozitului pe venituri;

a5) scutirea de la impozitul pe proprietate a bunurilor imobile ale membrilor cooperatori

aferente producției valorificate prin cooperativa agricolă;

- 27 -

a6) scutirea membrilor cooperativelor de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor

luate în arendă de către cooperative de la aceștia.”

Toate aceste prevederi au intrat în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial. Mai mult

decât atât, conform art. 2, prevederile art. 76 lit. a2) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu

modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta lege,

intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României,

Partea I. Însă ele nu sunt aplicate nici până astăzi, din păcate.

Acest fapt contribuie masiv la decredibilizarea statului român și a Parlamentului, dat fiind

faptul că există o lege adoptată de forul legislativ pentru un segment foarte important al economiei

naționale, în speță agricultura, și care nu-și produce efectele.

Mai mult, consider că și din acest motiv în România funcționează un număr îngrijorător de mic

de cooperative agricole, fapt care a permis și permite în continuare imposibilitatea de a fi competitivi

cu fermierii europeni. De aici și lipsa produselor autohtone de pe rafturile magazinelor și, implicit, de

pe masa românilor.

În consecință, am adresat întrebări și interpelări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, către Ministerul Finanțelor Publice și Consiliului Concurenței. Sper ca prin demersul meu să

reușesc să deblochez situația privind aplicarea beneficiilor fiscale pentru cooperativele agricole,

atrăgând atenția decidenților din ministerele de resort asupra importanței aplicării prevederilor Legii

nr. 164/2016.

Ca o ironie, legea se intitulează „pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole

nr. 566/2004, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia”.

Sunt convins că împreună cu Guvernul României vom reuși să oprim această anomalie din

funcționarea statului de drept din țara noastră, și anume neaplicarea prevederilor unor legi adoptate de

puterea legislativă. Știu că situația nu este singulară, dar trebuie să atragem atenția din ce în ce mai

mult asupra acestor aspecte și să le găsim rezolvarea.


Senator Lucian Trufin


Mulțumesc domnului senator Lucian Trufin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

PAUZĂ


În încheierea sesiunii de declarații politice, dau citire listei senatorilor care au mai depus

declarații pe care nu le-au susținut în plen. Sunt declarații depuse în scris:

- 28 -

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Niculae Bădălău, Florian-Dorel Bodog, Florin

Cârciumaru, Cristina-Mariana Stocheci, Nicolae Avram, Ioan-Narcis Chisăliță, Tit-Liviu Brăiloiu,

Elena-Lavinia Craioveanu și Emanuel-Gabriel Botnariu;

- din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Nicoară, Iancu Caracota, Eugen Pîrvulescu,

Cornel Popa, Ioan Cristina, Costel Șoptică, Mircea-Vasile Cazan, George-Cătălin Stângă și Ion Marcel

Vela;

- din partea Grupului parlamentar al PMP: Vasile-Cristian Lungu și Dorin-Valeriu Bădulescu.

Aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi.

Am fost asistat de domnii secretari Radu Oprea și Ion Ganea.

Ne reauzim în câteva minute, la o nouă sesiune de plen pe proiecte legislative.

O zi cât mai plăcută în continuare!

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința de plen de astăzi.

PAUZĂ


Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 19 septembrie 2017, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de domnul secretar Marian Pavel și domnul senator Ganea.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 87, cvorumul legal de lucru

fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi.

Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Din sală: Nu funcționează.


Observ și eu, dar este a doua oară. Cred că cineva ne boicotează.

Stimați colegi… stafful tehnic…

Reluăm votul. Să sperăm că merge.

- 29 -


(Sistemul electronic de vot nu funcționează.)

Înțeleg că avem o mică problemă tehnică. Până se remediază problema tehnică, vă supun

atenției dumneavoastră să votăm vot deschis, cu mâna ridicată.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Rog domnii secretari să mă ajute.

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Cine se abține?

De la prezidiu: Un vot împotrivă.


Cu 86 de voturi pentru și un vot împotrivă, ordinea de zi pentru astăzi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate

de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru.

Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Încercăm cu vot electronic. Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru ziua

de astăzi a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 25 – 30 septembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, 25 septembrie: ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00,

Biroul permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00,

lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, 26 septembrie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri și joi – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Doamna senator Pațurcă, doriți să interveniți?

(Replică neinteligibilă a doamnei senator Roxana-Natalia Pațurcă.)

Vă mulțumesc.

- 30 -

Nu sunt intervenții. Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru

săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Punctul 1, Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a

Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor

infrastructuri, în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la taxarea vehiculelor – COM(2017)

276 final.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene,

pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Doamna Gabriela Crețu:


Stimați colegi,

Înainte de a începe vacanța plenului, în iulie, Comisia Europeană a lansat un pachet cu

precădere pe transporturi și mobilitate.

În cadrul comisiei noastre raportor a fost domnul secretar al Senatului Radu Ștefan Oprea, care

a lucrat toată vara.

E vorba de opt directive și regulamente. În ședința de astăzi intră în dezbaterea dumneavoastră

patru dintre ele.

Propunerile Comisiei Europene au fost discutate în prezența Ministerului Transporturilor,

Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice, precum și cu participarea patronatelor din

transporturi.

Temeiul juridic al directivei despre care e vorba îl reprezintă articolele 71 și 93 din Tratatul

Uniunii Europene. Dispozițiile, de asemenea, sunt afectate de art. 113.

Propunerea de directivă are ca scop soluționarea deficiențelor referitoare la taxele pe vehiculele

grele de marfă, iar modificarea propusă constă în reducerea treptată a valorilor minime, până la zero.

Mai precis, cu 20% din valoarea minimă actuală în fiecare an, timp de cinci ani. Intenția este de a oferi

un stimulent pentru trecerea la perceperea de taxe rutiere în funcție de distanță.

Se consideră că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, deoarece reducerea

treptată a valorilor minime existente fixate de Uniune deja poate fi realizată numai de Uniune, la nivel

- 31 -

comunitar. În absența unei intervenii comunitare, statele membre ar fi obligate în continuare să aplice

taxa minimă pe vehicul, chiar dacă au introdus sau intenționează să introducă un instrument mai

adecvat, care este taxa pe distanță.

De asemenea, propunerea de directivă respectă principiul proporționalității, măsura contribuind

la atingerea obiectivelor stabilite, în special în aplicarea în mod consecvent a principiului „poluatorul

plătește” și aceluia care-l privește pe utilizator. Și, în linii mari, noi am considerat că nu depășește ceea

ce este necesar pentru a atinge obiectivul.

Am apreciat chiar eforturile depuse de Comisie în vederea reducerii emisiilor și dezvoltării

serviciilor de taxare rutieră electronică interoperabile.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea

voturilor celor prezenți, formularea unui raport, pe care vi-l supunem dezbaterii și aprobării.

Mulțumim.


Mulțumesc și eu, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului. Dacă sunt intervenții.

Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Din sală: Nu merge.


Nu merge din nou. Vă rog să fiți de acord să votăm din nou cu mâna ridicată.

Atunci, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Cine se abține?

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu):

O abținere.


O abținere.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Vă rog, domnule senator Vlad Alexandrescu, explicația votului.



Stimați colegi,

- 32 -

Vă rog să-mi dați voie să protestez împotriva faptului că a doua oară în cursul zilei de azi a

căzut sistemul de vot electronic.

Mi se pare inadmisibil că în plenul Senatului României se întâmplă acest lucru la 10 minute

diferență una de alta. Și, dacă lucrurile continuă, o să ne sesizăm și o să continuăm demersurile.

Mulțumesc.

Din sală: În Piața Victoriei.


Domnule senator,

Din punctul meu de vedere, v-ați grăbit, pentru că s-ar putea să mai avem câteva încercări să nu

meargă și atunci n-o să fie doar de două ori încercări nereușite, ci de mai multe ori. Am crezut că doriți

să interveniți la explicația votului, dar nu neapărat la această chestiune.

Sigur, rog și eu stafful să rezolve această situație, să nu ne mai întâlnim cu ea. Din păcate, nu

depinde numai de noi, că mașinăria e mașinărie.

Punctul 2, Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și

al Consiliului privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al

vehiculelor grele noi – COM(2017) 279 final.

Invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri

europene, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.



Așa cum am spus la documentul anterior, această propunere de regulament face parte din

același pachet.

Raportor a fost tot domnul Oprea.

Aș dori să subliniez și participarea Comisiei pentru transporturi și energie, Comisiei

economice, industrii și servicii, Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică la analiza și

adoptarea unui punct de vedere asupra documentelor.

Temeiul juridic în acest caz îl reprezintă articolele 191 – 193 din Tratat, iar prezenta propunere

pune în aplicare o comunicare din 2014 referitoare la strategia de a reduce consumul de combustibil și

emisiile de CO2 la vehiculele grele.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele: consideră că

propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității, pentru că impactul transfrontalier al

schimbărilor climatice și necesitatea de a garanta piețe unice ale combustibililor sunt evidente.

- 33 -

De asemenea, propunerea respectă principiul proporționalității, având în vedere că este

necesară, eforturile depuse fiind minime în comparație cu beneficiile potențiale ale transparenței pieței

și disponibilitatea, pentru toate părțile interesate, a datelor privind emisiile de CO2 și consumul de

combustibil al vehiculelor grele aflate în circulație.

Se apreciază faptul că monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 pot contribui la reducerea

acestora în cadrul transportului rutier.

Se atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că:

- prezentul regulament trebuie să aibă ca obiect numai monitorizarea și raportarea emisiilor, nu

și a consumului. Acesta este, de altfel, și domeniul de aplicare pentru celelalte două acte normative:

Regulamentele 443 și 510;

- domeniul de aplicare trebuie corelat cu Regulamentul privind certificarea emisiilor de CO2 și a

consumului de combustibil pentru vehiculele grele, care a fost recent adoptat. Domeniul de aplicare

respectiv se referă strict la autovehiculele N2 cu masă mai mare de 7 500 de kilograme și autovehiculele

N3. Celelalte categorii de vehicule vor trebui eliminate deci din domeniul de aplicare al regulamentului.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea

voturilor celor prezenți, să formuleze o opinie în baza observațiilor anterioare, pe care să o trimitem

Comisiei Europene.

Drept urmare, vă supun spre dezbatere și aprobare propunerea noastră.

Mulțumim.


Vă mulțumim, doamna senator.


Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Domnule Vlad Alexandrescu, ne dați voie să încercăm încă o dată cu vot electronic?

Încercăm vot electronic. Vă rog să votați.

Cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 3, Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a

Consiliului privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului

transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (reformare) –

COM(2017) 280 final.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a

prezenta raportul.

- 34 -

Doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.



În aceeași componență, cu participarea acelorași instituții, cu același raportor și cu contribuția

comisiilor pe care le-am enumerat anterior, s-a formulat prezentul raport, care concluzionează că

propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, deoarece privește o aplicare transfrontalieră

a dispozițiilor în materie de taxare rutieră.

Dacă am aplica pur interguvernamental, ar trebui să stabilim o serie de tratate doi luați câte doi

egal cu numărul membrilor. Știți mai bine decât mine cum se calculează aranjamente de 28 luate câte

două. În aceste condiții, este evident că nu se pune problema încălcării principiului subsidiarității.

Respectă și principiul proporționalității, având în vedere că în cadrul evaluării impactului au

fost analizate și au fost respinse măsurile mai puțin proporționale, în speță armonizarea strictă a

sistemelor de taxare rutieră.

Se apreciază că inițiativa va promova concurența, permițând noilor operatori să intre pe piețele

naționale de colectare electronică a taxelor rutiere care în trecut erau monopoliste, va reduce sarcinile

de reglementare pentru industria transportului rutier, contribuind astfel la creșterea competitivității sale

sectoriale, va contribui la atingerea obiectivelor pieței unice digitale și va facilita deplasările

transfrontaliere, sprijinind astfel libera circulație a mărfurilor și persoanelor.

Se solicită Comisiei Europene extinderea termenului de punere în aplicare de la 18 luni la 24 de

luni, în cadrul art. 12 alin. (1), precum și eliminarea cuvântului „immediately” din noua dispoziție, care

nu își are sensul, și atrage atenția că acest cuvânt, probabil, este dintr-o eroare tehnică acolo și nu se

regăsește în traducerea directivei în limba română.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au decis să formuleze, în baza observațiilor, o opinie către

Comisia Europeană, pe care v-o supunem spre dezbatere și aprobare.

Vă mulțumim.


Vă mulțumim și noi, doamna președinte.


Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

- 35 -

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din județul Dâmbovița, la

invitația domnului senator Adrian Țuțuianu, cărora le spunem: bine ați venit!

Punctul 4, Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 în

vederea adaptării lor la evoluțiile sectorului – COM(2017) 281 final.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.


Stimați colegi,

Prezentul regulament face parte din pachetul descris anterior.

O precizare aș vrea să fac. În afară de instituțiile menționate, ministerele și reprezentanții

patronatelor din transporturi, care s-au coordonat foarte bine, deplângem lipsa unei poziții explicite a

Ministerului Muncii, întrucât pe acest pachet sunt numeroase consecințe asupra condițiilor de muncă

ale celor care lucrează în transportul rutier. Și Ministerul Muncii nu a avut… sperăm ca pentru partea a

doua a pachetului, care este mult mai sensibilă din acest punct de vedere, să existe o asemenea

apoziție, întrucât suntem într-o situație mai specială, în care șoferii din transportul rutier internațional

nu au un sindicat reprezentativ care să le apere interesele.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene consideră că propunerea de regulament

respectă principiul subsidiarității, dar are numeroase observații cu privire la proporționalitate. Ele, așa

cum am precizat anterior, vin din analiza pe care o fac Ministerul Transporturilor și patronatele din

domeniu.

Și anume se solicită Comisiei Europene:

- păstrarea flexibilității unor operațiuni de transport și a condițiilor de acces la ocupație pentru

sectorul de sub 3,5 tone;

- de asemenea, o reformulare a textului așa cum este el propus de Comisie privind dovada

îndeplinirii cerinței de capacitate financiară, întrucât se consideră că în special operatorii mai mici sunt

afectați de această condiție;

- eliminarea introducerii unui procent obligatoriu de verificare la cabotajul în trafic, pentru că

ar crește nejustificat imobilizarea/timpii de staționare în trafic;

- eliminarea reducerii… deci regulamentul propune o reducere de la șapte zile la cinci zile,

împotriva căreia opinia se pronunță;

- 36 -

- de asemenea, se pronunță, ne pronunțăm în această opinie împotriva introducerii cabotajului

și a Directivei detașării lucrătorilor în contextul transportului internațional de mărfuri;

- eliminarea introducerii în registrele electronice naționale și interconectarea acestora la nivelul

Uniunii Europene a numărului de înmatriculare al vehiculelor, numărului angajaților și a oricăror altor

informații comerciale, sub argumentul că ele ar face ca procedurile administrative să fie o sarcină

suplimentară pentru transportatorii rutieri, întrucât aceștia, de regulă, nu au altă activitate decât

transportul; dar în unele situații pot avea și alte activități.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor, formularea unei

opinii în baza observațiilor și transmiterea acesteia către Comisia Europeană.

Drept urmare, vă supunem dezbaterii și aprobării.


Vă mulțumesc, doamna președinte.


Senatului.


Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

Continuăm. Capitolul II – Propuneri legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea

împotriva incendiilor. (L93/02.05.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este prezent – o serie de colegi parlamentari PNL, USR, PMP.

Vă rog, domnule senator Bădulescu, microfonul 2, aveți cuvântul.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Bună ziua!

Susținem acest proiect de lege, în numele inițiatorilor, deoarece este un proiect benefic,

încearcă să evite situații precum cele de la Colectiv. Instalarea panourilor de avertizare, prin

modificarea acestei Legi privind apărarea contra incendiilor, este un lucru necesar și, cu atât mai mult,

este necesară și sancționarea celor care nu ar respecta aceste dispoziții.

Știu că există consens din partea grupurilor parlamentare pe acest proiect de lege și cred că este

absolut necesar un astfel de proiect, cum sunt necesare și proiecte similare pentru școli, de exemplu.

Vă mulțumesc.

- 37 -


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul ministru Viorel Ilie…

De la prezidiu: Doamna Presadă.


Ce-i cu doamna Presadă?

(Replică neinteligibilă de la prezidiu.)

Vă rog, doamna Presadă.

De la prezidiu: La dezbateri generale.

(Replică neinteligibilă a doamnei senator Florina-Raluca Presadă.)


Unul dintre inițiatori, că bănuiesc că același lucru susțineți, nu? (Discuții în sală.)

De la prezidiu: La dezbateri.


O să vă rog să interveniți la dezbateri generale imediat după ce ascultăm punctul de vedere al

Guvernului și al președintelui comisiei. Revenim.

Domnul Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul.

Microfonul 8. Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Viorel Ilie – ministrul pentru relația cu Parlamentul:


Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 307/2006 privind

apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii în sarcina

beneficiarilor investițiilor în construcții și amenajări a obligației de a realiza și de a amplasa panouri de

înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, astfel:

- până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, panourile de înștiințare trebuie să aibă

conținutul: „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu.”;

- după obținerea autorizației de securitate la incendiu, panourile de înștiințare trebuie să aibă

următorul conținut: „Acest spațiu funcționează cu autorizația de securitate la incendiu numărul… din

data de…”.

Totodată, se propune stabilirea cuantumului de amenzi de la 20 000 de RON la 50 000 de RON

pentru nerespectarea acestor obligații.

Având în vedere toate aceste aspecte, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

- 38 -

Vă mulțumesc.


Domnule ministru, am înțeles bine, Guvernul susține, da?

Domnul Viorel Ilie:

Da.


Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică pentru a prezenta raportul

comisiei.

Vă rog, domnule senator Cârciumaru. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

Ca urmare a trimiterii de către plenul Senatului spre reexaminare a propunerii legislative, în

ședința din 5 septembrie 2017, membrii comisiei au analizat și au hotărât, cu majoritatea voturilor

celor prezenți, menținerea raportului de respingere: un vot pentru admitere, 5 abțineri și 2 voturi

împotriva raportului de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și

adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere împreună cu propunerea legislativă.

Acum, eu vreau să vă spun că am avut în față raportul de admitere care a venit din partea

Comisiei pentru apărare, punctul de vedere al Guvernului, dar ulterior noi am primit de la comisie o

serie întreagă de observații venite din partea – din punctul meu de vedere –, din partea celei mai

autorizate instituții: din partea ISU. Sunt trei pagini de observații și prin observațiile respective această

instituție nu este de acord cu proiectul legislativ și este pentru respingere.


Am înțeles. Vă mulțumesc, domnule președinte.


O să… dăm întâietate doamnei?

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Microfonul central, doamna senator.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc mult.

- 39 -

Vreau să precizez că eu nu am văzut acest raport la care face referire domnul președinte de

comisie. Sunt membru în Comisia pentru administrație publică. Nici nu l-am luat în discuție. Am vrut

să fac această precizare.

Nu am înțeles nici până acum de ce membrii comisiei au dat un raport de respingere, până la

urmă, acestei inițiative. Această propunere s-a născut în urma incendiilor care au avut loc în ultimii ani

în două cluburi din București, evenimente tragice, unul dintre ele soldat cu moartea a zeci de cetățeni

români.

Deși există obligația legală de a obține autorizația de securitate la incendiu, multe dintre aceste

autorizații nu sunt obținute de către cei responsabili. Această obligație de a securiza localul la incendiu

nu se aplică doar clădirilor private, ci și instituțiilor sau clădirilor aflate în subordinea și proprietatea

instituțiilor și autorităților publice. Vorbim aici despre spitale, școli sau despre centre sociale.

Așa cum am văzut în ultimele luni, există mii de școli în România care nu au această autorizație

de securitate la incendiu. Mi-au scris foarte mulți părinți îngrijorați că ei nu știu dacă școala la care

merge copilul lor este securizată la incendiu sau nu. Mi-au spus că nu știu acest lucru deoarece acest

lucru nu le este comunicat.

Luând în calcul toate aceste situații, credem că e nevoie de o reglementare care să-i oblige pe

cei responsabili pentru obținerea acestei autorizații să informeze publicul despre situația acelui

obiectiv, fie că este vorba despre un club privat sau despre o școală. În calitate de consumatori și de

contribuabili, avem dreptul să știm. Acest avertisment cerut prin propunerea actuală nu absolvă de

responsabilitate pe nimeni, doar instituie în practică un drept al cetățeanului, acela de a fi informat.

Această inițiativă legislativă vine să reglementeze, de altfel, un drept instituit prin legislația

privind protecția consumatorilor, conform căreia consumatorii au dreptul de a fi protejați împotriva

riscului de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viața, sănătatea sau securitatea,

precum și de a fi informați complet, corect și concis asupra caracteristicilor esențiale ale serviciilor,

astfel încât, indiferent de decizia cetățenilor, aceștia să aibă toate premisele unei decizii luate în

completă cunoștință de cauză.

Este regretabil că parlamentarii puterii din comisie au înțeles să respingă această inițiativă, doar

pentru că ea venea din partea opoziției.

Guvernul a avizat favorabil inițiativa și a propus amendamente, un lucru de salutat.

Vă propunem noi, Uniunea Salvați România, să dăm dovadă de responsabilitate și să votăm

împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea acestei propuneri.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, doamnă senator.

- 40 -

Domnule senator Traian Băsescu, aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi mai veni cu o argumentație suplimentară legată de necesitatea și utilitatea acestei legi

pentru siguranța circulației… pentru siguranța cetățenilor. Vreau însă ca și domnul președinte al

comisiei, și toți cei care vă pregătiți să respingeți această inițiativă doar pentru că nu vine de la putere,

în condițiile în care are aviz favorabil de la Guvern, să fiți conștienți că vă asumați o mare

responsabilitate dacă un nou dezastru, cu pierderi de vieți românești, se va întâmpla.

Din acest motiv, solicit ca raportul să fie respins și legea aprobată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Grupul UDMR nu face parte din arcul guvernamental și nu este nici inițiatorul acestei legi, dar

susține orice reglementare care vine să ajute să nu mai avem situații de genul celor pe care le-am avut,

de genul celor pe care le-am avut la Colectiv.

Legat de această propunere legislativă, dezbaterile au fost foarte intense în Comisia pentru

administrație și, sigur, opinia fiecăruia contează. Dar vreau să vă spun câteva considerente care au stat

la baza acestui raport, pentru că trebuie să vorbim despre realități. Dacă încercăm să trăim într-o lume

paralelă, nu vom rezolva nimic din ceea ce înseamnă realitatea din România de astăzi.

Întrebările care se pun legat de această propunere legislativă sunt cam următoarele: ce dorim să

rezolvăm și ce rezolvăm prin aceste panouri de înștiințare? Pentru că aceste panouri de înștiințare se

doresc a fi puse pe toate clădirile, nu numai la spațiile comerciale, ci și pe instituții publice, pe clădiri

de primării, pe clădiri de școli, pe biserici. Iar aici trebuie să spunem câteva lucruri.

În primul rând, în România sunt mii, zeci de mii de clădiri care adăpostesc biserici, școli, instituții

publice, primării care sunt construite acum 50, 100, 150, 200 de ani. Problema rezolvării avizului de

securitate la aceste clădiri nu este o problemă ușoară, pentru că atunci când s-au construit s-au construit

după un anumit studiu, un anumit nivel al sistemului arhitectural din România, iar astăzi avem alte

reglementări. Deci trebuie să spunem lucrurilor pe nume, că vor fi întotdeauna clădiri în această țară care

nu vor putea să aibă aviz de securitate așa cum există azi normele care cer emiterea acestui aviz. Dacă

- 41 -

ne ascundem după deget și vrem să spunem că o să le rezolvăm pe toate, putem să le rezolvăm într-un

singur fel: le închidem, le dărâmăm și construim altele. Dar ce facem până atunci?

Ni s-a spus că această propunere legislativă este o propunere de conștientizare a cetățeanului. Și

nu contest această dorință a inițiatorilor. Întrebarea este dacă reușim să rezolvăm ceva și în ceea ce

privește răspunderea eventuală pentru un incendiu, pentru o problemă care s-ar putea isca.

Dacă o clădire nu are aviz de securitate și cetățeanul, cetățenii intră în această clădire, se

întâmplă un incendiu, înseamnă că mutăm răspunderea pe acel cetățean? Înseamnă că cetățeanul, fiind

conștient că a intrat într-o asemenea clădire, și-a asumat răspunderea pentru acest lucru? Evident că nu.

Dacă avem o clădire care are aviz ISU și se întâmplă totuși un incendiu, o nenorocire, se mută

răspunderea la cei care au emis avizul ISU? Eu vă spun că în foarte multe situații nu, pentru că pot

interveni foarte multe alte criterii și chestii obiective.

Deci această lege, din păcate, nu rezolvă problema răspunderii pentru ceea ce s-ar putea

întâmpla și aceasta cred că este principala chestiune care trebuie să ne preocupe pe toți.

Ce facem cu școlile?

Ni s-a spus că conștientizăm cetățeanul, părintele, că acea școală – clădirea în care funcționează

acea școală – are probleme de aviz ISU, aviz de securitate la incendiu. Și dacă conștientizarea va avea

ca urmare faptul că nimeni nu-și va mai duce copilul la școală? Într-o comună în care există o singură

școală, construită acum 150 de ani, ce facem? Închidem învățământul gimnazial și învățământul

primar? Adică intenția este bună și lăudabilă, dar realitatea, astăzi în România, este puțin altfel și

aceasta este dezbaterea care trebuie să ne preocupe.

Raportul de respingere al Comisiei pentru administrație nu este un raport de respingere a ideii

de a aduce reglementări la acest domeniu, ci de a căuta soluții, care sunt soluții viabile pentru realitatea

de zi cu zi în România.

Dacă sunt alte propuneri legislative care încearcă să rezolve aceste întrebări care s-au pus în

Comisia pentru administrație, eu sunt sigur că toți colegii din Comisia pentru administrație, indiferent

de apartenența politică, vor fi pentru. Dar în opinia noastră această propunere legislativă nu rezolvă,

din păcate, problemele din realitatea de zi cu zi.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Șerban Nicolae.

Microfonul central. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Șerban Nicolae:


- 42 -

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am să reiau o bună parte din argumentația domnului senator Cseke. În esență, nu aș fi vrut

să fie folosit sub formă speculativă un incident tragic soldat cu foarte mulți morți și foarte mulți răniți.

Nu pot să cred că un panou de informare ar fi salvat vieți sau integritatea corporală a celor aflați acolo.

Mai mult decât atât, avizul nu avea nicio legătură cu folosirea incorectă – ba poate chiar ilegală, dar nu

mă pronunț acum – a unor materiale pirotehnice în interior. Chestiunea este însă foarte importantă, iar

această propunere legislativă nu are nimic de-a face cu scopul declarat.

Informarea prealabilă, oricât ar fi de bine intenționată, și sancțiunea amenzii pentru cei care nu

pun panouri pe toate clădirile în care există acces public – de aceea am spus că nu reiau argumentele

domnului senator Cseke – nu ar ajuta cu nimic, nu ar preveni nimic. Cel mult ar da naștere la alte

discuții, ar deschide alte subiecte și controverse și ar continua să inducă o stare tensionată în societatea

românească, pentru că se propune ca panourile să fie și pe clădirile care au aviz, și pe clădirile care nu

au aviz și autoritățile competente să fie amendate în cazul în care nu se pun aceste panouri pe clădirile

publice sau proprietarii clădirilor, pe clădirile private.

Un asemenea anunț pus pe o școală, în care se spune că nu are aviz ISU, nu va preveni folosirea

incorectă de materiale pirotehnice. Nu va preveni și nu va putea preveni o acțiune aberantă a unei persoane

inconștiente sau care nu-și determină cu discernământ consecințele unor fapte reprobabile de același tip. Iar

la școli, la biserici, la clădiri publice ar putea duce la blocaje, ar putea duce la refuzul de acces.

Și de aceea eu vă propun să sistăm aici dezbaterile, retrimițând la comisia de specialitate

această propunere legislativă, în scopul amendării ei.

Intenția este una corectă și onorabilă, dar soluția găsită, credeți-mă, este profund eronată.

Plăcuța nu salvează nimic. Sau panoul. Aș putea spune chiar că va crea alte probleme. Știți că la

Timișoara și în zonele din vest afectate de furtună au fost panouri cele care au provocat vătămări

corporale grave sau chiar decese.

De aceea, vă rog să fiți de acord că este o propunere care merită toată atenția, care poate fi

amendată și pentru două săptămâni vă propun retrimiterea la comisie, pentru analizarea tuturor

aspectelor și identificarea unor soluții corecte și eficiente, pentru a putea preveni sau a diminua

efectele negative ale nerespectării unor condiționalități de tip ISU, sanitar-veterinare sau de orice altă

natură care ar putea pune în pericol viața ori sănătatea cetățenilor români.

Vă mulțumesc.



Avem de-a face cu o propunere de retrimitere la comisie, motiv pentru care sunt obligat să

supun la vot această propunere. (Discuții în sală.)

- 43 -

Domnul Traian Băsescu (din sală):

O precizare.


Domnule senator Traian Băsescu, pentru dumneavoastră facem o excepție. Vă rog, la

microfonul central.



Vă mulțumesc mult pentru statutul de exceptat pe care mi-l acordați astăzi.

Dragi colegi…


Domnule președinte…


… cred că ne îndreptăm către o zonă a erorilor. Și am privit statisticile prezentate, cât de multe

școli nu au aviz ISU, spre exemplu, după ce ISU și-a modificat reglementările, urmare a dramei de la

Colectiv.

Oameni buni, cred că suntem în capcana unor funcționari plini de lașitate. În fapt, avem zeci de

mii de școli construite înainte de emiterea normelor de după Colectiv. Domnii de la ISU, care sunt

specialiști, trebuie să adapteze sistemele de pază împotriva incendiilor la construcțiile existente.

Eventual – îmi dau cu părerea –, să vină să spună, într-o școală la care acum spun că nu are hidranți

din 10 în 10 metri, să vină să spună: se substituie cu 50 de extinctoare. Sau alte soluții. Dar să meargă

pe ideea că orice nu este conform noilor norme nu primește aviz ISU, asta o fac niște generali din

birourile ISU care nu vor să aibă bătăi de cap, dar iresponsabili, pentru că de fapt nu-și fac datoria. El

trebuie să-mi spună o construcție veche cum o adaptez să rămână funcțională.

Deci aș atenționa comisia și asupra acestui aspect, pentru că multe din clădiri nu mai pot fi

modificate. Multe din clădiri, chiar dacă ar fi modificate, ar însemna investiții uriașe. Mai bine

construiesc altele noi.

Deci obligația noastră ca Parlament este să atenționăm pe domnii generali de la ISU să-și pună

mintea la contribuție, să-și asume responsabilități și să ne spună cu ce echipamente substituim

elementele care nu corespund noilor norme ale ISU. Trebuie să fie variante, pentru că, așa, 90% din

construcțiile din România nu mai îndeplinesc condițiile puse de acești funcționari. Deci aș atenționa

asupra acestui aspect.

Altfel, fără să fiu șeful grupului, sunt de acord cu amânarea cu două săptămâni și retrimiterea la

comisie ca o soluție, pentru că nu este un lucru rău ceea ce se cere prin acest proiect de lege.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

- 44 -


Vă mulțumesc și eu pentru intervenții.

Mai sunt o serie de colegi care doresc să intervină, numai că sunt obligat să supun atenției

dumneavoastră retrimiterea la comisie. (Discuții în sală.)

Aveam și eu o intervenție… dacă vă referiți la expirarea termenului de adoptare tacită.

Domnul Cseke Attila-Zoltan (din sală):

Da, da.


Credeți că e nevoie?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Cseke. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Cred că cam toată lumea este de acord cu această retrimitere la comisie. Peste două zile, în

schimb, această lege ar trece tacit. Și-atunci, v-aș face propunerea complementară să prelungim

termenul de dezbatere de la 45 la 60 de zile și atunci are timp și comisia de specialitate să rediscute și

să revină cu un raport asupra acestei propuneri legislative.

Altfel, dacă vom retrimite, în două zile va trece tacit în forma inițială. Cred că nu acesta este

obiectivul nostru, ci să încercăm să facem o lege bună.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Cseke.

Dacă sunt și alte intervenții.

Sigur că observ colegi, dar o să vă rog să vă referiți doar la procedura de retrimitere la comisie,

dacă avem ceva, nu pe fondul problemei, pentru că, dacă nu se va aproba retrimiterea la comisie, sigur

că vom continua dezbaterile și votul pentru această propunere legislativă.

Din partea Grupului USR mi-aș dori să existe doar unul dintre dumneavoastră care să ia

cuvântul. Sunteți trei, mă puneți să aleg. (Discuții la prezidiu.)

Aș alege-o pe doamna Presadă, dar să nu vă supărați.

Vă rog, doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul central.


Colegii mei au ales să spună foarte multe inexactități pentru a justifica respingerea acestei

inițiative. Aș fi dorit să fac câteva precizări. (Discuții în sală.)

- 45 -

Nu absolvă… această inițiativă nu propune absolvirea de răspundere pentru nimeni, până la

urmă. Nu propunem să demolăm clădiri, nu spunem că… (Discuții în sală.)


Doamna senator…


Nu spunem că părinții ar trebui să-și ducă copiii în altă parte.


Doamna senator, am o rugăminte. Mă auziți?


Da. Eu cred că ar trebui să votăm acum, pe marginea acestui raport de respingere, dacă avem

curajul să ne asumăm fiecare dintre noi votul dat pe marginea raportului.

Nu are niciun sens să retrimitem la comisie. Nu are niciun sens să prelungim termenul de

dezbatere. Fiecare grup parlamentar și-a exprimat deja opinia. S-au exprimat deja în cadrul comisiilor

de specialitate. (Discuții în sală.)

Haideți, dacă avem curaj, să ne asumăm un vot acum pe marginea acestui raport.

Mulțumesc. (Discuții în sală.)


Vă mulțumesc. (Discuții, rumoare în sală.)

Haideți să nu… vă rog, fără violență. Fără violență.

Doamna senator Alina Gorghiu, doriți să interveniți?

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Permiteți?


Vă rog, microfonul 2.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)



Doar dacă nu se supără domnul Șerban Nicolae foarte tare că intervin.

Suntem…


Vă garantez eu că nu se supără. Vă rog.


Vă mulțumesc.

(Replică neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)

- 46 -

De plăcere, de plăcere.


Foarte mulți dintre colegii partidului, deputați în Partidul Național Liberal, sunt inițiatori. Am avut

o discuție la grupul senatorial pe acest subiect. Să știți că opinia generală este următoarea: chiar dacă, să

spunem, exagerăm în anumite reglementări, câteodată sunt necesare. Cred că de data asta trebuie să suflăm

și în iaurt ca să fie bine. Motiv pentru care vă asigur că e indicat să dezbatem în plen astăzi această

inițiativă, din același motiv pe care l-a invocat Grupul UDMR, că intervine adoptarea tacită.

Și n-aș vrea să cred că toate proiectele relevante din Senat merg și sunt dezbătute la Camera

Deputaților, și nu în această Cameră.

Vom susține această inițiativă și vom vota împotriva raportului de respingere și pentru

inițiativă.

Vă mulțumesc.



Cu voia dumneavoastră, sistăm aici dezbaterile pe fondul problemei și vom discuta doar despre

retrimiterea la comisie.

Vreau să vă informez că în contextul în care vom dezbate astăzi și vom respinge raportul

comisiei și vom aproba inițiativa legislativă, vom aproba doar trei articole, în care se spune, la unul

dintre ele, că sunt obligați ca în termen de 10 zile să pună panouri și, în celălalt, că se dau amenzi.

Din ce am înțeles, din partea Grupului PSD se dorește retrimiterea la comisie, o discuție mai pe

larg și sigur că rezolvarea problemei, nu neapărat doar să punem niște panouri.

Vă supun votului dumneavoastră propunerea formulată de domnul senator Cseke, de prelungire

a termenului de adoptare tacită cu… 30 de zile? 15 zile? (Discuții la prezidiu.) Bun, cu 15 zile.


Cu 76 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și nicio abținere, termenul de adoptare tacită a

fost… prelungirea de adoptare tacită a fost aprobată. (Discuții la prezidiu.)

A fost solicitată lista de vot. Vă rog, stafful, să puneți la dispoziția liderilor de grup lista de vot.

Supun votului dumneavoastră… (Discuții la prezidiu.)

Domnule senator Goțiu, înțeleg că doriți cu tot dinadinsul să interveniți. Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2.


Pentru a face o propunere scurtă.

Putem vota astăzi legea fără s-o trimitem la comisii și o putem amenda cu un alt proiect de

lege, care să completeze în sensul celor spuse de domnul Șerban Nicolae.

- 47 -

Altfel, vreau să vă reamintesc că această lege are mai bine de jumătate de an de când a fost

depusă și oricând se pot întâmpla accidente sau dezastre pe care nu ni le dorim. Nimic nu ne împiedică

să aducem completări ulterioare care să îmbunătățească, dacă este cazul, această lege. Dar, pentru toate

aceste tergiversări, dacă, Doamne ferește, se va întâmpla ceva, o să vă rog să vă asumați răspunderea.


Domnule senator,

Nu știu dacă trebuie să vorbim cine își asumă răspunderea. Ne dorim să facem o lege corectă și

o lege care să rezolve problema, nu neapărat să punem doar panouri.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul senator Șerban Nicolae, în calitate

de lider al Grupului PSD, de retrimitere la comisie. Termen? (Discuții la prezidiu.)

Dar intrăm exact în cele 15 zile.

Termen – două săptămâni.


Cu 72 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere la

comisie, termen – două săptămâni, a fost aprobată. (Discuții la prezidiu.)

A fost solicitată lista de vot. Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot.

Domnule senator Vlad Alexandrescu, vă rog. Înțeleg, explicația votului. Microfonul central.


Grupul senatorilor USR a votat împotriva retrimiterii la comisie, pentru că substanța acestei

legi este avertizarea cetățenilor, și nu împiedicarea incendiilor. Toată argumentația dezvoltată până

acum de Grupul PSD a fost că legea nu rezolvă împiedicarea incendiilor.

Aș vrea să fac un apel la comisie, care va reexamina această lege, se va pronunța asupra acestei

legi.

E vorba ca cetățenii României să fie în cunoștință de cauză când intră în clădiri care nu îndeplinesc

normele. Pe de altă parte, e adevărat că legea, așa cum e gândită, pune presiune pe administratorii acestor

clădiri. Pentru că știți, ca și mine, foarte bine că românul nu reacționează decât la rușine, da? E rușinat că n-

a făcut cât trebuie ca să-și protejeze clădirea. Unii nu pot face cât trebuie, alții nu fac cât trebuie pentru că

nu vor să facă cât trebuie, n-au timp să facă cât trebuie, da? Și aceste plăcuțe contribuie la conștientizarea

administrației că nu s-a făcut cât trebuie în multe, multe, multe situații.

De aceea, această lege este oportună, necesară și urgentă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Deneș, microfonul central, explicația votului.

- 48 -

Domnul Ioan Deneș:


Stimați colegi,

Doar două precizări:

Una – o remarcă a doamnei senator Florina Presadă, care spunea că habar n-are de acest raport.

Îmi pare rău, doamna senator, la acea ședință nu ați fost prezentă, ci v-ați delegat colegul, care,

dacă nu v-a informat, este problema dumneavoastră. Nu știu, probabil așa funcționați ca grup.

A doua – o vară întreagă am așteptat, Comisia pentru administrație, să vină inițiatorii și

coinițiatorii cu îmbunătățiri la această propunere legislativă. Pentru că, dacă vă aduceți aminte – sau

dacă ați uitat vă readuc eu aminte –, am mai retrimis-o o dată la comisie, chiar eu am solicitat această

retrimitere, pentru a face aceste modificări, astfel încât această inițiativă să fie și una utilă, nu numai

una de mesaj pe care-l doriți. Și trebuie să rezolvăm problema cetățeanului nu din punct de vedere

politic, cum îl doriți dumneavoastră, ci pe fondul problemei.

Drept urmare, pentru că în această vară n-ați făcut nimic la îmbunătățirea acestei propuneri

legislative, o să intervenim noi, Comisia pentru administrație împreună cu specialiștii din ISU, ca să

facem o propunere legislativă bună, aplicabilă și utilă, în interesul cetățeanului.

Mulțumesc. (Aplauze.)



Doamna senator Presadă, dreptul la replică, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă anunț că dreptul la replică durează maximum un minut. Vă rog.


Aș vrea să-i răspund colegului, și anume că da, nu am fost la acea ședință de comisie, deoarece

eram la altă ședință, care se suprapune peste ședința Comisiei pentru administrație publică. Am cerut

președinților celor două comisii, în nenumărate rânduri, să stabilim o altă oră pentru aceste ședințe. Nu

am găsit niciodată înțelegere. O formulez și acum.

Și, doi, am fost înlocuită la acea comisie de către un coleg, iar acest raport, de altfel, nu a fost

discutat în acea ședință a comisiei. El nu a fost niciodată invocat în dezbaterea de la acea ședință.

Mulțumesc.


Stimată colegă,

Dumneavoastră spuneți aici un lucru foarte grav. Dacă-mi spuneți că nu s-a discutat în ședință

deloc și avem totuși un raport al comisiei, e un lucru foarte grav. Dacă dumneavoastră nu sunteți în

posesia informațiilor despre ce s-a întâmplat acolo, sigur că e un alt lucru.

- 49 -

Faptul că se retrimite la comisie cred că este un lucru foarte bun. Veți putea merge și

dumneavoastră acolo și, de aici încolo, o să așteptăm noul raport al comisiei.

Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală):

Acest proiect…



Microfonul 2, vă rog, aveți cuvântul.


Mulțumesc.

Acest proiect a fost într-adevăr foarte mult timp pe agenda Comisiei pentru administrație

publică. Nu am adus îmbunătățiri pentru că nu consider că are nevoie de îmbunătățiri. Acest proiect

trebuie adoptat așa cum este și cum a primit avizul favorabil de la Guvern.

De altfel, știu din experiență și din discuția cu profesori și directori de școli că inspectoratele

județene pentru situații de urgență acordă toată asistența necesară pentru autorizarea clădirilor de

învățământ din acele județe. Faptul că există directori de școli și primari incompetenți care nu fac tot

ce trebuie și tot ce este necesar pentru autorizarea acestor clădiri… (Discuții, rumoare în sală.)


Stimată doamnă…


… este o realitate, iar cetățenii trebuie să fie informați cu privire la acest lucru. Până la urmă,

această inițiativă nu face decât să creeze puțină presiune în plus, pentru că se pare că ea e necesară,

pentru ca primarii și directorii de școli și de alte clădiri publice să facă tot ce trebuie pentru a aduce la

normele corecte clădirile respective.

Trimitem a nu știu a câta oară la comisie…


Doamna senator! Doamna senator!


…fără niciun fel de motiv…


Vă rog să vă pregătiți să încheiați.


… o inițiativă legislativă care nu face decât să pună în practică un drept la informare pentru

cetățenii României.


Vă mulțumesc.

- 50 -

(Domnul senator Ion Marcel Vela solicită cuvântul.)

Foarte succint. Înțeleg că mai avem până a trece la punctul următor o singură intervenție, din

partea domnului senator Costoiu.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Mihnea-Cosmin Costoiu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

E așa de ușor să vorbești de administrație când n-ai condus în viața ta nimic! (Râsete în sală.) E

atât de ușor!

Mii de primari incompetenți și mii de directori de școli incompetenți!

Ce ușor vorbim despre lucrurile astea când n-am condus nimic niciodată și n-am încercat

niciodată să luăm măcar un aviz pentru o instituție!

Nu sunt incompetenți!

Și este un mesaj pe care îl adresez și Guvernului. ISU nu a dat nici măcar 2% din avize după

Colectiv din ce dădea până acum. Este o criză majoră. Nu ne batem joc cu un panou.

Școlile… Instituții autorizate până în acest moment nu mai au autorizații pentru că oamenilor le

e frică. Trebuie să schimbăm fundamental lucrurile. Am – vă dau, fac dovada – proiecte avizate în

Uniunea Europeană, identice, copiate, în România, nu primesc aviz. Ne batem joc de tot ceea ce facem

și aruncăm țara în haos, punând încă un panou cu care să isterizăm lumea.

Inconștiență se cheamă asta! Și mă uit la dumneavoastră!

Vă spune un om în curtea căruia intră 30 000 de oameni în fiecare zi. Și nu facem decât să

isterizăm cu tot felul de tâmpenii, ca să nu folosesc altceva, deși, pur și simplu, sunt revoltat de tot

felul de aberații pe care le discutăm în Senatul României.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Vă mulțumesc. (Aplauze.)



Consider că nu mai sunt alte intervenții aici pentru punctul acesta. Domnul senator Vela. Doriți

neapărat să interveniți? Eventual, explicarea votului, din partea Grupului PNL. Nu? Altfel, explicați în

nume personal…

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Ion Marcel Vela:


Dragi colegi,

- 51 -

Au dreptate și unii și alții, exact ca în bancul cu rabinul. Ce vreau să vă spun este următorul

lucru: noi suntem într-o clădire care n-are, de exemplu, sprinklere antiincendiu.

De ce spun acest lucru? Pentru că ISU și toată legislația de protecție împotriva incendiilor au

trecut deja într-o extremă care este foarte greu de gestionat la nivelul administrației publice.

Spun și eu, ca membru al Grupului PNL, că nu primarii sunt incompetenți. Vreți să știți cât costă un

aviz ISU la o școală pentru o primărie săracă? 80 000 de lei. Vreți să știți cine sunt cei care dau avize ISU?

Sunt pensionarii de la ISU care și-au făcut firme private. Există un monopol al celor care dau avize ISU. Și

sunt blocate administrația publică, mediul privat, sănătatea, instituțiile. Și, așa cum spuneau și domnul

vicepreședinte Goțiu, și domnul lider de grup Șerban Nicolae, și Alina Gorghiu, trebuie, pe această

legislație, să gândim împreună, indiferent că suntem din opoziție sau sunteți de la putere, o lege, o

legislație, care să pună realitatea în care trăim cu toții în rezonanță cu tot ceea ce se întâmplă într-o

legislație stufoasă, poate greșită sau poate, uneori, făcută doar pentru interese politice.

Vă mulțumesc.



Trecem la punctul 2 pe ordinea de zi.

Înainte de a intra în punctul 2, domnul Șerban Nicolae, o intervenție. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Poate că ar fi fost mai bine pentru dezbaterea noastră să fac acest anunț înainte de punctul

precedent.

Mâine avem o ședință comună de plen reunit, Camera Deputaților și Senatul, între altele

consacrată adoptării unei declarații privind situația creată în Ucraina în urma adoptării de către Dumă a

unei legi a învățământului.

O situație mult mai gravă o au românii din Valea Timocului. Și e vorba de români. În Valea

Timocului. Între 250 00 și 300 000 de români.

Astăzi se află în sală… și ca să transmitem un semnal că această problemă este importantă

pentru noi și că nu a uitat Parlamentul României, Senatul în principal, de problema recunoașterii

românilor, pentru că ei nu beneficiază de recunoașterea statutului de români în Serbia, de dreptul de a

avea biserică, școală și presă în limba română. Și vă rog să-i salutăm împreună pe preotul Bojan

Alexandrović, potropop al Daciei Ripensis și vicar al Timocului (Aplauze.); pe Zavisa Jurj,

președintele Asociației Ariadnae Filum, (Aplauze.) Firul Ariadnei, care ține întotdeauna legătura cu

originea; pe Dușan Prvulovic, directorul Centrului pentru Drepturile Omului și directorul Timoc Press,

- 52 -

agenție de presă românească, (Aplauze.) și de medicul Predrag Balasevic, președintele Partidului

Neamului Românesc, (Aplauze.)medic școlit la Facultatea de Medicină din România.

Vă mulțumesc și mă bucur că sunteți alături de mine să transmitem acest semnal că suntem

prieteni ai poporului sârb. România este un partener al Republicii Serbia, dar nu necondiționat. Și acest

„nu necondiționat” are în primul rând, în vedere, recunoașterea românilor din Valea Timocului, cu

toate drepturile recunoscute de standardele europene.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)



*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 1 din Legea 15/09.01.2003

privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. (L145/29.05.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor… inițiatorului, dacă este

prezent. Avem un grup de colegi parlamentari … PMP, senatori, deputați…(Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Ionașcu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Gabi Ionașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Necesitatea modificării Legii nr. 15/2003 are la origine evenimente de natură practică. În lege

se specifică faptul că din domeniul privat al comunității se pot acorda terenuri pentru construirea de

locuințe. În același timp, primarii motivează în situația când comunitatea nu dispune de aceste terenuri

că nu pot acorda aceste drepturi.

Proiectul legislativ evident că reglementează situația achiziției sau primirea în donație a unor

terenuri pentru astfel de destinații.

În al doilea considerent, petrecut chiar în una din comunitățile teritoriului județean căreia îi

aparțin, în cazul extinderii unui cimitir se pot cumpăra terenuri, iar în cazul întemeierii… pentru

întemeierea familiilor lucrul acesta nu este posibil, pentru că nu există o reglementare.

În ceea ce ne privește pe noi, inițiatorii, dincolo de raportul suplimentar de respingere, susținem

adoptarea proiectului legislativ în forma pe care noi v-i l-am prezentat.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Invit la microfon pe doamna Sirma Caraman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale.

- 53 -

Vă rog, aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 10.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administrației Publice și Fondurilor Europene:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Stimați senatori,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Legea nr. 15/2003

privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală, în sensul de a

da posibilitatea unităților administrativ-teritoriale, în cazul în care nu au terenuri suficiente, să poată

achiziționa de la terțe persoane terenuri, să facă schimb și donații.

De asemenea, se stabilesc proceduri de achiziții și se mai propune eliminarea sintagmei

„acordarea de terenuri în limita suprafețelor disponibile”.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, considerând că modificările propuse exced

obiectului de reglementare al Legii nr. 15/2003, întrucât, în prezent, conform prevederilor legale,

unitățile administrativ-teritoriale pot achiziționa terenuri, pot face schimburi și pot primi donații.

De asemenea, prin eliminarea… procedurile de achiziții sunt stabilite prin legi speciale, facem

o dublă reglementare, iar prin eliminarea acelei sintagme se propune… devine o obligație în loc de o

posibilitate a unităților administrativ-teritoriale de a acorda aceste terenuri, ceea ce înseamnă și un

impact financiar.

Noi vă mulțumim și vă propunem respingerea acestei inițiative legislative.


Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului,

domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.



Stimați colegi,

Așa cum spunea și doamna secretar de stat, potrivit legislației în vigoare, nimic nu se opune

dobândirii de terenuri de către unitățile administrativ-teritoriale prin schimb, donație sau cumpărare,

astfel că nu este necesară încă o prevedere expresă în acest sens.

Noi de asta… În ședința din data de 5 septembrie 2017, membrii Comisiei pentru administrație

publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor

prezenți, menținerea raportului de respingere.

- 54 -

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de respingere, împreună cu propunerea legislativă.




Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră.


Cu 51 de voturi pentru,18 voturi împotrivă și 10 abțineri, raportul comisiei, de respingere, este

adoptat și, implicit, este respinsă propunerea legislativă.

Continuăm dezbaterile.

*

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind

acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. (L207/08.08.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere.

Invit la microfon pe domnul Viorel Ilie – ministru pentru relația cu Parlamentul. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Domnul Viorel Ilie:


Stimați colegi,

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au

avut calitatea de șef al statului român, precum și ale Normelor de aplicare a legii, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2001, Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat are obligația

de a atribui, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, din fondul locativ aflat în domeniul

public al statului, locuințe de protocol cu destinația de reședință oficială.

Folosirea acestei locuințe se atribuie cu titlul gratuit persoanelor care exercită funcția de șef al

statului român, beneficiind de dispozițiile legale, începând cu data încetării mandatului.

Prin prezentul proiect se prevăd următoarele reglementări:

- 55 -

- persoanele care au avut calitatea de șef al statului român beneficiază pe durata vieții de

folosința gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședință, precum și de folosința gratuită

a unui spațiu, cu destinația de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar,

ambele cu destinația de reședință;

- crearea cadrului legal pentru atribuirea unei locuințe provizorii pe o perioadă de maximum 12

luni, în suprafață de maximum 200 de metri pătrați, în perioada executării reparațiilor capitale la

imobilul atribuit cu destinația de reședință persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.

Locuința atribuită temporar are același regim juridic ca și cea atribuită pe durata vieții.

Având în vedere toate aceste aspecte prezentate, susținem adoptarea prezentului proiect de lege.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului Florin Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație.

Microfonul 7.



Stimați colegi,

În ședința din 5 septembrie 2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea

membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.


Dacă îmi permiteți să beneficiez de prezența mea la microfon cu ocazia citirii rapoartelor de pe

ordinea de zi, am o rugăminte către domnul ministru pentru relația cu Parlamentul să ne ajute ca

reprezentanții Guvernului să fie prezenți la ședințele de comisie, pentru că, ieri, prin discuția pe care

am avut-o cu reprezentantul Guvernului, punctul de vedere al Guvernului privind primul proiect

legislativ a fost cu totul și cu totul altceva. Și nu este frumos să venim aici, în fața plenului, să ne

contrazicem.

Domnule ministru,

Am rugămintea și am să vă sun personal, când trebuie să aveți reprezentanți la ședință, în

ședință, și nu aveți.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule președinte de comisie și pentru raport, și pentru precizări.

- 56 -

Sper ca domnul ministru să fi înțeles mesajul Senatului României și ca cei din Guvern să

înțeleagă și să vină la comisii.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 69 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 10 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat –

proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

*

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017

pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. (L204/08.08.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Teiu Păunescu,

de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.

Rog stafful. Microfonul 10, am zis bine, da?

Vă rog. Microfonul 10.

Domnul Teiu Păunescu – secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale:


Domnilor senatori,

Munca nedeclarată reprezintă un fenomen de o gravitate crescută cu care se confruntă

societatea atât la nivel național, cât și la nivel european, cu consecințe negative atât asupra lucrătorului,

care este lipsit de protecția pe care i-o conferă legislația aplicabilă, dar și asupra bugetului de stat, prin

neachitarea contribuțiilor aferente salariului, afectând sistemele de asigurare socială și, pe cale de

consecință, societatea în întregul său.

Actul normativ fundamental care reglementează raportul juridic de muncă este Legea nr. 53/2003 –

Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care considerăm că este

necesară modificarea și completarea acestuia în regim de urgență, în principal, prin reglementarea unei

definiții a muncii nedeclarate, în concordanță cu noile realități sociale, din perspectiva formelor sub care

se manifestă aceasta, care cuprind atât situațiile de neîncheiere a contractului individual de muncă, dar

și pe cele de netransmitere a raportului de muncă în Registrul general de evidență a salariaților sau de

- 57 -

prestare a muncii în afara programului de lucru, stabilit în cadrul contractului de muncă cu timp parțial,

ori în perioada în care salariatul are contractul individual de muncă suspendat.

Ordonanța de urgență înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate, prin creșterea

cuantumului amenzii contravenționale aplicate și sistarea activității locului de muncă supus

controlului.

Totodată, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de

ore de la data comunicării.

O noutate pe care ordonanța o aduce este și faptul că se cere să se stabilească obligația

angajatorului. Angajatorul este obligat de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual

de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu

evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru.

Acest fapt creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care

desfășoară activitate la locul de muncă verificat, prin confruntarea, pe loc a datelor existente în

documente cu cele transmise în Registrul general de evidență a salariaților.

În amendamentele aduse la comisie s-a făcut o definire mult mai clară și precisă a noțiunii de

„loc de muncă”.

Ordonanța de urgență stabilește și obligația de a se încheia actele adiționale de modificare a

contractului individual de muncă, anterior producerii modificării, și nu în 20 de zile lucrătoare, după

producerea acesteia, atât din considerentul de natură juridică al neretroactivității efectelor actului, dar

și pentru a preveni și combate situațiile în care salariatul cu contract de muncă pe durată determinată

continuă să presteze activitate pentru același angajator, după expirarea contractului.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017.


Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Înainte de a da cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, înțeleg că avem o intervenție din

partea Grupului PSD.

Vă rog, doamna senator Pațurcă.

Doamna vicelider, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:


Având în vedere amendamentele depuse, rog retrimiterea la comisie pentru punerea de acord

asupra unor detalii de ordin tehnic.

Vă mulțumesc.

- 58 -

Termen, două săptămâni.


Vă mulțumesc, doamna senator.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea făcută de Grupul PSD, retrimiterea la comisie.

Termen, două săptămâni. Chestiuni tehnice.


Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere la comisie

a fost aprobată.

*

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul

și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. (L205/08.08.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Doamna senator, doamna senator Pațurcă, aveți o intervenție și aici? Nu?

Mulțumesc.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul

secretar de stat Teiu Păunescu.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Teiu Păunescu:

În prezent, indemnizația pentru creșterea copilului prevăzută de Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 111/2010 se acordă în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele

12 luni din ultimii doi ani, anteriori datei nașterii copilului, și nu poate fi mai mică de 85% din

cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Această prevedere se aplică de la data de 1 iulie 2016, data intrării în vigoare a Legii nr. 66/2015

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și

indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

În vederea utilizării eficiente a resurselor bugetului de stat, inclusiv a resurselor financiare

pentru asigurarea plății indemnizației pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului de

inserție, este necesară reanalizarea cuantumurilor maximale ale indemnizației, astfel încât să fie

asigurată echitate în redistribuirea veniturilor bugetului de stat.

Principalele aspecte reglementate de acest proiect sunt următoarele:

- 59 -

- stabilirea unui plafon maxim al cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului la

nivelul de 8 500 de lei, luându-se ca model cel mai mare cuantum aplicat în statele membre ale Uniunii

Europene;

- de asemenea, se clarifică unele aspecte ce țin de acordarea stimulentului de inserție, în special

pentru persoanele care se întorc la activitate profesională cu cel puțin 60 de zile înainte de finalizarea

perioadei de concediu pentru creșterea copilului, pentru a nu se mai crea interpretări diferite în

aplicarea și stabilirea uniformă la nivel național a acestui drept.

Prevederile propuse se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017 atât în

cazul persoanelor aflate în plată, cât și pentru situațiile ulterioare.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 111/2010.


Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, și felicitări pentru modul succint de prezentare a

punctului de vedere al Guvernului.

Invit la microfon pe domnul Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a luat în discuție acest proiect de lege de aprobare a Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 55/2017, care vizează stabilirea plafonului maxim al cuantumului

indemnizației lunare, cât și unele modificări ce țin de acordarea stimulentului de inserție.

Avem avize pozitive de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la

Comisia pentru buget, finanțe.

Pe cale de consecință, comisia vă propune un raport de admitere.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții.(Discuții la prezidiu.)

Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.


Stimați colegi,

- 60 -

Noi, liberalii, n-avem cum aproba un astfel de proiect de lege. Și vă amintesc, dragi colegi din

arcul guvernamental, că această ordonanță de urgență are în vedere indemnizația lunară pentru

creșterea copiilor. Deci are în vedere creșterea copiilor, proces pe care îl înfăptuiesc familiile, mai ales

mamele. Deci această indemnizație este o sumă alocată nu copiilor, ci mamelor lor.

Este normal, în concepție liberală, ca mamele care contribuie mai mult să beneficieze, să aibă

beneficii sociale mai mari.

În ceea ce privește egalizarea tratamentului copiilor, vă amintesc din nou că Partidul Național

Liberal a avut, în mod repetat, inițiativa de a egaliza alocația de creștere a copilului, care este cu totul

și cu totul altceva. Am vrut să ducem acest plafon la 200 de roni pentru fiecare copil.

Nu putem fi de acord cu această limitare și, în plus față de asta, vă rog să luați notă de faptul că

noi, liberalii, dezavuăm exprimarea cel puțin nefericită, dacă nu pur și simplu nepoliticoasă și

contraproductivă, făcută de domnul prim-ministru, cu referire la sportiva Halep în legătură cu

eventualitatea că Domnia Sa ar putea avea un copil și ar putea fi remunerată cu acest tip de

indemnizație.

Nu suntem de acord cu limitarea acesteia și dezavuăm modul în care se duce discuția… este

purtată discuția în zona populistă.

Vă mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, doamna senator.

Aș fi vrut să văd intervenția dumneavoastră când s-au tăiat pensii și salarii, dar nu e cazul.

Aș fi vrut să vă referiți și la situația în care cineva își vinde apartamentul și toată averea în

perioada de sarcină ca, după aceea, să primească 85% din tot ce câștiga în perioada respectivă.

Doamna senator Hărău…

Doamna senator Presadă – scuze! –, aveți cuvântul. Microfonul central.

Stimată colegă, microfonul central înseamnă aici, în față.

Vă deranjează că vă invit la microfonul central?


Nu mă deranjează.

Și în cazul acestei ordonanțe, ca în cazul altor ordonanțe de urgență venite din partea

Guvernului PSD – ALDE, intenția e bună, problema identificată, rezolvarea e proastă. Asta dacă, într-

adevăr, se dorea rezolvarea unei probleme așa cum susține actualul Guvern, și anume repararea sau

îndepărtarea unei anomalii, unei inechități generate de actuala formulă de calcul a indemnizației pentru

creșterea copilului.

- 61 -

În fapt, prin plafonarea acestei indemnizații, se produce o altă inechitate, pentru că ea este

calculată în funcție de principiul contributivității. Este deci fals ceea ce ne-a spus doamna ministru în

ședința comisiei, că această indemnizație nu are deloc legătură cu contribuția cetățeanului român, care

devine beneficiar al acestei indemnizații.

S-a mai spus, de asemenea, în acea ședință de comisie și în urma acelei ședințe, ne-a spus

doamna ministru că putea să nu acorde deloc această indemnizație și înțelegem, iată, cum acest

ministru, acest Minister al Justiției Sociale înțelege să repare, de fapt, o inechitate: prin aroganță și

suficiență.

USR nu susține deloc această ordonanță și va vota împotriva ei. Pentru că, până la urmă, așa

cum a spus și domnul reprezentant al Guvernului, această ordonanță nu face decât să aducă bani în

plus la buget pentru a repara un deficit din ce în ce mai mare creat de către măsurile populiste ale

Guvernului PSD–ALDE. (Discuții în sală.)


Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator.

Sigur, am văzut și eu o parte din declarații. Am înțeles că o parte din declarațiile de la comisie

au fost scoase din context. Acum văd și cine le-a scos din context.

Intervenție pe procedură,

Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


Domnule președinte, dumneavoastră vreau să mă adresez.

Să știți că în Senat cutuma este ca președintele de ședință să nu comenteze intervențiile

senatorilor, dar, dacă vreți cu tot dinadinsul să o faceți, coborâți la microfonul central.

Mulțumesc. (Aplauze.)


Vă mulțumesc pentru atenționare, domnule vicelider de grup. Cutuma este cutumă, eu nu sunt

vechi în Senatul României ca să știu care este cutuma. Dacă încalc vreo prevedere a regulamentului, vă

rog să-mi spuneți și o să îmi cer scuze. Sau, eventual, să-mi faceți vreo sesizare către Comisia pentru

disciplină, imunități.

Din aplauzele pe care le-am văzut în partea stângă a scenei, înțeleg că deranjează. O să am grijă

să nu mai deranjez prin comentariile mele.

Dacă sunt alte intervenții la ordinea de zi, la punctul pe care îl aveam pe ordinea de zi.

Vă rog, doamna senator Craioveanu.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

- 62 -

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Stimați colegi,

Noi susținem această prevedere legislativă și considerăm că plafonarea indemnizației pentru

creșterea copilului la suma de 8 500 de lei este și justă, și corectă.

Am auzit mai devreme o intervenție care, personal, m-a dezamăgit, că este făcută de către un

senator al României. Indemnizația de creștere a copilului este acordată pentru următoarele motive:

- pentru creșterea natalității în România – și știm foarte bine cu toții la ce nivel este natalitatea

în acest moment în țara noastră;

- pentru a sprijini mămicile în creșterea copilului, și îmi spuneți dumneavoastră că 8 500 de lei

– nu sunt de acord – nu sunt suficienți, nu sunt de ajuns pentru a crește un copil până la 2 ani.

Această măsură își atinge scopul de a sprijini mamele, de a crește natalitatea cu un cuantum de

până la 8 500 de lei și cu o durată de doi ani, durată care este printre cele mai mari la nivelul Uniunii

Europene, fără a pune o povară foarte mare pe bugetul țării de sume fabuloase. Este o măsură pe care

noi, social-democrații, o considerăm corectă și pe care o vom vota în această zi.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Sunt alte intervenții, înțeleg.

Domnule senator Cîțu. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:


Doar o clarificare. Văd că colegii de la PSD nu înțeleg cum funcționează bugetul țării. Acești

bani nu sunt ai social-democraților să-i ofere, nu fac, nu dau o pomană, nu decid ei, sunt banii…

Guvernul sau social-democrații care acum sunt la guvernare doar distribuie banii pe care statul îi

colectează tot de la noi.

Această cifră de 8 500 poate că este în viziunea celor de la PSD o cifră OK, dar societatea este

mult mai mare decât Partidul Social Democrat. Și ce se întâmplă? Acești bani, nu sunt ai Partidului

Social Democrat, sunt ai tuturor, ai noștri, doar îi distribuie. Atât.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru precizare. Am înțeles din ce spuneți dumneavoastră că banii sunt ai

statului și că-i dăm noi, adică nu dumneavoastră liberalii, ca să precizăm până la capăt. Să nu fie

problema asta, după aceea să se înțeleagă altceva.


- 63 -

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Banii sunt ai tuturor, statul doar îi distribuie, atât.


Am înțeles.

Doamna senator Alina Gorghiu. Vă rog. Intervenție. (Discuții în sală.)

Mai sunt câțiva colegi și din partea dreaptă a mea, partea stângă a sălii.

O intervenție. Vă rog. Microfonul 2.


Domnule președinte de ședință, doamna senator Andronescu dorea să intervină. Dacă doriți să-i

dați cuvântul înaintea mea, nu am o problemă.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Ecaterina Andronescu.)

Mulțumesc.

Voiam să intervin pentru niște date suplimentare care ar putea să schimbe opțiunea de vot a

colegilor din plen astăzi. Și simt nevoia să fac această informare a colegilor cu niște date concrete,

pentru că este un moment oportun în care chiar putem să respingem această ordonanță de urgență pe

care eu o găsesc una nepotrivită, ca să nu folosesc cuvinte mai dure.

Haideți să vă dau niște cifre din 2016, an în care populația României a scăzut cu 122 000 de

persoane, stimați colegi. Aceeași populație a României este în al 27-lea an de scădere consecutivă.

Diferența dintre numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani și numărul tinerilor cu vârstă până în

14 ani, crescând de la an la an, fiind pe data de 1 ianuarie a.c. de 440 000 de persoane în favoarea a…

a cui credeți? În favoarea persoanelor vârstnice.

Deci, dacă astăzi ne gândim să votăm această ordonanță și să ne ocupăm, prin tăiere, de

indemnizația pentru mame, haideți să ne gândim că vom pune umărul cu toții nu la creșterea natalității,

ci la scăderea acesteia.

În opinia mea, este o ordonanță pe care Guvernul a gândit-o superficial. E o politică represivă

la adresa familiei și la adresa creșterii natalității. Evident că sunt și argumente de natură constituțională

pe care ar trebui să le luați în seamă atunci când veți vota această ordonanță. Nu doar Grupul Liberal a

sesizat aspectele de neconstituționalitate, sunt foarte mulți cei care l-au sesizat. Din păcate, Avocatul

Poporului, prietenul PSD, nu a înaintat sesizarea noastră la Curtea Constituțională, dar, evident, dacă

ordonanța va fi votată, va exista o sesizare la Curte și veți constata că am dreptate. N-ar fi prima dată.

Gândiți-vă că sunt afectate indemnizațiile în plată, ceea ce nu este deloc corect. Gândiți-vă, de

asemenea, că a fost o ordonanță care nu justifica deloc urgența, dat fiind faptul că spuneți că sunt

afectate de această măsură doar câteva sute de persoane.

- 64 -

Deci sunt motive mai mult decât suficiente, dar mai e unul suplimentar, stimați colegi. Eu cred

că este o obrăznicie din partea Executivului să tratezi familiile ca pe asistați sociali. Nimeni nu stă nici

la ușa PSD, nici la ușa ALDE să ceară acești bani, pentru că PSD sau ALDE îi are în buzunar și

dorește sau nu dorește să-i dea.

Da, am văzut și eu declarația aceea a doamnei ministru, din comisie, care spunea că, dacă vrea,

dă dânsa 100 de euro și nimic mai mult.

Înțeleg că putem să avem din cauza stresului, din cauza aglomerării programului, declarații mai

puțin fericite, dar astăzi e momentul să le corectăm și să votăm împotriva unei ordonanțe pe care, dacă

o vom vota în forma aceasta, probabil că vom regreta în viitorul apropiat.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Doamna senator Andronescu, vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:



Eu nu am văzut această ordonanță ca fiind o lege care să plafoneze, ci ca fiind o lege care să

realizeze o corectitudine în ceea ce privește indemnizația pentru creșterea copilului.

Are dreptate domnul senator că banii nu sunt ai PSD-ului, nu sunt nici ai PNL-ului, dar niciun

leu nu se poate distribui decât potrivit legislației pe care Parlamentul României o aprobă. Și această

lege asta vine să facă, să corecteze exagerările, să corecteze derapajele în care unii, neînțelegând că

este vorba de banii acestui stat, au procedat potrivit legii. Nu este de condamnat.

De aceea, legea, acum, vine să corecteze acele derapaje. Și eu cred că o sumă de 8 500 de lei nu

este o sumă mică pe lună pentru creșterea unui copil. Mă gândesc la foarte multe poziții, mă uit la

domnul academician și cred că salariul Domniei Sale nu a fost niciodată atât de mare. Și muncea 17

ore pe zi. Dacă ar fi să comparăm multe din situațiile pe care societatea română le are de gestionat și le

gestionează prin legislație, cred că această lege vine să facă o corecție în sensul dispariției derapajelor.

Vă mulțumesc.



Domnul senator Tánczos Barna.

Microfonul 2. Aveți cuvântul. Vă rog.

Domnul Tánczos Barna:


- 65 -

Dragi colegi,

Cred că ar trebui să ne întoarcem la sursa problemei și să vedem de unde a plecat această

discuție care s-a generalizat și începe să devină una fără sens, pentru că, la un moment dat, prin

Ordonanța nr. 111, baza de calcul pentru aceste sume s-a modificat și pentru a aduce mai mulți bani la

buget și a taxa, de fapt, mai multe venituri, lista veniturilor la care se aplică procentele s-a completat

cu veniturile din activități independente și veniturile din agricultură. Toate derapajele și toate acele

exemple amintite și de premier, și lista celor cu zeci de mii de euro, care primeau lunar indemnizații

aberante au ca sursă această modificare din 2011, dacă nu mă înșel, care a fost eronată. Și, la

momentul respectiv, am spus că dacă se introduce acest principiu al contributivității și se lărgește baza,

sfera de aplicare, vom ajunge la asemenea sume. Ne-am trezit după câțiva ani că avem indemnizații de

mii, zeci de mii de euro. Vorbim aici de parcă salariul mediu din România ar fi undeva la 8 500 de lei

sau la câteva mii de euro.

Dragi colegi, această plafonare nu vizează 90% dintre cei care au contribuit. Această plafonare

îi vizează pe cei care, fără voia lor, au căzut în această capcană a taxării și impozitării veniturilor din

activități independente și venituri agricole. Dacă cineva, pe un PFA, a vândut în 2012 coacăze negre de

zeci de mii de euro – și domnul ministru al finanțelor se uită la mine –, știe foarte bine că, la un an

după această contribuție, avea dreptul să primească zeci de mii de euro ca indemnizație de creștere a

copilului.

Deci vorbim încă o dată aici de parcă salariații din România, după veniturile salariale, ar fi

afectați – majoritatea lor – de această plafonare.

Nu exclud, 5%, 10% dintre salariații din România, într-adevăr, au… sunt vizați de această

plafonare și o să simtă, poate – o decizie incorectă din punctul lor de vedere –, dar, dacă ne uităm la

statistică, vedem că majoritatea lor, 90%, nu sunt afectați. Plafonarea cred că este bine-venită, atâta

timp cât păstrăm baza de impozitare. Dacă modificăm sursa problemei și excludem de acolo veniturile

agricole și activitățile independente, plafonarea nu mai are niciun rost.

Mulțumesc.



Alte intervenții. Domnule senator Rotaru, vă rog, aveți cuvântul. Ultima intervenție. Trageți

concluziile. Microfonul central.

Domnul Ion Rotaru:


Sigur că toți ne-am dori ca această indemnizație pentru creșterea copilului să fie foarte mare.

Este o necesitate dacă ne raportăm la natalitate, la numărul de copii, la situația familiilor sărace și așa

- 66 -

mai departe și trebuie să privim lucrurile și din această perspectivă. Dacă le privim așa cum spunea

domnul senator Tánczos Barna din perspectiva bugetului, trebuie însă să avem în vedere o distribuție

echilibrată a veniturilor de la buget către toate categoriile de persoane și către toate categoriile de

cheltuieli, pentru că, este adevărat, a fost o eroare luarea în calcul a acelor venituri care nu țin de partea

salarială, dar haideți să nu uităm faptul că astăzi circa 1 100 de persoane doar din cele 170 000 de

beneficiari depășesc acest cuantum de 8 500 de lei. Deci despre ce vorbim. Discutăm, până la urmă, de

a face dreptate dintr-un punct de vedere și de a lua în calcul faptul că nu discutăm despre o contribuție.

Plata către bugetul de stat a unor impozite pe venit se distribuie pe toate categoriile de cheltuieli: și pe

sănătate, și pe educație, nu numai pe partea de indemnizație de creștere a copilului. Contribuția

înseamnă contribuție la pensii, la fondul de risc și așa mai departe și nu înseamnă contribuție pentru

creșterea copilului, să ne înțelegem foarte bine asupra acestui aspect. Celelalte „contribuții”, dacă le

numim cu ghilimele, sunt contribuții, impozite la bugetul consolidat al statului.

Eu cred că o indemnizație de 8 500 de lei este o sumă echivalentă cu indemnizația care se

acordă astăzi în Germania. Sigur că – revin la ideea inițială – ne-am dori mai mult, dar vorbim de un

echilibru, vorbim de a sprijini toate categoriile de persoane care au în creștere și îngrijire un copil și, pe

cale de consecință, eu cred că acest act normativ este bine-venit pentru a îndrepta niște erori, pentru a

face, până la urmă, ordine și pentru a limita într-o limită superioară rezonabilă această indemnizație

care…, repet, 1 800 de euro este la nivelul indemnizației din Germania.

Mulțumesc frumos.



Alte intervenții? Înțeleg că nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Având în vedere că vorbim de o lege cu caracter organic, votul va fi săptămâna viitoare, luni, la

ora 17.00.

*

Continuăm dezbaterile cu punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017

pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru

salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri

fiscal-bugetare. (L206/08.08.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Domnul secretar de stat Teiu Păunescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

- 67 -


Începând cu data de 1 ianuarie 2010 s-au produs discrepanțe salariale înregistrate la nivelul

diferitelor categorii de personal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională față de

alte categorii de activitate, în mod deosebit din cauza modalității diferite de stabilire a drepturilor

specifice reglementate de legislația specială din domeniul salarizării în vigoare la data de 31.12.2009.

În perioada 01.01.2010 – 30.06.2017 au fost luate mai multe măsuri de eliminare a majorității

discrepanțelor salariale – pe principiul funcțiilor similare. Prin Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit

din fonduri publice, au fost aprobate unele măsuri pentru completarea celor deja adoptate pentru eliminarea

discrepanțelor salariale până la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, fiind majorat cu 15% cuantumul

brut al salariilor de bază, respectiv soldelor de funcții ale cadrelor militare în activitate, precum și ale

soldaților și gradaților voluntari, inclusiv ale personalului civil din MApN și instituțiile aflate în subordinea

sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea


Respectiva majorare cu 15% nu s-a aplicat polițiștilor din cadrul MAI și personalului civil din

acest sistem, aceștia neintrând în categoria cadrelor militare în activitate.

În Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017 se propune majorarea cu 10% a cuantumului

brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din MAI și unitățile, respectiv instituțiile, structurile aflate în

subordinea sa. Majorarea se va produce începând cu data de 1 octombrie 2017. Se propune, de

asemenea, majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază ale personalului civil din

instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din

MApN și instituțiile aflate în subordinea sa, precum și a celui care a beneficiat deja de majorări.

Majorarea se va produce tot începând cu data de 1 octombrie 2017.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține, spre adoptare, Proiectul de lege pentru aprobarea



Vă mulțumesc pentru scurta prezentare, domnule secretar de stat.

Aș vrea să aduc în atenție, pe viitor, că rugămintea este ca dumneavoastră să ne spuneți punctul

de vedere al Guvernului, să nu ne faceți o descriere a ce s-a întâmplat din 1944 încoace. Ați vorbit

despre o ordonanță care are trei articole.

Invit la microfon pe președintele comisiei... Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Ion Rotaru:


- 68 -

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest proiect de lege de

aprobare a Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017. Așa cum a prezentat reprezentantul

Guvernului, sunt câteva chestiuni care țin de eliminarea unor discrepanțe salariale înregistrate la

nivelul diferitelor categorii de personal din cadrul instituțiilor publice și din sistemul de apărare, ordine

publică și securitate națională.

Comisia a avizat favorabil, deci avem un raport de admitere.

Legea este ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții din partea colegilor.

Vă rog, doamna senator Hărău.




Noi, liberalii, vom susține această inițiativă legislativă. Cu atâția nori negri, care se adună din

toate zările, chiar nu ne putem permite să lăsăm de izbeliște armata română.

Aș vrea să fac totuși o precizare. Ar fi fost foarte bine dacă, în cadrul dezbaterilor la Legea

salarizării așa-zis unitare, argumentele prezentate în mod repetat, sistematic de către opoziție ar fi avut

ecou în votul colegilor din coaliția guvernamentală. Se vede treaba că insistențele noastre au trebuit

dublate de reacții, susțineri pe televiziunile naționale susținute de lideri sindicali care s-au exprimat nu

tocmai colocvial..., nu în limbaj de multe ori colocvial la adresa PSD, și a măsurilor, și a Legii

salarizării unitare.

Probabil că în bună regulă de „conduită colegială” social-democrată, genul acesta de argumente

sunt cu mult mai bine primite și cu mult mai stimulative decât argumentele colegiale legislative

privind onestitatea și rigoarea legislativă în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamna senator, pentru intervenții.

Dacă sunt și alte intervenții.

Vă rog, domnul senator Fălcoi.


Domnul Nicu Fălcoi:


- 69 -

Stimați colegi,

Marea majoritate dintre noi suntem de acord cu faptul că pensiile speciale în România au luat-o

razna. Suntem de acord, de asemenea, și cu faptul că niciun pensionar nu ar trebui să aibă un salariu

mai mare..., un venit mai mare decât un salariu – (Discuții în sală.) – al unui angajat.

Cu toate acestea, această ordonanță de urgență va produce o mare nedreptate în rândul

pensionarilor militari… (Discuții în sală.)

Scuzați-mă, e vreo problemă?!

Din sală: E alt punct.


A fost o exprimare pe care colegii nu au înțeles-o, dar...


Da. Da.


... bănuiesc că vă refereați la faptul că nu ar putea să fie o pensie mai mare decât salariul pentru

aceeași persoană care iese la pensie, da?


Exact. Exact. Despre asta am avut... (Discuții în sală.)


Vă rog să continuați.

Din sală: E alt punct!


Nu vorbim despre...

Din sală: Vorbești despre punctul următor.




Îmi cer scuze tuturor colegilor, am greșit punctul la care... s-a decalat...


Intervenția era pentru un alt punct de pe ordinea de zi?


Da. Mulțumesc.


E în regulă.

Vă rog, dacă sunt alte intervenții.

Vă rog, domnule senator Mihail Radu-Mihai. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

- 70 -


Stimați colegi,

Grupul USR va vota pentru această propunere. Noi considerăm că este necesar să facem

corecțiile care se propun și vrem să subliniem că este o nouă demonstrație că discuțiile pe legea, foarte

importantă, a salarizării unitare au fost neproductive și au produs o lege care trebuie peticită, cum o

facem astăzi și ne așteptăm să o peticim și în continuare.

Mulțumim.


Vă mulțumesc, pentru intervenție.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.

Conform regulamentului, dacă, din partea Guvernului, dorește să intervină domnul secretar de

stat să facă adăugări... adăugiri sau răspunsuri. Nu dorește.

Doamna senator Andronescu, vă rog, o intervenție. Microfonul central.

Aveți cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Grupul PSD susține această ordonanță și cred că trebuie, într-adevăr, să facem corecțiile.

Vă asigur că avem un respect, pe care nu este cazul să-l comentăm de aici, față de armata

română și, de câte ori va fi posibil, vom îndrepta aceste lucruri.

De asemenea, vă asigur, doamnă senator, și de onestitatea cu care ne manifestăm în tot ce facem.

Vă mulțumesc foarte mult.


Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții. Trecem la vot.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege privind aprobarea

ordonanței a fost adoptat.

*

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor

de serviciu. (L209/08.08.2017)

- 71 -

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Teiu Păunescu.

Vă rog, la fel de succint ca data trecută, ca la punctele anterioare. Microfonul 10.


În prezent, există acte normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu

pentru anumite categorii socioprofesionale, cu condiții de acordare și modalitate de determinare a

cuantumului acestei pensii total diferite față de determinarea cuantumului pensiei din sistemul public

de pensii.

Formula de calcul este aceeași pentru toate pensiile de serviciu și reprezintă 80% din media

veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune

cererea de înscriere la pensia de serviciu.

Particularitatea tuturor categoriilor pensiilor de serviciu constă în faptul că partea din pensia de

serviciu care depășește pensia din sistemul public de pensii este suportată din bugetul de stat. Mai

mult, sunt categorii de beneficiari ai pensiei de serviciu care nu îndeplinesc condițiile de acordare a

pensiei din sistemul public de pensii, au vârsta mai mică decât vârsta standard de pensionare, situație

în care cuantumul pensiei de serviciu este suportat integral din bugetul de stat.

Prin proiectul de ordonanță supus aprobării, se propune modificarea prevederilor din actele

normative care reglementează pensia de serviciu pentru anumite categorii socioprofesionale sub

aspectul măsurii de actualizare, care propune a se realiza din oficiu, în fiecare an, numai cu rata medie

anuală a inflației. Totodată, se propune o reglementare potrivit căreia cuantumul net al pensiei militare

de stat nu poate fi mai mare decât media soldelor, respectiv salariilor lunare nete corespunzătoare

soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei militare de stat.

Proiectul de act normativ propune ca reglementare: cuantumul net al pensiilor de serviciu

stabilite de aceste acte normative nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător

venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu, respectiv, a indemnizației pentru

limită de vârstă.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține, spre adoptare, proiectul de lege pentru aprobarea

acestei ordonanțe – nr. 59/2017.


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit la microfon pe președintele Comisiei pentru muncă, domnul senator... Aveți cuvântul,

microfonul 7. Domnul senator Rotaru.

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc.

- 72 -


Avize favorabile: Consiliul Economic și Social, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru

ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru transporturi.

Actul normativ urmărește eliminarea unor inechități între categorii de personal, dat fiind faptul

că, în prezent, majorarea pensiilor din sistemul public de pensii nu se realizează prin raportarea la

majorarea salariilor persoanelor aflate în activitate, acesta fiind, de fapt, fondul problemei.

Comisia a analizat, a luat în discuție, a dezbătut acest proiect de lege de aprobare a ordonanței

și a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul de reglementare, este lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.




Vă rog, doamna senator Hărău… Eleonora-Carmen, Circumscripția electorală Hunedoara.


Da. Mulțumesc.


Microfonul 2. Aveți cuvântul.


Mulțumesc pentru precizări, domnule președinte.

Onorată că le faceți în plen.

Da, avem în față un nou act normativ care corectează prevederi ale Legii salarizării. Se exprima

în legătură cu asta doamna ministru: odată ce am implementat Legea salarizării, ne-am dat seama că

există anomalii și bugetul nu poate face față.

În ceea ce ne privește, noi, liberalii apreciem faptul că prin acest act normativ se procedează la

a reduce pensii de serviciu. Pe de altă parte, ne-am exprimat în mod constant – și o să păstrăm această

linie – împotriva pensiilor de serviciu. Considerăm că în această materie contributivitatea trebuie

repusă în drepturi și trebuie luată drept reper al calculării și remunerării postactivitate a cetățenilor

români, așa încât ne vom abține în legătură cu acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Alte intervenții?

Domnule senator Fălcoi, aveți cuvântul. Microfonul 2.

- 73 -



După cum spuneam și anterior, suntem aproape toți de aici de acord că această lege aduce unele

corecturi care trebuiau aduse legilor actuale. Suntem cu toții de acord că nicio pensie nu trebuie să fie

mai mare decât o soldă în plată la un militar.

Cu toate acestea, una din reglementările din această ordonanță de urgență va face o mare nedreptate

în interiorul aceleiași clase sociale, ca să zic așa. Vom avea, nu după foarte mult timp, o situație paradoxală,

în care un colonel va avea probabil pensia cât a unui plutonier care doar ce a ieșit la pensie.

Asta nu este normal și cu acest lucru nu sunt eu de acord din această ordonanță de urgență.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt și alte intervenții? Nu. Avem… (Discuții la prezidiu.)

Domnule Goțiu, doriți să interveniți? M-a sesizat domnul secretar.

(Replică neinteligibilă a domnului senator Remus Mihai Goțiu.)

Avem un amendament respins. Se dorește susținerea lui? Nu.

Atunci, fiind vorba de un proiect de lege cu caracter organic, vom avea votul final săptămâna

viitoare, luni, la ora 17.00.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L210/08.08.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere, și anume domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale

pentru Persoanele cu Dizabilități.


Domnul Adrian Vlad Chiotan – președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități:

Mulțumesc.

Prezentul proiect de ordonanță are în vedere următoarele aspecte: creșterea prestației sociale

pentru adulți cu aproximativ 43% și pentru copii cu 100% începând de la 1 ianuarie 2018, a doua etapă

fiind 1 iulie 2018; suplimentarea sumei pe care autoritățile și instituțiile publice, persoane juridice

publice sau private care nu angajează persoane cu handicap o plătesc lunar către bugetul de stat, cât și

eliminarea, începând cu 1 septembrie 2017, a posibilității pentru autoritățile și instituțiile publice și

- 74 -

private de a opta pentru achiziționarea de produse sau servicii de la unitățile protejate autorizate și

menținerea doar a obligației de a plăti la bugetul de stat în situația neangajării persoanelor cu handicap.

Guvernul susține adoptarea proiectului de ordonanță.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Invit la microfon pe președintele Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a luat în discuție acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 60/2017.

Și avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de

asemenea, de la Comisia pentru sănătate publică, unde am avut și un amendament admis.

Este un raport de admitere, cu amendamente respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, Senatul

fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule președinte.


Vă rog, doamna senator Presadă.


La dezbateri generale, da?


Da, da. Sigur.


Vă rog.


În România, situația persoanelor cu dizabilități este extrem de dificilă. Aceste persoane se confruntă

cu situații de discriminare și excluziune la tot pasul, inclusiv în relația cu autoritățile și instituțiile publice,

cele mai multe dintre ele inaccesibile acestor persoane cetățeni români cu drepturi depline. Rata ocupării în

rândul persoanelor cu dizabilități este de 15% în România, mult sub media europeană, de 50%.

- 75 -

O problemă reală, care afectează oameni reali, care necesită o atenție sporită din partea noastră. Dar

această problemă nu se rezolvă însă prin desființarea unităților protejate din mediul privat în care erau

angajate o parte dintre aceste persoane, peste 2 000. Această problemă nu se rezolvă prin instituirea unor

obligații imposibil de îndeplinit de către companii și instituții și dublând taxa datorată pentru neconformare

la nivelul unui salariu minim brut pe țară pentru fiecare persoană cu dizabilități neangajată.

Doamna ministru a justificat desființarea unităților protejate prin existența unor fraude și

practici ilegale în sistem. Acest lucru l-au reclamat și ONG-urile care aveau unități protejate autorizate,

deoarece se confruntau cu o concurență neloială. Dar, nu rezolvăm aceste situații și practici ilegale prin

desființarea întregului sistem de unități protejate. Adoptând această măsură, ministrul justiției sociale

nu a făcut decât să trateze toți angajatorii și angajații acestor unități protejate drept hoți, extinzând

prezumția de fraudă asupra tuturor celor 2 000 de persoane cu dizabilități.

Am propus, în Comisia pentru muncă, o serie de amendamente care ar repara efectele produse

de această ordonanță. Ele au fost respinse, așa că am să mă văd nevoită să le reiau aici, cu rugămintea

de a cântări bine la efectele respingerii lor. Există deja procese intentate împotriva statului român de

către persoanele cu dizabilități afectate de către această ordonanță prin care, de fapt, li se îngrădește

dreptul la muncă.


Vă mulțumesc.

Doamna senator Hărău. Microfonul 2. Dezbateri generale.

Doamna senator Presadă, după ce vom încheia dezbaterile generale, vom invita să susțină

amendamentele pe cei care au amendamente respinse.


Da.


Vă rog, doamna senator Hărău


Textul de lege care ni se propune pare a fi unul generos, unul care are în vedere creșterea

indemnizației pentru persoanele cu handicap, dar iadul e pavat cu bune intenții.

Nu este așa ceva! Textul de lege nu este așa ceva, pentru că până și membri coaliției de

guvernare ai comisiei recunosc faptul că neactualizarea indicelui social de referință, în funcție de care

se calculează aceste indemnizații, în prezent, în valoare de 500 de lei, neactualizat din 2010, nu are

nicio legătură cu realitatea și cu nevoile unei persoane cu handicap, de la alimentația specifică a

acestora până la echipamentele medicale necesare supraviețuirii.

- 76 -

Din punctul nostru de vedere, al liberalilor, am avut numeroase propuneri legislative. Parte

dintre ele au fost discutate în 31 august în Camera Deputaților, proiecte de lege asumate sub semnătură

inclusiv de unii dintre colegii de la PSD și ALDE.

Doream o indemnizație pentru persoana cu handicap grav la valoarea salariului minim brut

garantat în plată, indemnizație pentru handicap accentuat – 50% din valoarea salariului minim brut

garantat în plată, indemnizație pentru handicap mediu – 25% din valoarea salariului minim brut

garantat în plată.

Mai mult decât atât, ne-am propus și am insistat pentru întărirea capacității de angajare, pentru

întărirea șansei de incluziune socială a persoanelor cu handicap. Toate ONG-urile cu care ne-am

consultat și care desfășoară activități în acest domeniu ne-au informat că există, nici mai mult, nici mai

puțin, la momentul acesta, decât 2 000 de șomeri, persoane cu handicap aflate în situație de șomaj din

cauza consecințelor acestei ordonanțe.

Nu vom susține, în forma aceasta, Ordonanța nr. 60, ca Partid Național Liberal.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator Ionuț Chisăliță. Microfonul 4.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:

Mulțumesc.


Stimați colegi,

Este foarte ușor să citești niște date statistice, este mult mai greu însă să vezi această problemă

dintr-un scaun rulant. E adevărat că problemele persoanelor cu dizabilități sunt multe și extrem de

complexe, însă atâta timp nu s-a făcut nimic, iar acum, în momentul în care Guvernul vine cu un

proiect de lege care să reglementeze într-o anumită măsură, sigur, nu în totalitate, inclusiv creșterea

prestației sociale pentru persoanele cu dizabilități și inclusiv cu anumite măsuri pentru a stimula

angajarea persoanelor cu dizabilități, venim și ne opunem unui asemenea proiect.

E clar că mai trebuie luate multe măsuri pentru a sprijini aceste persoane, însă este un prim pas

și eu sunt convins că este o măsură sau că acest proiect are măsuri foarte bune.

Mulțumesc mult.


Mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Bădulescu.

- 77 -


Vreau să vă atenționez că mai avem câteva minute până la ora 13.00 și măcar să reușim să

încheiem dezbaterile generale.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Stimați colegi,

Ca persoană cu dizabilități, credeți-mă că înțeleg cât se poate de bine situația în care se găsesc

foarte multe din… dintre persoanele care astăzi suferă…, pot suferi de pe urma acestei ordonanțe.

Cred că soluția cea mai bună în acest moment, datorită faptului că, pe de o parte, această

ordonanță creează un anumit cadru favorabil, dar, pe de altă parte, creează și anumite disfuncționalități

prin eliminarea unităților protejate, soluția cea mai bună în acest moment este de a retrimite la comisie

această ordonanță pentru a îndrepta, cel puțin în acest moment, această chestiune cu unitățile protejate.

Din punctul meu de vedere, trebuie regândită măsura, astfel încât să nu fim nevoiți o parte

dintre cei care vedem că… există și măsuri bune aici, să fim obligați să votăm împotriva unei astfel de

ordonanțe.

Vă mulțumesc.



Vreau să vă întreb foarte clar: solicitarea dumneavoastră este de retrimitere la comisie?

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu (din sală):

Da.


Termen?


Două săptămâni.


Două săptămâni.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de liderul de grup al PMP – retrimitere la

comisie, termen două săptămâni.


Cu 32 de voturi pentru retrimiterea la comisie… 30 de voturi pentru retrimiterea la comisie…

(Tabela electronică de vot indică: 30 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și nicio abținere.

Discuții la prezidiu.)

Cu 32 de voturi împotrivă, propunerea domnului senator, de retrimitere la comisie, nu a întrunit

numărul necesar de voturi. (Discuții la prezidiu și în sală.)

- 78 -


Nu mai e cvorum.


Vă rog să citiți Regulamentul Senatului să vedeți dacă putem să desfășurăm activitatea în lipsă

de cvorum.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale. (Discuții în sală.)

Stimați colegi, mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Doriți să interveniți la dezbateri generale? Poftiți?


Trebuie reluat votul, în condițiile în care sunt 62 de voturi.


Domnule lider de grup, haideți să nu dialogăm în acest context. Cu 30 la 32, nu a îndeplinit

solicitarea dumneavoastră numărul de voturi. De aici încolo, dacă dumneavoastră considerați că nu

putem să desfășurăm activitatea într-un număr de 62 de voturi, nu neapărat 62 de persoane, putem să

discutăm chestiunea asta la Biroul permanent.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, ne oprim aici și vom relua activitatea

săptămâna viitoare, cu discuția despre amendamente. Măcar am încheiat capitolul de dezbateri

generale. Amendamentele respinse, colegii care le-au prezentat, le pot susține.

Fiind ora 13.00, încheiem lucrările plenului Senatului.

Reluăm activitatea, conform programului aprobat de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

S T E N O G R A M A - senat.ro · agresiunea fizică în politica românească și necesitatea...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · agresiunea fizică în politica românească și necesitatea...