S T E N O G R A M A - senat.ro · Așadar, zvonurile definite astfel la modul blând au demarat ca...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 30 mai 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Ioan Stan (PSD) – declaraţie politică având ca temă agresiunea mediatică asupra

cetățenilor români în legătură cu subiecte de maxim interes pentru aceștia;

- Cristina-Mariana Stocheci (PSD) – declaraţie politică având ca temă copiii și

necesitatea ca aceștia să constituie principala prioritate pentru România;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Efectul indiferenței

– o școală distrusă de incendiu”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Karl Marx, Jean-Claude

Juncker și procesul comunismului”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Marian

Negru, primarul comunei Letca Nouă, din județul Giurgiu, se îndreaptă sigur către

al treilea mandat!”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul

PSD-ALDE este primul care aprobă un proiect de autostradă pentru Moldova. În

același timp, lucrările de modernizare pentru drumul național Botoșani – Târgu

Frumos au fost scoase la licitație”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă necesitatea salvării și

protejării pădurilor din parcurile naționale ale României;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Expoziții itinerante

în muzeele românești, cu o istorie povestită altfel în anul centenar”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Măsuri ale coaliției

PSD-ALDE cu impact economic pozitiv”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „31 mai – Ziua

Mondială fără Tutun”;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Povești de succes”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „De veghe la blocarea

legilor”;

- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Domnul Tăriceanu și

Ministerul Adevărului”;

3

- 2 -

- Gabi Ionașcu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Educația, o bombă cu efect

întârziat?”;

- Vlad-Tudor Alexandrescu (USR) – declaraţie politică referitoare la incapacitatea

conducătorilor din învățământul românesc de a lua decizii în interesul elevilor.

- 3 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 30 mai 2018

Ședința a început la ora 9.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului,

asistat de domnii senatori Emilia Arcan și Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Domnul Nicu Fălcoi:

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 30 mai 2018.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de

vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: domnul senator Marian Pavel și domnul senator

Gheorghe Baciu.

Dau cuvântul domnului senator Stan Ioan.

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Se evidențiază, mai ales de la jumătatea lunii mai, o adevărată agresiune mediatică asupra

cetățenilor români în legătură cu subiecte de maxim interes pentru majoritatea acestora. Metodele sunt

printre cele mai lipsite de onestitate și cu atât mai jenante devin personajele care le folosesc. Adoptarea

unei atitudini, chipurile, determinate de grija față de poporul român este în mod clar utilizată în ideea

destabilizării unui guvern aprobat de Parlament.

Întrebându-ne public dacă mai sunt bani de pensii și salarii, cerând pe un ton ultimativ să se

precizeze care este soarta Pilonului II de pensii și prestând toate acestea întru sfidarea bunului-simț

datorat celor ce te ascultă, înseamnă, de fapt, transmiterea semnalului de atac asupra guvernării legal

constituite. Iar camarila, frustrată de poziția de perdant al alegerilor, este gata să se preteze la

demersuri puerile, dezavuate nu numai de români, de genul plângerilor penale la adresa prim-

ministrului sau altor membri ai Guvernului. Cel mai grav mi se pare că acest gen de manipulări fără

scrupule este îndreptat asupra unui număr foarte mare de, atenție, alegători apreciați ca susținători ai

PSD. Acesta este motivul pentru care am decis a rememora în fața dumneavoastră etapele unei

încercări disperate de a destabiliza guvernarea PSD-ALDE, aleasă prin masivul vot popular, exprimat

în scris, și nu pe rețelele de socializare.

Așadar, zvonurile definite astfel la modul blând au demarat ca urmare a unui scenariu de

discuții publicat din greșeală, conform declarațiilor domnului Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei

- 4 -

Naționale de Strategie și Prognoză, emitentul documentului cu pricina. Era ușor de presupus că se va

încerca valorificarea respectivei gafe, motiv pentru care președintele PSD a declarat imediat: „Nu s-a

discutat, nu se discută și nu vom adopta nicio măsură care să ducă la desființarea Pilonului II de

pensii.” Ministrul muncii declara că părerea Comisiei de Prognoză nu este agreată, nu a fost transpusă

într-o ordonanță de urgență și nici nu se va transpune.

Același ministru amintește primului îngrijorat al țării că este semnatar al Legii bugetului și, ca

atare, știe precis că sunt bani pentru salarii și pensii. Prim-ministrul declară în fața ziariștilor că sunt

bani pentru pensii și salarii. Purtătorul de cuvânt al ALDE declară că cei direct implicați în această

chestiune, adică prim-ministrul, viceprim-ministrul pe probleme economice, ministrul de finanțe,

ministrul muncii, președintele partidului de guvernământ PSD, cu toții au spus că nu se pune această

problemă.

Ministrul de finanțe a declarat că este un moment în care se face o analiză, o discuție pe toate

posibilele scenarii, în ideea alegerii unor instrumente care să ofere cel mai ridicat randament pentru a

avea cât mai mulți bani la pensie. De altfel, ministrul de finanțe a avut declarații aproape zilnice pe

această temă, cerând dispariția conceptului de „suspendare” a Pilonului II. Personal, cred că bine face,

căci ne confruntăm cu o situație ce ar putea fi definită ca „ziua, și spaima”.

Se pare că toate acestea nu sunt de ajuns pentru a determina recunoașterea ridicolului și a

determina înțelegerea adevărului. Visând unii la un nou mandat, alții la mult dorita guvernare, cei ce

întrețin și ațâță acest adevărat asalt asupra cetățeanului român cunosc bine pericolul inflamării prin

minciună și nu se delimitează de niciun mijloc ce le-ar satisface setea de putere.

Știind toate acestea, suntem totuși de-a dreptul siderați de minciuna spusă de la nivelul

Parlamentului. A afirma în spațiul public minciuni ca cele privitoare la plata pensiilor și salariilor pe datorie

ori că „Guvernul a transmis Comisiei Europene intenția de a suspenda Pilonul II de pensii”, este totuși prea

mult. E posibil ca emitentul să fie invidios pe gloria dobândită deja de colegul său de partid prin plângerea

penală împotriva prim-ministrului și să acționeze pentru a-l egala ori chiar a-l depăși. Deplâng o astfel de

manevră și-l asigur pe parlamentarul cu pricina că vremea trubadurilor a trecut definitiv.

Iar față de astfel de degradante manevre nouă nu ne rămâne decât a ne asigura și concetățenii

că, din respect pentru ei, vom continua implementarea programului de guvernare pe baza căruia ne-au

acordat încredere și care, în acest mod, a devenit propriul lor program.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Stocheci Cristina-Mariana. Se pregătește doamna senator Dinică

Silvia-Monica.

- 5 -

Doamna Cristina-Mariana Stocheci:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

De 1 iunie, toți românii, cu mic cu mare, sărbătoresc Ziua Copilului. Această sărbătoare

deosebit de importantă ne îndeamnă să ne bucurăm de copiii noștri.

În această zi, fiecare dintre noi își amintește de momentele frumoase ale copilăriei. Ne

întoarcem cu gândul în trecut, la momentele fericite petrecute cu părinții, la bunici sau la școală. Ne

aducem aminte de năzbâtiile pe care le făceam împreună cu prietenii și de jocurile la care ajungeau

uneori să participe copiii dintr-un întreg cartier. Retrăim sentimentul de înfiorare cu care vedeam

lucruri care acum sunt la ordinea zilei, dar care atunci erau noi și pline de mister și pe care le

descopeream pentru prima dată, privindu-le prin ochii inocenți ai copilăriei.

Să nu uităm însă că, deși suntem în plin secol XXI, există încă milioane de copii în lume pentru

care „copilăria” este un cuvânt cu conotații foarte diferite. Există copii care, în loc să se gândească ce

se vor juca a doua zi, își fac griji dacă vor avea ce să mănânce. Există copii care nu au acces la medic.

Există copii care sunt forțați să muncească pentru a-și întreține familiile. Există copii care cad victime

traficanților, copii fără copilărie.

Realitatea existenței copiilor afectați de sărăcia extremă este încă una care stă în puterea noastră

să o schimbăm. Haideți să și facem asta! Haideți să le dovedim românilor care și-au pierdut încrederea

în politica românească că, deși nu suntem perfecți, ne pasă de viitorul lor și al țării noastre. De aceea,

dragi colegi, cu prilejul Zilei Copilului, vă invit să ne angajăm să facem copiii României principala

noastră prioritate. Viitorul țării și al societății noastre stă în mâinile lor. Haideți să ne asigurăm că au

parte de tot ceea ce au nevoie pentru a face față acestei responsabilități și pentru ca acest viitor să fie

unul luminos și prosper.

Am să închei, dragi colegi, prin a vă ura un 1 Iunie fericit și a vă invita ca, cel puțin cu această

ocazie, să uităm de grijile cotidiene și să ne bucurăm de această zi alături de copiii, nepoții, frații sau

prietenii noștri.

Vă mulțumesc.

Cristina Stocheci, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 3 – Argeș


Mulțumesc și eu, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Dinică Silvia-Monica. Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

- 6 -

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Efectul indiferenței – o școală distrusă de incendiu”.

Aș dori să vă atrag atenția asupra lipsei autorizațiilor ISU la școlile din București. Școala nr.

124 a ars zilele trecute. Nu avea autorizație ISU, la fel ca majoritatea școlilor din capitală. Considerăm

școala un loc sigur și ne trimitem copiii acolo să învețe.

Bucureștiul, orașul cu peste 2 milioane de locuitori, este cel mai bogat oraș al României, iar

bogăția lui culturală provine și de la cele 642 de școli ce se regăsesc aici. Dintre ele, doar 44 de unități

aveau în septembrie 2017 autorizație ISU. Nu este însă cazul Școlii nr. 124, din sectorul 5, care acum

două zile a fost distrusă complet într-un incendiu puternic. „Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi

întâmplat dacă ar fi fost copiii la cursuri”, spune părintele unuia dintre elevii ce învățau la această

școală. Peste 750 de copii învățau la Școala nr. 124.

Am auzit inclusiv în plenul Senatului, în cadrul dezbaterilor din sesiunea anterioară, că sunt

foarte greu de obținut aceste autorizații, că procedurile sunt greoaie și costurile mari. Și totuși, anul

acesta, Primăria Sectorului 5 a redus la jumătate bugetul educației, a redirecționat banii către domeniul

culturii, sportului și cultelor și către înierbarea liniilor de tramvai.

Nici la sectorul 6 situația nu este mai roz. Pentru toate școlile din sector, costul lucrărilor

necesare obținerii autorizației de securitate la incendiu este undeva la 30 – 40 de milioane de lei,

conform estimărilor primarului sectorului. Aceeași primărie însă își propune, în schimb, să cheltuiască

în următorii doi ani 150 de milioane de lei pentru modernizarea parcurilor și amenajărilor peisagistice.

În cadrul sectorului 4, bugetul aprobat de investiții pentru învățământ este de 57 de milioane,

destinate în mare parte obținerii autorizațiilor ISU. Pentru întreținerea spațiilor verzi sunt alocați de trei

ori mai mulți bani, undeva la 144 de milioane de lei.

Octavian Paler spunea: „Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferență.” În România sunt la

momentul actual 3 700 de școli ce nu dețin autorizație de incendiu. Vorbim despre un pericol

incontestabil pentru copiii noștri. În 2015 a fost Colectiv, acum un an s-a prăbușit un tavan, acum două

zile a ars o școală și, din fericire, nu erau oameni înăuntru. Dacă dăm bani publici pe borduri,

panseluțe, pomi și iepuri gigant din polistiren, nu este oare nevoie să alocăm bani acolo unde chiar

avem nevoie de ei?

Mulțumesc.

Silvia Dinică, senator, Circumscripția electorală nr. 42 – București



Are cuvântul domnul senator Hadârcă Ion. Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan.

Domnul Ion Hadârcă:

Mulțumesc.

- 7 -

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este „Karl Marx, Jean-Claude Juncker și procesul

comunismului”.

Curenta lună mai nu a dus lipsă de evenimente relevante. Pe cele de nivel național le-am

consumat cu succes în frecvente vacanțe, consistent relatate în telereportaje inspirate de petreceri cu

kilometri de mici și tone de bere, fără noi kilometri de asfalt. În atmosfera lor fumurie, se pare că trece,

mai ușor și fără probleme, anul Centenarului Marii Uniri.

La subiectul Centenarului vom reveni. Acum însă vreau să atrag atenția asupra a două

evenimente de dimensiune europeană consumate la început de mai. Pe unul dintre ele, Ziua Europei,

sărbătorită la 9 mai, cu prilejul aniversării declarației lui Robert Schuman de constituire a Uniunii

Europene, l-am consemnat solemn în Senatul României. Cel de-al doilea, în totală contrapunere cu

primul, s-a întâmplat ceva mai devreme, la 5 mai, în orașul german Trier, cu prilejul aniversării a 200

de ani de la nașterea lui Karl Marx, și parcă a trecut neobservat pentru noi. Dar nu și pentru

comunitatea intelectuală din țară și pentru opinia publică internațională, mult mai sensibile la

asemenea manifestări. Asta, pentru că la evenimentul prilejuit de dezvelirea statuii de șase metri a

autorului Manifestului Partidului Comunist a avut neșansa de a participa, în ciuda avertismentelor,

însuși președintele Comisiei Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker.

Pe moment s-a văzut stafia lui Karl Marx la cârma Europei. Faptul participării și mai ales

discursul rostit acolo de către președintele Comisiei Europene au lovit dureros în coeziunea europeană

și așa supusă provocărilor. Unele țări din Europa Centrală și de Est care au suferit pe pielea lor

regimurile inspirate din învățătura lui Marx s-au simțit jignite și oripilate. Or, principiile fundamentale

puse la baza Uniunii de Robert Schuman și Jean Monnet diferă esențial de creaturile comuniste ale lui

Marx și urmașilor lui.

Opera lui Schuman și Monnet a însemnat instituirea unor reguli de conviețuire a statelor în

condițiile care fac imposibile alte războaie după cele două conflagrații mondiale din secolul XX. Opera

lui Marx, din contră, a scos din burlui, vorba lui Creangă, stafia-cap de mort a comunismului, agitând-

o să zburde sinistru cu coasa prin Europa și prin lumea întreagă.

E de reținut că în țările cuprinse de morbul comunismului războaiele interne ori civile au fost

posibile fiind motivate de teoria marxistă a luptei de clasă. Astfel, războiul civil din Rusia din primii

ani de comunism a luat viața a circa 11 milioane de ruși. Prima țară a dictaturii proletariatului, Uniunea

Sovietică, a motivat ideologic invadarea României în anul 1940 prin necesitatea eliberării clasei

muncitoare și a țărănimii de sub jugul burghezo-moșieresc. Deportările în masă ale populației

- 8 -

românești din Basarabia și Bucovina de Nord au fost animate de lupta de clasă contra chiaburimii

exploatatoare, iar lagărele de muncă silnică și închisorile de exterminare de la Doftana, Gherla, Jilava,

Aiud și altele – apropo, cu exterminarea liderilor unioniști Iuliu Maniu, I.C. Brătianu, Daniel

Ciugureanu și alții – au funcționat în scopul formării omului nou, impus de către progenitura

neomarxistă locală. Cazul „experimentului de la Pitești” este revelator în acest context.

Toate aceste atrocități n-au ajuns, probabil, la urechile domnului Juncker. La amintita sindrofie

de la Trier, cea de dezvelire a statuii dăruite de Partidul Comunist Chinez, apropo, Juncker spune

literalmente următoarele: „Karl Marx a fost un filosof care a gândit pentru viitor, a avut aspirații

creative (sic!), iar astăzi este învinovățit de lucruri pentru care nu e responsabil și pe care nu el le-a

provocat, deoarece multe dintre lucrurile pe care le-a scris au fost răstălmăcite în opusul lor.” Ce e mai

mult în această frază? Încercarea de a revizui liberalismul european, tentativa de reabilitare a unui

sistem monstruos sau introducerea celei de-a treia viteze în dezvoltarea Europei, deja cu două viteze?

Naivitățile de desculpare a marxismului nu rezistă în fața faptelor istorice. Oare câți apologeți

ai marxism-leninismului, nazismului și, în special, ai stalinismului au încercat să convingă lumea că

Lenin, Hitler și Stalin nu sunt responsabili de lagărele de exterminare în masă a popoarelor, pentru că

ei, teoreticienii, nu știau, chipurile, de existența lor? Lovituri de stat și dictaturi, lagăre de exterminare,

foamete, războaie, state și frontiere prăbușite, zeci de milioane de morți – acesta este bilanțul

comunismului din secolul XX.

Evident, sunt răstălmăcite următoarele lucruri scrise cu mâna și dictate chiar de mintea

„inocentului” filosof Karl Marx: „Odată ajunși la putere, comuniștii trebuie să treacă drept monștri.”

Sau: „Istoria este judecătorul, proletariatul este călăul.” Sau: „Când ne va veni rândul, nu ne vom

deghiza terorismul.” Sau, din Manifestul Partidului Comunist, scris la 1848, împreună cu prietenul său

Friedrich Engels: „Într-un cuvânt, comuniștii sprijină pretutindeni orice mișcare revoluționară

împotriva orânduirii sociale și politice existente.” Sunt teze lansate de Karl Marx, filosoful, și realizate

punctual de succesorii lui bolșevici, maoiști, polpotiști, ceaușiști. Dacă ne trec fiorii la asemenea idei

nocive, înseamnă că reflexele ne sunt sănătoase, memoria vie și conștiința încă trează.

În pofida oricăror elucubrații justificative și lapsusuri de memorie, convingerea noastră fermă

este că ultimul inculpat ideologic, comunismul, este profund antiuman, iar crimele lui contra umanității

încă își mai așteaptă dreapta judecată. Omenirea riscă să repete ororile istoriei dacă nu inițiază un

proces de judecare a crimelor comunismului. Ar fi prea de tot ca stafia comunismului să fie reanimată

și repusă pe soclul încă fragil al noii Europe.

În fine, ar fi necesare explicații din partea președintelui Comisiei Europene pentru cetățenii

țărilor europene fost comuniste în privința aprecierilor și a poziției explicite a acestuia față de

- 9 -

ideologia comunistă al cărei părinte fondator a fost și este Karl Marx. Doar așa se pot menține stima și

respectul reciproc, valori față de care Uniunea Europeană este legată fundamental.

Ion Hadârcă, senator ALDE Vaslui, Circumscripția nr. 39 – Vaslui

Vă mulțumesc pentru atenție.



Are cuvântul domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan. Se pregătește doamna senator

Federovici Doina-Elena.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:


Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Marian Negru, primarul comunei Letca Nouă, din județul Giurgiu,

se îndreaptă sigur către al treilea mandat!”.

Primarul Marian Negru a venit în administrație în comuna Letca în anul 2012 din mediul privat

și este de notorietate faptul că a preluat această comună, care are peste 3 691 de locuitori, cu mari și

diverse datorii neachitate.

Venit din partea Partidului Social Democrat, în 2016 Marian Negru a câștigat încrederea

cetățenilor comunei Letca și alegerile locale cu 72,32% – 1 568 de voturi. Se află acum la mijlocul

celui de-al treilea mandat de când administrează… al doilea mandat de când administrează comuna.

Ziua comunei Letca Nouă a fost aleasă și se sărbătorește anual pe 8 septembrie, de Sfânta

Maria Mică. Aici se mențin vii tradițiile și se transmit și generațiilor viitoare. Spunea recent primarul

că o biserică nu se naște la întâmplare, ci apare într-un loc deja marcat de prezența oamenilor care se

dedică lui Dumnezeu. Biserica din Letca Nouă, cu hramul Maicii Domnului, este un loc de referință

pentru județul Giurgiu, deoarece aici se găsește renumita icoană făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul în brațe, izvorâtoare de mir.

Comuna, cu o suprafață de 7 764 ha și însemnate suprafețe de păduri bogate, circa 2 000 ha, are

potențial turistic. Reprezentative sunt și văile râurilor Milcovățu și Glavacioc, dar și monumentul

istoric de interes național Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, din 1860, din satul Letca

Veche.

În fiecare sâmbătă se organizează târgul comunal în satul Milcovățu, iar tradițiile populare se

păstrează cu sfințenie și se celebrează toate evenimentele majore din viața satului. Unul dintre

obiceiurile cele mai populare și îndrăgite este cântarea numită „Irozii”, organizată anual în perioada

Crăciunului.

- 10 -

Cele patru asociații agricole existente pe raza suprafeței cultivă, pe circa 1 500 ha, în principal

rapiță, grâu, porumb, orz și floarea-soarelui.

Primarul, un om ambițios, care a realizat ceea ce și-a propus, are cu ce se mândri în comuna pe

care o conduce. Cu altă mentalitate și o nouă viziune asupra modului în care trebuie să se dezvolte

comuna, cu sprijinul celor 13 consilieri locali – 9 PSD, 3 ALDE și unul PNL –, a efectuat numeroase

investiții în fiecare dintre satele din Letca Nouă, reședința comunei, Letca Veche și Milcovățu, duse la

bun sfârșit și cu sume din bugetul consiliului local:

- a renovat toate unitățile de învățământ din comună. Cele trei școli și trei grădinițe au 420 de

școlari și preșcolari. Există totodată în comună trei biblioteci școlare, care însumează 10 463 de

volume de carte;

- a modernizat stațiile de autobuz din comună;

- a îngrădit, a introdus iluminat public și a igienizat cimitirele din comună.

Consiliul județean, întotdeauna alături, a sprijinit proiectele ambițioase ale comunei, făcând

posibilă realizarea asfaltării a 3,2 km de drum pe DC142, cu o valoare totală de 28 de miliarde de lei

vechi.

Primar gospodar și inteligent, a făcut tot posibilul să-și ajute semenii, prin schimbări majore

într-una din cele mai uitate comune din județul Giurgiu. Deși a făcut economii în fiecare domeniu în

care a fost posibil acest lucru, se știe că investițiile mai mari nu pot fi realizate doar cu bani din bugetul

local. Astfel, prin PNDL 1, Programul de guvernare PSD-ALDE i-a permis să își înscrie în portofoliu

realizarea următoarelor proiecte:

- modernizare drumuri de interes local în localitățile Letca Nouă, Letca Veche și Milcovățu –

lungime, 5,6 km, proiect încheiat;

- sistem de alimentare cu apă în comuna Letca Nouă, cu satele Letca Nouă și Milcovățu.

Sunt perspective foarte bune pentru aplicarea PNDL 2. A depus patru proiecte eligibile, astfel

că în perioada următoare locuitorii vor beneficia de:

- dotare cu echipament și mobilier specific didactic, de laborator și alte echipamente în școlile

comunei Letca Nouă – valoare, 390 000 de lei;

- reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială nr. 1 din satul Letca Nouă – valoare, 2…

aproape 3 milioane de lei;

- modernizare prin asfaltare străzi în comuna Letca Nouă, județul Giurgiu, având o valoare

alocată din bugetul de stat de 4,6 milioane de lei;

- reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu o valoare de 4,5 milioane de lei.

Recent au fost amplasate 600 de lămpi tip led în toate satele, în locul vechilor becuri. Aceasta a fost o

investiție nouă, eficientă și cu un consum mic de energie.

- 11 -

Prin Programul Operațional Capital Uman, un grup țintă format din 110 copii, 400 de adulți și

50 de persoane cu vârste de peste 64 de ani, toți din localitatea Letca Nouă, sunt beneficiarii unui

proiect de amploare care cuprinde:

- programul „Școală după școală” pentru 110 copii;

- programul de formare profesională pentru 400 de persoane;

- program de formare antreprenorială;

- program de servicii medico-sociale pentru 650 de persoane;

- programul de renovare locuințe;

- și programul de reglementări acte.

Numărul beneficiarilor de ajutor social a scăzut cu peste 80%, astăzi fiind 103.

Cu asemenea realizări, cu o echipă valoroasă alături, perspectivele domnului primar Marian

Negru sunt limpezi și clare, orientate către îndeplinirea mandatului… îndeplinirea următorului său țel:

să câștige cel de-al treilea mandat de primar al comunei Letca Nouă.

Vă mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu



Are cuvântul doamna senator Federovici Doina-Elena. Se pregătește domnul senator Goțiu

Remus Mihai.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!


Titlul declarației politice de astăzi: „Guvernul PSD-ALDE este primul care aprobă un proiect

de autostradă pentru Moldova. În același timp, lucrările de modernizare pentru drumul național

Botoșani – Târgu Frumos au fost scoase la licitație”.

Stimate colege și stimați colegi,

În calitate de senator de Botoșani și de vicepreședinte PSD pentru Regiunea de Nord-Est, vreau

să vă anunț că actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE a aprobat în ultima ședință de guvern proiectul

autostrăzii Târgu-Neamț – Iași – Ungheni, ce va fi realizat în regim de parteneriat public-privat.

Proiectul reprezintă prima inițiativă de acest gen dedicată Moldovei. Până acum, toate

proiectele de autostradă s-au concentrat pe legătura dintre granița de vest a României și ieșirea la

Marea Neagră. Actualul Executiv este primul care-și propune să lege Moldova de rețeaua rutieră de

transport din Europa și aprobă construcția unei autostrăzi în această regiune.

- 12 -

Județul Botoșani va beneficia de acest proiect major de infrastructură prin legătura dintre

municipiul reședință de județ și Târgu Frumos, care se va afla pe traseul autostrăzii Târgu-Neamț – Iași

– Ungheni. Județul pe care-l reprezint în Parlament va fi legat de această autostradă prin drumul

Botoșani – Târgu Frumos, ale cărui lucrări de modernizare tocmai au intrat în procedură de licitație.

Este o realizare importantă a parlamentarilor PSD care au promovat acest proiect și care, iată, capătă o

importanță majoră în contextul aprobării noii autostrăzi. La fel, modernizarea drumului Botoșani –

Suceava va conta în perspectiva autostrăzii Moldovei Suceava – București. Sunt pași importanți prin

care Botoșaniul se conectează la rețelele mari de drumuri și, implicit, la fluxurile economice care pot

aduce dezvoltare pentru județul nostru și întreaga Regiune de Nord-Est a României.

Pentru colegii din opoziție care ne critică permanent, vreau să le transmit următorul mesaj: s-a

dat startul pentru cea mai importantă investiție de infrastructură a județului Botoșani pe care mi-am

asumat-o la începutul acestui mandat, alături de colegii mei parlamentari din cadrul Organizației PSD

Botoșani, respectiv modernizarea drumului național 28B, Botoșani – Târgu Frumos.

Cel mai important este faptul că nu am abandonat și am urmărit pas cu pas realizarea acestui

proiect așteptat de toți botoșănenii de foarte mult timp. Așa vom face și în continuare până la

finalizarea lucrărilor. Obiectivul de investiții „Proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări

modernizare DN28B, Botoșani – Târgu Frumos” este în valoare de 365,9 milioane de lei, cu o durată

de realizare de 24 de luni. Prin realizarea acestui proiect vor fi reabilitați 76 km de drum național.

Botoșaniul – și zona Moldovei, în general – a suferit prea mult din cauza drumurilor deteriorate. Ne-

am luat angajamentul ca în acest mandat să refacem infrastructura rutieră de pe plan local. Aceasta este

principala noastră prioritate și demonstrăm că ne ținem de cuvânt și realizăm ceea ce am promis.

La sfârșitul anului trecut au fost alocate 73 de milioane de euro pentru reabilitarea a 107 km de

drumuri județene. În același timp, sunt în derulare procedurile de realizare a investițiilor pentru

infrastructura rutieră prin Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa a II-a, cu o valoare de 213

milioane de lei, pentru 38 de drumuri municipale, orășenești și comunale. De asemenea, sunt prevăzute

87 de milioane de lei pentru modernizarea a șase drumuri județene, care traversează 11 localități din

județ.

O altă veste bună este aceea că Guvernul tocmai a simplificat radical legislația achizițiilor

publice și a parteneriatului public-privat, ceea ce va accelera procedurile de licitație pentru toate

proiectele pe care le-am prezentat anterior. De asemenea, Executivul a aprobat săptămâna trecută

prima listă cu proiecte de investiții strategice care vor fi derulate în parteneriat public-privat, după ce la

începutul lunii mai a fost adoptată ordonanța de urgență care modifică radical legislația parteneriatului

public-privat.

- 13 -

În lista proiectelor aprobate de Guvern se află, așa după cum v-am precizat, autostrada

Târgu-Neamț – Iași – Ungheni, care va avea o lungime de circa 100 km și se va finaliza cu un pod

peste Prut, în regim de autostradă, prin care se va asigura legătura cu Republica Moldova. Acest

segment este primul din autostrada Târgu-Mureș – Iași – Ungheni, care se va lega de căile rutiere din

vestul țării prin autostrada Câmpia Turzii – Târgu-Mureș.

Botoșănenii și toți cetățenii care locuiesc și tranzitează zona de nord-est a țării noastre merită să

aibă acces la o infrastructură civilizată și modernă.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici



Are cuvântul domnul senator Goțiu Remus Mihai. Se pregătește domnul senator Pănescu

Doru-Adrian.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!


La sfârșitul săptămânii trecute am fost în Parcul Național Domogled-Valea Cernei într-o vizită

de documentare, care a coincis cu vizita europarlamentarului Thomas Waitz și protestul activiștilor de

la Agent Green împotriva tăierilor de păduri din parcurile naționale.

Mi-aș fi dorit să vă povestesc acum mai mult despre peisajele extraordinare ale parcului, despre

măreția copacilor seculari, despre tulburătoarea explozie de vitalitate a Izvoarelor Cernei, despre

modul în care toate aceste bogății ar putea fi valorificate în beneficiul comunităților locale și al tuturor

cetățenilor români fără a distruge zona.

Pentru că suntem însă în Parlamentul României, nu într-un studio de televiziune și nu într-o

emisiune de promovare a frumuseților țării, o să vă povestesc despre lăcomie, iresponsabilitate,

rea-credință, nepricepere. Pentru că parcul e stigmatizat de rănile adânci și făgașele uriașe lăsate în

urmă de TAF-urile care au măcelărit pădurea. Pentru că, în zona cea mai sălbatică a parcului, pe copaci

au apărut marcajele Romsilva care anunță continuarea măcelului. Pentru că reprezentanții Romsilva, ai

Direcției Silvice și șeful parcului încercau să mă convingă că se pot face conservare și protecție cu

drujba.


Ceea ce se întâmplă în cea mai mare parte a parcurilor naționale din România e revoltător. E

inconștiență în stare pură. E bătaie de joc și, nu mă feresc să afirm, prăduire pe față. Dacă mai avem o

minimă răspundere față de cetățenii români și dreptul lor la un mediu sănătos, față de comunitățile

- 14 -

locale și dezvoltarea lor sustenabilă, față de casa în care locuim cu toții și în care nu putem respira

bani, nu putem mânca bani și nu putem bea bani, e timpul să acționăm.

În săptămânile și lunile următoare voi propune aici, în Parlament, legi care să ofere o protecție

reală pădurilor din parcurile naționale ale României și de care să profite în mod real comunitățile

locale, fără a distruge bogăția pe care au moștenit-o. Vă solicit încă de pe acum, în mod anticipat, să

susțineți aceste proiecte legislative. Asta, dacă vă pasă în mod real de bunăstarea cetățenilor acestei

țări, de viitorul lor și al generațiilor care vin după noi și de viața lor într-un mediu sănătos.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Pănescu Doru-Adrian. Se pregătește domnul senator Lupu

Victorel.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:


Titlul declarației mele de astăzi este „Expoziții itinerante în muzeele românești, cu o istorie

povestită altfel în anul centenar”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Conform ultimelor date oferite de Institutul Național de Statistică, la ora actuală în România

sunt în funcțiune aproximativ 738 de muzee și, respectiv, 943 de colecții publice. Imaginea muzeelor

din țara noastră este una a extremelor: unele muzee, cum ar fi cele din București, Iași, Sibiu, Brașov,

înregistrează recorduri în privința numărului de vizitatori, iar altele, cum ar fi cele din Giurgiu,

Mehedinți, Călărași, au pe parcursul unui an un număr nesemnificativ de vizitatori. În cifre absolute –

ultimele date publice sunt din 2015 –, cei mai mulți vizitatori s-au înregistrat în Brașov – 1,8 milioane,

București – 1,7 milioane și Sibiu – 1,1 milioane, iar la polul opus, în Giurgiu, spre exemplu, doar 7

178 de vizitatori.

Cauzele acestor paradoxuri sunt multiple și țin atât de tradiția de foarte mulți ani a unora dintre

muzeele celebre din România, cât și de problemele de accesibilitate sau vizibilitate. Totuși, dintre toate

cauzele, sunt câteva care ies pregnant în evidență: lipsa fondurilor pentru infrastructura muzeală,

clădirile de patrimoniu, expozițiile de bază, achizițiile muzeale, ca și slaba promovare mediatică.

Sunt și exemple pozitive în finanțarea muzeelor județene. De exemplu, Muzeul Bucovinei din

Suceava a beneficiat de fonduri mari pentru refacerea clădirii și a expoziției permanente. De asemenea,

dintre muzeele municipale, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci a beneficiat de o sumă

consistentă – 17,8 milioane de lei.

- 15 -

În cealaltă extremă, este un lucru regretabil că, în anul centenar, cel mai mare muzeu de istorie

al țării, Muzeul Național de Istorie a României, cu un patrimoniu de peste 600 000 de piese, ținute în

condiții improprii, este închis de 15 ani. Generații întregi de copii nu au avut cum să vadă cele mai

valoroase piese legate de episoade din istoria națională. Aceste obiecte zac în depozite, într-o clădire

aflată în grea suferință, care nu asigură condiții de microclimat potrivite pentru obiectele de

patrimoniu.

O soluție pe care o putem avea în vedere până la pornirea investiției pentru Muzeul Național de

Istorie a României, pe care ne-am dori-o demarată cât mai repede, ar fi aceea ca Ministerul Culturii și

Identității Naționale să conceapă o strategie clară, cu proiecte itinerante în toată țara, pe baza unor

calendare bine precizate, care să scoată la lumină valorile inestimabile ce stau în depozitele muzeale.

Într-o primă etapă ar putea fi vorba de exponate din Muzeul Național de Istorie a României, apoi din

alte muzee din țară care dețin piese ce nu sunt expuse. Aceste turnee naționale ar trezi interesul multor

vizitatori, prin ineditul expozițiilor care ar ajunge în județul în care locuiesc.

Această rețetă nu este nouă, se practică la nivel internațional cu foarte mare succes la public. Și în

România există schimburi între muzee și se organizează expoziții itinerante, dar implicarea Ministerului

Culturii și Identității Naționale ar încuraja în această direcție foarte multe muzee din întreaga țară, iar în

acest an aniversar o asemenea serie de expoziții itinerante ar constitui un mijloc deosebit de evidențiere a

istoriei naționale și de evocare a evenimentelor petrecute în ultima sută de ani.

Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași.

Vă mulțumesc.



Are cuvântul domnul senator Lupu Victorel. Se pregătește domnul senator Bodog Florian-Dorel.

Domnul Victorel Lupu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Măsuri ale coaliției PSD-ALDE cu impact economic

pozitiv”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În intervenția mea de astăzi aș vrea să mă refer la deciziile cu impact economic pozitiv pe care

coaliția PSD-ALDE le-a luat sau le va lua în folosul românilor, dar și în interesul companiilor de stat

ori private.

Absorbția fondurilor europene la mijlocul lunii mai 2018 a ajuns la un nivel de 17%, cu doar

puțin sub media europeană de 18%. Trebuie menționat că în 2016 România a avut zero absorbție pe

- 16 -

exercițiul financiar 2014 – 2020. Eforturile noastre, ale tuturor, se vor concentra pentru a avea o

absorbție cât mai bună, să implementăm cu fonduri europene marile proiecte de care românii au

nevoie.

Guvernul PSD-ALDE a adoptat săptămâna trecută o ordonanță de urgență pentru modificarea

pachetului de legi privind achizițiile publice. Astfel, procedura de atribuire a unui contract va fi

simplificată. Această decizie a fost una așteptată atât de administrația publică, cât și de agenții

economici. Modificările au fost făcute în urma consultărilor cu Comisia Europeană. Principalul

beneficiu va fi impulsionarea investițiilor publice de anvergură.

Guvernul a aprobat recent o primă listă cu investiții strategice ce vor fi realizate în parteneriat

public-privat, după ce anterior modificase și legislația aferentă. Pe această listă se află și autostrada

Ungheni –Iași – Târgu-Neamț. Acest segment de aproximativ 100 km, inclusiv cu un pod peste Prut,

va face parte din amplul proiect ce va lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă.

Există un angajament clar la nivelul coaliției PSD-ALDE de a menține politica de reducere a

taxelor, atât ca număr, cât și ca valoare a lor. Totodată, periodic vor exista majorări ale salariului

minim, cât și ale pensiilor de stat. Aceste lucruri se vor produce până în anul 2020, pentru a îmbunătăți

permanent standardele de viață. Spre exemplu, de la 1 iulie pensiile se vor mări cu 10%.

În primele trei luni din anul în curs, puterea de cumpărare a crescut în România cu 5%. În acest

context, trebuie menționat și cel mai mic șomaj înregistrat vreodată în România: doar 3,94% în luna

februarie 2018.

Deficitul bugetar este asumat la nivelul maxim de 3% din PIB și îl vom respecta. Totodată,

specialiștii din Guvern lucrează la un pachet de măsuri care să conducă la combaterea evaziunii fiscale,

deci care să aducă un plus de încasări la bugetul consolidat al statului.

Guvernul intenționează să reducă taxa pe valoarea adăugată cu un punct procentual, până la

18%, de anul viitor sau cel mai târziu din 2020.

Și o ultimă remarcă: Ministerul Comunicațiilor vrea să extindă platforma on-line Ghișeul.ro,

prin care pot fi achitate taxe și impozite, și pentru firme. Platforma Ghișeul.ro poate fi utilizată în

prezent doar de persoane fizice și PFA-uri pentru plata taxelor și impozitelor.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași



Are cuvântul domnul senator Bodog Florian-Dorel.

Domnul Florian-Dorel Bodog:


- 17 -

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Titlul declarației mele politice de astăzi este „31 mai – Ziua Mondială fără Tutun”.

Marcată în întreaga lume pe 31 mai, Ziua Mondială fără Tutun are o însemnătate deosebită.

Prin activitățile organizate cu acest prilej, autoritățile de pe întreg mapamondul încearcă să tragă un

semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate și a riscurilor asociate consumului de tutun. Prin

declarația mea de astăzi de aici, din plenul Senatului, aș dori și eu, la rândul meu, să promovez un stil

de viață sănătos, să militez pentru reducerea consumului produselor din tutun.

Riscurile fumatului și ale consumului de tutun sunt bine cunoscute, dar merită reamintite pe

scurt pentru a conștientiza cât sunt de grave. Potrivit studiilor recente, fumatul crește riscul pentru 16

tipuri de cancer, printre acestea numărându-se cel de plămâni, de esofag, cancer oral sau de faringe și

laringe, fiind responsabil pentru 20% din decesele cauzate de această necruțătoare boală la nivel

mondial. De asemenea, fumatul poate cauza și alte tipuri de boli respiratorii, cardiovasculare sau chiar

ale aparatului reproducător. În aceste condiții, implementarea unei strategii de combatere a consumului

de tutun trebuie să se afle la baza fiecărui sistem modern de sănătate publică.

Deși în prezent consumul de tutun este în scădere în țările cu venituri mai ridicate, acesta se

află la aceleași valori îngrijorătoare sau este chiar în creștere în multe state cu venituri medii sau chiar

scăzute. În România, aproximativ o treime din populație fumează, din păcate. Cei mai mulți sunt cei cu

vârste cuprinse între 26 și 35 de ani. Aceștia consumă cel puțin un pachet de țigarete pe zi, punându-și

astfel în pericol foarte devreme nu doar propria sănătate, dar și pe a celor cu care ei interacționează:

familie, colegi, prieteni etc. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire o statistică șocantă care arată că

țara noastră înregistrează anual aproape 33 000 de decese asociate consumului de tutun.

În ciuda acestui tablou sumbru, există și evoluții pozitive. Multe state din Uniunea Europeană,

printre care se numără și România, au reușit să impună legi stricte privind interzicerea fumatului în

locurile publice, aplicarea acestora având un efect benefic asupra sănătății oamenilor.

Anul acesta s-au împlinit doi ani de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 15/2016, care

interzice fumatul în spațiile publice închise din România, o lege la care am contribuit atât cu

experiența din domeniul sanitar și legislativ, cât și cu sufletul, dorindu-mi să reduc simțitor efectele

devastatoare pe care consumul de tutun le are asupra sănătății românilor. La fel de îmbucurător este și

faptul că, potrivit unui sondaj de opinie recent, o proporție covârșitoare a românilor, 87%, consideră că

această lege a schimbat în bine nivelul de sănătate al populației din țara noastră și contribuie simțitor la

descurajarea fumatului în rândul tinerilor.

Stimați colegi,

Munca noastră în acest domeniu este încă departe de a fi terminată. În cele ce urmează trebuie să

luăm măsurile necesare pentru a combate orice amenințare pe care o comportă fumatul, folosindu-ne de

- 18 -

cele mai recente studii și de ample campanii de informare pentru a dezvolta sau îmbunătăți legi și

politici publice care să ne protejeze copiii și familiile de această gravă problemă. Trebuie să intervenim

și în problema țigărilor electronice, consumul acestora fiind cel puțin la fel de dăunător, dacă nu cumva

mai dăunător decât cel al țigărilor clasice. Este nevoie de o abordare integrată a problemei, astfel încât

să găsim soluțiile optime pentru ca statisticile îngrijorătoare privind țara noastră să intre într-un ritm

alert de descreștere, iar românii să se poată bucura de o sănătate mai bună, fără efectele nocive ale

țigărilor.


Florian Bodog, senator PSD Bihor

Mulțumesc.



Are cuvântul domnul senator Gheorghe Baciu.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Povești de succes”.

„Știm că turismul românesc are toate ingredientele necesare pentru a ajunge o poveste de

succes la nivel european”, a declarat recent doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, într-un mesaj

adresat participanților la o reuniune în care turismul românesc a fost sortit să devină decisiv „pentru a

promova și a face mai bine cunoscut patrimoniul natural și cultural al țării noastre, pentru a deveni o

țară turistică competitivă la nivel global”.

Desigur, descoperirea roții a deveni o specialitate firească a fiecărei noi guvernări. Însă, în

cazul acestui sector al economiei naționale, nu este destul să constați realitatea, cel puțin confortabilă,

în care se complac cei care diriguiesc acest sector sau să afirmi truisme gen „teme pentru acasă”.

Pentru că sectorul turistic nu poate propăși independent de celelalte sectoare ale vieții sociale și

economice a comunității naționale, fiind interdependent de gradul de ocupare a forței de muncă, de

nivelul de trai al acesteia, de disponibilitatea și mândria națională cu care un popor își afirmă specificul

în peisajul lumii contemporane, de folosirea cu cap a resurselor naturale și umane cu care a fost

binecuvântat etc. Ca să nu mai vorbim despre cerințele, din ce în ce mai pretențioase, ale beneficiarilor

- 19 -

în privința asigurării infrastructurii și dotărilor moderne, deopotrivă ofertanților și participanților la

turismul la nivel internațional sau multe altele, care nu sunt povești.

În acest context, accesarea și buna administrare a fondurilor europene reprezintă o prioritate

strategică pentru România, cu atât mai mult cu cât investițiile în infrastructura acestui sector, cu

implicații atât în viața personală, cât și în prosperitatea întregii comunități, au lăsat și lasă mult de dorit

din partea statului român. Oricât ne-am baza pe sectorul privat în dezvoltarea și creșterea potențialului

economic al acestui sector, infrastructura dezvoltată sub auspicii guvernamentale este factorul esențial

pentru dinamizarea și diversificarea lui. Or, noi tocmai în domeniul infrastructurii suntem deficitari.

Fără a intra în actualele polemici politice privind cheltuirea banilor europeni care ni se cuvin, este

evident pentru toată lumea că infrastructura de transport aerian, rutier și naval, de care depinde starea

turismului în România, este deplorabilă.

Ei, și acum, în această poveste de succes, intervine domnul Bogdan Trif, ministrul turismului,

care reclamă și el, ca și predecesorii lui, necesitatea unei strategii „ca în toate țările civilizate” și ne

informează că în acest scop inedit avem semnat deja un contract cu experții Băncii Mondiale, astfel

încât până la sfârșitul anului să avem o nouă strategie a turismului în România. Alți bani, altă

distracție! Până acum banii i-am dat numai pe strategii, pe care fiecare nou venit la cârma ministerului

le-a aruncat la coș sau le-a pus într-un sertar mai jos. Bineînțeles, pe baza noii strategii va sta o altă

poveste de succes: implicarea mediului privat, care să-i confere acesteia continuitate și predictibilitate.

Ca să nu rămână doar o poveste, domnul ministru Trif a găsit și baza reală a acestei povești.

Potrivit acestuia, există și o piață prioritară pentru turismul românesc, adică China, o țară care livrează

anual în lume peste 100 de milioane de turiști. Afirmația ține de domeniul basmelor, ținând cont că

cele două curse aeriene directe cu China au fost desființate în urmă cu câțiva ani, în timp ce, de

exemplu, de la Praga decolează zilnic către metropole din China trei curse ale companiilor aeriene

cehe, iar procedura obținerii vizelor pentru România este în continuare complicată, deși începând de

anul trecut cetățenii chinezi au fost scoși de pe lista celor care reprezentau un potențial risc

imigraționist, alături de cetățenii țărilor arabe. Este o naivitate să crezi în „basmul cu cocoșul roșu”, cu

atât mai mult cu cât de anul chinezesc al cocoșului au profitat din timp, încă de anul trecut, prietenii

noștri europeni și neeuropeni – vezi creșterea ratei vizitatorilor chinezi în Ungaria, în Serbia sau în

Ucraina.

Așa că rămâne totul o poveste, al cărei succes a fost imaginat de doamna prim-ministru și de

ministrul turismului, în reuniuni care nu fac decât să întrețină și în actualul sezon turistic starea de

letargie în care a fost cantonat, din interese obscure, și nu din rațiuni de stat, turismul românesc.

Gheorghe Baciu, Partidul Mișcarea Populară, senator de Covasna

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

- 20 -


Mulțumesc, domnule senator.

Să salutăm și grupul de elevi din localitatea Luduș, județul Mureș. Din păcate, astăzi nu avem

lucrări în plen, așa că sunteți nevoiți să vedeți o sală mai mult goală. (Aplauze.)

Bine ați venit la noi oricum!

Are cuvântul doamna senator Arcan Emilia.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „De veghe la blocarea legilor”.

Distinși colegi,

Astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră atitudinea repetată a președintelui țării, care dă

dovadă tot mai des de o practică politicianistă, obstrucționistă, de blocare a Parlamentului și a tuturor

agenților de stat și privați, contestând legile emise, doar pentru că așa simt colegii din opoziție că și-ar

face marcată activitatea.

Potrivit Constituției, Președintele României veghează la buna funcționare a autorităților

publice. Din păcate, activitatea Guvernului este îngreunată de domnul președinte al României, astfel că

există riscul ca nicio lege să nu fie promulgată până nu este retrimisă în Parlament pentru reexaminare

sau reclamată la Curtea Constituțională a României. Este adevărat că nu se încalcă procedurile

recurgând la astfel de tertipuri, dar asta înseamnă întârzieri și pierderi pentru cetățenii români.

Degeaba ne străduim să urgentăm și să eficientizăm activitatea Parlamentului, dacă legile sunt

ținute cu lunile, pentru ca în final să fie retrimise spre reexaminare sau înaintate Curții Constituționale.

Și nu vorbim de cazuri izolate, întâmplătoare, ci de o practică sistematică de blocare a Parlamentului.

Dacă la legile justiției am înțeles că domnul președinte dorește să joace partida procurorilor

Direcției Naționale Anticorupție și a protocoalelor, în celelalte cazuri este greu de descifrat ce s-ar dori

de la Domnia Sa. Voi arăta în cele ce urmează cum unele dintre cele mai importante prevederi benefice

pentru cetățenii României, care ne-au dat votul să legiferăm aceste legi, sunt tergiversate în acest fel.

Guvernul și Parlamentul, constatând lipsa de medici în sistemul sanitar, au adoptat un ansamblu

de măsuri pentru a suplini această lipsă. Pe termen lung, salarizarea mult așteptată și consistentă a

medicilor va putea face o corecție, dar pe termen scurt am considerat că sunt necesare măsuri

suplimentare. Astfel, medicii pot lucra încă doi ani după împlinirea vârstei de 65 de ani, modificând

Legea nr. 95/2006 a reformei în domeniul sănătății. Președintelui nu i-a plăcut acest lucru și a trimis

- 21 -

legea la Curtea Constituțională. Drept urmare, vor avea de suferit unitățile sanitare, medicii care voiau

și puteau să lucreze până la vârsta de 67 de ani și, bineînțeles, în final suferă pacienții.

Un alt exemplu: în calitatea noastră de persoane publice, de miniștri sau parlamentari, putem și

avem obligația să acționăm pentru a susține producția agroalimentară, dar același domn președinte, în

loc să sprijine promovarea producției autohtone, în loc să încurajeze fermierii români și să favorizeze

activitatea instituțiilor care pot contribui la bunul mers al treburilor din aceste domenii, folosește

același mod de tergiversare și pune bețe-n roate Parlamentului, ministerului de resort și tuturor

cetățenilor României.

Un alt gest în acest sens a fost nepromulgarea Legii de aprobare a Programului de susținere a

crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și a Legii de aprobare a Programului de

susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol. A recurs la același

demers de întârziere și împiedicare a intrării acestora în vigoare. Se va spune că este dreptul său să

trimită legile la Curtea Constituțională a României. Așa este, dar una este dreptul și alta este să abuzezi

de el.

Prima dintre legi prevede acordarea unui ajutor de minimis sub formă de purcei subvenționați

întreprinderilor zootehnice pentru rasele autohtone Bazna și Mangalița, iar cealaltă lege instituie o

schemă de ajutor de stat pentru investiții în locuri de cazare, în ferme de incubație și de creștere a

sectorului avicol. Pe scurt, se dorește creșterea producției interne de carne de porc și de pasăre.

Toate statele Uniunii Europene, și nu numai acestea, acordă sprijin agriculturii locale. În

schimb, la noi, în loc să fie salutate măsurile de stimulare, pentru că Guvernul vine în sprijinul

producției de carne de calitate din țară și contribuie la reducerea deficitului comercial pe aceste

sectoare, dimpotrivă, legile sunt trimise pentru reexaminare în Parlament, cât și contestate la Curtea

Constituțională, pentru că nu au cerut voie de la Bruxelles dacă avem voie să ne producem hrană în

țara noastră. În concluzie, pe de o parte, Guvernul este criticat pentru că importurile sunt prea mari în

raport cu exporturile, pe de altă parte, se pun tot felul de piedici producției realizate de fermierii din

România.

Prin urmarea acestei amânări, Curtea Constituțională a României va discuta abia luna viitoare

sesizările cu privire la măsurile de stimulare a producției de carne și, evident, va fi compromisă creșterea

producției de carne de porc și de pasăre pentru acest an și, în acest sens, românii vor fi nevoiți să

consume în continuare carne din import. Eu nu cred că în modul acesta servim interesul național.


Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

- 22 -


Mulțumesc, doamna senator.

Voi da și eu citire unei declarații politice.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central


Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Domnul Tăriceanu și Ministerul Adevărului”.

Stimați colegi,

Am aflat zilele acestea despre propunerea domnului președinte al Senatului, Călin

Popescu-Tăriceanu, vizând înființarea unei noi comisii. Obiectul acestei noi comisii care ne este

propusă se referă – cel puțin așa ne spune domnul Tăriceanu – la stabilirea adevărului și reconcilierii.

Surprinzător este însă modul în care domnul Tăriceanu înțelege să argumenteze oportunitatea

înființării acestei comisii, cu referire la care am aflat că domnul deputat Florin Iordache s-a exprimat

aprobator, opinând că „orice este oportun în țara aceasta”.

„Activitatea acestei comisii trebuie să pornească de la un principiu fundamental: toți oamenii

din justiție și servicii care ies public și oferă informații despre abuzurile generate de protocoale nu vor

avea de suferit. Sunt sigur că mulți procurori sau judecători au acționat sub presiune, nu din proprie

inițiativă, iar scopul este să curățăm sistemul, nu să începem o vrăjitoare de oameni.” Astfel și-a

susținut domnul președinte al Senatului propunerea de înființare a acestei comisii, despre care tot

Domnia Sa ne mai spune și că va fi o soluție nu doar pentru a afla adevărul, ci și pentru a începe

„procesul de repunere a justiției în cadrul democratic firesc”.

Ceea ce nu-mi este deloc clar, domnilor colegi, este la ce anume face referire cu exactitate

domnul Tăriceanu atunci când vorbește despre „procesul de repunere a justiției în cadrul democratic

firesc”. Și asta, câtă vreme partidul al cărui președinte este a susținut în Comisia Iordache tocmai

schilodirea legilor justiției și a celor două coduri, prin modificări la care, în ultima perioadă, au făcut

referire în termeni foarte critici nu doar asociațiile profesionale ale magistraților, ci și rapoarte, inclusiv

de dată recentă, ale Comisiei Europene sau raportul GRECO, ale cărui recomandări a încercat să le

prezinte drept opționale însuși domnul Tudorel Toader, ministrul justiției propus și susținut de ALDE

în Guvernul Dăncilă.

Stabilirea și rostirea adevărului cu privire la situația și evoluțiile din justiție reprezintă un

deziderat care ne este cu adevărat necesar ca țară, pentru că în garantarea pe mai departe a

independenței justiției și a independenței magistraților stă șansa noastră de a rămâne în continuare cu

fruntea sus în rândul țărilor europene, acolo unde respectarea democrației, a statului de drept și a bunei

funcționări a instituțiilor statului sunt valori fundamentale și nenegociabile.

- 23 -

Asupra acestui aspect doresc să atenționez, în condițiile în care nu puține au fost avertismentele

care ne-au fost transmise cu privire la modificările pe repede înainte aduse de coaliția PSD-ALDE

legilor justiției, că avem nevoie de adevăr, și nu de versiuni reinterpretate ori răstălmăcite ale

adevărului, care să susțină tot felul de scenarii fantasmagorice sau să slujească nevoilor unor anumite

grupuri de interese. Și nici de un soi de substitut al ministerului orwellian al adevărului, care să ne

învețe că adevărul e minciună și că minciuna poate deveni, la nevoie, adevăr.

Nu în ultimul rând, vreau să mai spun că o inflație de comisii nu va reuși să suplinească

buna-credință și corectitudinea, inclusiv în ceea ce privește stabilirea adevărului și aplicarea legilor.

Am sesizat săptămâna trecută, după anunțul legat de declanșarea procedurii de infringement de

către Comisia Europeană, că s-a căutat să se acrediteze în spațiul public dezinformarea potrivit căreia

cei care s-au opus mutilării de către actuala putere a legilor justiției ar fi răspunzători și pentru

întârzierea transpunerii în legislația noastră a directivei obligatorii a Uniunii Europene care face

referire la prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Or, tocmai aceste persoane care au dovedit un pronunțat apetit pentru denaturarea adevărului și pentru

diseminarea în spațiul public a unor adevăruri trunchiate, printre care s-a numărat, din păcate, și

ministrul justiției, Tudorel Toader, au ignorat complet precizarea venită din partea reprezentanților

Comisiei Europene, că transpunerea directivei UE nu face referire și nu contrazice „obiectivele

legitime, cum ar fi lupta împotriva crimei organizate sau a corupției”.

Stimați colegi,

Preocuparea de a înființa comisii numai de dragul comisiilor nu va reprezenta o soluție. Și nici

nu vom putea afla vreodată adevărul dacă vom porni de la acceptarea unui imens compromis și de la

considerarea unei convenții care pleacă de la o premisă eronată – asta, ca să nu spun minciună –, că ne-

am afla acum într-un moment zero.

Domnul Tăriceanu are, fără îndoială, niște teme favorite. De altfel, domnul președinte al

Senatului are și ceva experiență în privința înființării unor astfel de comisii, existând chiar și un

precedent, propus tot de Domnia Sa: o Comisie specială pentru evaluarea stării de democrație și a

statului de drept în România, creată pe la jumătatea lui 2015, dar care nu a produs, practic, nimic în

afara unei dezbateri organizate la un moment dat la Senat de domnul Tăriceanu.

Drept pentru care permiteți-mi, stimați colegi, să-mi exprim punctul de vedere și convingerea

că înființarea unei noi comisii, fie ea și pentru niște scopuri care sunt atât de dezirabile, va fi un gest de

inutilitate similar atâtor altora făcute în decursul anilor, câtă vreme inițiatorii acestor comisii nu vor

deprinde la modul cel mai profund și mai autentic cu putință respectul pentru adevăr, pentru statul de

drept și pentru democrație și se vor rezuma numai la efectuarea unor exerciții sterile de retorică,

însușind, de formă, valori pentru care în realitate nu dovedesc niciun respect.

- 24 -

Vă mulțumesc.

Senator Nicu Fălcoi, USR Timiș

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Dau cuvântul domnului senator Ionașcu Gabi.

Domnul Gabi Ionașcu:


Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 –

Ialomița, membru al Grupului Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Educația, o bombă cu efect

întârziat?”.

Legea educației a fost schimbată de cel puțin 60 de ori în ultimii 28 de ani. 27 de miniștri au

ținut cu orice preț să lase și ei o umbră a trecerii lor prin demnitatea de ministru, modificând, de cele

mai multe ori inept și inutil, Legea educației. Urmările acestei atitudini nesăbuite manifestate de

guvernele ultimilor 28 de ani se văd și în statistici, dar și în realitatea pe care clasa politică refuză să o

vadă.

România este fruntașă în topurile europene la analfabetism și abandon școlar. Numai în 2017,

55 000 de copii au renunțat la școală, mai ales din cauza sărăciei. Clădirile în care funcționează școlile

sunt un pericol public pentru copii. Din 31 297 de clădiri, doar 4 200 au avize de securitate la incendiu

și numai 2 261 dețin autorizații. Și această statistică era valabilă la nivelul anului 2017.

Mă întreb: care o fi situația acum, după un an în care investițiile publice au fost suprimate

definitiv pentru plățile salariilor și pensiilor ca mită electorală? Ce manuale se vor tipări, știut fiind

faptul că unele nu au fost revizuite, în care găsim că România se învecinează cu Iugoslavia sau că

suntem în curs de aderare la Uniunea Europeană? Mai mult, pentru unele discipline școlare nu mai

sunt colective de autori/coautori de manuale școlare.

Procesul de învățământ este deficitar și se derulează cu unii profesori lipsiți de har și

majoritatea fără motivație. Dezastrul din ciclul gimnazial este aproape total. Rezultatele evaluării au

arătat că 40% din elevii care au absolvit gimnaziul sunt analfabeți funcționali, adică știu să citească un

text, dar nu-l înțeleg. Nu este greu de intuit ce „materie primă” livrează acest sistem educațional către

piața muncii.

Aproape jumătate din absolvenții de liceu au ratat în anii trecuți examenul de bacalaureat, iar

unul din patru tineri români habar nu are ce-și dorește în viitor. Avem licee în care de ani de zile niciun

elev nu trece examenul de bacalaureat. Aceste licee funcționează în continuare și livrează sute de

absolvenți inutili, care nu-și găsesc rostul în viață și îngroașă rândurile asistaților social.

- 25 -

Mai nou, reforma gândită de experții dezastrului de la Ministerul Educației atinge și manualele

școlare. Avem o lege aparent bună, care definește manualul drept bun de utilitate publică, dar ne

îndreptăm spre al doilea an consecutiv în care elevii nu vor avea manuale pe bănci la începutul anului

școlar. Programa școlară este un malaxor menit să distrugă personalitatea copiilor și creativitatea

dascălilor. Examenele sunt o consecință a programei școlare inadecvate și definitivează procese

educaționale fără finalitate și fără eficiență.

Deși suntem de un deceniu într-o economie digitalizată, elevii români scriu pe tablă cu creta,

iar accesul la internet în școli, acolo unde există, este restricționat. Oare pentru ce tip de economie îi

pregătim? Profesorii nu știu și nu vor să utilizeze resursele de internet pentru susținerea orelor de curs,

fiind încorsetați într-o programă școlară ce n-a ieșit încă din „epoca de aur”, în care se pregătea „omul

nou”.

Toate aceste realități se vor resimți acut în următorii 10-15 ani. Economia românească, aflată

acum în pierdere de viteză din cauza exodului masiv al populației active, va avea o reală problemă în

a-și găsi resurse utilizabile pe piața forței de muncă. Iar asta ne condamnă la sărăcie și subdezvoltare

pe termen lung și foarte lung.

Întrebarea este dacă noi, clasa politică, înțelegem această realitate. Și, dacă o înțelegem, ce

facem?

Vă mulțumesc.

Senator Gabi Ionașcu


Vă mulțumesc, domnule senator.

PAUZĂ


Dau cuvântul domnului senator Alexandrescu Vlad-Tudor pentru a-și citi declarația politică.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule vicepreședinte al Senatului,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este despre incapacitatea conducătorilor din învățământul

românesc de a lua decizii în interesul elevilor.

Ne aflăm în 2018 și Ministerul Educației Naționale nu dorește să reînnoiască protocolul ce le

permitea celor trei profesori străini de la Liceul Bilingv „George Coșbuc” din capitală să predea în

România. Nepăsarea, lipsa de viziune, teama de necunoscut și de valorile occidentale au făcut ca

Ministerul Educației să nu reînnoiască acest protocol, deși conducerea Liceului „Coșbuc” a cerut în

repetate rânduri prelungirea protocolului.

- 26 -

De 25 de ani, profesori din Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii au putut să predea

tinerilor români de la Liceul Bilingv „George Coșbuc”. Acum, incapacitatea ministrului Popa, dar și a

subordonaților săi, care și-au pasat vina de la minister la Inspectoratul Școlar București și înapoi, va

avea grave repercusiuni în viitorul apropiat. Din nefericire, în prezent, mulți funcționari din Ministerul

Educației, dar și de la vârful inspectoratului au rămas cu o gândire retrogradă, desprinsă parcă din

universul orwellian.

Cei care conduc învățământul românesc ne-au adus într-un moment în care trebuie să ne

întrebăm dacă acțiunile lor sunt din neștiință, din incompetență, din nepăsare sau pur și simplu nu pot

mai mult.

Chiar dacă avem tot dreptul să luptăm pentru viitor, închei prin a o aminti pe o doamnă dragă

mie, o doamnă care ar fi împlinit astăzi 89 de ani – Doina Cornea. A crezut în libertate, în dreptate și în

democrație. A luptat pentru ca drepturile și libertățile cetățenești să fie respectate în țară, inclusiv în

totalitarism. Curajul ei din perioada comunistă, dar și din postcomunism este datorat și educației

doamnei Doina Cornea. Prefer ca elevii care studiază în România să aibă repere morale precum Doina

Cornea, Monica Lovinescu sau Corneliu Coposu, în locul celor care s-au îmbogățit peste noapte și au

sărăcit acest popor.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumim și noi, domnule senator.

În continuare, voi da citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Vulpescu

Ioan, Moga Nicolae, Brăiloiu Tit-Liviu, Bădălău Niculae, Trufin Lucian, Pîrvulescu Eugen, Hărău

Eleonora-Carmen, Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre,

Popa Cornel, Mirea Siminica, Caracota Iancu, Ghica Cristian, Wiener Adrian, Mihail Radu-Mihai,

Dircă George-Edward, Covaciu Severica-Rodica. Și am încheiat lista.

Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 10.25.

S T E N O G R A M A - senat.ro · Așadar, zvonurile definite astfel la modul blând au demarat ca...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · Așadar, zvonurile definite astfel la modul blând au demarat ca...