S T E N O G R A M A...- 5 - S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 14 februarie 2018 Ședința...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 februarie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Unele observații

despre propunerea de clasificare a universităților”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă necesitatea

retragerii din Parlament a proiectului Legii manualului școlar;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Azi jurămintele nu-s

sfinte, ca-nainte…”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Măsuri

suplimentare pentru protejarea imediată a victimei violenței domestice și

înlăturarea agresorului”;

- Cristina-Mariana Stocheci (PSD) – declaraţie politică având ca temă Ziua

mondială de luptă împotriva cancerului;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua numărului unic de

urgență 112”;

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca temă aspecte privind viața

asociativă în România;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Primarul

Adrian Măhălean nu a inventat roata, dar are marea abilitate să o facă să se învârtă

mai ușor și mai repede!”;

- Ioan-Cristian Chirteș (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Situația centurii

ocolitoare a municipiului Târgu-Mureș”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Stabilitatea climatului

social al României se sprijină și pe infrastructura ei militară”;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Amenințările la

statul de drept din România, din perspectiva europeană”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Sfidarea

românilor”;

- Lucian Trufin (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Agricultura – domeniu

prioritar pentru Parlamentul și Guvernul României”;

5

- 2 -

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Dezinformare sau

trădare? Și una, și alta!”;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernele

Dragnea, toxice pentru România”;

- George-Cătălin Stângă (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Haosul Legii

salarizării cuprinde România”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Pași importanți

pentru combaterea violenței domestice”.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 33;34-35;84

3. Numirea unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul de coordonare al

Institutului Național de Administrație.

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

33

4. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 19 – 24 februarie a.c. 35

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de

senator.

35

6. Prezentarea Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea 2017.

36

7. Continuarea și finalizarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative privind protejarea

agriculturii şi zootehniei în România. (L460/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

38

8. Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea art. 291 din Legea îmbunătăţirilor

funciare nr. 138/2004. (L482/2017)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

42

9. Propunerea legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi

pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti,

judeţul Ialomiţa. (L183/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.)

44

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei

publice locale nr. 215/2001. (L373/2017)


46

11. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. (L469/2017)

49

12. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. (L467/2017)

55

- 3 -

13. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind participarea României la

majorarea de capital a Băncii Internaționale de Investiții. (L500/2017)

56

14. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea şi completarea

Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de

încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

(L497/2017)

57

15. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal în sensul abilitării consiliilor locale să

poată hotărî scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri pentru clădirile de tip

sală polivalentă – sală de sport aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale.

(L413/2017)

58

16. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor

acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene. (L526/2017)

64

17. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (4)

al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată. (L469/2016)

65

18. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. (L76/2017)

69

19. Propunerea legislativă pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 9, Justiţia, al Cartei

europene a limbilor regionale sau minoritare conform Legii de ratificare nr. 282/2007.

(L558/2013)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări și Comisia

pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.)

72

20. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L155/2012)


73

21. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei

naţionale. (L367/2017)


75

22. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1 din

05.01.2011, versiune actualizată la 02.10.2015, privind educaţia naţională. (L400/2016)


79

- 4 -

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. (L43/2017)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi și validări.)

80

24. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr. 504 din 11 iulie

2002 a audiovizualului. (L361/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru cultură și media.)

81

25. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 148 din

26 iulie 2000 privind publicitatea, precum şi a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

(L467/2016)


82-84;

84

26. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L411/2017)


84

27. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L452/2017)


88

- 5 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 14 februarie 2018

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii senatori

Emilia Arcan și Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Cornel Popa:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 februarie 2018.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, asistat

de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru-Adrian să poftească la microfon.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Unele observații despre propunerea de

clasificare a universităților”.

Stimați colegi,

Am citit cu interes metodologia propusă relativ recent de Ministerul Educației Naționale pentru

clasificarea universităților românești. Am descoperit mai multe idei dezbătute îndelung în mediul

academic: necesitatea unei clasificări care să separe universitățile în funcție de activitatea desfășurată,

o bună definire a criteriilor prin care să se facă această clasificare și racordarea la clasamentele

internaționale apreciate în momentul de față.

Clasificarea propusă are o serie de avantaje în acest sens. Este foarte complexă, dar tocmai din

această complexitate pot reieși ulterior date relevante de comparare a activităților din universități, pe

ramuri diferite, pornind de la fiecare dintre zecile de indicatori sugerați pentru includere în clasificare.

De asemenea, propune o apreciere a universităților tocmai în funcție de domeniul lor de activitate,

pentru că e mult mai simplu să compari, să spunem, universitățile tehnice între ele, decât să compari o

asemenea universitate cu una de medicină.

Însă aș vrea să ating, pe scurt, trei elemente fundamentale, care fie lipsesc din această

metodologie, fie nu sunt suficient clarificate. Profit și de interesul pe care l-a arătat noul ministru al

- 6 -

educației, domnul profesor universitar Valentin Popa, acesta declarând la audierea în Parlament că o

clasificare a universităților va fi prioritară în mandatul său.

Primul element este acela al colectării datelor de la universități. Dacă ne aducem aminte, chiar

și pentru clasificarea realizată la nivelul anului 2011, de ministrul Daniel Funeriu, volumul de date

necesar pentru a o putea întocmi a fost extrem de mare și au rămas multe semne de întrebare tocmai

din cauza faptului că s-a utilizat metoda autoraportării. Universitățile au încărcat datele solicitate pe o

platformă și, folosindu-le, ministerul a realizat clasificarea. Dar datele respective nu au mai fost

verificate de minister, printr-un audit extern al unei agenții, naționale sau europene, de acreditare.

Sigur, a existat vizita European University Association, dar scopul nu a fost de a verifica veridicitatea

și corectitudinea datelor oferite de universități. Prin urmare, orice nouă clasificare propusă trebuie să

aibă în vedere un sistem de auditare a datelor, dacă se va decide folosirea autoraportării.

A doua remarcă provine de la două paragrafe din metodologie, pe care îmi permit să le citesc

acum pe scurt. Citez: „Tipul de diversitate nu urmărește să le ierarhizeze – adică universitățile – într-o

ordine verticală, ca în cazul ierarhiilor, ci să le diferențieze pe orizontală, în funcție de caracteristicile

cheie.” Al doilea citat: „Nu obiectivele privind evaluarea calității și performanței sunt cele urmărite. În

cele din urmă, prezentarea rezultatelor clasificării nu poate îmbrăca forma unui clasament al

universităților, ci, raportat la caracterul său multidimensional, aceasta va avea mai degrabă un format

de tip rețea.”

Întrebarea este: dacă facem o evaluare a universităților și nu facem niciun clasament și nicio

ierarhizare, măcar pe anumite dimensiuni propuse de metodologie, care mai este scopul unui astfel de

demers? Facem o clasificare doar pentru a aprecia cât de divers este mediul academic din România?

Nu sunt prea multe resurse implicate într-un proces atât de complex, cu o finalitate atât de restrânsă?

În opinia mea, rezultatele oricărui fel de clasificare trebuie să conducă – și aici intervine a treia

remarcă – spre o ierarhizare. De ce? Pentru că pe baza acestui clasament trebuie realizată o finanțare

diferențiată a universităților, în funcție de performanță, de reușitele în cercetare, de legătura cu piața

muncii, de calitatea actului didactic și nu într-o atât de mare proporție după numărul de studenți. Mai

ales că există soluții, care presupun, de exemplu, o finanțare pe granturi de studii multianuale, variantă

invocată și de domnul ministru Valentin Popa la recenta audiere, care să cuprindă întreg ciclul de

învățământ al studentului și care să nu mai forțeze universitățile să facă rabat la calitate în promovarea

tinerilor pentru a-și păstra nivelul de finanțare.

O clasificare de orice fel a universităților trebuie să țină cont de aceste lucruri și trebuie să

implice și o ierarhizare, astfel încât să stimuleze performanța, inclusiv în acele instituții care, poate,

acum nu au rezultate notabile, dar ar putea avea, dacă știu că trebuie să muncească mai mult și mai

- 7 -

bine pentru banii pe care-i primesc de la minister, și nu doar să aibă în vedere campaniile de atragere a

studenților.

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior – CNFIS are deja mecanisme

implementate pentru o finanțare diferențiată pe anumite criterii de excelență. Indicatorii dintr-o astfel

de clasificare pot fi legați direct de criteriile CNFIS-ului, pentru a se găsi mecanismele corecte și

necesare pentru o finanțare a universităților performante din România. Astfel, se poate ajunge la o

clasificare care să aibă într-adevăr influențe benefice asupra învățământului superior.

Vă mulțumesc.

Mă numesc Doru-Adrian Pănescu, Circumscripția electorală Iași, nr. 24, Grup PSD.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon și pe domnul Baciu Gheorghe să

se pregătească.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Legea manualului școlar este un proiect anacronic, o întoarcere în timp către manualul unic, un

experiment care va avea consecințe grave asupra educației elevilor din România, implicit asupra

viitorului lor și a viitorului României.

Manualul unic, pentru că astfel se traduce ceea ce este denumit în mod înșelător „manualul de

bază”, este o reacție politică disperată, izvorâtă din incapacitatea de a elabora, după anul 2013, în timp

util, programele școlare, astfel încât toamna manualele bazate pe aceste programe să ajungă pe

pupitrele și/sau pe calculatoarele elevilor. Pentru a scăpa de scandalurile de la începutul fiecărui an

școlar, s-a ajuns la o așa-numită soluție, cu ghilimelele de rigoare, în care interesul politic e pus mai

presus decât interesul copiilor.

Viteza cu care se dorește trecerea Legii manualului unic prin Parlament, cu termene de urgență

de la o săptămână la alta și chiar de la o zi la alta, arată o lipsă de responsabilitate și evitarea unei

dezbateri publice reale. Cum să iei o decizie care privește viitorul educației din România pentru cel

puțin o generație în doar câteva săptămâni?

Actualul sistem cu manuale alternative este departe de a fi unul perfect, dar cu siguranță este

unul perfectibil. Au existat și există pe piață produse care într-adevăr nu-și merită titulatura de manual.

Dar e responsabilitatea cadrelor didactice și a responsabililor din sistemul educațional să sancționeze

rebuturile, să evite maculatura și să aleagă variantele cele mai bune pentru elevi. Mi-e greu să cred însă

- 8 -

că o singură echipa de autori de manuale, selectați de către o singură echipă de evaluatori, fără criterii

și metodologii clare, va putea oferi o variantă mai bună decât variantele pe care le realizează mai multe

echipe de autori aflate în competiție. Statistic, acest lucru este imposibil. Asta, fără a mai aduce în

discuție faptul că un sistem bazat pe un manual unic și o editură unică riscă să genereze încredințări cu

dedicație, formarea unei caste restrânse și închise de autori de manuale și, în cele din urmă, corupția.

Nu e deloc întâmplător că singurele țări europene care au experimentat revenirea la manualul

unic sunt Polonia și Ungaria, unde, după cum era previzibil, s-a dovedit a fi un eșec. Dincolo de

problema calitativă, nu s-a rezolvat nici măcar problema formală – finalizarea la timp a manualelor. În

Polonia, producția manualelor unice a intrat în întârziere, cărțile erau pline de greșeli, cu totul

nerecomandate pentru predare și în cele din urmă s-a renunțat la experiment. În Ungaria s-a reușit un

singur lucru: uniformizarea noțiunilor, ceea ce, îndeosebi în cazul materiilor umaniste, se traduce prin

controlul ideologic al educației, „visul de aur” al societăților autoritariste și chiar totalitare. Controlul

ideologic al istoriei din perioada comunistă ar trebui să ne dea fiori, nu să ni-l asumăm ca țel.

Stimate colege și stimați colegi din coaliția de guvernare,

Vă rog să retrageți Proiectul legii manualului unic din Parlament și să inițiați o consultare

publică reală pe tema manualelor școlare. Asta, dacă într-adevăr vă pasă de viitorul copiilor acestei

țări, de educația pe care o vor primi și, implicit, de viitorul României.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe doamna senator

Federovici Doina-Elena să se pregătească.

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Declarația politică: „Azi jurămintele nu-s sfinte, ca-nainte…”.

Stimați colegi,

„Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea,

independența, unitatea și integritatea” teritoriului românesc.

V-am reamintit că, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 30/2017 pentru completarea

Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, la început de mandat al fiecărui

- 9 -

parlamentar, fiecare dintre noi, indiferent de profesie, statut social, indiferent de apartenență politică

sau etnică, am depus acest jurământ de credință față de țară și popor.

Nu a trecut decât un an de când au depus, alături de noi, acest jurământ și colegii noștri din

UDMR, mulți pentru a nu știu câta oară în această calitate, majoritatea aflați în conducerea asociației

politice care se erijează a fi singura reprezentantă a minorității maghiare din țara noastră în

Parlamentul României. Recent, acești lideri au abdicat atât de la angajamentele luate prin acest

jurământ, cât și de la cele privitoare la reprezentativitatea lor, semnând, alături de așa-zișii lor

adversari politici, o declarație profund anticonstituțională privitoare la autonomia pe criterii etnice a

unui teritoriu al țării noastre, atentând astfel la unitatea și integritatea României.

Unul dintre semnatari, domnul Kelemen Hunor, actualul președinte al acestei formațiuni

politice, iar altul chiar domnul Markó Béla, fostul președinte al acestei formațiuni, ca și alții ca ei,

cărora li s-au încredințat mandate de miniștri în Guvernul României de-a lungul anilor, au mai depus

acest jurământ și cu prilejul învestirii lor în această înaltă demnitate. În calitate de demnitari miniștri,

au avut posibilitatea de a-și dărui toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a

poporului român, așa cum prevede textul jurământului depus în această calitate, la art. 82 alin. (2) din

Constituție.

Dacă și cum au folosit această posibilitate este de competența și aprecierea conaționalilor noștri

români și maghiari deopotrivă. Dar judecata în ceea ce privește respectarea acestui jurământ aparține

lui Dumnezeu, fiindcă jurământul depus cu mâna pe Biblie, fie ea tradusă chiar în limba maghiară, s-a

încheiat cu formula sacră „așa să-mi ajute Dumnezeu”, rostită de unii parlamentari în limba lor

maternă.

Să fie așa cum ați jurat, domnilor! Așa să vă ajute Dumnezeu, cum ați respectat și cum

respectați voi jurământul făcut în fața Sa și în fața poporului român!

Gheorghe Baciu, senator PMP Covasna, Circumscripția nr. 15

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, domnule senator.

O rog pe doamna Federovici Doina-Elena să poftească la microfon și pe doamna senator

Stocheci Cristina-Mariana să se pregătească.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Măsuri suplimentare pentru protejarea imediată a

victimei violenței domestice și înlăturarea agresorului”.

- 10 -

Distinși colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind introducerea unor măsuri mai

severe pentru combaterea violenței domestice. Acest proiect va ajunge în scurt timp în dezbatere

parlamentară și îmi fac datoria, ca om politic votat de cetățenii României, ca femeie și ca mamă, să vă

solicit sprijinul pentru votarea acestui proiect. Mă adresez în egală măsură și colegilor de la putere, dar

și celor din opoziție. Cred că în acest domeniu nu avem niciun motiv de divergență de natură politică.

Vă semnalez faptul că, potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General al Poliției din România,

în anul 2016 în România au fost înregistrate 36 664 de victime ale violenței în familie, iar, după cum știți,

cele mai multe dintre acestea sunt femei. Dintre aceste victime, din păcate, s-au înregistrat 191 de decese

cauzate de violența în familie. De asemenea, tot în anul 2016, au fost emise 2 574 de ordine de protecție, iar

743 dintre acestea au fost încălcate. Din fericire, anul trecut autoritățile s-au mobilizat mai bine, iar

numărul victimelor violenței domestice s-a redus cu mai mult de o treime. Acest număr a scăzut de la peste

36 600 la 20 617, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 16 000 de cazuri.

Au crescut, în schimb, ordinele de protecție, ceea ce indică o activitate mai bună din partea

autorităților. Dar există încă multe obstacole care împiedică forțele de ordine să intervină, iar proiectul

de lege aprobat de Guvern vine în întâmpinarea acestor probleme.

În primul rând, polițistul va putea intra chiar cu forța în domiciliul în care au avut loc acte de

violență domestică și când există un pericol iminent privind sănătatea sau integritatea victimei. Această

intervenție în forță va fi posibilă inclusiv în cazul în care proprietarul domiciliului este chiar agresorul.

O altă mare problemă este că, atunci când există un act de violență în familie, iar victima

alertează organele de ordine publică, polițistul vine la domiciliu, întocmește procesele-verbale, dar nu

poate lua nicio măsură pentru a proteja victima. Aceasta este nevoită, de cele mai multe ori, să rămână

în domiciliu alături de agresor, care, de cele mai multe ori, recidivează imediat după plecarea agentului

de poliție.

Conform noului proiect de lege, polițistul va putea emite pe loc un ordin provizoriu de

protecție, cu o valabilitate de cinci zile, ceea ce reprezintă o măsură extrem de importantă pentru

protecția victimelor. Pa baza acestui ordin provizoriu, procurorul va aproba un ordin propriu-zis de

protecție, care va fi supus judecătorului. Se va putea introduce evacuarea obligatorie din domiciliu pe

durata ordinului de protecție, precum și stabilirea unei distanțe minime care va trebui respectată de

agresor, care va purta în acest sens o brățară electronică, pentru a se monitoriza dacă respectă ordinul

de protecție și care să permită intervenția rapidă a organelor de ordine în cazul încălcării. Sunt multe

astfel de prevederi foarte importante pentru zecile de victime înregistrate an de an din cauza violenței

în familie.

- 11 -

O altă măsură a Guvernului este dezvoltarea rețelei de locuințe sociale, în care să fie găzduite

victimele violenței domestice atunci când nu este posibil ca acestea să rămână în domiciliul conjugal,

când nici victima, nici agresorul nu sunt titularii actului de proprietate.

Am solicitat în mod expres ca județul Botoșani, pe care îl reprezint în Senatul României, să fie

tratat cu prioritate în programul național de prevenire a violenței domestice, pentru că aici este o

incidență mai mare ca în alte zone ale țării.

Ca reprezentantă a social-democrației, dar și ca femeie, consider că autoritățile statului trebuie

să se implice direct pentru combaterea acestui fenomen. Vă rog, așadar, distinși colegi și mai ales

colege din Parlament, de la putere și din opoziție, să susțineți cu toată tăria acest proiect de lege atunci

când va intra în dezbaterea celor două Camere ale Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, stimată colegă.

O rog pe doamna senator Stocheci Cristina-Mariana să poftească la microfon și pe domnul

senator Lupu Victorel să se pregătească.

Doamna Cristina-Mariana Stocheci:

Bună dimineața!


Stimați colegi,

Săptămâna trecută, și în România au fost organizate o serie de manifestări cu prilejul Zilei

mondiale de luptă împotriva cancerului. Oncologia este și la noi o patologie extrem de sensibilă, care

are multe așteptări de la sistemul de sănătate românesc.

Fie că este vorba despre un părinte, despre un partener, despre un prieten, chiar despre noi

înșine sau, cel mai tragic și mai dureros, despre un copil, viețile multora dintre noi au fost atinse și

marcate, la un moment sau altul, de cancer. La nivel global, este o povară grea și, din păcate, din ce în

ce mai mare, în special în țările în curs de dezvoltare, unde posibilitățile de prevenție, diagnosticare și

tratament sunt mai reduse.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2015 cancerul era a doua cauză de mortalitate,

provocând aproape 9 milioane de decese, jumătate dintre acestea fiind înregistrate la persoane cu

vârste cuprinse între 30 și 69 de ani. În anul 2020 se estimează că ratele îmbolnăvirii de acest tip de

boală vor crește cu 50%, ajungându-se la 15 milioane de cazuri noi.

În România, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 50 000 de persoane

au murit de cancer în anul 2014, în special de forme cu localizare pulmonară, la nivelul sânului,

- 12 -

colonului, stomacului și prostatei. Aproape 80 000 de români sunt diagnosticați în fiecare an, iar

numărul pare să fie în creștere, inclusiv datorită creșterii capacității de diagnosticare a bolii.

Însă nu trebuie să lăsăm aceste statistici sumbre să ne descurajeze, pentru că există speranță pe

mai multe planuri în lupta cu acest flagel. La începutul acestei luni, cercetătorii de la Universitatea

Stanford au anunțat progrese excepționale în dezvoltarea unui vaccin care pare a fi eficient în

reducerea celor mai multe tipuri de tumori canceroase, utilizând sistemul imunitar al organismului. Se

întrevede deci o posibilitate ca în viitor nepoții noștri să privească această boală la fel cum noi privim

astăzi tuberculoza sau ciuma, ca pe afecțiuni care au decimat populația lumii înainte să devină ușor

prevenibile și tratabile.

Cu toate astea, având în vedere complexitatea și multitudinea afecțiunilor reunite sub această

umbrelă necruțătoare a cancerului, până la momentul în care vaccinurile sau tratamentele eficiente și

sigure vor fi disponibile și larg accesibile va mai trece, cu certitudine, o bună bucată de vreme, timp în

care încă milioane de oameni se vor îmbolnăvi și își vor pierde viața. De aceea, în acest moment există

un consens în lumea medicală cu privire la faptul că prevenția și depistarea rapidă sunt instrumente

neprețuite, care salvează nenumărate vieți.

Pe 4 februarie, așa cum am spus, s-a sărbătorit Ziua mondială de luptă împotriva cancerului.

Anul acesta, mesajul acestei celebrări a fost: „Noi putem. Eu pot.” Este un mesaj care ne îndeamnă pe

fiecare dintre noi să examinăm ce putem face pentru a ajuta la reducerea acestei poveri globale, fie pe

cont propriu, fie împreună.

Eradicarea cancerului este un vis frumos, dar care se dovedește a fi deosebit de dificil de

transpus în realitate. Pentru a reuși, e nevoie ca fiecare dintre noi să-și aducă o contribuție, chiar dacă

este vorba doar despre autoexaminare și prevenție în ceea ce privește propria persoană sau de

potențiala salvare a vieții cuiva drag prin îndemnul de a face un control de rutină, chiar și în absența

unor simptome specifice.

A fi diagnosticat cu cancer este un șoc teribil pentru oricine. În țările dezvoltate, screeningul

pentru prevenția cancerului este o parte integrantă a programelor naționale de asistență medicală.

Astfel, există teste specifice, puțin sau deloc invazive, care permit depistarea mai rapidă a unei posibile

boli, cum ar fi testul de depistare a biomarkerilor.

Poate că pare redundant să afirm că sănătatea este una din pietrele de temelie ale unei societăți

puternice. Nu este un sentiment pe care îl dispută nimeni. Cel puțin nu în teorie. În practică, lucrurile

stau puțin altfel și mulți par să uite cât de necesară este o populație sănătoasă și puternică pentru

progresul societății. Boala cronică și sănătatea slabă subminează productivitatea, împiedică copiii să

frecventeze școala și împiedică oamenii să lucreze și să-și crească familiile. Nu este o coincidență

- 13 -

faptul că trei dintre cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt îndreptate spre criza sănătății

din țările în curs de dezvoltare. Iar cancerul joacă un rol important în această criză.

Prevenția este cea mai ușoară metodă de combatere a cancerului. Paradoxal, ea este și cea mai

dificilă, fiind vorba de schimbarea unei întregi mentalități. Este vorba de a-i convinge pe oameni să

renunțe la anumite obiceiuri care favorizează apariția acestei boli devastatoare, cum ar fi, de exemplu,

fumatul, expunerea excesivă la soare sau sedentarismul, înainte ca acestea să se materializeze. Este

vorba de a-i convinge pe oameni să caute și o altă opinie medicală pe lângă „doctor Google”. Este

vorba de a convinge companiile și oamenii de afaceri că reglementările menite să prevină apariția

cancerului, cum sunt, de exemplu, cele cu privire la nivelele permise sau chiar interzicerea anumitor

substanțe dovedite a fi cancerigene, sunt necesare pentru prosperitatea lor viitoare și nu sunt menite a

fi obstacole. Este vorba de a-i convinge pe cei din domeniul politic, în care poporul și-a pus speranțele,

că sănătatea și sistemul sanitar trebuie să fie prioritate principală a acestei guvernări, indiferent de

coloratura politică. Pentru că fără un popor sănătos nicio societate nu poate să se dezvolte și să

progreseze.

Această luptă îndelungată și extrem de anevoioasă necesită, înainte de toate, unitate. Cancerul

este un inamic necruțător, care nu face diferența între femei și bărbați, între copii și bătrâni, între săraci

și bogați. El lovește în toți, fără discriminare, și nu poate fi înfrânt decât prin efortul susținut al

fiecăruia dintre noi, printr-o colaborare susținută între cercetători, profesioniști din domeniul sănătății,

pacienți, reprezentanți ai industriei și mass-mediei și cei aflați la guvernare.

Vă mulțumesc.

Cristina Stocheci, senator PSD Argeș, Circumscripția nr. 3

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul coleg Wiener

Adrian să se pregătească.

Domnul Victorel Lupu:


Stimați colegi,

Declarația de astăzi am intitulat-o „Ziua numărului unic de urgență 112”.

Europa marchează anual, în data de 11 februarie, Ziua numărului unic de urgență 112. Această

zi este dedicată creșterii gradului de conștientizare la nivel comunitar a importanței unui serviciu vital

pentru cetățeni. Numărul paneuropean de urgență 112 a fost creat în anul 1991, iar, din anul 2008, 112

este singurul număr care poate fi folosit de pe orice telefon fix sau mobil pentru a beneficia gratuit de

- 14 -

serviciile de urgență – ambulanță, pompieri și poliție – în orice țară a Uniunii Europene. Acesta poate

fi apelat chiar și atunci când telefonul este blocat.

Inițiativa a pornit de la ideea ca fiecare cetățean, aflat în orice punct al Uniunii Europene, să

poată accesa serviciile de urgență și să primească informațiile corespunzătoare și de îngrijire în caz de

urgență sau în cazul unui dezastru.

În România, serviciul a fost lansat în anul 2005, în urma unei investiții de 40 de milioane de

euro, și a avut ca furnizor principal compania suedeză Ericsson, care a livrat aplicația software și

echipamentul necesar conectării centrelor de preluare a apelurilor și agențiile dispecer. Numărul unic

de urgență este operat de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Sistemul Național Unic pentru

Apeluri de Urgență face parte dintr-una din directivele semnificative pentru politicile sectorului de

telecomunicații al Uniunii Europene.

În mod alarmant, mai puțin de jumătate din cetățenii europeni au cunoștință de existența acestui

serviciu și-l folosesc în caz de urgență. Ziua europeană a numărului unic de urgență 112 reprezintă cea

mai bună oportunitate de a informa cetățenii asupra situațiilor care fac obiectul apelării numărului unic

de urgență și ce anume trebuie să facă într-o situație specifică. În acest sens, în unele state membre ale

Uniunii Europene sunt organizate multiple manifestări de comunicare, de informare și alte tipuri de

evenimente pentru promovarea numărului unic de urgență în rândul cetățenilor comunitari.

Dintr-o statistică a Serviciului de Telecomunicații Speciale realizată în anul 2015 reieșea faptul

că, din peste 15,5 milioane de apeluri primite la numărul unic de urgență, doar 38% au fost reale. În

prezent, în urma campaniilor de educare și informare, numărul de apeluri false a scăzut și procentul se

situează acum la 62%, înscriindu-se în media înregistrată la nivel european.

Numărul unic pentru apeluri de urgență 112 trebuie folosit doar atunci când este necesară

intervenția agențiilor specializate de urgență, pentru asigurarea asistenței imediate în situații în care

este periclitată viața, integritatea ori sănătatea cetățeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau

privată ori mediul. Conform legislației în vigoare, apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de

urgență 112 constituie contravenție, iar faptele sunt sancționate cu amendă de la 500 la 1 000 de lei.

Urmare a acestor campanii susținute, astăzi România face parte din cele cinci state membre

care reprezintă exemple de bună practică. Eurobarometrele Comisiei Europene referitoare la numărul

unic european de urgență arată că România a făcut progrese remarcabile în administrarea și

dezvoltarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență și se află pe primele locuri în ceea ce

privește informarea și educarea populației în Uniunea Europeană.

Funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență este o necesitate firească

pentru o țară civilizată, care înțelege să-și protejeze cât mai bine cetățenii prin asigurarea unui serviciu

de urgență de calitate și eficient.

- 15 -

Tot în acest context aș vrea să nu-i trecem cu vederea pe toți cei care fac parte din cadrul

acestui mecanism. Pornind de la operatorii care preiau apelurile de urgență și ajungând efectiv la

salvatorii de vieți omenești – medici, asistenți medicali, pompieri, polițiști –, toți merită aprecierea și

prețuirea noastră. Sunt momente în care viața oricăruia dintre noi poate să depindă de un minut sau o

secundă. Funcționarea optimă a acestui întreg sistem asigură o șansă în plus la viață pentru locuitorii

României și ai Europei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim.

Îl rog pe domnul Wiener Adrian, domnul senator Wiener Adrian, să poftească la microfon și pe

domnul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan să se pregătească, mulțumindu-i pentru răbdarea de care a dat

dovadă până acum.

Domnul Adrian Wiener:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la viața asociativă în România și la pericolele ce o

pândesc.

Democrația în Europa este sub asediu. Participarea din ce în ce mai mică la viața politică, la

mecanismul decizional, diminuarea progresivă a independenței presei, comprimarea libertăților civile

și a drepturilor fundamentale datorită insurgenței agresive a populismului, fragilizarea statului de drept

sunt doar câteva din liniile de forță ale acestui reflux generalizat al democrației participative în Europa.

Orbán preia Ungaria pe persoană fizică, Polonia este împinsă de PiS spre periferia Europei într-o

politică izolaționistă explicită.

În România, pe fondul unui model divizațional european încă neasumat integral, al unei

tranziții haotice și al corupției generalizate, au loc permanent asalturi asupra fundamentelor

democrației participative.

Aspectul la care vreau să mă refer în continuare este fragmentarea vieții asociative din

România. Mai precis, la demersul concertat de diminuare a rolului zonei nonguvernamentale, al

asociațiilor și fundațiilor. Organizațiile nonguvernamentale reprezintă o componentă fundamentală în

funcționarea democrației. Pe lângă menținerea coeziunii sociale, prin șansa de a susține și promova

direct proiecte, ONG-urile au rolul de a prelua o parte din îndatoririle statului, de a facilita accesul la

informațiile de interes public, de a asigura liantul între reprezentantul politic și reprezentat, chiar de a

responsabiliza autoritățile statului.

- 16 -

Astfel, în 2015, 24% din companiile din România, plătitoare de impozit, redirecționau 20% din

impozitul pe profit către o cauză socială. În 2016, procentul a crescut la 30%, adică 119 000 de

companii donau către sectorul nonguvernamental 270 de milioane de euro.

Prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2017, în februarie, s-a schimbat încadrarea

microîntreprinderilor și dacă până atunci era considerată microîntreprindere o companie cu o cifră de

afaceri de 100 000 de euro, ulterior pragul a crescut la 500 000 de euro. Pentru 2018, pragul de venit

pentru încadrarea ca microîntreprindere a crescut la un milion de euro.

Microîntreprinderile nu sunt impozitate pe profit, ci pe venit, ceea ce înseamnă că ele nu pot

folosi facilitatea de a dona 20% din impozitul pe profit pentru activități de mecenat, sponsorizări sau

burse, astfel că 80% din cele 119 000 de companii care ar fi putut să folosească această facilitate nu o

mai pot face în 2018. Marile companii, pentru care această facilitate este păstrată, erau oricum mai

puțin implicate societal și, din rațiuni lesne de înțeles, doresc mai puțin să își asocieze numele cu

demersuri din zona activismului civic, de exemplu. Mai mult, ANAF-ul a luat decizia ca ONG-urile să

nu mai poată depune Formularele 230 în numele contribuabililor decât cu procură notarială pentru

fiecare formular. Uneori procura costă mai mult decât suma virată în baza unui formular.

„Micul Prinț”, centrul din Bistrița-Năsăud care ajută copiii cu autism, se închide după 10 ani de

funcționare, lăsând în urmă disperare, iar Hospice Casa Speranței, centrul de îngrijiri paliative, pierde

64% din sursele de finanțare, în măsura în care în România se moare chiar barbar și nedemn și doar

7% dintre pacienții care ar avea nevoie de îngrijiri paliative beneficiază de acestea.

Pe lângă decupajele fiscale ale surselor de finanțare ale ONG-urilor menționate anterior, există

intenția de a impune poveri birocratice excesive și de a suprareglementa restrictiv activitatea ONG-urilor,

prin L140/2017 de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, care a trecut tacit, fără dezbatere

sau amendamente, de Senat, inițiată de Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae. Astfel, se creează un

tratament discriminatoriu, chiar retributiv, față de celelalte entități de drept privat din România prin

impunerea obligativității raportării bianuale, în Monitorul Oficial, a tuturor surselor de venit și a

cheltuielilor, sub amenințarea dizolvării în 30 de zile.

Pe lângă povara birocratică excesivă și absolut inutilă, datele de identificare ale fiecărui

donator, în unele cazuri, sunt imposibil de raportat și contravin legislației actuale de protejare a datelor

cu caracter personal. Vorbim de orice fel de donații, inclusiv cele prin SMS, de la evenimente sau cele

din cutiile de donații din diverse locuri. Asta, în contextul în care pe 25 mai 2018 avem termenul limită

de implementare a noului regulament european de protejare a datelor cu caracter personal, care va

institui noi standarde asupra colectării și procesării informațiilor personale. Pe de altă parte, este vorba

de unele companii care nu doresc să se asocieze public cu anumite cauze, dar înțeleg nevoia și o susțin.

- 17 -

Mai mult, toate entitățile nonguvernamentale au fost înființate printr-o hotărâre judecătorească, iar

pentru anularea acesteia sunt necesare anumite etape. Nu pot fi desființate abrupt și discreționar.

Pe de altă parte, prin această lege se dorește instituirea unei cenzuri prin interzicerea criticilor

pe care organizațiile le aduc uneori factorului politic. Astfel, organizațiile de utilitate publică nu mai au

dreptul de a derula „campanii de opoziție față de un partid politic sau candidat pentru o funcție publică,

în care poate fi numit sau ales”, exprimare care poate duce la interpretări abuzive.

În final, mai remarc doar faptul că ONG-urile au posibilitatea să meargă singure direct la

Bruxelles pentru a accesa finanțări europene, avantaj anulat practic de statul care nu ia nici măcar în

considerare cofinanțarea acestor proiecte.

Concluzia la cele expuse este una îngrijorătoare: se poate constata chiar mai mult decât inerția

și dezinteresul statului în a asigura premizele vieții asociative în România, devine aparentă chiar

poziția adversarială față de atmosfera nonguvernamentală, care este esențială pentru respirarea unui aer

democratic.

Adrian Wiener, senator, Circumscripția nr. 2 – Arad

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan să poftească la microfon și pe domnul

senator Chirteș Ioan-Cristian să se pregătească.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Mulțumesc.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Primarul Adrian Măhălean nu a inventat roata, dar are marea

abilitate să o facă să se învârtă mai ușor și mai repede!”.

Adrian Măhălean și-a propus în platforma program asumată în alegerile locale din 2016 să

înfăptuiască 14 obiective pentru mandatul 2016 – 2020. A fost ales, dar a înțeles că singura soluție

pentru progresul comunei este să muncească și să își respecte promisiunile.

Din primul an de mandat, comuna Vărăști a devenit teatru de operațiuni investiționale. Bazat pe

un management realist și proiecte fezabile, cu sprijinul Consiliului Județean Giurgiu și prin

materializarea programului de guvernare al Partidului Social Democrat, el a reușit:

1. Asfaltarea tuturor străzilor de pe raza comunei Vărăști, ca propunere – realizat 50%;

2. Finalizarea întocmirii planului parcelar și a cadastrării tuturor terenurilor – 20% realizare;

3. Extinderea și reabilitarea cimitirelor din Vărăști și Obedeni și identificarea unei noi locații

pentru cimitirul Parohiei Dobreni, cu acordul și sprijinul preoților parohi – realizat 30%;

- 18 -

4. Extinderea și modernizarea rețelei electrice pentru întreaga comună – tot 30% realizat;

5. Asfaltarea DJ412 Drumul Mare – Sondelor este în derulare; anul acesta se va realiza 100%;

6. Decolmatarea gârlei de la Dobreni până la râul Sabar printr-un acord încheiat cu Regia

„Apele Române”, proiect în derulare – realizat 50%;

7. Întocmirea PUG-ului – realizat 100%;

8. Obținerea avizelor necesare pentru autorizarea târgului din Dobreni sunt preocupări actuale

și sunt în derulare;

9. Înființarea unei grădinițe cu program prelungit se va materializa printr-un proiect european

POCU;

10. Sprijinirea de către consiliul local a activităților cultural-educative este o activitate

permanentă și este realizată 100%:

- în 2017, a IX-a ediție a Festivalului Culturii Vlăscene s-a desfășurat la Vărăști, în cadrul

Centrului P.A.P.I., și și-a atins scopul – de cunoaștere și renaștere a tradițiilor lăsate moștenire de

bătrânii noștri, dar și a portului popular tradițional, prin preocuparea specială a doamnei Valentina

Nicolae;

- un parteneriat cu un ONG a permis locuitorilor comunei să beneficieze de anumite analize

medicale gratuite;

- tot prin grija primăriei, pentru a se orienta cu privire la continuarea activităților lor

educaționale, elevii de la școala gimnazială au primit informații despre oferta educațională a

învățământului din județul Giurgiu, prin vizite de informare-documentare la licee din județ, dar și din

județele apropiate;

11. Accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea locală –s-a depus un proiect pentru

reabilitare și dotare cămin cultural, ce este realizat 100%, la care se adaugă faptul că UAT Vărăști este

și un partener… este și partener într-un proiect POCU care vizează integrarea romilor;

12. Construirea unui teren de sport la Școala Obedeni – aici planul a fost depășit: s-au construit

trei terenuri sintetice, la Vărăști și la Dobreni, și este realizat, astfel, 300%;

13. Extinderea și modernizarea rețelei de internet în întreaga comună – realizat 100%;

14. Preluarea de la comuna Colibași a terenului pe care se află în prezent casele unor locuitori

din sat Dobreni – Spoitori – Linia 3 – este în discuție cu UAT Colibași.

Mai mult decât programul electoral propus în 2016, a luat ființă Cooperativa Agricolă

Carrefour Vărăști, o platformă logistică care asigură colectarea, depozitarea, transportul și vânzarea

legumelor realizate de producătorii locali parteneri ai Carrefour din satul Vărăști, pe 60 de hectare de

teren, din care 15 sunt acoperite de solarii, livrând 5 000 de tone de legume pe an: roșii, salată, ardei,

dovlecei, fasole, vinete, varză, țelină, ceapă, usturoi, verdeață și altele.

- 19 -

Carrefour a construit în Vărăști un depozit de 300 de metri pătrați în care producătorii locali

membri ai cooperativei își aduc legumele, care ulterior se transportă către depozitul central, iar apoi în

magazinele din rețeaua Carrefour din toată țara. Parteneriatul acesta funcționează și este un exemplu

pentru comunitatea locală și ulterior actualilor producători membri ai cooperativei li se vor alătura și

alți producători din zonă.

350 de familii din comuna Vărăști au accesat în 2017 și au fost beneficiare ale programului de

sprijin acordat cultivatorilor de tomate în spații protejate, prevăzut pentru acest sector în programul de

guvernare, și care vor beneficia și în 2018 de schema de ajutor de minimis.

3 kilometri de trotuare pavate, două toalete la școlile din Dobreni și Vărăști, cu toate utilitățile,

parcare la dispensarul comunal, parcare laterală stație de autobuz la Școala Obedeni, reabilitarea

parcului din Obedeni, reabilitarea stadionului de fotbal.

70 de podețe pe DC83 în satul Dobreni au fost realizate pe fonduri proprii. Resursele de

finanțare alocate de către consiliul județean au permis realizarea pe DJ401 a circa 140 de podețe de

acces la gospodării.

Prin PNDL 1 s-au realizat 10,5 kilometri de asfalt în comuna Vărăști.

Prin PNDL 2 s-au semnat contractele de finanțare cu Ministerul Dezvoltării pentru următoarele

obiective de investiții: modernizare drumuri comunale; construcție și dotare dispensar comunal în satul

Dobreni; dotări dispensarul comunal Vărăști; dotări Școala Vărăști; dotări Școala Obedeni și Grădinița

din Vărăști; dotări la Grădinița din Dobreni și la Școala din Dobreni.

Care este esența PNDL 2 la Vărăști? După PNDL 2 nu se va mai circula în cizme prin Vărăști!

Restul este respect!

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Domnul senator Chirteș Ioan-Cristian și se pregătește domnul senator Salan Viorel; domnul

general Salan Viorel.

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:


Titlul declarației politice de astăzi este „Situația centurii ocolitoare a municipiului Târgu-Mureș”.

Stimați colegi,

În data de 29 decembrie 2017, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a

emis un comunicat prin care această instituție, în calitate de beneficiar, a încheiat cu antreprenorul

Copisa Constructora Pirenaica S.A. un Acord de voință al părților privind încetarea contractului de

- 20 -

execuție „Construcția variantei de ocolire Târgu-Mureș”. Compania Națională de Administrare a

Infrastructurii Rutiere a justificat această reziliere: „având în vedere necesitatea revizuirii proiectului

tehnic, precum și costurile mari legate de execuția lucrărilor conform proiectului revizuit”.

Vă precizez faptul că, în termeni contractuali, documentele pentru realizarea lucrărilor fuseseră

semnate în anul 2014, la o valoare de 134,7 milioane de lei, pentru realizarea unei centuri ocolitoare pe

o lungime de 11,643 de kilometri.

Având în vedere blocarea acestui proiect deosebit de important pentru dezvoltarea județului

Mureș, fac un apel către ministrul transporturilor să verifice cu celeritate stadiul acestei investiții. De

asemenea, solicit ministerului să precizeze dacă această expertiză va verifica în mod comparativ

situațiile de lucrări cu devizul general și dacă în paralel are în intenție realizarea unei expertizări

tehnice de către un expert atestat, care să emită un raport pentru stadiul fizic curent al lucrării. Și, de

asemenea, să precizeze dacă aceste rapoarte se vor referi și la riscurile privind conservarea și modul de

conservare a stadiului curent.

În mod normal, se nasc și câteva întrebări. Oare de ce rezilierea contractului a avut loc doar la

sfârșitul anului 2017, având în vedere că în data de 24 mai 2017 a fost emisă o înștiințare de remediere

pentru mobilizarea necorespunzătoare și ritmul de lucru scăzut al antreprenorului, cu termen de

remediere 31 iulie 2017? Cine răspunde din punct de vedere material pentru întârzierea unui proiect

început acum aproape patru ani și din care s-a realizat puțin peste 30%? Și care sunt persoanele care au

făcut parte din echipa de implementare a proiectului din partea beneficiarului, conform contractelor,

fișelor de post și corespondenței scrise?

Vă reamintesc, stimați colegi, faptul că termenul de finalizare, conform ultimului grafic de

execuție actualizat și prezentat de către fostul antreprenor la 31 mai 2017, dar neaprobat de minister,

este 29 aprilie 2019.

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon și pe domnul senator Mihail

Radu-Mihai să se pregătească.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Stabilitatea climatului social al României se sprijină și

pe infrastructura ei militară”.

- 21 -

Așa cum stabilitatea economiei unei națiuni se sprijină în mod fundamental și pe infrastructura

de transport intern, stabilitatea climatului social al unei națiuni se sprijină definitoriu și pe

infrastructura ei militară. Și aș dori să mă refer aici în special la Armată și la structurile de ordine

publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca părți componente ale sistemului național de

apărare, siguranță și ordine publică.

Armata continuă să fie un pilon de bază al stabilității țării, un lucru confirmat și prin faptul că

se află mereu în topul încrederii populației. România are acum o armată profesionistă, dar modul în

care conflictele se derulează astăzi s-a schimbat mult. Deși misiunile de menținere a păcii și

intervențiile internaționale au devenit preponderente, nu trebuie să uităm că rolul principal al armatei a

fost și este cel de apărare a țării.

Dar securitatea națională nu poate fi abordată izolat. România este parte a Europei și, implicit, a

sistemelor europene de colaborare și cooperare. Profilul bun pe care România îl are în materie de

apărare și securitate europeană este rezultatul implicării noastre constructive nu numai la nivel de

poziție politică, ci și în proiecte de cooperare în planul apărării și în dezvoltarea de capacități militare

din perspectiva integrării europene.

Amenințările la nivelul securității continentale rămân o sursă constantă de îngrijorare și arcul

de instabilitate de la granița de est a Uniunii Europene în urma modificării prin forță a frontierelor

demonstrează că există o revenire a amenințărilor militare convenționale în preajma Europei. Aceasta

este una din cauzele care au făcut ca importanța strategică a Mării Negre să crească nu numai pentru

țările riverane. Și este prioritar ca Armata Română și România să joace un rol esențial în această

regiune. Iar pentru a putea consolida poziția strategică a României la Marea Neagră, Armata are nevoie

de forțe navale performante, și nu numai. De altfel, derularea programelor esențiale de înzestrare și

măsurile necesare creșterii calității vieții pentru toți militarii sunt priorități ale actualului Guvern și ele

au susținerea financiară necesară, deoarece, pentru al doilea an consecutiv, Ministerului Apărării i s-au

alocat 2% din produsul intern brut.

De cealaltă parte, siguranța cetățeanului ar fi o sintagmă retorică fără activitatea desfășurată la

nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Spre deosebire de Armată, relația cu cetățeanul este în acest

caz continuă, zi de zi, bazată pe nevoia de securitate personală. Iar aceasta poate fi susținută în primul

rând prin prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, garantarea și apărarea drepturilor și

libertăților constituționale, a proprietății publice și private, asigurarea climatului necesar funcționării

instituțiilor statului, în conformitate cu prevederile legii.

Consider că o apreciere specială ar trebui acordată capacității lucrătorilor din Ministerul

Afacerilor Interne de a se adapta la ritmul intens al schimbărilor în societatea de zi cu zi datorate în

mare măsură avansului tehnologic global. Criminalitatea este astfel într-o permanentă dinamică și

- 22 -

diversificare, contextul internațional și regional diferă semnificativ față de anii anteriori, iar situațiile

constituie uneori adevărate provocări chiar și pentru cei mai buni profesioniști. Granițele statale au

devenit permisive nu numai pentru turiști, dar și pentru cei certați cu legea. Echipe de ofițeri din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne au colaborat de multe ori cu parteneri din Europa și din Statele Unite

ale Americii, au soluționat împreună cazuri complicate, făcând față cu brio partenerilor din străinătate,

de la egal la egal, cu profesionalism și implicare.

Rolul important al efectivelor Ministerului Afacerilor Interne este relevat și în intervențiile în

situații de criză, cum au fost fenomenele extreme din cursul anului trecut sau viscolul care a afectat o

bună parte a teritoriului țării în cursul lunii ianuarie a anului acestuia. Printr-o bună coordonare și o

mai bună comunicare între comandamentele centrale și structurile teritoriale s-a reușit ca efectele

distructive să fie diminuate și situațiile tragice să fie evitate în cea mai mare măsură.

Măsurile legislative și inițiativele anunțate pentru perioada următoare de către Guvernul

României își propun întărirea autorității polițistului și creșterea fermității în aplicarea legii. Tocmai

pentru a putea asigura un climat de siguranță, este necesar ca statutul de polițist să fie recunoscut în

societate pe măsura riscurilor și a muncii depuse în sprijinul comunității.

Starea de normalitate a națiunii este asigurată prin protejarea stabilității sociale, economice și

politice și prin menținerea ordinii de drept. Numai într-un astfel de context cetățenii pot beneficia de

exercitarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor. Din acest punct de vedere, România nu numai că

este o democrație stabilă, dar este pregătită pentru a face față oricăror dificultăți interne sau externe. Iar

infrastructura militară este garanția stabilității și suveranității ei ca stat și națiune liberă.

Viorel Salan, senator din partea Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 22 – Hunedoara

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, domnule senator.

Îl rog pe domnul Mihail Radu-Mihai să poftească la microfon și în egală măsură îl rog pe

colegul Trufin să fie de acord să o lăsăm pe doamna Hărău după domnul Mihail.

Mulțumesc pentru înțelegere, domnule Trufin.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Declarația mea se intitulează „Amenințările la statul de drept din România, din perspectiva

europeană”.


Se dau zilele acestea ultimele lupte pentru acapararea justiției din România. Condamnați penal

vor România lor, în care hoția, nerespectarea legii nu se pedepsesc și ajung să fie condiție pentru cele

- 23 -

mai înalte funcții publice. Zilele acestea, hoții vor să pună mâna pe o Românie care nu este a lor și

pentru care trebuie să luptăm.

Am asistat săptămâna trecută la Strasbourg la dezbaterea organizată în plenul Parlamentului

European pe tema amenințărilor la statul de drept prin modificarea legilor justiției din România.

Mesajul europarlamentarilor europeni a fost unul clar, de susținere a luptei împotriva corupției, de

susținere a statului de drept. Vocile partenerilor noștri au atras atenția asupra derapajelor majore de la

statul de drept pe care noile legi ale justiției, propuse de PSD-ALDE, le provoacă.

„Nu putem accepta în niciun stat membru punerea în cauză a statului de drept sau modificarea

legislației pentru a servi pe cei ce se află la putere.”, „Văd mii de oameni în stradă.”, „Cetățeni români,

fiți curajoși, nu abandonați!”, aceste lucruri s-au auzit săptămâna trecută de la tribuna Parlamentului

European.

În tot acest timp, coaliția PSD-ALDE oferea, în același Parlament European, un spectacol

grotesc, plimbând ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, din ușă în ușă pe la grupurile

parlamentare, încercând să-i față loc în dezbaterea din plen, unde ar fi putut, poate, propaga

argumentele obosite și fără substanță cu care ne-a obișnuit.

Un lucru important lipsește din planul PSD-ALDE: nu au de partea lor adevărul și dreptatea.

Intenția lor este să îndepărteze România de practicile europene, să o alinieze cu regimuri care au

alunecat deja pe panta iliberalismului, ca cel polonez. PSD-ALDE lucrează cu ficțiuni. Ficțiunile pot fi

antrenante, dar nu pot fi rezistente.

Ceea ce se întâmplă acum cu atacul la adresa DNA ne arată că acești oameni sunt dispuși să

sacrifice tot ce noi, românii, am construit în acești ani de democrație, pentru libertatea lor, a unei

camarile de hoți, de oameni certați cu legea, pentru care România e o feudă. Nu vom ceda, pentru că

România nu e o țară de hoți. E o țară a oamenilor care vor să trăiască în pace, într-un stat unde legea

domnește pentru binele tuturor.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

O rog pe doamna colegă Hărău Eleonora-Carmen să poftească la microfon și încă o dată îi

mulțumesc domnului Trufin că a fost de acord cu această inversare. Și îl rog după aceea să se

pregătească pe domnul senator Trufin Lucian.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc domnului coleg.


Declarația mea politică de astăzi se numește „Sfidarea românilor” și pornesc de la observația

personală că românii sunt din ce în ce mai des și mai grav sfidați de actuala putere.

- 24 -

Dar de data asta o să mă refer la impunerea de către PSD pe listele electorale a multor persoane

certate cu legea, impunere care continuă în Guvern și în toată administrația publică centrală și locală.

Este aceasta o sfidare la adresa românilor. Domniile Lor sfidează „pentru că pot”, ne-au anunțat prin

vocea unui oficial PSD.

Mai mult decât atât, la sfârșitul anului 2017 coaliția PSD-ALDE a modificat Statutul

funcționarilor publici, în sensul ca funcționarii trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni

contra umanității, contra statului, contra autorității, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care

împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori infracțiuni săvârșite cu intenție, care i-ar face

incompatibili cu exercitarea funcției publice, să nu mai fie suspendați din funcție. Pentru a nu se legifera

această sfidare la adresa poporului român, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a

României, care a stabilit că legea propusă de către domnii Dragnea și Tăriceanu este ilegală.

„Am avut obiecție de neconstituționalitate a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor

publici, obiecție ridicată de Președinte, pe care am admis-o, și am stabilit că abrogarea textelor care

vizau posibilitatea suspendării de drept a contractelor de muncă a funcționarilor publici care au fost

trimiși în judecată a fost abrogată ilegal”, a anunțat președintele CCR, Valer Dorneanu.

În sesizarea președintelui Iohannis se preciza că abrogarea suspendării raportului de serviciu al

funcționarului public ca urmare a trimiterii în judecată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (4), art. 16

alin. (1) și art. 54 alin. (2) din Constituție. Șeful statului precizează: „În jurisprudența sa, Curtea

Constituțională a reținut că sancțiunea prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 188/1990, cea

a suspendării de drept a raportului de serviciu al funcționarului public trimis în judecată pentru

săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), are ca finalitate protejarea

autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și pericolul extinderii

consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de către funcționarul public.”

El susținea că, ținând cont de natura administrativă a acestei măsuri, „nu se pune problema

nerespectării prezumției de nevinovăție, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfășurării

întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcționar public, până la rămânerea definitivă a

hotărârii de condamnare”.

Dacă în cazul funcționarilor publici situația a fost salvată de către Președinte, nu același lucru

putem spune despre alte persoane trimise în judecată, care dețin funcții cheie în statul român, dar care

nu sunt suspendate din funcție. Vezi cazul secretarului de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice, fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, implicat în Dosarul Belina,

sau al consilierului de stat în aparatul propriu al prim-ministrului, Darius Vâlcov, condamnat în primă

instanță la opt ani de închisoare cu executare.

Stimați colegi,

- 25 -

La nenorocirea numită incompetență, cu care noi, parlamentarii, ne confruntăm în comisii din

partea reprezentanților ministerelor cu rang de secretari de stat, ca să nu mă refer aici la miniștri, se

adaugă această sfidare. Și din aceste considerente vă propun să ne sprijiniți pe noi, cei din opoziție, să

adoptăm de urgență un proiect legislativ care să reglementeze suspendarea de drept din funcție până la

finalizarea judecății a tuturor persoanelor ce dețin funcții numite în sistemul public, fie că sunt

secretari de stat sau asimilați acestora, subsecretari de stat, președinți sau vicepreședinți de agenții

guvernamentale, inclusiv angajații de la cabinetele miniștrilor și ai celor deja sus-menționați. Ar avea

de câștigat din asta inclusiv PSD-ALDE, partide aflate la guvernare, chiar și numai pentru faptul că

„nicio sfidare nu va rămâne nepedepsită”. Am citat-o pe Juliana Mallart.

Vă mulțumesc frumos.

Sunt Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Trufin Lucian să poftească la microfon și pe colega Arcan Emilia,

doamna senator Arcan Emilia, să se pregătească.

Domnul Lucian Trufin:


Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi: „Agricultura – domeniu prioritar pentru Parlamentul și

Guvernul României”.

Alegerea mea în funcția de senator la finele anului 2016 a reprezentat actul de încredere și

onoare prin care cetățenii județului Botoșani m-au mandatat să-i reprezint în Parlamentul României. Ca

fost primar, am înțeles că la baza cunoașterii nevoilor oricărei comunități stă dialogul permanent cu

membrii ei. De aceea, una dintre prioritățile mele în acest mandat de parlamentar o constituie

menținerea unei strânse legături cu botoșănenii și, în special, cu fermierii din acest județ.

În calitate de secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, am

urmărit îndeaproape activitatea Guvernului în anul ce a trecut. Ba, mai mult, împreună cu colegii

senatori din arcul guvernamental am coinițiat o serie întreagă de proiecte de legi menite să ajute

agricultura românească să-și întărească poziția de motor principal al economiei naționale.

Programul pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industrie alimentară,

Programul de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol,

Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, Programul carne de

porc din fermele românești, programele destinate zonei montane sunt doar câteva exemple de proiecte

de susținere a domeniului agricol din România care se află în acest moment în diferite faze ale

- 26 -

procesului de adoptare de către Parlament. Amintesc, de asemenea, proiecte care deja sunt în derulare,

fermierii deja beneficiind de ele, cum ar fi Programul de susținere a produsului tomate în spații

protejate sau Programul de susținere pentru crescătorii de ovine care comercializează lână.

Statul român, sub guvernarea PSD-ALDE, se dovedește a fi un partener corect și de încredere

pentru agricultori, plătind pentru prima dată subvențiile la timp. Începând cu data de 16 octombrie

2017, APIA a demarat plăți în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul agricol

2017 – 2018, aceștia primind deja 70% din banii pentru schemele directe pe suprafață și 85% pentru

măsurile compensatorii.

Astfel, suma care a fost autorizată de sistem pentru plata avansului APIA se ridică la peste 750

de milioane de euro, iar procentul plăților a ajuns la 80% dintre beneficiari, sume care se regăsesc deja

în conturile fermierilor. Cele 750 de milioane de euro, o sumă foarte mare, reprezintă un efort

extraordinar de mare pentru bugetul țării, pentru că aceste subvenții se plătesc în primul rând de la

bugetul statului și apoi se recuperează de la Uniunea Europeană.

Trebuie subliniat faptul că România a reușit performanța ca până astăzi să atragă 99,18% din

subvenții, fiind prima țară din Uniunea Europeană cu un asemenea grad de accesare, iar prin

Programul Național de Dezvoltare Rurală s-au absorbit 1 564 de miliarde de euro.

În ceea ce privește activitatea mea din teritoriu, pe parcursul anului 2017 am efectuat o amplă

activitate de informare, efectuând peste 60 de întâlniri în UAT-urile județului Botoșani, cu scopul de a

le prezenta fermierilor botoșăneni oportunitățile de accesare a fondurilor europene prin Programul

Național de Dezvoltare Rurală. Și datorită acestor activități, dar și instituțiilor deconcentrate cu

atribuții în domeniul promovării și implementării măsurilor și submăsurilor prin Programul Național

de Dezvoltare Rurală, județul Botoșani se află în topul Regiunii de Nord-Est, având cel mai mare

număr de beneficiari pentru submăsurile 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin

pentru înființarea de activități neagricole în zona rurală, proiecte care au adus județului Botoșani peste

7 milioane de euro din acest program.

Dragi colegi,

Continuitatea managementului dedicat și implicat al domnului ministru Petre Daea, împreună

cu echipa de conducere de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și susținerea

parlamentară pentru inițiativele ce privesc domeniul agricol reprezintă soluția pentru dezvoltarea

durabilă a spațiului rural românesc.

Vă mulțumesc.

Senator Lucian Trufin, Circumscripția nr. 7 – Botoșani

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc și eu.

- 27 -

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon și pe colegul Cazan Mircea-Vasile

să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Distinși colegi,

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Dezinformare sau trădare? Și una, și alta!”.

Un exemplu concludent este prin însăși ceea ce a prezentat colegul nostru în această dimineață

de aici, de la tribuna Parlamentului. Este o nedreptate că acest coleg, care reprezintă formațiunea

politică USR, aduce un mesaj atât de denigrator românilor din această țară.

Dau citire declarației mele.


Zilele trecute am fost din nou martorii unui spectacol dezagreabil în Parlamentul European,

când mai mulți parlamentari și organizații civile au găsit de cuviință să ne determine a ne face de râs în

public. Nu le-a fost suficient publicul român, ci au căutat audiență mai mare, la Uniunea Europeană.

Am văzut cu toții că dezbaterea a fost o pierdere de timp – și acest lucru nu este nicio îndoială –,

însă dureros este faptul că s-a lăsat din nou o umbră de neseriozitate, de dezinformare și chiar de

trădare a intereselor naționale din partea unor concetățeni a căror răutate i-a orbit și, după cum se vede,

atinge limitele iraționalului. O acțiune firească a Guvernului și Parlamentului României de a reforma

legile justiției a fost transformată într-un scandal căruia s-a vrut a i se da dimensiuni europene.

Regret foarte mult că ne-am aflat în fața unei noi campanii murdare de dezinformare la adresa

României, fiind contestate acțiuni legitime ale unui parlament național. Apreciez și mulțumesc

parlamentarilor europeni din Partidul Social Democrat și ALDE care au ținut piept valului de acuzații

absurde, discursurilor pline de aberații susținute la înalta tribună asupra imaginii României și a celor

aflați la guvernare.

Criticii legilor justiției, fie cei din țară, fie cei de afară, dar inspirați și dezinformați de primii,

nu au putut preciza într-un an de dezbateri și manifestări de stradă nici măcar un articol care să ridice

probleme independenței justiției și statului de drept. Dar se strigă răutăcios, pe unde se apucă și,

evident, cine este dispus să asculte, că vor dispărea statul de drept, anticorupția, independența justiției.

De fapt, legile adoptate până în prezent nu au nimic de-a face cu independența judecătorilor. Ele se

referă la organizarea instituțiilor care administrează legea. Încă nu am ajuns la codurile juridice, cărora

urmează să le vină și lor rândul în cel mai scurt timp. Numai un politicianism ieftin, desfășurat de

persoane care nu știu să facă ceva pozitiv, cu argumente pertinente. Acestea întrețin și răspândesc un

scandal fără obiect și cu maximă înverșunare.

- 28 -

Artificialitatea și ilaritatea stârnite de acest scandal mi-au fost confirmate zilele trecute, când un

parlamentar european al unui stat membru al Uniunii Europene întreabă mirat: „De ce atâția români au

ieșit în stradă?”, deducând că trebuie să fie ceva la mijloc, însă nimeni nu i-a argumentat și nu a

dovedit ceva anume. Tocmai acesta este un mecanism manipulator: să dai impresia că este vorba de

ceva important, când în realitate nu sunt decât vorbe goale și manipulatoare. Sau, cum spunea liderul

nostru de partid, „minciună dusă picătură cu picătură de aici, din țară, și de la Bruxelles, și de către

unii europarlamentari, dar și de unii funcționari de acolo”.

Am reținut și apreciez faptul că nu toți membrii opoziției din Parlamentul României au subscris

la acest scenariu păgubos pentru noi, toți românii. Am auzit și voci rezonabile, care susțin că

modificarea legilor justiției era necesară, că ea aduce lucruri bune, responsabilizează Consiliul

Superior al Magistraturii, consolidează sistemul juridic și va contribui la recredibilizarea justiției. În

același timp, sunt parlamentari ai opoziției care critică abuzurile, dezinformarea publicului și a

oficialilor europeni, manipularea celor care administrează instituțiile pe care le conduc în favoarea

intereselor publice.

Salut cu mare respect poziția pe care a avut-o președintele României la ultima deplasare la

Bruxelles, punctând că problemele noastre interne trebuie rezolvate acasă: „Cred că avem o problemă

majoră cu legile justiției și cu codurile în România, însă această problemă trebuie să o rezolvăm în

România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi și din

acest motiv am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și

nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile pe care le numim noi valori

europene.”

În ce ne privește pe noi, majoritatea parlamentară PSD-ALDE, vom continua să dezbatem și să

îmbunătățim și celelalte legi și coduri care privesc justiția, să aplicăm programul de guvernare până la

finalul mandatului așa cum ne-am propus, precum și să îmbunătățim comunicarea măsurilor pe care le

vom adopta, atât cu cetățenii români, cât și cu autoritățile Uniunii Europene.

Facem legi, adoptăm măsuri guvernamentale pentru binele românilor și pentru a ne înscrie în

principiile și sistemul democratic de valori. Aceasta ne este politica noastră, a Partidului Social

Democrat.


Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Cazan Mircea-Vasile să poftească la microfon și pe

domnul senator Stângă George-Cătălin să se pregătească.

- 29 -

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Bună ziua, dragi colegi!

Declarație politică – titlul acestei declarații este „Guvernele Dragnea, toxice pentru România”.

Guvernele Dragnea au fost un izvor nesecat de atacuri sistematice împotriva mediului privat și

împotriva angajaților atât din mediul privat, cât și din sectorul public.

În administrația locală, trag un semnal de alarmă, așa cum am tras și în momentul adoptării

Ordonanței nr. 79, că la ora actuală autoritățile locale, după ce au fost jefuite de Guvernul PSD, au fost

lăsate fără 2 miliarde de euro sursă de venit, fiind obligate de a menține salariul net actual, să crească

cheltuielile de personal cu aproximativ 21%.

90% dintre autoritățile locale nu au resursele necesare pentru a face această creștere a salariului

brut: fie vor fi restructurări de personal, fie vor reduce salariile, fie acele primării care nu vor lua aceste

măsuri vor fi obligate de actualul Guvern să ajungă în faliment. Vor fi autorități locale care nu vor

avea capacitatea de a plăti salariile și care vor intra în incapacitate de plată.

Soluția ar fi o reașezare la masă, o regândire totală a politicii fiscale actuale, pentru că ce

cârpeli, ce improvizații mai poate face acest Guvern, care nu duc decât la nedreptăți și la măsuri

absurde?

Aceeași problemă o are și Consiliul Județean Sibiu, care a fost lăsat fără 63 de milioane de lei,

fiind în situația de a renunța la investiții.

Partidul Național Liberal a acționat și va acționa, în acord cu angajamentul său la nivel

parlamentar, pentru a opri acțiunile PSD-ALDE pentru afectarea independenței justiției sau a

economiei românești. Partidul Național Liberal a reușit, prin sesizările de neconstituționalitate făcute la

CCR, întoarcerea tuturor modificărilor aduse acestor trei legi ale justiției în Parlament, respectiv

blocarea parcursului de promulgare și intrare în vigoare. Este dovada incontestabilă a eficienței ca

partid parlamentar cu experiență în folosirea instrumentelor pe care le are opoziția.

Noi suntem un partid național, suntem un partid care reprezentăm și care ne batem pentru

interesele României. Partidul Național Liberal este singura forță politică care a demonstrat, în repetate

rânduri, că poate învinge PSD-ul.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan

Domnul Cornel Popa:

Da, vă rog, mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Stângă George-Cătălin să poftească la microfon și pe domnul coleg,

domnul senator Bodog Florian-Dorel să se pregătească.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

- 30 -

Titlul declarației politice pe care o voi susține astăzi este „Haosul Legii salarizării cuprinde

România”.


Legea salarizării pe care guvernarea PSD-ALDE a promovat-o anul trecut reprezintă cea mai

grea lovitură pe care social-democrații o dau românilor, situație în care se regăsește și propriul

electorat, cel care și-a pus mari speranțe în promisiunile acestora.

Prin aplicarea acestei legi s-a creat un haos generalizat în sistemul de salarizare bugetar, în care

nimeni nu știe cu cât va fi remunerat și ce-i rezervă viitorul. Suntem în situația anormală în care, la

aproape un an de la adoptarea Legii salarizării, nu au fost făcute la nivelul ministerelor și autorităților

locale simulări, studii de impact cu ceea ce înseamnă aplicarea noii legislații.

PNL a afirmat încă de anul trecut că, așa cum arată Legea salarizării astăzi, creșterile salariale

din administrație vor fi foarte mici, existând domenii unde nu vor fi creșteri, ci chiar tăieri de salarii, ca

să nu mai spun că fondurile pentru investiții alocate unităților administrativ-teritoriale au fost tăiate la

jumătate. Evident, asta înseamnă că nu avem nevoie de drumuri, spitale sau locuri de muncă. Totodată,

am afirmat că cei care lucrează în mediul privat vor fi afectați, dar timp de mai bine de patru luni cei

din Guvern ne-au spus că batem câmpii, că facem scenarii apocaliptice.

Din păcate, acum se adeverește faptul că cei de la guvernare au mințit și au aruncat praf în ochii

românilor, că angajații din sistemul bugetar au pierdut o serie importantă de drepturi salariale pe care

le aveau înainte și că sectorul privat este subjugat de măsurile aberante ale guvernanților. Zilele acestea

avem dovada cea mai clară a faptului că Legea salarizării din sectorul public a fost concepută strâmb,

fără să fie analizată în mod profesionist sustenabilitatea implementării acesteia.

Prin aplicarea noii legislații, Guvernul a intrat într-o spirală a nemulțumirilor, așa cum deja s-a

observat. Guvernul va da unora, dar îi va nemulțumi pe alții. Cauza acestei situații este adoptarea unei

legislații într-un mod total netransparent, absența unor criterii reale după care ar fi trebuit să se

stabilească grilele de salarizare și lipsa unor studii de impact bugetar. Cert este că nimeni nu mai are

încredere în această lege a salarizării și în ceea ce spune doamna ministru al muncii.

La măsurile aberante luate anul trecut, guvernanții au găsit rezolvarea: identificarea soluțiilor

de avarie. Una dintre aceste soluții de avarie prin care se încearcă îndreptarea erorilor de anul trecut

este și Ordonanța nr. 3/2018, adoptată de Guvern. Prin această ordonanță se creează un precedent

periculos, pe care Partidul Național Liberal nu-l poate accepta, doar pentru a rezolva o gafă a

Guvernului.

Întrebarea pe care v-o adresez dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, este următoarea:

oare doamna ministru și colegii dumneaei miniștri înțeleg cât de grav este să rupi România în două

- 31 -

categorii de angajați – cei din sectorul public și cei din sectorul privat? Adică pentru bugetari Guvernul

caută soluții, iar celor din privat le spune: vorbiți cu patronul. Este aberant ceea ce se întâmplă.

Cum arată România după 12 luni de guvernare ticăloasă PSD-ALDE? Rata inflației este estimată

să ajungă la 5,1%, datoria publică a crescut în perioada ianuarie – octombrie 2017, ajungând la 41,9%

din PIB, costul la care se împrumută statul s-a dublat în 12 luni. Cei din coaliția de guvernare au arătat cu

vârf și îndesat că nu sunt capabili să gestioneze problemele României într-o perioadă de creștere

economică. Au scăzut salariile. Au amânat aplicarea Legii pensiilor. Au crescut datoria publică. Se

împrumută mai mult și mai scump și au contribuit masiv la creșterea prețurilor și deprecierea monedei

naționale. Acestea sunt primele rezultate ale guvernării PSD-ALDE. Toate ne conduc cu gândul către o

perspectivă sumbră, una în care economia României nu arată deloc încurajator.

Guvernul acesta a fost un izvor nesecat de atacuri sistematice împotriva mediului privat și

împotriva angajaților din mediul privat, cât și din sectorul public. Ceea ce îmi doresc este ca

dumneavoastră, stimați colegi de la putere, să vă țineți în frâu Guvernul, deoarece tot ceea ce faceți

astăzi îi afectează în mod direct pe români și viitorul acestei țări. Vă solicit să guvernați țara în

interesul românilor, și nu al șefilor dumneavoastră de partid.

Vă mulțumesc.

George-Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția nr. 18 – Galați

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Bodog Florian-Dorel să poftească la microfon.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineața!



Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pași importanți pentru combaterea violenței

domestice”.

Stimați colegi,

În această declarație politică aș dori să mă refer la un subiect mai puțin dezbătut, însă care, prin

implicațiile sale în societate, devine unul extrem de sensibil. Fac referire la violența în familie, iar în

luarea mea de cuvânt de astăzi aș dori să punctez măsurile luate de către guvernarea PSD-ALDE

pentru combaterea acesteia.

După o serie de dezbateri constructive, Guvernul a aprobat în cursul săptămânii trecute

Proiectul de lege privind combaterea violenței în familie, act normativ prin care se introduce ordinul de

protecție provizoriu, ce permite organelor de poliție să acționeze imediat pentru protejarea victimei și

- 32 -

înlăturarea agresorului. Mai exact, prin modificarea Legilor nr. 217/2003 și nr. 202/2002 se

reglementează un instrument care va permite autorităților să implementeze cu celeritate măsuri

speciale, astfel încât victimele violenței domestice să fie protejate în cel mai scurt timp, înlăturând un

pericol iminent de recidivă prin continuarea abuzului fizic și psihic.

Acest act de protecție se emite pe loc de către organul de cercetare, având caracter executoriu și

nefiind încadrat de un termen anume, gradul de risc pentru violența domestică stabilindu-se pe baza

evaluării situației la momentul respectiv. Este deosebit de important și faptul că acest ordin este extrem

de versatil când vine vorba de a oferi protecție totală victimelor abuzului domestic, putând fi extins

pentru a stipula stabilirea unei distanțe minime față de victimă, de domiciliu, de locul de muncă sau de

școală, după caz.

Legiferarea acestei măsuri reprezintă un prim pas, unul extrem de important însă, în vederea

asigurării suportului legal atât pentru polițiști și procurori, cât și pentru victimele unor astfel de forme

de abuz. Coaliția PSD-ALDE își dorește, iată, determinarea de a respecta încă o promisiune asumată

față de cetățeni în programul de guvernare, și anume crearea și implementarea unui program național

care să combată violența împotriva femeilor și violența domestică.

Sunt absolut convins că în perioada care urmează vom reuși să construim pe această reușită și

să dezvoltăm alte măsuri prin care victimele abuzului domestic să fie protejate și consiliate și mai bine

decât se întâmplă astăzi. Merită luate în considerare și dezvoltarea unei rețele de locuințe protejate

pentru victimele violenței în familie și crearea unor centre de criză, care să ofere consiliere psihiatrică

și legală tuturor persoanelor implicate, contribuind astfel decisiv la reglementarea unor măsuri de

prevenire a recidivei acestor fapte deosebit de serioase și oferind standarde de protecție socială la cel

mai înalt nivel cetățenilor afectați.

Având în vedere toate aceste aspecte, aș dori să-mi arăt public aprecierea față de

dumneavoastră, dragi colegi, și pentru efortul depus pentru asigurarea unui climat social propice

dezvoltării familiilor din România. Avem datoria morală ca, indiferent de agenda politică sau de

interesele legislative proprii, să luptăm cot la cot pentru ca aceste măsuri benefice să nu rămână

singulare și să-și găsească corespondență și în proiectele noastre legislative pe termen lung. Îmi arăt,

ca de obicei, disponibilitatea și deschiderea de a lucra cu fiecare dintre dumneavoastră în acest sens.


Florian Bodog, senator PSD Bihor

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să citesc și numele senatorilor care au depus

declarațiile politice la secretariatul de ședință: Stan Ioan, Pop Gheorghe, Brăiloiu Tit-Liviu, Pațurcă

- 33 -

Roxana-Natalia, Sbîrnea Liliana, Vulpescu Ioan, Bădălău Niculae, Smarandache Miron-Alexandru,

Avram Nicolae, Toma Vasilică, Rotaru Ion, Pop Liviu, Caracota Iancu, Pîrvulescu Eugen, Țapu

Nazare Eugen, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, Popa Cornel, Ghica Cristian, Alexandrescu

Vlad-Tudor, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin-Valeriu, Talpoș Ioan-Iustin, Covaciu Severica-Rodica și

Craioveanu Lavinia Elena.

Acestea fiind zise, le mai mulțumesc o dată colegilor, doamna senator Emilia Arcan și domnul

senator Mario-Ovidiu Oprea, pentru că au prezidat în calitate de secretari de ședință alături de

subsemnatul și cu acestea declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14

februarie 2018.

O zi bună tuturor!

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Adrian Țuțuianu:


Putem începe lucrările ședinței de astăzi. (Discuții în sală și la prezidiu.)

Avem, avem cvorum, numai că nu toată lumea a semnat lista de prezență.

PAUZĂ


Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 14 februarie 2018, ședință condusă de subsemnatul,

Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul

senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la

lucrări un număr de 82.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi.

*

Doamna senator Pațurcă Roxana-Natalia, vicelider al Grupului PSD.

Vă rog.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:


Datorită unor chestiuni procedurale care nu au fost soluționate în cadrul Comisiei juridice de

marți, 13 februarie, propunem retrimiterea la comisie a punctului 4 de pe ordinea de zi, Secțiunea I.

- 34 -

Menționez că luni va avea, din nou, loc ședința Comisiei juridice și tot luni va fi înscrisă pe

ordinea de zi.


Mulțumesc, doamna senator.

Vă supun aprobării retragerea de pe ordinea de zi a acestui punct.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, retragerea acestui punct de pe

ordinea de zi a fost aprobată.

*

În aceste condiții, vă supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votați…

(Domnul senator Gheorghe Baciu solicită cuvântul.)

Iertați-mă! Vă rog, domnule senator.


Bună ziua, dragi colegi!

Bună ziua, domnule președinte!

Vă propunem ca punctul 1 de pe ordinea de zi să fie retrimis pentru a se armoniza cu unele

observații făcute de avizatori. (Discuții în sală.)

Din sală: La Secțiunea II?


Secțiunea II, domnule senator?

Domnul Ioan-Iustin Talpoș (din sală):

Secțiunea II.


La cel de la agricultură.


Rugămintea, când ajungem acolo, să cereți acest lucru.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții pe ordinea de zi.

Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):

Are termen de adoptare tacită.


Înțeleg că nu mai sunt alte observații.

În aceste condiții, vă supun votului ordinea de zi.

- 35 -


Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi pentru ședința

plenului de astăzi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00,

lucrări în plenul Senatului; de asemenea, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program.

Dacă nu sunt intervenții, supun votului programul de lucru prezentat.


Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru pe ziua de astăzi a

fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 19 – 24 februarie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni, 19 februarie 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora

13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;

ora 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; ora 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului –

dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și vot final pe inițiativele legislative cu

caracter organic la ora 17.00; ora 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și

răspunsuri;

- marți, 20 februarie 2018: ora 9.00 – 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 21 februarie 2018: ora 9.00 – 10.30, declarații politice; ora 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului și lucrări în comisiile permanente;

- joi, 22 februarie 2018: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 23, și sâmbătă, 24 februarie 2018: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus. Nu sunt intervenții.

În aceste condiții, supun votului programul de lucru prezentat.


Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru al Senatului

pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui

mandat de senator.

- 36 -

Stimați colegi,

În ședința Biroului permanent din 12 februarie 2018 s-a luat act de solicitarea Grupului

parlamentar al UDMR privind vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 21 –

Harghita, ca urmare a decesului domnului senator Verestóy Attila.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Robert Cazanciuc, pentru

prezentarea proiectului de hotărâre.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Comisia juridică vă propune un proiect de hotărâre cu articol unic:

„Senatul ia act de încetarea, ca urmare a decesului, a mandatului de senator al domnului

Verestóy Attila, începând cu 23 ianuarie 2018, și declară vacant locul de senator din Circumscripția

electorală nr. 21 – Harghita.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 14 februarie 2018, cu respectarea

prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.”

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt observații cu privire la proiectul de hotărâre. Nu sunt.

Vă supun votului proiectul de hotărâre.


Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia

pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea 2017.

Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia

pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un

raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora.

Acest raport este prezentat plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.

De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

- 37 -

În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupției și petiții pentru prezentarea raportului, domnul senator Șoptică.

Vă rog.

Domnul Costel Șoptică:


Stimați colegi,

Voi da citire raportului asupra petițiilor primite și dezbătute în comisie în trimestrul III al

anului 2017.

În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 154 de petiții.

Din cele 154 de petiții analizate, 138 de petiții au fost luate în considerare și 16 petiții au fost

clasate.

Pentru 111 petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare, iar în 43 de

cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările

de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor

anchete parlamentare de către comisie, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă ori pentru

a le prezenta explicații sau îndrumări, când soluționarea petițiilor excede competenței Parlamentului.

S-au făcut 78 de sesizări către instituții reprezentând administrația publică centrală sau locală,

15 sesizări către instituții ale sistemului judiciar, alte 10 vizând structuri ale Parlamentului.

De cele mai multe ori, cererile privind realizarea unui drept sau interes legitim sunt însoțite de

reclamații împotriva autorităților publice abilitate pentru soluționarea acestor cereri, invocându-se

dreptul persoanei vătămate de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim,

anularea actului și repararea pagubei, conform prevederilor art. 52 din Constituția României.

Ca urmare a demersurilor efectuate de comisie, de cele mai multe ori, autoritățile sesizate

răspund că: susținerile petenților se dovedesc a fi neîntemeiate, faptele semnalate nu se confirmă,

actele constatate sunt temeinice și legale, verificările efectuate demonstrează că măsurile stabilite se

conformează dispozițiilor legale, cererile sunt tardive sau nu au fost soluționate favorabil deoarece nu

sunt îndeplinite reglementările legale în materie etcetera.

În aceste condiții, pentru creșterea randamentului soluționării sesizărilor, membrii comisiei au

considerat necesară o implicare mai activă în problemele cu care aceasta este sesizată, comisia

extinzând aria audierilor atât ca număr, cât și din punct de vedere al palierelor instituționale abordate.

În interesul soluționării sesizărilor au fost audiate persoane din zona administrativă centrală,

dar și locală, au fost audiați președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, președintele Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților, dar și autorii petițiilor. Tot în această ordine de idei, au fost

- 38 -

discutate sesizări făcute în temeiul Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile

publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.

Este important de precizat faptul că ridicarea gradului de soluționare a sesizărilor a fost, pe de o

parte, rezultatul unei bune colaborări între membrii comisiei, dar și ca urmare a unei noi abordări a

activității, și anume considerarea și punerea în practică a laturii de mediere a comisiei.

Astfel, în relația dintre autorii sesizărilor și instituțiile reclamate, comisia a contribuit la

soluționarea optimă a situațiilor prezentate, în primul rând aducând la masa dialogului părțile

implicate, luând act de problemele ridicate și căutând, pe lângă soluțiile de eliminare a unor situații ce

pot conduce la posibile abuzuri, și răspunsuri în plan legislativ pentru modificarea unor acte normative

sau inițierea unora noi, acolo unde situația o impune.

A crescut astfel numărul cazurilor în care soluționarea s-a făcut în favoarea petenților, acțiunile

comisiei determinând în mai multe cazuri măsuri de verificare și aplicare a prevederilor legale în mod

complet și corect, ceea ce, pe termen mediu și lung, va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în

instituția Parlamentului și în autoritățile publice, prin reducerea termenului de răspuns al autorităților, a

numărului de abuzuri și a cazurilor de corupție.

Raportul, în integralitatea sa, împreună cu anexele, poate fi consultat pe site-ul comisiei.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la inițiativele legislative.

*

Punctul 1, Propunerea legislativă privind protejarea agriculturii şi zootehniei în România.

(L460/13.11.2017)

Dau cuvântul domnului senator Baciu Gheorghe.


La punctul 1 este..., din Secțiunea II, lege privind diferite măsuri care se iau pentru organizarea

agriculturii.

Deoarece mai multe din amendamentele pe care le-am avut…, am mai purtat discuții cu

Ministerul Agriculturii pe această temă, am dori ca acest punct din ordinea de zi să fie retrimis la

comisie și să putem să armonizăm toate propunerile pe care le avem și să mai depunem niște

amendamente suplimentare.

Mulțumesc.


Stimați colegi,

- 39 -

Avem o propunere de retrimitere la comisie.

Vă supun votului această propunere.

Cu 40 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și nicio abținere, retrimiterea la comisie nu a fost

aprobată.

Din sală: Listă.


Listă, vă rog, pentru grupurile parlamentare.

Ca urmare, declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative, doamna senator...


Siminica... Covaciu Severica-Rodica.


Covaciu, da, Rodica. Vă rog.


Severica.


Severica.

Doamna Severica-Rodica Covaciu:

Severica-Rodica Covaciu, senator PMP de Maramureș, domnule președinte.


E în regulă. Vă rog.


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legislativ pentru

protejarea agriculturii și zootehniei din România, prin reducerea presiunii fiscale asupra producătorilor

agricoli și crescătorilor de animale, persoane fizice sau persoane juridice române, care îndeplinesc

condițiile privind suprafața de teren deținută sau numărul de animale sau păsări.

Stimați colegi,

Această inițiativă vine ca o gură de oxigen pentru fermierii mici care încă mai practică

agricultură în România.

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească, printre care: să dețină până la 100 de hectare de

teren, să dețină, spre creștere, până la 500 de ovine sau caprine, să dețină până la 50 de bovine sau

bubaline, să dețină până la 500 de suine, 1 000 de păsări, 25 de cabaline, sunt criterii care vin să

limiteze accesul marilor companii agricole la aceste facilități.

- 40 -

În acest sens, am propus ca aceste persoane să fie scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată

pentru: utilaje, echipamente, piese de schimb/consumabile aferente destinate activităților agricole și

zootehnice, precum și scutirea de orice accize, taxe, impozite pentru produsele agricole și zootehnice.

Scutirea de la plata accizelor, a taxelor și impozitelor urmează să se aplice și energiei electrice folosite

pentru creșterea animalelor, prepararea furajelor sau depozitarea produselor agricole.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede scutirea de la plata obligațiilor fiscale sau financiare

a producătorilor agricoli, crescătorilor de animale pentru, stimați colegi, veniturile realizate din

activități agricole sau zootehnice, precum și pentru utilajele folosite în agricultură sau zootehnie,

pentru – atenție! – terenurile agricole, clădirile destinate creșterii animalelor și producerii furajelor,

pentru clădirile destinate depozitării produselor agricole, precum și terenurile aferente acestor clădiri.

Stimați colegi,

Efortul bugetar de stat va fi minim, neimplicând alocarea de fonduri. Pe termen mediu și lung,

neluarea acestor măsuri de acest tip pentru susținerea acestei categorii de agricultori vizate în proiectul

nostru, respectiv micii agricultori, va duce oricum la pierderea acestor taxe, pentru că, în timp, aceștia

vor dispărea în totalitate.

Nu doar agricultorii din Maramureș sunt cei care așteaptă să fie votat acest proiect de lege, ci

cred că toți cei pe care îi reprezentați, din toate județele, așteaptă acest proiect de lege să intre în

vigoare. Eu vă recomand tuturor să îl votați.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Luând în considerare că proiectul include o serie de scutiri de taxe și impozite care fie sunt deja

aplicabile, cum este acciza la motorină, fie exced Programul de guvernare 2017 – 2020, Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține acest proiect.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 41 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de

capital pentru prezentarea raportului, domnul senator Viorel Arcaș.


Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au reanalizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu

majoritatea voturilor senatorilor prezenți, deci 9 voturi pentru și o abținere, să adopte raport

suplimentar de respingere.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului propus.

Da, domnul senator Traian Băsescu.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Traian Băsescu:


Aș avea o singură observație. Până la urmă, în acest proiect de lege este vorba despre micii

fermieri, cei care cu greu pot face față competiției cu marile companii din domeniul agriculturii.

De aceea, chiar privind la poziția Guvernului, la poziția comisiei, aș face un apel: să reanalizăm

aceste verdicte negative, dacă vreți, ale celor care ne ajută să luăm decizia corectă, plecând de la

premiza că, pur și simplu, discutăm despre mici fermieri.

Nu aș vrea să aduc aminte că, acum câteva luni, am dat facilități pentru creșterea porcilor. De

ce nu merge și pentru alți fermieri decât cei care se ocupă cu creșterea porcilor?

Vă mulțumesc. (Discuții, râsete în sală.)


Dacă mai sunt alte întrebări, intervenții. Nu sunt.

A, scuze! Doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Vă rog.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Bună ziua!

Mulțumesc mult.

Mi-aș fi dorit să aud mai multe argumente din partea Guvernului pentru respingerea acestei

propuneri legislative. Faptul că propunerea excede programul de guvernare nu este un argument,

pentru că, până la urmă, Parlamentul nu este o anexă a Guvernului, nu de asta suntem aici.

- 42 -

Aș vrea să aud, cu subiect și predicat, pe fiecare dintre propunerile făcute de ce Guvernul nu

susține aceste propuneri.

Mulțumesc.


Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții?

În aceste condiții, precizez că raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu

amendamente respinse, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este

prima Cameră sesizată și, potrivit regulii stabilite, votul va fi dat în ziua de luni, atunci când discutăm

legile organice.

Mergem la punctul 2, Propunerea legislativă pentru abrogarea...

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Florina-Raluca Presadă.)

Da. Vă rog. Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Domnul Remus Mihai Goțiu:


Colega mea a adresat niște întrebări reprezentanților Guvernului legate de proiectul anterior și

rugăm să răspundă.


O să îl rog pe domnul secretar de stat să răspundă în scris la aceste întrebări. (Discuții în sală.)

*

Mergem mai departe pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru abrogarea art. 291 din Legea

îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004. (L482/20.11.2017)

Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative. Doamna senator Doina

Silistru. (Discuții în sală.)

Nu, nu sunteți inițiator?

Este inițiator domnul Boroianu Aurel-Robert.

În aceste condiții, nefiind prezent, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea

punctului de vedere al Executivului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale.


Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș:


Inițiativa legislativă implică corelarea reglementărilor din cuprinsul Legii îmbunătățirilor

funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, prin

- 43 -

modificări succesive, dispozițiile prevăzute la art. 291 au fost preluate în textul art. 293, urmare a

modificării intervenite prin Legea nr. 133/2017 privind modificarea și completarea Legii

îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Sub aspectul tehnicii legislative, precizăm faptul că, având în vedere dispozițiile art. 16 din

Legea nr. 24/2002 referitoare la amendarea paralelismelor legislative, apreciem că aceste dispoziții

sunt incidente în cazul de față și, pe cale de consecință, paralelismele urmează a fi înlăturate prin

abrogare.

Guvernul susține propunerea legislativă în forma prezentată.

Mulțumesc.


Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală

pentru prezentarea raportului.

Doamna președinte de comisie Doina Silistru, vă rog.

Doamna Doina Silistru:


Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în

vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru abrogarea art. 291 din

Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

Deși este o inițiativă a unui coleg de la PNL, este o inițiativă pertinentă, având în vedere că este

vorba de o dublă reglementare.

Comisia pentru agricultură, în unanimitate de voturi, a adoptat un raport de admitere, pe care

vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Lege organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului.

Da. Domnul senator Vela.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Ion Marcel Vela:


Stimați colegi,

Este o intervenție pe tema raportului comisiei, nu pe inițiativă.

- 44 -

A spus doamna președinte: „Deși este o inițiativă de la PNL, este o inițiativă pertinentă.”

(Replică neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)

Așa ați spus, căutați pe stenogramă.

Cred că este bine să tratăm cu respect, cu prietenie, cu bunăvoire pe toți colegii din Parlament,

pentru că fiecare dintre noi, indiferent de la ce partid suntem, indiferent dacă suntem în opoziție sau la

putere, toți avem datoria, calitatea să facem, să propunem inițiative pertinente.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Silistru. Microfonul central.

Doamna Doina Silistru:


Nu știu ce a înțeles domnul Vela, dar eu am lăudat inițiativa și oricând este o inițiativă bună…

Și vedeți că și ieri, de la PNL, prin Comisia pentru agricultură a trecut o propunere a unei doamne

deputat care a fost acceptată. Deci, întotdeauna când este o inițiativă bună, noi o adoptăm chiar dacă

este de la colegi din opoziție. Chiar nu am înțeles intervenția dumneavoastră. (Discuții în sală.)


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Înțeleg că nu mai sunt. Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul va fi dat în ziua de luni, potrivit programului.

*

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunere legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de

comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul

Ialomiţa. (L183/19.06.2017)

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu (din sală):

Procedură.


Da, pe procedură, doamna senator Lavinia Craioveanu.

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Stimați colegi,

- 45 -

În urma discuțiilor pe care le-am avut cu președintele acestei comisii, ne-a spus că au apărut

elemente noi și că dorește să rediscute în cadrul comisiei această inițiativă legislativă.

Prin urmare, vă propun retrimiterea la comisie, termen – o săptămână.


Vă mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Presadă, dacă…, ați vrut să interveniți pe acest subiect.


Și USR solicită retrimiterea la comisie a raportului de respingere întocmit de Comisia de

administrație publică.

Cred că trebuie să reflectăm în plus, să analizăm noi elemente despre acest caz al Căzăneștiului

și să decidem dacă într-adevăr Căzăneștiul este comună sau oraș. S-ar putea să ne fi scăpat niște lucruri

din vedere. Cred că suntem datori oamenilor din Căzănești cu o reevaluare a dosarului lor.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Ionașcu.

Domnule senator Ionașcu, ați ridicat mâna, dacă mai doriți să interveniți, microfonul 1. Vă rog.

Microfonul central, dacă doriți central. Vă rog.

Domnul Gabi Ionașcu:


Niște elemente noi pentru Comisia de administrație publică locală, mai ales că de acolo vin, din

județul Ialomița.

Stimați colegi,

Suveranitatea națională aparține poporului român care…


Domnule senator, rugămintea, dacă susțineți retrimiterea sau nu la comisie…


Fără nicio discuție…


… că, altfel, discuția nu face decât să ne consume din timp.


Susțin lucrul acesta. Voiam să ofer niște elemente…


Le puteți oferi în comisie, nu facem dezbateri generale, nu facem ședință de comisie.

- 46 -


Bine, vă mulțumesc…


Vă mulțumesc.

În aceste condiții, vă supun aprobării propunerea de retrimitere la comisie.


Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea de retrimitere la

comisie a fost aprobată.

Ca urmare trecem la punctul următor, dar nu înainte de a vă preciza că în balconul Senatului

sunt prezenți elevi de la Liceul Tehnologic Petrol din municipiul Moreni, județul Dâmbovița, la

invitația domnului senator Iancu Caracota. (Aplauze.)

*

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

administraţiei publice locale nr. 215/2001. (L373/25.09.2017)

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative. Nu este

prezent.


Executivului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 215, în sensul

instituirii obligației autorităților administrației publice locale de a asigura un număr minim de locuri

destinat reprezentanților societății civile.

Considerăm că prevederile actuale din actele normative sunt suficiente, ședințele de consiliu

local fiind publice, cetățenii pot participa și vă propunem ca… raport de respingere, conform comisiei

de specialitate.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului

pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru.

- 47 -

Vă rog.

Domnul Florin Cârciumaru:


În ședința din 17 octombrie 2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea

voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.



Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului.

Doamna senator Presadă.



Stimate colege,

Stimați colegi,

Doamna secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale are dreptate, legea spune că

ședințele consiliilor locale și consiliilor județene sunt publice și că cetățenii pot participa la aceste ședințe.

În fapt, cetățenii nu pot participa la aceste ședințe, așa cum am văzut în nenumărate rânduri,

mai ales la București. De câțiva ani, în ședința de Consiliu General al Municipiului București, cetățenii

nu au acces. A început această tradiție domnul Oprescu, o duce mai departe doamna Firea. Este trist. Și

este trist că am ajuns să reglementăm un număr de locuri în sălile de consiliu și consilii…, consilii

județene și consilii locale pentru cetățeni.

Considerăm că această propunere trebuie adoptată tocmai pentru a preîntâmpina situații ca cele

de la București, unde, în fapt, ar fi locuri în sala de ședință pentru cetățeni, ele fiind ocupate de către

angajați din primărie sau alte persoane dezirabile celor aflați la putere.

Propunerea pe care o avem aici de analizat și de votat, în ultimă instanță, este una de bun-simț:

introduce un număr minim de locuri pentru cetățeni în sălile de consilii, în funcție de mărimea localității.

Sigur, veți spune că unele primării nu au loc în sala de ședințe. Dar pentru că vorbim de primărie și consiliu

local, acestea au obligația pentru cetățenii pe care-i servesc și care i-au ales să găsească acea sală cu

numărul minim de locuri necesar, astfel încât cetățenii să poată participa efectiv la aceste ședințe.

Aș vrea să cred că avem maturitatea necesară să apreciem că această propunere vine în sprijinul

cetățenilor, vine tocmai ca să arate că puterea, de orice fel ar fi ea, a ajuns acolo cu sprijinul cetățenilor

și că trebuie să servească cetățeanul, iar pentru asta el trebuie să aibă acces la procesul decizional și să

fie acolo, în sala de ședințe de consiliu local.

Mulțumesc.

- 48 -


Vă mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu Dorin-Valeriu, microfonul 2, vă rog, domnule senator.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Am ascultat și pledoaria colegilor de la USR, am văzut și proiectul de lege, ideea este, într-un

fel, nobilă, numai că nu poate fi pusă în practică în asemenea modalitate. Este real faptul că la

ședințele de consilii locale și consilii județene, deși există dreptul cetățeanului de a participa

nestingherit la aceste ședințe, prin efectul Legii nr. 215, în realitate lucrurile nu stau așa, în sensul că

fie accesul este limitat, fie inexistent, prin diverse decizii de politică internă ale anumitor instituții. Din

această perspectivă, nu avem de ce să reglementăm un număr minim de locuri, ci va trebui să

reglementăm efectiv și să controlăm modul în care se pune în aplicare dreptul cetățeanului, în sensul că

ar trebui reglementată o sancțiune și modul în care se poate face sesizarea din partea cetățenilor pentru

că nu li s-a respectat acest drept.

De aceea, proiectul de lege poate că ar mai fi trebuit să fie dezbătut și modificat în acest sens,

nu neapărat respins. Putea fi amendat și putea fi reașezat față de ceea ce am respectat până acum ca

principiu în Legea nr. 215 și ceea ce avem.

Din această perspectivă, eu v-aș propune să retrimitem acest proiect la comisie, pentru a nu-l

respinge, pentru a-l discuta din nou și pentru a-l amenda, pentru că, într-adevăr, realitatea ne arată că,

deși avem o lege, ea nu este suficient de bine respectată și pusă în aplicare.

Vă mulțumesc.




Retrimitere la comisie două săptămâni pentru a fi discutată. Vă rog.


Am înțeles. O să supun aprobării propunerea dumneavoastră.


Cu 38 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere la

comisie a fost respinsă.

Invit la cuvânt pe doamna senator Lavinia Craioveanu.


Întrucât reglementările legale în vigoare permit accesul oricărei persoane care dorește să

participe la ședințele consiliului local, acestea având un caracter public, nu putem să reglementăm

printr-o altă lege același lucru, mai mult decât atât, să o transformăm și în contravenție.

- 49 -

Prin urmare, Grupul PSD nu va vota acest proiect de lege.



Domnul senator Cseke Attila.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Sigur, e de discutat dacă în Parlament trebuie să adoptăm sau să dezbatem un proiect legislativ

care să privească o chestiune atât de tehnică. Pentru că această chestiune este o problemă, până la

urmă, tehnică și care ar trebui rezolvată la nivelul autorităților administrației publice locale. Dar,

evident, se poate legifera și despre acest lucru, dacă se dorește și există majoritate.

Problema noastră principală este una de redactare a acestui text, așa cum este redactat.

Autoritate publică locală înseamnă și putere executivă, adică primărie, și înseamnă și consiliu local,

adică puterea deliberativă. Atâta timp cât acest lucru nu este clar stabilit și nu se înțelege din textul

legislativ, până la urmă, dacă consiliul local, respectiv consiliul județean în plenul lui sau primăria

trebuie să facă acest lucru, în forma actuală, așa cum este, el nu poate fi adoptat.

Mulțumesc.




Nu mai sunt. În aceste condiții, vă precizez că declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de

respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice,

Senatul este Cameră decizională.

Vot, luni, conform programului stabilit.

*

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. (L469/13.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Domnul senator Dircă…, Dircă George-Edward.


Domnul George-Edward Dircă:

Stimați colegi,

- 50 -

Uniunea Salvați România propune prin acest proiect legislativ transparentizarea cheltuirii

banilor publici, prin interzicerea atribuirii contractelor de achiziție publică în cadrul procedurii

simplificate către operatorii economici emitenți de acțiuni la purtător.

Directiva Comisiei Europene privind achizițiile publice permite statelor membre ca, în cazuri

excepționale, să impună anumite criterii pentru eficientizarea și eliminarea oricăror posibilități de

fraudare a cheltuirii fondurilor publice prin firmele de casă ale unor baroni locali.

Un exemplu elocvent în acest sens este societatea Teldrum, controlată de Liviu Dragnea prin

interpuși, care, deși a primit din partea statului peste 200 000 de milioane de euro în ultimii 5 ani, azi

se află în insolvență, societate care și-a vândut toate bunurile imobile deținute fiului lui Liviu Dragnea,

la prețuri mult subevaluate. Astfel de situații, în care beneficiarii fondurilor publice sunt necunoscuți,

nu trebuie să mai existe.

Vă rugăm să votați împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.


Da. Vă mulțumesc, domnule senator.

N-am văzut această argumentație în expunerea de motive a propunerii legislative.

Dar, trecem peste acest subiect și dăm cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea

punctului de vedere al Executivului. Domnul secretar de stat György, da?

Vă rog.

Domnul György Attila – secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice:


Ministerul Finanțelor Publice, pe baza analizelor realizate de către Agenția Națională pentru

Achiziții Publice, nu susține inițiativa legislativă, întrucât modificările și interdicțiile propuse exced

prevederilor Directivei europene ce reglementează domeniul achizițiilor publice, existând riscul

declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului Viorel Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate

bancară și piață de capital, raport comun cu Comisia economică, industrii și servicii.




- 51 -

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere, având în vedere că acțiunile la

purtător sunt reglementate de Legea societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările și

completările ulterioare.



Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative.

Domnul senator Bădulescu.

Microfonul 2, vă rog.


Proiectul este similar cu alte proiecte depuse de aceeași inițiatori, despre care am discutat și

săptămâna trecută, iar opinia Grupului PMP nu s-a schimbat, întrucât noi vedem, din punct de vedere

juridic, necesitatea, dacă discutăm de desființarea unor forme de societăți comerciale, necesitatea

modificării Legii nr. 31 privind societățile comerciale și eventuale modificări în Codul civil.

A modifica o legislație derivată, secundară în momentul de față ar însemna ca să operăm ca

și… în mod discriminatoriu față de un tip de societate comercială care până la acest moment a fost

reglementată în mod legal.

Nu are importanță…, nu putem să pedepsim toate societățile comerciale din România de acest

tip doar de dragul sau pe idea faptului că în spatele unei societăți comerciale ar putea fi o anumită

persoană publică. Deși principiul pe care a fost gândită legea este corect, modul de punere în practică,

în inițiativă nu respectă din punct de vedere juridic. Dacă vreți, suntem de acord cu idea, dar nu putem

accepta forma juridică sub care a fost pusă această lege.

Motiv pentru care cred că soluția cea mai indicată ar fi, poate, retrimiterea la comisie,

propunere pe care v-o fac acum, pentru a putea discuta exact, pentru a nu fi respins acest proiect de

lege.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Dacă nu mai sunt o să vă rog să-mi îngăduiți să… Da?

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Mihail, senatorul Mihail.


Domnul senator Mihail. Vă rog.

- 52 -


Foarte scurt.

Antevorbitorul meu s-a referit la o pedeapsă pentru acele societăți comerciale. Cred că trebuie

să subliniem că nu e vorba de o pedeapsă propusă, este vorba de transparentizare și de a le face să fie

transparente în activitățile pe care le întreprind. În nici un caz nu e vorba de o pedeapsă. Există

modalități prin care pot să se conformeze, dacă într-adevăr vor să lucreze cu statul.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Dacă nu, o să vă rog să-mi îngăduiți să am eu o intervenție pe acest subiect.

(Domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Propunerea legislativă despre care vorbim este una care a mai fost discutată în urmă cu două

săptămâni în cadrul Senatului României. Am dat atunci câteva explicații. Am să insist astăzi pe câteva

chestiuni de natură tehnică, juridică, profesională și mai puțin pe chestiuni care sunt, în bună parte,

declarații politice.

În primul rând, problema societăților cu acțiuni la purtător se pune doar pentru o anumită

categorie de societăți. Este vorba de cele care sunt deținute public sau cele care sunt definite de

legislația privind valorile mobiliare ca fiind „societăți deschise”. În rest, toate societățile reglementate

de Legea nr. 31/1990 sunt societăți care au acționariat sau asociați la vedere.

În al doilea rând, istoric, Codul comercial român de la 1887 reglementa societatea anonimă pe

acțiuni, Codul comercial din 1938, Codul lui Carol al II-lea, care nu a intrat în vigoare niciodată, dar a

fost considerat avansat pentru vremea respectivă, reglementa, de asemenea, societățile pe acțiuni.

În al treilea rând, Legea nr. 31/1990, care a suferit modificări și completări importante în cei 27

de ani de aplicare, reglementează foarte limpede tipurile de acțiuni care pot fi deținute de societățile

comerciale: acțiuni nominative, acțiuni la purtător, acțiuni preferențiale cu drept de dividend prioritar.

Câteva trimiteri la textele normative în cauză, precizând de la început că Legea nr. 31 este pe

acquis-ul comunitar, ea a transpus toate directivele europene incidente în materie.

Art. 91 din Legea nr. 31/1990 prevede că în societatea pe acțiuni capitalul social este

reprezentat prin acțiuni emise de societate care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la

purtător. Acțiunile nominative pot fi convertite în acțiuni la purtător și invers prin hotărâre a adunării

generale extraordinare, în condițiile art. 115 din lege. Dreptul de proprietate asupra acțiunilor se

transferă prin simpla tradițiune a acestora, dacă sunt acțiuni la purtător.

Art. 49 din Legea nr. 98/2016, care trebuie avut în vedere – și lucrul acesta este adus în atenția

noastră și de Consiliul Legislativ –, prevede că autoritățile contractante au obligația să acorde

- 53 -

operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră

transparentă și proporțională. Iar art. 53 din același act normativ prevede că orice operator economic

are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în

comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară.

De asemenea, dacă privim ansamblul reglementării, putem să distingem două principii

fundamentale care stau la baza achizițiilor publice: principiul nediscriminării, ceea ce ni se propune

astăzi este o discriminare, și cel de-al doilea principiu este acela al posibilității oricărui agent economic

de a avea dreptul la un tratament egal.

Mai fac precizarea că art. 3 din același act normativ definește, la mai multe litere, noțiunile de

operator economic, de subcontractant, fără a exclude vreo categorie de operatori economici.

În ce privește dreptul Uniunii Europene, incident în această cauză, avem o directivă, nr. 2014/24 a

Uniunii Europene… a Parlamentului European și a Consiliului – scuzați-mă! –, care stabilește situațiile

în care autoritățile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora să excludă de la

participarea la o procedură de achiziție publică un operator economic. În reglementarea europeană nu

există o asemenea situație de excludere.

Ca urmare, principiul constituțional prevăzut de art. 148 alin. (2) din Constituția României și de

Curtea de Justiție Europeană, consacrat repetat, este acela al priorității dreptului european.

Care sunt soluțiile?

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator George-Edward Dircă.)

Numai puțin, domnule senator.

Care sunt soluțiile? V-am spus și data trecută, vă spun și astăzi: avem 111 din Legea nr. 31, cu

art. 67 din același act normativ și art. 123 din Legea nr. 31. Ce ne spun cele două texte, ca să nu le mai

dau citire:

Unu. Acționarii care dețin acțiuni la purtător au obligația să-și depună acțiunile cu 5 zile înainte

de ținerea oricărei adunări generale. Ca urmare, putem să stabilim oricând cine sunt acționarii unei

societăți, indiferent cum se numește ea; cele 5 zile se depun…, deci înainte de ținerea adunării generale

și obligația este ca încă 5 zile după să fie menținute la societate.

Și al doilea lucru care trebuie spus foarte clar: dividendele se distribuie acționarilor care sunt

înscriși în evidențe la data de referință stabilită de adunarea generală.

De asemenea, vreau să vin și eu să susțin opinia exprimată aici de domnul senator Bădulescu,

pentru că fondul problemei este altul.

În primul rând, trebuie să modificăm Legea nr. 31/1990, care e dreptul comun în materie de

societăți comerciale, și nu legislația care privește achizițiile publice.

- 54 -

În al doilea rând, trebuie să modificăm Codul civil și cred că trebuie să reintroducem în Codul

civil și în Legea nr. 31 noțiunile de „societate comercială” și „contract comercial”, care, nejustificat, au

fost scoase din legislația internă prin legea de punere în aplicare a Codului civil.

Și, în al treilea rând, cred și astăzi că trebuie să ne propunem să adoptăm un Cod comercial,

pentru că raporturile juridice comerciale sunt cu o anumită specificitate față de raporturile civile în

sens larg. De aceea, eu cred că un efort pe care ar trebui să-l facem este acela de a face un Cod

comercial în care să reglementăm noțiunile acestea de „întreprindere comercială”, de „profesionist” și,

de asemenea, să reglementăm obligațiile comerciale în ceea ce înseamnă specificul lor, procedura de

insolvență și procedurile premergătoare insolvenței.

Și la fel de important este faptul că sunt dezbateri, într-adevăr, în Parlamentul European pe

materia societăților cu acțiuni la purtător. În măsura în care va exista o directivă, cu ocazia acestor

modificări, să transpunem această directivă în dreptul intern.

Ca urmare, eu cred că sunt suficiente argumente care să susțină raportul comisiei de specialitate

a Senatului României.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Dacă mai sunt alte discuții pe marginea acestui proiect.

Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte

din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.


Cu 65 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul de respingere a fost

adoptat, ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Mergem la punctul 6…


Radu-Mihai Mihail.


Domnule senator Mihail, vă rog, dacă e vorba de explicația votului. Microfonul 2.


USR a votat pentru principiul transparenței. Și am înțeles că…, din luările de cuvânt pe care le-am

auzit, că singurele motive pentru care majoritatea nu a votat această lege sunt motive legate de tehnica

legislativă, așa că așteptăm cu interes ca PSD să voteze pentru modificarea Legii nr. 31 a societăților

comerciale în acest sens, al transparenței.

- 55 -

Mulțumesc.



*

Mergem la punctul 6, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 100/2016

privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. (L467/13.11.2017)


Dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc.

Inițiatorii? Nu sunt.


Executivului, domnul secretar de stat Attila György.

Vă rog.

Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține nici de această dată inițiativa legislativă, întrucât din

analiza ANAP rezultă că propunerile de modificări exced prevederilor Directivei europene care

reglementează domeniul concesiunilor de servicii și lucrări, existând riscul declanșării unei proceduri

de infringement împotriva României.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș…


Membrii celor…


… pentru raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital

și Comisiei economice, industrii și servicii.



Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări din partea senatorilor, luări de cuvânt pe tema în dezbatere. Nu avem.

- 56 -

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul de respingere.


Cu 65 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul de respingere a fost

adoptat, ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Se solicită listă de vot.

*

Mergem la punctul 7, Proiectul de lege privind participarea României la majorarea de capital a

Băncii Internaționale de Investiții. (L500/27.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului.

Domnul secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice György Attila. Vă rog.


Mulțumesc.

Prezentul act normativ are în vedere participarea României la majorarea de capital a Băncii

Internaționale de Investiții cu suma de 4 milioane de euro, astfel încât cota României să crească de la

5,9% la 7,17%.

Vă rugăm să fiți de acord cu acest proiect de act normativ.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


capital, domnul senator Viorel Arcaș.


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere,

fără amendamente.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt, din partea senatorilor, întrebări. Luări de cuvânt pe marginea proiectului? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

- 57 -

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria

legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege.


Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul a fost adoptat.

*

Mergem la punctul 8, Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 70/2015

pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea

sistemelor moderne de plată. (L497/27.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul secretar de stat György Attila, Ministerul Finanțelor Publice.


Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune introducerea unei excepții privind documentele

justificative prezentate la momentul plății, în sensul nesolicitării documentației standard în cazul

plăților fără numerar.

Vă rugăm să fiți de acord cu această inițiativă.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului Viorel Arcaș, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață

de capital, pentru prezentarea raportului.


Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia economică, industrii și servicii a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social, la fel, aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.



Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului. Nu avem.

- 58 -

Scuzați-mă. (Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Lupu Victorel.

Microfonul 4.

Domnul Victorel Lupu:

Reglementarea aceasta, care dă posibilitatea persoanelor fizice autorizate, persoanelor juridice,

întreprinzătorilor individuali să transfere sume în contul persoanelor fizice prin instrumentele de plată

cu acces la distanță, cred că va fi foarte bine primită de cei în cauză și, de asemenea, cred că constituie

o acțiune de debirocratizare, lucru care, sigur, nu cred că va împiedica pe cineva să dea un vot pozitiv

reglementării.

Mulțumesc.



Dacă mai sunt intervenții. Înțeleg că nu.



Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria

legilor ordinare.




Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul a fost aprobat.

*

Mergem la punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015

– Codul fiscal în sensul abilitării consiliilor locale să poată hotărî scutirea sau reducerea

impozitului/taxei pe clădiri pentru clădirile de tip sală polivalentă – sală de sport aflate în proprietatea

unităţii administrativ-teritoriale. (L413/30.10.2017)


Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii. Nu avem.

Ca urmare, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului.



Mulțumesc.

- 59 -

Prin inițiativa legislativă se propune acordarea drepturilor consiliilor locale de a aproba scutiri

sau reduceri pentru taxele locale pe clădiri și pe teren datorate unității administrativ-teritoriale de către

operatorii concesionari ai sălilor polivalente.

Guvernul nu susține introducerea acestei scutiri în Codul fiscal.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


capital, domnul Arcaș Viorel. Vă rog.


Membrii comisiei au reanalizat propunerea legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al

Guvernului, iar în urma votului exprimat, aceasta nu a întrunit majoritatea voturilor senatorilor

prezenți necesară pentru un raport de admitere.

În consecință, comisia a hotărât să adopte raport suplimentar de respingere.


Mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt. Da.

Domnule senator Tánczos Barna, microfonul 2. Vă rog.

Domnul Tánczos Barna:


Vorbim de același lucru a nu știu câta oară. Vorbim de acele investiții care s-au realizat din

fonduri publice, dar administrarea acestor baze sportive, pentru că ar trebui să vorbim în general

despre bazele sportive, reprezintă o activitate care nu mai este una strict de management public.

Aceste baze sportive în anumite situații oferă spațiu atât pentru activități sportive, cât și pentru

activități economice.

Într-adevăr, unii au pus problema ajutorului de stat în cazul în care aceste facilități intră pe

piața liberă, oferind la anumite prețuri, poate subvenționate, servicii de găzduire pentru anumite

evenimente.

Sunt convins de faptul că managementul eficient al acestor baze sportive, indiferent dacă

vorbim de săli polivalente, indiferent dacă vorbim de săli de sport, bazine de înot, patinoare, alte

facilități sportive, managementul profesionist se poate realiza doar în cazul în care ele ajung la un

operator economic deținut de primărie și, în cazul acesta, din păcate, legislația actuală, pune într-o

situație defavorabilă administratorul acestei baze sportive, obligându-l să plătească impozit. Valoarea

acestor baze sportive este imensă. Vorbim de milioane de euro, de sute de mii de euro în cazul... Da,

- 60 -

chiar și în cazul celor mai mici facilități, vorbim de milioane de euro. Impozitul este o povară care nu

poate fi suportată în cazul în care facilitățile respective oferă posibilitatea desfășurării activităților

sportive.

Ceea ce propune proiectul de lege este o chestiune similară cu un proiect depus de UDMR anul

trecut ca, în cazul în care administrarea bazelor iese din sfera directă a primăriei și nu se mai face

printr-o direcție internă sau un serviciu intern al primăriei, ci printr-o societate înființată de primărie de

exemplu, impozitul să nu mai fie... sau să existe posibilitatea autorității locale să acorde o scutire.

Legea nu scutește implicit nicio bază sportivă de plata impozitului în acest caz, ci oferă autorității

publice locale ca, de la caz la caz, să aprobe o scutire de impozit pe clădire și pe teren.

Legea ar trebui completată cu bazinele de înot, cu patinoarele, cu celelalte facilități sportive,

dar, în sine, principiul este corect, motiv pentru care noi susținem această inițiativă legislativă, poate

chiar ar fi nevoie de o dezbatere mult mai amplă.

La comisie am renunțat să mai insist, pentru că, printr-o excepție incredibilă, domnul ministru

participă la ședințele noastre, domnul ministru Teodorovici, excepție pentru că ceilalți miniștri nu

obișnuiesc niciodată să participe la comisiile de specialitate.

Domnul ministru a promis o abordare generală și a promis că va veni din partea Guvernului cu

o inițiativă prin care se rezolvă această problemă. Totuși, cred că, dacă tot avem pe ordinea de zi

această propunere legislativă, ar fi bine să aprobăm inițiativa, să meargă la Cameră și, în cadrul

dezbaterilor de la Cameră, Ministerul Finanțelor poate să vină cu propunerile de rigoare și să

completeze sau să modifice acest proiect de lege.

UDMR va vota „pentru”.

Mulțumesc.



Dacă mai sunt alte... Da. Domnul senator Bădulescu Dorin. Microfonul 2.


De foarte mult timp discutăm despre autonomie locală. Acum, suntem puși în fața faptului…

prin acest proiect de lege suntem puși în fața faptului să dăm mai multă autonomie consiliilor locale,

unităților administrativ-teritoriale în sensul de a putea, de la caz la caz, să acorde scutiri de taxe și

impozite pentru aceste bunuri care sunt menționate în cuprinsul proiectului de lege. Principiul este

extrem de corect. Nu văd care ar fi problema din punctul de vedere al Ministerul Finanțelor pentru că,

oricum, rămânând în administrația unităților administrativ-teritoriale, aceste impozite nu sunt achitate.

Deci nu există niciun fel de pierdere la buget, așa cum s-a invocat de reprezentantul

Guvernului. Și așa, foarte multe din aceste baze sunt administrate așa cum sunt și nu există

- 61 -

posibilitatea încasării taxelor, iar în măsura în care nu sunt administrate eficient printr-o societate,

printr-un management eficient, chiar în cadrul unor societăți comerciale ale primăriei, atunci, avem de-a

face cu o problemă pe care putem acum să o tranșăm și să rezolvăm problema printr-un vot pozitiv

asupra acestui proiect de lege.

Evident, proiectul de lege merită anumite îmbunătățiri, dar, în principiu, este corect gândit și,

atunci, Grupul PMP va vota pentru proiectul de lege și împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.



Dacă mai sunt alte opinii pe marginea proiectului?

Domnul senator Marcel Vela. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui proiect susținut de aproape toate partidele, ceea ce înseamnă că există o

problemă în acest domeniu și problema pe care o încearcă toți primarii, indiferent de culoare politică,

este aceea de a se confrunta cu problemele financiare și cu dorințele comunității.

Fiecare comunitate dorește să fie reprezentată de sportivi care sunt ambasadorii județului, ai

comunității în diferite domenii. Așa cum știți, și în fotbal, și în volei există cluburi în România, în

prima ligă, susținute doar de autoritățile locale, pentru că problema în România este mult mai adâncă,

sportul în general nu este susținut, nu este încurajat în a fi gestionat, manageriat de investitori din zona

privată.

Și această dorință de a fi reprezentată o comunitate în plan sportiv o susțin doar consiliul local,

consiliul județean, primarul și cei care au o responsabilitate față de tinerele generații de a se afirma în

sport.

Consecința acestei situații neclare, confuze duce, așa cum știm cu toții, la un nivel scăzut al

sportului la nivel național. Dacă faceți o analiză a ultimilor ani în care România a fost reprezentată în

competiții internaționale, o să vedeți că în Uniunea Europeană suntem pe ultimele locuri.

Acest pas de a ajuta comunitățile locale toți reprezentanții partidelor politice aflați în Senat prin

a acorda o măsură, o facilitate de a nu cheltui bani de la buget și pentru a plăti aceste impozite este

bine-venit.

Așadar, Partidul Național Liberal susține această inițiativă și cred că împreună putem face un

bine comunităților noastre.

Mulțumesc.

- 62 -



Domnul senator Mihail Radu. Microfonul 2.


Vă mulțumesc.

Sălile polivalente sunt active, extrem de importante pentru comunități și pot avea un rol foarte

important în dezvoltarea acestora. Este adevărat că managementul performant este absolut necesar în

gestionarea oricărui bun pe care comunitatea trebuie să-l exploateze, însă considerăm că e necesar să

dăm cât de multe instrumente putem acestei comunități pentru a putea să ofere activități utile comunității.

În concluzie, vom susține și noi, Grupul USR, această propunere legislativă.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Matei Constantin. Microfonul nr. 3, domnule senator.

Domnul Constantin-Bogdan Matei:

Mulțumesc.


Am ascultat cu mare atenție intervențiile colegilor mei și văd că am mers într-o direcție, una

foarte bună, aceea de a vorbi despre management sportiv. Dar, când vorbim despre un management

sportiv de calitate, nu cred că trebuie să ne rezumăm la ceea ce înseamnă scutirea de impozite a unei săli

polivalente, pentru că într-un management sportiv trebuie să luăm în considerare trei lucruri esențiale.

1. Cum reușim să dezvoltăm sportul de masă?

2. Cum reușim să promovăm sportul de performanță?

3. Și cum reușim să ne menținem la un nivel foarte înalt, când vorbim despre sportul de înaltă

performanță?

Ascultam cu mare atenție intervenția colegului meu care spunea că România, din punctul de

vedere al sportului de performanță și înaltă performanță, la nivelul Uniunii Europene se află undeva pe

un loc foarte inferior. Nu știu unde este statistica dumnealui, însă eu știu că România are ambasadori

excepționali când vorbim despre sport și rezultatele sportive de înaltă performanță cred că le

cunoaștem și noi.

Ba, mai mult de atâta, cred că, dacă vom aproba acest proiect de lege, vom fi nevoiți din nou ca

după o săptămână-două sau chiar trei să-l modificăm din nou.

Propunerea mea pentru dumneavoastră este ca, din nou, să reușim împreună să facem un

proiect legislativ în care să vorbim de scutiri de impozite nu numai pentru săli polivalente, ci și pentru

- 63 -

grădinițe, dacă vreți, că sunt și ele la fel de importante, dar și pentru spitale, dar și pentru școli, pentru

că și din școli, să știți, că de acolo provin baza și resursa umană pentru ceea ce înseamnă sportul de

performanță și sportul de înaltă performanță.

Vă mulțumesc frumos.



Dacă mai sunt intervenții... Rugămintea, scurt și la obiect. Eu am dat cuvântul reprezentanților

fiecărui grup parlamentar.

Domnul Coliban.

Domnul Allen Coliban:


Nu pot să nu aud despre performanță sportivă, vorbindu-se de la microfonul Senatului, să nu

intervin. Pentru mine intervenția anterioară a sunat ca un raport din statul paralel, unul în care România

are performanță sportivă și e pe înalte culmi de civilizație și progres.

Vă reamintesc că la ultima olimpiada de vară, acolo unde în 1984 eram locul 4 la națiuni, noi

am fost acum sub poziția 60 și că infrastructura de care dispunem este una la pământ. Puteți vorbi

aproape toate sporturile de treaba asta, iar orice măsură care vine să ajute sportul și să ajute autoritățile

locale să opereze și să facă management pe bazele sportive considerăm că este una bine-venită.

Deci haideți să nu vorbim ipocrit despre performanță, cu un program de guvernare cu 1% către

sport, când vedem care sunt banii care se alocă. De fapt, sunt total diferiți de această sumă.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Doamna senator Lavinia Craioveanu, ultima luare de cuvânt pe această temă.



Foarte scurt. Vreau să fac o precizare că, la momentul actual, conform legislației în vigoare, nu

se datorează impozit sau taxă pe clădiri aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a

unităților administrativ-teritoriale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice sau

agrement.

Or, acordarea de facilități pentru persoanele care concesionează, închiriază sau sunt titularii

dreptului de administrare sau de folosință asupra încăperilor folosite pentru astfel de activități ar

diminua veniturile autorităților administrațiilor publice locale și așa insuficiente, necunoscând

impactul financiar.

- 64 -

Cred că este mai bine să nu ne pripim și să așteptăm inițiativa Guvernului, așa cum domnul

ministru de finanțe a promis în comisie.

Mulțumesc.



Stimați colegi,


Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului raportul de respingere.


Cu 66 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost

adoptat. Ca urmare, și propunerea legislativă este respinsă.

*

Mergem la punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor

acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene. (L526/11.12.2017)

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat György Attila, pentru

prezentare. Vă rog.


Mulțumesc.

În proiectul de act normativ se reglementează posibilitatea de a utiliza veniturile încasate din

dobânzile acumulate la fondurile ex-ISPA pentru compensarea unor cheltuieli neeligibile stabilite prin

acte emise de autoritatea de management ex-ISPA și care revin în sarcina beneficiarilor de proiecte.

Vă rugăm să fiți de acord cu această inițiativă guvernamentală.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară

și piață de capital, pentru prezentarea raportului.


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, în unanimitatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

- 65 -


Mulțumesc.

Dacă sunt întrebări, luări de cuvânt pe marginea propunerii? Nu avem.



Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.



Cu 101 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, inițiativa a fost adoptată.

*

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din

Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

(L469/05.09.2016)

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat de la Ministerul Justiției, Sofia Mariana Moț... Nu este.

Vă rog. Microfonul 10, doamnă secretar de stat.

Doamna Diana Severin – secretar de stat la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Bună ziua!

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementarea modificarea și completarea dispozițiilor

Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu

modificările ulterioare, intervenția legislativă vizând următoarele aspecte:

- modificarea art. 66 din lege în sensul extinderii imunității penale a judecătorilor Curții

Constituționale, astfel încât aceștia să nu poată fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau

trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale.

- abrogarea alin. (3) al art. 68 în sensul eliminării posibilităților unui judecător, numit pentru un

mandat cu o durată mai mică de 3 ani, să poată fi numit la reînnoirea Curții Constituționale pentru un

mandat complet de 9 ani.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări,

domnul senator Cazanciuc Robert, pentru prezentarea raportului.

- 66 -



Stimați colegi, o precizare. Mai întâi, ceea ce a spus doamna secretar de stat se referă la punctul

12 de pe ordinea de zi, nu la punctul 11. Noi azi avem spre dezbatere trei puncte referitoare la Curtea

Constituțională.

Primul dintre ele, inițiativa unui coleg deputat, se referă la cvorumul de ședință, și anume propune

modificarea art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

pentru punerea în acord cu art. 67 și 76 din Constituția României și Decizia nr. 989/2008 a Curții

Constituționale.

Potrivit celor reținute în această decizie, adoptarea legilor ordinare și a hotărârilor celor două

Camere se face cu votul majorității membrilor prezenți în fiecare Cameră, în condițiile în care numărul

acestora se ridică la cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor fiecărei Camere, în condițiile

respectării cvorumului legal de adoptare prevăzut de art. 67 din Constituție.

Comisia juridică a adoptat un raport de admitere, cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.



Dacă sunt întrebări adresate inițiatorilor sau luări de poziție pe marginea acestui proiect? Da.

Doamna senator Pauliuc Nicoleta. Vă rog.

Microfonul 2.

Doamna Nicoleta Pauliuc:


Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota astăzi „pentru”.

Propunerea legislativă de astăzi a domnului deputat PSD Eugen Nicolicea de punere în acord a

Legii nr. 47/19 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu deciziile

aceleiași Curți demonstrează, de fapt, duplicitatea actualei puteri. Când punerea de acord se face pe o

cauză justă, cum este cea de față, nu mai e nevoie nici de comisii speciale și nici de alte declarații.

Deci PNL va vota pentru acest proiect de lege și va susține orice demers al oricărei formațiuni

politice pentru o justiție puternică și independentă.


Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

- 67 -


Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Nu. Iertați-mă. Procedură. Domnule Șerban Nicolae, vă rog.

Domnul Șerban Nicolae:


Stimați colegi,

Am mai făcut-o și săptămâna trecută la propunerea unui alt lider de grup. Vă rog să fiți de

acord… Solicit plenului Senatului, să votăm astăzi proiectele de lege care privesc Curtea

Constituțională. Ele stau de foarte multă vreme pe rolul Parlamentului. De altfel, așa cum a menționat

și doamna senator Pauliuc puțin mai devreme, acest proiect legislativ privește corectarea unei chestiuni

care a fost reglementată în Regulamentul Senatului. La Cameră s-a notat același lucru, a rămas doar

restantă Legea Curții Constituționale, este vorba despre cvorumul de vot la alegerea judecătorilor

desemnați de Senat, respectiv de Camera Deputaților.

De aceea, vă rog să fiți de acord, fiind legi organice și care nu cred că ridică probleme de

partizanat politic, să votăm astăzi și votul final pe propunerile legislative și pe raport.

Mulțumesc.



Pentru că avem această propunere, trebuie să o supun votului.


86 de voturi pentru, 14 de voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea a fost aprobată.

Ca urmare, propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise a propunerii

legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.


Raportul cu amendamente am să-l supun votului.


Cu 93 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, raportul cu amendamente admise a

fost adoptat.

Ca urmare, supun votului propunerea legislativă.


Cu 93 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

- 68 -

Listă la ... Și la punctul 8 solicitați listă. La punctul 8 și punctul 11, listă pentru grupurile

parlamentare.

Domnul George-Edward Dircă (din sală):

Motivarea votului.


Mergem la punctul 12 al ordinii de zi. Avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea....


Scuze, Wiener.


Ce este?

Domnul Mario-Ovidiu Oprea(de la prezidiu) :

A ridicat mâna Wiener.


Domnule senator, cu titlu de excepție, o să vă rog să nu mă întrerupeți… să nu mă mai..., acum

vă dau cuvântul, dar vă rog să nu mai întrerupeți în momentul când am trecut la următorul punct.


Nu, solicitarea de motivare a votului era făcută imediat după

vot, nu am întrerupt nimic.


Dacă nu am observat eu, îmi cer scuze.

Vă rog.


Grupul USR a votat împotriva acestei legi.

Considerăm că, dincolo de orice raționament juridic, care poate să fie valid sau discutabil –

oportunitatea scăderii numărului de oameni care legitimează în Senat, respectiv în Camera Deputaților

– un judecător la Curtea Constituțională poate reprezenta o scădere a legitimității unei instituții care a

devenit arbitru într-o democrație din ce în ce mai convulsivă în România.

De aceea, Grupul USR, repet, a votat „împotrivă”.


În regulă. Doamna senator Pauliuc, pe același subiect. Rugămintea, scurt și la obiect.


Scurt. Scurt și la obiect, da.

- 69 -

La punctul 11, da, PNL a votat pentru adoptarea acestui proiect legislativ, dar, domnule

președinte și stimați colegi, atragem atenția că prin modificarea art. 68 paragraful 2 alin. (3) se va

introduce în cuprinsul legii o vulnerabilitate de neconstituționalitate. Putem ajunge în situația aberantă

în care însăși funcționarea Curții Constituționale să contravină prevederilor Constituției României.

PNL nu crede că parcursul unui judecător de la Curtea Constituțională trebuie să aibă ca model

președinția domnului Ion Iliescu, la care nu s-a luat în calcul mandatul incomplet.


Am înțeles. N-am înțeles la ce v-ați referit.


Ne-am referit la punctul 11, pentru că dumneavoastră ați spus că s-a votat deja punctul 11 și am

ajuns la punctul 12.


Încă n-am intrat pe dezbateri generale, asta voiam să spun.

Ca urmare...


Am spus că am votat toate legile...

*


Revenim la punctul 12, Propunerea… N-am apucat nici măcar să prezint proiectul ca atare.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii Constituţionale. (L76/18.04.2017)


Inițiatorul, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț,

Ministerul Justiției. Vă rog.

Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat la Ministerul Justiției:


Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 47 din 1992 privind

organizarea și funcționarea Curții Constituționale. (Discuții la prezidiu.)

Se propune modificarea art. 66 din lege în sensul extinderii imunității penale a judecătorilor

Curții Constituționale, astfel încât aceștia să nu poată fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați

sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului, la cererea ministrului justiției, sesizat de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte.

- 70 -

Se propunea în inițiativa legislativă abrogarea alin. (3) al art. 68 în sensul eliminării posibilității

unui judecător, numit pentru un mandat cu o durată mai mică de 3 ani… să poată fi reînnoit pentru un

mandat complet de 9 ani.

Și o ultimă propunere din proiectul inițial era completarea art. 69 cu un nou alineat, respectiv

alin. (4), în sensul introducerii opțiunii judecătorului Curții Constituționale ca, după expirarea

mandatului, să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen.

Această propunere legislativă, în forma pe care am expus-o, este susținută de Guvern, însă, pe

parcursul procesului legislativ, această formă a propunerii legislative a fost amendată, astfel încât, din

punctul de vedere al Guvernului, apreciem că oportunitatea amendamentelor admise este la latitudinea

Parlamentului.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc Robert, Comisia juridică de numiri, disciplină,

imunități și validări – cu rugămintea pentru persoana care este în rândul 4 și nu-i membru al Senatului

să părăsească sala.

Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu) :

Vorbește la telefon.


Vorbiți și la telefon. Pe rândul domnului Goțiu este o persoană care nu-i membru al Senatului,

vorbește și la telefon. Rugămintea este să mergeți în afara sălii. (Discuții în sală.)

Domnul George-Edward Dircă (din sală):

Este inițiator.


Am înțeles.


Nu este locul lui acolo.


Locul este altul, nu acolo. Vă rog frumos.


Să treacă la inițiatori.


Atunci, să treacă la inițiatori.

Deci rugămintea este...

Stimați colegi,

Rugămintea este să respectăm regulile de funcționare a Senatului și nu altceva.

- 71 -

Da, domnule senator, vă rog, pentru prezentarea raportului.



Având în vedere că proiectul a fost prezentat de două ori de Guvern, n-o să insist asupra lui.

Comisia juridică a analizat propunerea și a hotărât să adopte un..., cu majoritate, un raport de

admitere, cu amendamente admise.

Prin conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră

decizională.

Mulțumesc.



Dacă sunt luări de cuvânt pe marginea propunerii legislative.

Domnul senator Dircă. Microfonul 2.

Domnul George-Edward Dircă:

Domnilor colegi,

Prin această lege urmează să creăm superimunități pentru o categorie de judecători, și anume pentru

judecătorul constituțional, care devine aproape imposibil de reținut, de urmărit penal sau de arestat.

În acest moment, după ce vom vota această lege, pentru încuviințarea urmăririi penale a unui

judecător al Curții Constituționale va fi nevoie de votul a 6 dintre cei 9 membri.

În acest fel, creăm o discriminare între judecătorii constituționali și magistrații de drept comun,

care, să ne reamintim că, în ultima perioadă, sunt supuși unui asediu prin modificările aduse Legilor

justiției nr. 303, 304 și 317.

Pe de altă parte, vă rog să aveți în vedere că judecătorul constituțional trimis în judecată –

chiar așa, aproape imposibil în această situație – va putea să facă parte din complet, în schimb ce un

judecător de drept comun este suspendat de drept.

Apreciem că această discriminare nu trebuie să existe și judecătorii trebuie tratați în același fel.

Pe de altă parte, o altă curiozitate a acestei legi cu care nu suntem de acord este faptul că un

judecător, ce a fost numit pentru continuarea unui mandat, poate obține un nou mandat.

În situația ipotetică în care un judecător al Curții Constituționale încetează din viață la numai o zi

după ce a fost numit în acea funcție și este numită o altă persoană în locul lui, vom ajunge în situația în care

unul dintre judecători poate avea două mandate consecutive, deși Constituția interzice acest lucru.

Vă rog să reflectați cu atenție și să respingeți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.


Și eu.

- 72 -

Dacă sunt alte intervenții. Nu sunt.


Trecem la votul asupra propunerii legislative, așa cum am aprobat ceva mai devreme.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.


Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 2 voturi pentru, 93 de voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul cu amendamente a fost respins.

(Aplauze. Intervenție neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)

Da, iertați-mă.


Supunem votului propunerea, da?


Supunem votului propunerea legislativă.


Cu 81 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.


Vlad Alexandrescu.


Domnul Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,


Grupul senatorilor USR a votat împotriva acestei legi, care este o încercare a majorității

parlamentare de a cumpăra pe judecătorii Curții Constituționale.


Vă mulțumim.

*

Mergem la punctul 13, Propunerea legislativă pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 9,

Justiţia, al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare conform Legii de ratificare nr. 282/2007.

(L558/04.11.2013)


- 73 -



Cseke.


Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Vă rog.



Stimați colegi,

Aș face o propunere de procedură și ca inițiator, dar mai ales ca lider al Grupului UDMR.

Având în vedere că suntem în Camera decizională, nu suntem legați de un termen și sunt și elemente

noi legate de acest proiect legislativ, aș face propunerea să aprobați retrimiterea la comisie pentru patru

săptămâni a acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Vă supun votului această propunere.


Cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă se întoarce la

comisie pentru patru săptămâni.

*

Mergem la punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L155/02.04.2012)


Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Petru Andea, secretar de stat, Ministerul

Educației Naționale.

Domnul Petru Andea – secretar de stat la Ministerul Educației Naționale:



Guvernul nu susține această lege, întrucât ea ține să precizeze faptul că prin personal didactic se

înțelege personal didactic și didactic auxiliar. Or, Ordonanța nr. 49 din 2014 a rezolvat această

problemă, stabilind clar că prin personal didactic se înțeleg ambele categorii de personal.

- 74 -

Ca urmare, o precizare suplimentară în lege nu mai este necesară, chit că se referă la acordarea

gradațiilor de merit.

Deci nu susținem, pentru că este o dublă reglementare.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru

prezentarea raportului, domnul senator Liviu Pop.

Vă rog.

Domnul Liviu-Marian Pop:


În data de 4 octombrie 2017, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere pe considerentul că nu este necesară completarea

alin. (1) al art. 264, deoarece art. 88 din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014.

Prin urmare, personalul didactic auxiliar beneficiază de prevederile art. 264 alin. (1).

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre adoptare, plenului Senatului

raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din ... propunerea legislativă face parte

din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Nu sunt.


Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul, Cameră decizională.

Votul va fi luni, conform programării. Derogare au primit doar cele trei proiecte care priveau…

cele două proiecte care priveau Curtea Constituțională.

Punctul 16...

Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu) :

15.

- 75 -

*


15, iertați-mă, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

(L367/18.09.2017)


Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, da? Domnul senator... Vă rog. Microfonul 2.

Domnul senator Dănăilă Leon.

Domnul Leon Dănăilă:

Introducerea acestor cursuri de prim-ajutor în învățământul preuniversitar cred că este foarte

benefică prin faptul că duce la salvarea unor vieți de om prin învățarea unor tehnici care sunt destul de

simple și pot fi aplicate în cazuri de diferite urgențe, cum ar fi: masajul cardiac, respirația gură la gură

și mobilizarea, imobilizarea unor facturi. Dacă nu se fac aceste manevre, individul respectiv poate

muri sau poate căpăta complicații diferite.

Nenorocirea este că aceste manevre nu se învață nici în cadrul universităților de medicină. Acesta

este un mare defect al învățământului, care privează viața unor oameni, adică aceste manevre, care sunt

destul de simple, ar duce la salvarea unor vieți de om, așa încât propun să fie totuși votată această lege.


Mulțumim domnului senator Dănăilă, din partea inițiatorilor.


Executivului.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc.

Deci reținând argumentele în sprijinul acestei discipline, totuși vreau să precizez că Legea

nr. 1/2011 stabilește un alt cadru prin care se introduc disciplinele în programa școlară.

Ca urmare, nu este o practică, ca prin lege, la nivel de Parlament, să se introducă discipline în

programa școlară. Se încalcă... Mă rog, este o imixtiune în Executiv, în atribuțiile Executivului.

Ca urmare, Guvernul nu susține acest proiect de lege și, în general, nu a susținut acele proiecte

de lege care prevăd introducerea obligatorie a unor discipline în programa de învățământ, prin lege.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul

senator Liviu Pop.

- 76 -



În data de 4.10.2017, analizând propunerea legislativă și avizele primite, comisia a hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere pe considerentul că planurile-cadru și

programele școlare pentru disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii

din învățământul preuniversitar, sunt elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale

Ministerului Educației Naționale și se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.



În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt luări de cuvânt pe marginea proiectului.

Domnul senator Titus Corlățean.

Domnul Titus Corlățean:


Dezbaterea e foarte serioasă, foarte importantă și cred că trebuie tratată ca atare. Eu înțeleg – și

e corectă observația secretarului de stat – că acest proiect de lege nu poate fi acceptat, susținut din

rațiuni însă formale, faptul că nu prin lege se stabilește programa respectivă, ci, în ultimă instanță, prin

ordinul ministrului, în baza exercitării atribuțiilor departamentelor competente din minister.

Pe de altă parte, problema de fond rămâne și, practic, la nivel individual, eu aș face apelul ca

ministerul să se uite foarte serios la conținutul acestei propuneri, astfel încât, în interiorul instituției să

se proceseze pentru anul școlar următor și să se găsească o modalitate concretă, respectând prevederile

legii în vigoare, pentru ca această disciplină să apară și să fie tratată corespunzător.

Pot fi salvate foarte multe vieți și, din păcate, există o incultură foarte serioasă la nivelul

societății românești în materia acordării primului ajutor, în situații… dincolo de superficialitatea

științei că trebuie să punem mâini și să apăsăm pe piept. Nu, nu așa se face, sunt chestiuni foarte

serioase. Pot să vă spun că SMURD-ul, în fiecare an, organizează – și am avut curiozitatea să merg la

așa ceva – pentru cetățeni, pentru copii, pentru părinți…. De exemplu, în Parcul Kiseleff, anul trecut,

au venit cu o întreagă chestiune auto de... un tir cu toată aparatura. Au fost făcute simulări – foarte

mulți copii, foarte mulți părinți – și au fost extrem de utile chestiunile astea.

- 77 -

Am participat și eu, ca simplu cetățean, și vă spun că a fost extrem, extrem de util, oamenii au

plecat altfel și copiii altfel decât au venit. Deci, pe fond, treaba trebuie tratată foarte serios.

Mulțumesc.



Doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

În comisie am dezbătut și am apreciat propunerea pe care Grupul de senatori de la PNL au

făcut-o.

Formal, într-adevăr, nu putem accepta. Este bine de știut că în curriculumul învățământului

preuniversitar există o disciplină opțională care se numește „Educație pentru sănătate” și care are

asemenea abordări. În continuare, noi am recomandat în comisie ministerului să introducă asemenea

proceduri și în ceea ce numim îndeobște activitatea extracurriculară. Și, de aceea, vă adresez

rugămintea ca în minister să aveți asemenea abordări.

Vă mulțumesc foarte mult.



Domnul senator Wiener Adrian. Microfonul 1 sau 2.



Sigur, e incontestabilă necesitatea creșterii nivelului de cunoștințe în domeniul acordării ajutorului,

primului ajutor în cadrul populației. Este de dorit ca acest lucru să înceapă din băncile școlii. Marea

problemă aici este a formatorilor, a celor care ar trebui să pună în operă, să zic, în clasele în curs, la copii,

în clasele din școli acest lucru. Vă spun că s-au desfășurat în cursul anilor foarte multe astfel de inițiative

care vin din zona voluntariatului, din zona organizării informale a cadrelor medicale.

Ca să instituționalizezi în toate școlile din România și să fie o practică unitară, în primul rând,

cred că ar trebui pornit un proces de formare a celor care ar trebui să predea această disciplină sau în

zona extracurriculară să se creeze interfețe cu SMURD, UPU SMURD, astfel încât să poată să fie

predictibilă și instituționalizată întreagă această activitate.

Ca principiu, este bun. Problema este lipsa formatorilor, dincolo de formalismul legislativ, lipsa

mare a formatorilor în România pentru această disciplină.


Vă mulțumesc.

- 78 -

Doamna Emilia Arcan ( de la prezidiu):

Botnariu.


Domnul senator Botnariu Emanuel-Gabriel. Vă rog.

Microfonul 3.

Domnul Emanuel-Gabriel Botnariu:


Am auzit cu mare interes pledoaria colegilor.

Eu aș porni de la un principiu mult mai practic. Haideți să reînființăm cabinetele medicale

școlare și, apropo de formatori, pe cei care lucrează în aceste cabinete medicale școlare, care vor lucra,

de fapt, să-i punem să-i instruiască și pe elevi. Și aceste cursuri, într-adevăr, ar trebui puse numai... în

mod special, la liceu, dacă se poate. Pentru că acolo gradul de percepție e mult mai mare, mult mai

ridicat.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Matei Constantin-Bogdan. Microfonul 3.

Domnul Constantin-Bogdan Matei:


Într-adevăr, în învățământul preuniversitar avem nevoie de asemenea cursuri de prim-ajutor, și

asta v-o spun în calitate de profesor de educație fizică, pentru că știm că avem nevoie acolo. Cred că o

bună variantă ar fi ca de această problemă să se ocupe chiar profesorii de educație fizică. Pentru că,

dacă vorbim de cine se va ocupa de această problemă, n-o să găsim formatorii pe care să-i aducem în

unitățile școlare să se ocupe de asemenea problemă.

Și, așa după cum bine știți dumneavoastră, profesorii de educație fizică pot să facă ansamblu

sportiv sau echipe sportive, separat de norma pe care o au sau chiar în norma lor de 18 ore. Cred că

aici ar putea fi extins ca profesorii de educație fizică să poată să facă aceste cursuri de prim-ajutor.

Pentru că, altfel, vorbim de o nouă disciplină și atunci vorbim de o nouă încărcare a programei școlare

care, după cum bine știm – și astăzi vă vorbesc și în calitate de părinte – este una destul de stufoasă. Și

cred că va trebui să ne întrebăm dacă este bine să adăugăm în plus o disciplină de sine stătătoare sau să

dăm mai multe atribuții unor alte discipline cum ar fi educația fizică sau, de ce nu, biologia.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc.

- 79 -

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt. Nu mai avem.

Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerilor legislative.



Vot, luni, potrivit programului stabilit.

*

Trecem la punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 1 din 05.01.2011, versiune actualizată la 02.10.2015, privind educaţia naţională.

(L400/27.06.2016)


Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere, domnul

secretar de stat Petru.

Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc.

Deci această prevedere... inițiativa legislativă, prin prevederile sale, vine în contradicție cu

articole din alte legi, cum este, în primul rând, art. 272 din Legea educației naționale, unde se specifică

faptul că există dreptul la securitate al personalului și al copiilor, există mijloace video, audio-vizuale,

digitale pentru desfășurarea procesului didactic, dar nu pentru supravegherea a ceea ce face dascălul.

Art. 272 din Legea educației spune că, da, se poate supraveghea și înregistra activitatea didactică, dar

numai cu acordul cadrului didactic. Or, legea impune obligativitatea, deci nu lasă la latitudinea

cadrului didactic, iar în ceea ce privește școala, la latitudinea conducerii școlii, așa cum prevede

actuala Lege a educației, să instaleze astfel de mijloace video și digitale.

Mai mult, Codul muncii prevede că înregistrările în scop de supraveghere se pot face doar

pentru a se preveni acte de infracționalitate în circulația rutieră și așa mai departe.

Ca urmare, având în vedere aceste motive, și mai ales faptul că se introduce o obligație fiscală

pentru consiliile locale care ar trebui să finanțeze această dotare a tuturor sălilor de clasă cu mijloace

audiovizuale, deci pentru aceste motive, Guvernul nu susține proiectul legislativ.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 80 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul

senator Liviu Pop.

Vă rog.



În data de 4.10.2017, membrii comisiei au analizat propunerea „legislativă, avizele primite și punctele

de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere pe considerentul

că nu se pot introduce prevederi care privesc dreptul la securitate al copiilor și nici nu se poate schimba

denumirea secțiunii în „Dreptul la securitate al profesorilor și al copiilor”, așa cum se propune, deoarece

Secțiunea a IX-a „Dreptul la securitate al personalului didactic” face parte din Titlul IV – „Statutul

personalului didactic” – al Legii nr. 1/2011.

Totodată, Legea educației naționale nr. 1/2011 stipulează la art. 86 modul în care unitățile de

învățământ, împreună cu părinții, colaborează în beneficiul copiilor, nefiind oportună obligativitatea

utilizării mijloacelor de supraveghere video.





Vă mulțumesc.


Mulțumesc.


Nu avem.



Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.



Ca urmare, votul, luni, conform programului stabilit.

*

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. (L43/13.03.2017)

Declar dechise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.


- 81 -

Domnul senator Cseke Attila.



Situație similară cu proiectul legislativ anterior. Nu suntem legați de un termen de adoptare,

fiind Cameră decizională. Este un proiect legislativ care ar întări rolul Parlamentului. Eu cred că prin

retrimitere la comisie se poate ajunge la o soluție prin care acest proiect legislativ să fie îmbunătățit.

Vă fac deci propunerea, în calitate de lider, de a aproba retrimiterea la comisie, trei săptămâni.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Avem o propunere de retrimitere la comisie.

O supun votului dumneavoastră.


Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere a fost

aprobată.

*

Mergem la punctul 18. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr. 504

din 11 iulie 2002 a audiovizualului. (L361/12.09.2017)

Dau cuvântul…

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii…

(Domnul senator Vlad-Tudor Alexandrescu solicită cuvântul.)

Aveți pe procedură? Numai puțin.


Dau însă înainte cuvântul domnului senator Bădulescu.

Microfonul 2, vă rog. (Discuții la prezidiu.)


În calitate de inițiator, aș solicita permisiunea Senatului de a trimite… de a fi de acord să

retrimitem la comisie acest proiect, termen – două săptămâni, pentru a fi ajustat. Sunt niște… anumite

observații făcute de Consiliul Legislativ și câteva îmbunătățiri care se pot face. În esență, ideea este

bună. Urmează ca dumneavoastră să decideți dacă mai lucrăm puțin la ea.

Mulțumim.


Mulțumesc.

Avem această propunere pe care o supun votului.

- 82 -


Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea legislativă a fost

retrimisă pentru două săptămâni la comisia de specialitate.

Mergem la punctul următor.

*

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148 din 26 iulie

2000 privind publicitatea, precum și a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului. (L467/05.09.2016)


Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent.


Executivului.

Domnul secretare de stat, Gheorghe Popa, Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Scurt și la obiect, cu rugămintea că avem doar cinci minute din programul de lucru.

Domnul Gheorghe Popa – secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale:



Guvernul României consideră că prin promovarea acestei inițiative legislative se poate bloca

activitatea legală de promovare a jocurilor de noroc on-line care au alt specific și, în felul acesta, s-ar

putea crea o premisă de discriminare și, în același timp, de neconcurențialitate între operatori de jocuri

de noroc tradiționale și cei de la distanță.

Pe de altă parte, considerăm că s-ar produce o ingerință în piața de servicii audiovizuale a

Uniunii Europene, îngrădind publicitatea pentru jocuri de noroc în cadrul serviciilor media

audiovizuale, aflate sub jurisdicția României, în timp ce publicitatea pentru aceste jocuri de noroc ar

putea fi difuzată în continuare de canale transmise în România, întrucât respectivele canale TV se află

sub jurisdicția altor state membre în care nu există dispoziții care să interzică comunicările

audiovizualule de acest tip.

În consecință, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Radu Preda.

Domnul Radu-Cosmin Preda:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. (Discuții la prezidiu.)

- 83 -

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, aviz favorabil

din partea Consiliului Economic și Social.

Guvernul nu susține această inițiativă.

Punctul de vedere al Consiliului Național al Audiovizualului este de nesusținere a acestei

inițiative.

În urma dezbaterilor din ședința din 24 octombrie, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media, supune plenului Senatului, spre dezbatere, raportul de

respingere și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148 din 26 iulie 2000

privind publicitatea, precum și a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări?

Domnule senator Dănăilă, vă rog.

Domnul Leon Dănăilă :

Problema jocurilor de noroc este foarte bine studiată în facultățile de psihologie, eu fiind

absolvent al acestei facultăți. S-au scris cărți întregi cu privire la acest fapt și s-a notat că sunt un fapt

foarte malefic, la un moment dat, aceste jocuri. Din cauza aceasta este… nu recomand… să nu fie

permisă publicitatea acestor jocuri de noroc în spații… și nepracticarea acestor jocuri de noroc în spații

libere.

Trebuie un control cât mai… foarte accentuat asupra acestor jocuri de noroc prin faptul că

ludomania poate duce chiar la apariția sinuciderilor, astfel încât este un fapt foarte malefic acest lucru.

De a ne feri de jocurile de noroc… Trebuie să avem în vedere faptul însă că unii indivizi se

nasc cu predispoziții la aceste jocuri de noroc, astfel încât nu-i putem acuza pentru acest fapt, dar o

mare parte din ei sunt vinovați din cauza educației. Trebuie să luăm toate măsurile pentru ca educația

elevilor și a tinerilor să nu fie îndreptată spre acest fapt.

În ultimul timp a apărut și un fapt asupra maniei față de muncă. Să știți că s-au descris lucruri

foarte interesante în… din acest punct de vedere, încât se recomandă ca indivizii să nu facă abuz de

muncă. Unii spun că: „Vai, de ce trebuie să muncesc? De ce trebuie să mănânc? De ce trebuie să

dorm? Ca să nu mă duc la muncă?!”

Să știți că mania față de muncă este la fel de malefică ca și drogurile respective, astfel încât vă

recomand să nu căpătați această manie față de muncă, să respectați cele 8 ore de muncă, 8 ore de

odihnă și 8 ore de somn. Mania față de muncă este tot atât de malefică ca și jocurile de noroc, ca și

drogurile și ca și alte manii pe care noi le știm.

- 84 -




Domnul senator Romașcanu. Microfonul 3.

Domnul Lucian Romașcanu:

2, 10.

Cu tot respectul pentru domnul profesor, vreau doar să spun că reglementarea publicității la

jocurile de noroc este făcută foarte clar: modul cum se execută, timpii când se poate face, canalele

media pe care se face. Sunt foarte bine determinate în lege și, atâta timp cât activitatea este permisă de

lege, e normal să permitem și publicitatea la această activitate.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

*

Vă propun să prelungim timpul de lucru pentru a finaliza dezbaterea pe această propunere

legislativă.

Mai sunt încă două propuneri și epuizăm toată ordinea de zi, fără a deveni maniaci, cum spunea

domnul profesor.

Vă supun votului prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor.

Timpul de lucru a fost prelungit cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

*

Dacă pe propunerea legislativă discutată mai sunt alte luări de cuvânt.

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor

organice și Senatul e Cameră decizională.

Vot, luni.

*

Punctul 20 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii

educației naționale nr. 1/2011. (L411/30/10.2017)


Nu avem inițiator.


Executivului.

- 85 -

Domnul secretar de stat Petru.

Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare faptul ca unitățile de învățământ

preuniversitar, particulare și confesionale, să fie finanțate de la bugetele consiliilor locale sau de la

bugetul ministerului pentru cheltuielile suplimentare și cheltuielile complementare.

Aș vrea să spun că, conform Legii educației, statul finanțează școlile de stat, întrucât au la bază

proprietatea publică. Școlile particulare și confesionale au la bază proprietatea privată asupra

mijloacelor de învățământ și a clădirilor și așa mai departe ale școlilor particulare și confesionale.

În consecință, nu se poate susține finanțarea de la bugetele locale și de la bugetul de stat al

școlilor particulare și confesionale pentru cheltuielile complementare si suplimentare.

Mai mult, proiectul de lege nu prevede, nu calculează impactul financiar și nici nu indică

sursele de finanțare ale unei astfel de cheltuieli. Sunt motive pentru care Guvernul nu susține adoptarea

acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Avem un raport comun – Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital și

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

O să rog un…

Domnul senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget.

Vă rog.


Comisiile au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere al

Guvernului, și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de

respingere.


Luări de cuvânt la dezbateri.

Domnul senator Corlățean. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlățean:


Sincer, eu regret poziția adoptată de Guvern care mi se pare, o spun foarte direct, foarte etatistă.

- 86 -

Eu aduc aminte colegilor care au fost în mandatul anterior că am avut o discuție în acest Senat

și am și adoptat o lege care prevede, plecând de la principiul nediscriminării, acordarea unui sprijin de

la stat pentru învățământul preuniversitar, particular, acreditat sau confesional acreditat. Și a fost un

gest de corectitudine, în condițiile în care părinții acestor copii – și aici mă refer inclusiv la școlile

confesionale din țara numită România – sunt plătitori de taxe și impozite și statul n-a făcut nimic

pentru ei, a făcut exclusiv pentru părinții care, foarte bine, și-au înscris copiii în rețeaua de stat. Și

Parlamentul României a făcut un gest de înțelepciune și corectitudine în a adopta această lege care

oricum distribuie sume destul de moderate dacă nu, chiar modeste.

Acest proiect de lege este un pas înainte și eu mă adresez colegilor, dincolo de ceea ce

Guvernul propune ca și poziție, să reflectăm foarte serios și să susținem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Discuții la prezidiu).


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Wiener Adrian, vă rog.

Microfonul 2.


Mulțumesc.

Dincolo de forma de proprietate pe care a subliniat-o domnul Andea și care ar discrimina între

posibilitatea sau nu a finanțării cu bani publici a unităților de învățământ, trebuie să înțelegem faptul că

chiar și cele care au o formă de proprietate privată sunt de interes public.

Interesul public al acestor școli derivă din faptul că ele suplinesc o parte din deficiențele ofertei

cel puțin educațională a școlilor publice. (Discuții la prezidiu.)

De altfel, dincolo de finanțarea complementară, vorbim de finanțarea de bază care nu se acordă

unor școli, tocmai datorită formei de proprietate privată, unor școli, de exemplu, care sunt angrenate în

educația copiilor cu dizabilități, unde statul, evident, este cu deficiențe majore, în ciuda faptului că

Legea educației naționale prevede acest lucru și în ciuda deciziilor CNCD-ului, care sunt executorii și

care privesc această speță. Deci discuția este mult mai nuanțată și cred că trebuie să avem în vedere

interesul public mai degrabă, decât forma de proprietate.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Domnul senator Mihnea Costoiu.

Microfonul 3.

- 87 -

Domnul Mihnea-Cosmin Costoiu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Eu aș aduce în discuție, aș extinde un pic discuția, urmând să… Sper să avem în curând și în

Senat, legea care prevede finanțarea nu doar a segmentului despre care vorbim astăzi, ci și a unităților

de învățământ preuniversitar aflate în subordinea universităților publice, apropo de zona de proprietate,

și care, în acest moment, nu sunt finanțate sub nicio formă, ceea ce creează o discriminare în interiorul

sistemului public, nu comparând cele două sisteme.

Și eu susțin ideea de a… pe care legea o și spune… Legea educației o și spune, și anume,

finanțarea să meargă pe elev și cred că trebuie să ne gândim foarte serios asupra acestui subiect.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Liviu Pop.

Microfonul central.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Liviu-Marian Pop. Discuții la prezidiu.)

Domnul Liviu-Marian Pop :

Poate ar trebui să ne aplecăm mai mult pe tot ce înseamnă finanțarea învățământului

preuniversitar, plecând de la Legea educației naționale, și acolo să ne concentrăm mai mult pe

egalitatea de care trebuie să aibă parte elevii din România, indiferent unde sunt născuți și indiferent

unde sunt crescuți.

De anul trecut se finanțează salariile și pentru învățământul privat acreditat și autorizat. Nu se

finanțează cheltuielile materiale, dacă discutăm astăzi de finanțare de bază.

Elevul care este la școală privată sau la o școală de stat are asigurat de la bugetul de stat banii

pentru salariile cadrelor didactice care merg din bugetul Ministerului Educației către inspectorate și școli.

În ceea ce privește cheltuielile materiale, pentru că propunerea legislativă exact în zona aceasta

vine cu cheltuielile suplimentare pentru capital în zona unităților de învățământ, aici, Ministerul

Educației Naționale acordă, conform finanțării per elev, cheltuieli materiale, undeva la 1,5 miliarde de

lei, dacă nu mă înșală memoria. Sunt banii acordați pe cheltuieli materiale către elevii din România. Că

este suficient sau insuficient, trebuie să luăm o decizie pe Legea educației naționale și să vedem dacă

Ministerul poate să aloce bani pentru cheltuieli materiale, pentru acele proprietăți care sunt ale

administrației locale sau ale unor ONG-uri, fundații sau societăți comerciale.

De aceea, s-a dat raport de respingere în comisie și eu cred că, pe Legea educației naționale, cu

toții, indiferent în ce partid ne aflăm astăzi, trebuie să ne concentrăm mult mai mult în ceea ce privește

fluxul banilor și finanțarea per elev. Pe lângă autoritățile locale să vedem ce trebuie să facă Ministerul

- 88 -

Educației Naționale, dar, în același timp, ce trebuie minimum să facă fiecare autoritate locală, plecând

de la condițiile pe care trebuie să le asigure pentru elevi. Este trist că după 27 de ani încă mai avem

unități școlare cu toalete în curte. Am spus despre ele, tot pe această finanțare complementară trebuia

rezolvată. Și aici nu putem să ne împărțim în PSD-iști, PNL-iști sau alte formațiuni politice. Suntem

cetățeni ai acestei țări și eu cred că fiecare trebuie să ne uităm bine cum asigurăm condiții de studii

pentru elevii noștri.

Mulțumesc mult.



Dacă mai sunt alte intervenții. Nu mai sunt.



Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice.


Vot, luni, conform programului stabilit.

*

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L452/13.11.2017)


Dau cuvântul inițiatorului, doamna Covaciu Severica-Rodica.

Microfonul 2, doamna senator.


Pentru punerea în acord cu propunerile Consiliului Legislativ propun retrimiterea la comisie,

termen – două săptămâni.


Vă mulțumesc.

Avem această solicitare.

O supun votului dumneavoastră.


Cu 21 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, nicio abținere, propunerea a fost respinsă.

Ca urmare, doamna senator, dacă doriți să prezentați propunerea legislativă. Nu ?

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu (din sală):

Să verificăm cvorumul! Nu este cvorum!

- 89 -


Este cvorum.


Executivului.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Petru Andea:


Articolul respectiv asupra căruia se face … intervine propunerea legislativă prevede că în

sistemul de învățământ documentele oficiale școlare se redactează în limba română, celelalte

documente pot fi redactate și în limba de predare din școala respectivă, respectiv a minorităților

naționale sau din liceele speciale cum sunt: de engleză, franceză, sârbă și așa mai departe.

Ceea ce vreau să spun este faptul că considerăm firesc, pentru că documentele oficiale sunt

prevăzute într-un ordin al ministrului educației naționale… E stabilită foarte clar lista documentelor

oficiale. Celelalte înscrisuri, spre exemplu, cum ar fi o diplomă prin care … care se premiază un

concurs școlar la nivelul școlii și așa mai departe, pot fi redactate în limba de predare din școala

respectivă.

Ca urmare, Guvernul consideră suficient faptul că documentele oficiale sunt cele prevăzute în

ordin de ministru și nu susține propunerea legislativă ca toate înscrisurile dintr-o școală să fie numai în

limba română.

Vă mulțumesc.


Domnul senator Bădulescu. Vă rog.



Încă de la votul anterior am observat că în sală nu mai este cvorum, așa că nu puteam începe

dezbaterile în lipsă de cvorum.

Vă rog, verificarea cvorumului, pentru că e o problemă de procedură.


O să rog secretarii de ședință să verifice cvorumul.

Dar rog și colegii senatori care sunt pe lateral să vină în sală ca să putem verifica cvorumul.

(Domnii secretari de ședință verifică cvorumul. Discuții la prezidiu.)

Da, sunt prezenți 69. Acum intrăm într-o controversă. Dacă ne uităm puțin la art. 125 din

Regulamentul Senatului, problema cvorumului se discută atunci când se trece la vot.

- 90 -

Ca urmare, eu vă propun să dăm cuvântul și reprezentantului Comisiei pentru învățământ,

știință, tineret și sport.

Legea este organică și, ca urmare, votul va avea loc, luni.

Domnul Liviu Pop.



Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.



Vă mulțumesc.



Dacă sunt înscrieri la dezbateri. Nu avem.



Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul, Cameră decizională.

Vot, așa cum am precizat, luni, conform programului stabilit.

Vă mulțumesc pentru participare.

O zi bună tuturor!

Ședința s-a încheiat la ora 13.15.

S T E N O G R A M A...- 5 - S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 14 februarie 2018 Ședința...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A...- 5 - S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 14 februarie 2018 Ședința...