S ili...
16
în capitala Austriei au început joi, sub egida Organizaţiei pentru Securitate ^i Cooperare în Europa (OSCE), negocierile cu uşile închise asupra măsurilor de destindere militară şi dezarmare în fosta Jugosîavie - transmite France Presse. Prevăzute de acordul de pace de la Dayton, semnat la Paris, convorbirile asupra acestei problematici au fost lansate la Bonn, în luna decembrie, la nivel de miniştri de externe. Ele ar urma, în principiu, să ducă la realizarea unui acord între foştii beligeranţi asupra măsurilor de întărire a încrederii şi a Unui tratat internaţional de dezarmare între Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Republica Federală Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Sili B 8 E?' 8 ierfflnli lO issa esspra fennirii in Issfi iugssisvie înaltul Comisariat O M pentru Refugiaţi îşi suspendă ajutoarele umanitare - înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a anunţat joi, că îşi suspendă toate transporturile umanitare destinate centrului Bpsniei, ca răspuns la recenta decizie a autorităţilor locale croate de a percepe taxe de trecere pentru convoaiele cu ajutoare, informează agenţia Reuter. Purtătorul de cuvînt al UNHCR, Mans Nyberg, a declarat că au fost suspendate toate convoaiele destinate acestei regiuni, deoarece autorităţile croaţilor bosniaci din Mostar au decis plata unei taxe de 50 lama (10 dolari) pentru fiecare camion.. • ♦ Agenda /2 ♦ Roza vînturilor /3 + Omul şi societatea/4 ♦ Artă - cultură/5 ♦ Administraţia locală/6 ♦ Publicitate/7-9 ♦ Omul şi societatea/l 0 ♦ Varietăţi/li ♦ Sport/l 2 . ♦ Pagina tu tineri/13 ' ♦ Economia/14 ♦ Eveniment/15 - 4 Ultima oră/l 6 ANUL VII NR. 1558 ISSN 1220-3203 VINERI 5 IANUARIE 1996 16 PAGINI 300 LEI _ Azi vremea va fi rece, cu cerul temporar noros. Pe alocuri va ninge. Vînt slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 şi -1 grad C. Local ceaţă dimineaţa. Ieri la Cluj-Napoca la ora 12 erau -4 grade C şi presiunea ,atmosferică era de 734,- mm Hg, in creştere. Mţteorolog de serviciu: Constanţa Nagy M—MM 1996 ? - evident, un art mai bun! (^ Corespondenţă din Tlraşpol de la Carol Hîrşan Transnistria: tara nimănui ILIE CALIAN - ÂJ? M "7* :A ~rr-- 1 ulburaţi de calamităţile naturale de la sfîrşitul anului trecut, am omis să luăm în discuţie perspectivele anului 1996 - nu. în funcţie de ceea ce spun sondajele de opinie realizate de felurite instituţii "de specialitate”, la cererea diferiţilor comanditari, sondaje în care nu credem -, ci în funcţie de evenimentele previzibile cu oarecare siguranţă. , - \ ' în pofida unor percepţii subiective ale fiecăruia, se poate presupune că anul 1996 va înregistra progrese pe mai multe planuri în România/Desigur, în perspectivă imediată, pentru fiecare român important este să aibă garanţie că va trăi mai bine. Iar aceasta tinde să fie o certitudine, în pofida zvoniştilor, alarmiştilor şi; râşpîndacilor de zvonuri catastrofice, specialitate mai ales; dîmboviţeană (cu "filialele” respective); care terorizează ţara - din prostie sau pe bani grei. -~ Argumentele sînt de două categorii: interne şi externe. Pe plan intern, indiferent de măsurile Guvernului - care, bune sau rele, nu-şi«ting niciodată scopul mai mult de 50%, din cauza- haosului "tranziţiei” -, există premise să crească producţia. Garanţia o constituie atît micii întreprinzători - care muncesc pe brînci ca să scoată lui ban -, cît şi unele firme privatizate ori privatizabile, la care se simte deja un alt mod de abordare a problemelor de organizare a muncii şi eficienţă.' Şi, probabil, pînă la sfîrşitul anului, "marea privatizare” va da ceva roade. Nu multe, timpul fiind scurt, dar ceva tot va fi. , ^ ; - Pe pian extern avem de notat ridicarea embargoului asupra Iugoslaviei şi reconstrucţia fostelor sale republici componente, cu efecte clare asupra economiei româneşti. Nu e de aşteptat să ni se restituie cele aproape 50 miliarde pierdute - direct şi indirect -, ci apariţia unor debuşeuri pe termen lung pentru economia românească. Pe de altă parte, ultimele dezbateri din.Consiliul d e' Securitate ne permit să credem că va fi deblocat şi Irakul în cursul anului viitor, urmînd să încasăm miliardele pe care ni le datorează. Evoluţia pozitivă din Orientul Apropiat indică şi ea o posibilă impulsionare a activităţii României în această zonă. în fine,'o orientare atentă spre China şi piaţa Pacificului poate fi luată în atenţie ca o zodie bună. Dar mai presus de toate, he putem aştepta de la SUA la o înţelegere mai exactă şi la o politică mai coerentă pentru România - indiferent de alegerile din acest an. Iar dacă dinspre Siberia bate crivăţul comunismului imperial.- depinde cum îţi întinzi pînzele ca să ajungi la portul dorit, pe care îl ştim cu toţii: nici într-un caz spre Siberia. Y , O' incredibil de prolifică economie subterană face ca zona să se menţină la limita supravieţuirii. Moneda "naţionalăcuponul nistrean, suferă o - cădere vertiginoasă. Dacă în urmă. cu un ■ an şi jumătate circulaţia leului moldovean (4,5 LM = 1 dolar SUA), era prohibită, acum lumea se grăbeşte să transforme bancnotă locală în lei moldoveneşti, pe care, ^ la rîndul lor, îi schimbă în dolari la unul din numeroasele puncte de schimb ce împînzesc piaţa locală. Dolarul este suveran. Am asistat la o scenă incredibilă: o însoţitoare a mea a plătit 5 dolari unni taximetrist; pentru un drum de vreo 6 km! în New York era mai ieftin ... ' Un kilogram de came de porc sau cîrnaţi costă la piaţa liberă (magazinele; de stat sînt goale) 400.000 de cupoane nistrene, cca. 9 dolari, iar 20 de litri de benzină ; costă 6 dolari, la o pompă de benzină ce primeşte marfa de la Odesa, printr-o firmă din Emiratele Arabe. Iată şi un alt indicator important: cîştigul mediu lunar pe republică în lunile octombrie- decembrie a fost de 4 dolari! Produsele de bază-se dau pe .raţii (cartele), iar în ceea ce priveşte pîinea, revin 250 de grame pe cap de locuitor, zilnic, care trebuie’ cumpărată dimineaţa, devreme: Deşi privite din exterior relaţiile cu Moldova par "îngheţate”, în realitate nu este deloc aşa. Contacte inter-bancare, negocieri economice, tranzacţii. ale noii .clase' a industriaşilor pragmatici ;se intensifică. Este de prevăzut ca, după clarificarea situaţiei generale politice, după scrutinul din 24 decembrie ("ruşii să ne recunoască şiT să le treacă nervii celor de la Chişinău” - îmi spunea-un ziarist local), va urmă o treptata relansare economică. Iată şi o informaţie de excepţie pentru analistul politic român interesat de evoluţiile în această zonă: regent celebrul magnat Victor Bemstein, acest George Constantin Păunescu al Republicii Moldova, a achiziţionat, în numele puternicei sale companii, SEABECO, combinatul de ţesături de bumbac din Tiraspol, cu 15.000 de ; continuare în pag. a 16-a Gh. Funar: a pOip ţjiV’vîei-s-'ls. Ui.S Vrx :ii llJii” Românii s-au obişnuit deja cu sondajele de opinie şi le urmăresc cu interesul cu care citesc plasamentele sportive. Spre deosebire de acestea din urmă, sondajele de opinie sînt însă contestate de marea majoritate a- factorilor politici. în acest sens am solicitat părerea d-lui Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, în legătură cu rezultatele ultimelor sondaje publicate' în presă: "în principiu, este bine că în intervalul dintre alegeri se fac ^sondaje de opinie. în fond însă (şi realitatea a confirmat acest lucru la noi) s-a ajunsnia majoritatea sondajelor să fie-finanţate din afara ţării, «u scopul vădit de a influenţa opiniile alegătorilor. Aş propune cititorilor să-şi amintească şi să facă o comparaţie între sondajele Soros şi sondajul Gallup în privinţa opţiunilor cetăţenilor României pentru PUNR. Primele făceau referire la 2 la sută simpatizanţi ai PUNR, în timp ce al doilea a indicat 7 la sută. Şi asta,în condiţiile în care fiecare sondaj susţine că marja de eroare este de plus sau minus 3 la sută. Se dovedeşte practic să scopul sondajelor este altul decît a afla adevărul. In ce ne priveşte, considerăm că, din constatările dinaintea Convenţiei Naţionale şi cele de la filiale putem estima ponderea electorală a PUNR -la lO Ja sută”. Starea drumurilor Ierr dimineaţă, de la "Drumurile judeţene” ni s-a comunicat că la ora actuală în judeţ se circulă greu datorită zăpezii căzute în ultimele zile. Sînt închise circulaţiei DC 110A la Măguri-Răcătău, între kilometrii 8 şi 11; drumul 108C spre Răchiţele şi DC .128, lâ punctul de la kilometrul 12. în cursul izilei de astăzi se speră în repararea şi redarea în folosinţă a drumului 108 C. Drumurile naţionale sînt utilizabile, cu excepţia DN 75, între localităţile Scărişoara şi Albac. Tot pe valea Arieşului nu circulă în continuare trenul/”Mocăniţa”, ce face legătura dintre Turda şi Cîmpeni. M, HOSSU 85101 clujeni au subscris titluri de privatizare «a propiRs e leii le lalerzlceb-a nwjaiiiir 1IIIIJ! Adrian Severin, vicepreşedinte al PD, a anunţat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că partidul său va iniţia un proiect de lege care să interzică publicarea sondajelor de opinie în timpul campaniilor electorale. . " Democraţii consideră că, prin aducerea la cunoştinţa publicului a rezultatelor diferitelor sondaje este gmanipulată hotărîrea electoratului, /în special a acelora incluşi în caţegoria “indecişilor”. . El a exemplificat cu transmiterea, miercuri seara, la TVR, a sondajului efectuat de “CSOP Gallup International” El aspus că institutul care a formulat în termeni noi părerile românilor, după cele publicate la sfîrşitul anului ’95 de alte două instituţii, nu are nimic în comun tii celebrul “Gallup-” american. .Severin crede că s-a urmărit ca datele difuzate la TVR să confirme sondajul publicat de IRSOP, toate acestea făcînd parte din ceea ce el a numit “o campanie de manipulare a opiniei publice” în ' preajma alegerilor locale şi generale. în acelaşi context, Adrian Severin a lansat supoziţia potrivit căreia, prin intermediul acestor1 sondaje, je urmăreşte pregătirea populaţiei pentru o viitoare fraudă electorală. Mai exact, el este' de părere că se intenţionează ca procentele acordate diferitelor .partide - pe care le-a catalogat ca fiind ireale - să corespundă, de fapt, cu rezultatele alegerilor. Severin a arătat că formaţiunea sa politică a comandat, la rîndul său, un sondaj de" opinie, rezultatele acestuia fiind mult diferite de cele de pînă acum. El nu a făcut, însă, publică nici una din datele sondajului amintit şi nici nu a dezvăluit presei la care anume institut a fost comandat.' PENTRU DUMNEAVOASTRĂ: t SG SPOR SA societatea de administrare a Fondului Mutual ARDAF INVITĂ toţi investitorii care pînă la data de 31 decembrie 1995 au dobîndit calitatea de membru în Fondul Mutual ARDAF la TRAGEREA LA SORŢI a premiilor oferite de SC SPOR SA, premii ce constă în Poliţe ele Asigurare de Viaţă Felix cu acumulare de.capital pe o perioadă de 4 ani. Tragerea la sorţi va avea loc în data de 6 ianuarie 1996, orele 12, la hotelul Transilvania şi va fi televizată de Studioul TV CINEMAR Cluj. PREMIUL FELIX - PREMIUL FERICIRII (760253,4)
Transcript of S ili...
în capitala Austriei au început joi, sub egida Organizaţiei pentru Securitate i Cooperare în Europa (OSCE), negocierile cu uşile închise asupra măsurilor de destindere militară şi dezarmare în fosta Jugosîavie - transmite France Presse. Prevăzute de acordul de pace de la Dayton, semnat la Paris, convorbirile asupra acestei problematici au fost lansate la Bonn, în luna decembrie, la nivel de miniştri de externe. Ele ar urma, în principiu, să ducă la realizarea unui acord între foştii beligeranţi asupra măsurilor de întărire a încrederii şi a Unui tratat internaţional de dezarmare între Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Republica Federală Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru).
S i l i B8E?'8ier ffln li lO is s a esspra f e n n ir i i in Issfi iugssisvie înaltul Comisariat O M pentru Refugiaţi îşi suspendă ajutoarele umanitare- înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a anunţat joi, că îşi suspendă toate transporturile umanitare
destinate centrului Bpsniei, ca răspuns la recenta decizie a autorităţilor locale croate de a percepe taxe de trecere pentru convoaiele cu ajutoare, informează agenţia Reuter. Purtătorul de cuvînt al UNHCR, Mans Nyberg, a declarat că au fost suspendate toate convoaiele destinate acestei regiuni, deoarece autorităţile croaţilor bosniaci din Mostar au decis plata unei taxe de 50 lama (10 dolari) pentru fiecare camion.. •
♦ Agenda /2♦ Roza vînturilor /3+ Omul şi societatea/4♦ Artă - cultură/5♦ Administraţia locală/6♦ Publicitate/7-9♦ Omul şi societatea/l 0♦ Varietăţi/li♦ Sport/l 2 .♦ Pagina tu tineri/13 '♦ Economia/14♦ Eveniment/15 - 4 Ultima oră/l 6
ANUL VII NR. 1558 ISSN 1220-3203
VINERI 5 IANUARIE 1996 16 PAGINI 300 LEI
_ Azi vremea va fi rece, cu cerul temporar noros. Pe alocuri va ninge. Vînt slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 şi -1 grad C. Local ceaţă dimineaţa. Ieri la Cluj-Napoca la ora 12 erau -4 grade C şi presiunea
, atmosferică era de 734,- mm Hg, in creştere. M ţteoro log de serviciu: Constanţa Nagy
M— MM
1996? - evident, un art mai bun!
(^ Corespondenţă din Tlraşpol de la Carol Hîrşan
Transnistria: tara nimănui
ILIE CALIAN
- ÂJ? M" 7 * : A ~rr--
1 ulburaţi de calamităţile naturale de la sfîrşitul anului trecut, am omis să luăm în discuţie perspectivele anului 1996 - nu. în funcţie de ceea ce spun sondajele de opinie realizate de
felurite instituţii "de specialitate”, la cererea diferiţilor comanditari, sondaje în care nu credem -, ci în funcţie de evenimentele previzibile cu oarecare siguranţă. , - \ '
în pofida unor percepţii subiective ale fiecăruia, se poate presupune că anul 1996 va înregistra progrese pe mai multe planuri în România/Desigur, în perspectivă imediată, pentru fiecare român important este să aibă garanţie că va trăi mai bine. Iar aceasta tinde să fie o certitudine, în pofida zvoniştilor, alarmiştilor şi; râşpîndacilor de zvonuri catastrofice, specialitate mai ales; dîmboviţeană (cu "filialele” respective); care terorizează ţara - din prostie sau pe bani grei. -~
Argumentele sînt de două categorii: interne şi externe.Pe plan intern, indiferent de măsurile Guvernului - care, bune
sau rele, nu-şi«ting niciodată scopul mai mult de 50%, din cauza- haosului "tranziţiei” -, există premise să crească producţia. Garanţiao constituie atît micii întreprinzători - care muncesc pe brînci ca să scoată lui ban -, cît şi unele firme privatizate ori privatizabile, la care se simte deja un alt mod de abordare a problemelor de organizare a muncii şi eficienţă.' Şi, probabil, pînă la sfîrşitul anului, "marea privatizare” va da ceva roade. Nu multe, timpul fiind scurt, dar ceva tot va fi. , ; -
Pe pian extern avem de notat ridicarea embargoului asupra Iugoslaviei şi reconstrucţia fostelor sale republici componente, cu efecte clare asupra economiei româneşti. Nu e de aşteptat să ni se restituie cele aproape 50 miliarde pierdute - direct şi indirect -, ci apariţia unor debuşeuri pe termen lung pentru economia românească. Pe de altă parte, ultimele dezbateri din.Consiliul d e ' Securitate ne permit să credem că va fi deblocat şi Irakul în cursul anului viitor, urmînd să încasăm miliardele pe care ni le datorează. Evoluţia pozitivă din Orientul Apropiat indică şi ea o posibilă impulsionare a activităţii României în această zonă. în fine,'o orientare atentă spre China şi piaţa Pacificului poate fi luată în atenţie ca o zodie bună. Dar mai presus de toate, he putem aştepta de la SUA la o înţelegere mai exactă şi la o politică mai coerentă pentru România - indiferent de alegerile din acest an. Iar dacă dinspre Siberia bate crivăţul comunismului imperial.- depinde cum îţi întinzi pînzele ca să ajungi la portul dorit, pe care îl ştim cu toţii: nici într-un caz spre Siberia. Y
, O' incredibil de prolifică economie subterană face ca zona să se menţină la limita supravieţuirii. Moneda " n a ţ io n a lă c u p o n u l nistrean, suferă o - cădere vertiginoasă. Dacă în urmă. cu un ■ an şi jumătate circulaţia leului moldovean (4,5 LM = 1 dolar SUA), era prohibită, acum lumea se grăbeşte să transforme bancnotă locală în lei moldoveneşti, pe care, la rîndul lor, îi schimbă în dolari la unul din numeroasele puncte de schimb ce împînzesc piaţa locală. Dolarul este suveran. Am asistat lao scenă incredibilă: o însoţitoare a mea a plătit 5 dolari unni taximetrist; pentru un drum de vreo 6 km! în New York era mai ieftin ... '
Un kilogram de came de porc sau cîrnaţi costă la piaţa liberă (magazinele; de stat sînt goale)400.000 de cupoane nistrene, cca.9 dolari, iar 20 de litri de benzină ; costă 6 dolari, la o pompă de benzină ce primeşte marfa de la Odesa, printr-o firmă din Emiratele Arabe. Iată şi un alt indicator important: cîştigul mediu lunar pe republică în lunile octombrie- decembrie a fost de 4 dolari!
Produsele de bază-se dau pe .raţii (cartele), iar în ceea ce priveşte pîinea, revin 250 de grame pe cap de locuitor, zilnic, care trebuie’ cumpărată dimineaţa, devreme:
Deşi privite din exterior relaţiile cu Moldova par "îngheţate”, în realitate nu este deloc aşa. Contacte inter-bancare, negocieri economice, tran zac ţii. ale noii .clase ' a industriaşilor pragm atici ;se intensifică. Este de prevăzut ca, după clarificarea situaţiei generale politice, după scrutinul din 24 decembrie ("ruşii să ne recunoască şiT să le treacă nervii celor de la Chişinău” - îmi spunea-un ziarist local), va urmă o treptata relansare economică.
Iată şi o informaţie de excepţie pentru analistul politic român interesat de evoluţiile în această zonă: regent celebrul magnat Victor Bemstein, acest George Constantin Păunescu al Republicii Moldova, a achiziţionat, în numele puternicei sale com panii, SEABECO, combinatul de ţesături de bumbac din Tiraspol, cu 15.000 de
; continuare în pag. a 16-a
Gh. Funar:
a p O ipţ j iV ’v î e i - s - ' l s . Ui.S Vrx :ii
l l J i i ”Românii s-au obişnuit deja cu sondajele de opinie şi le urmăresc cu
interesul cu care citesc plasamentele sportive. Spre deosebire de acestea din urmă, sondajele de opinie sînt însă contestate de marea majoritate a- factorilor politici. în acest sens am solicitat părerea d-lui Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, în legătură cu rezultatele ultimelor sondaje publicate' în presă: "în principiu, este bine că în intervalul dintre alegeri se fac ^sondaje de opinie. în fond însă (şi realitatea a confirmat acest lucru la noi) s-a ajunsnia majoritatea sondajelor să fie-finanţate din afara ţării, «u scopul vădit de a influenţa opiniile alegătorilor. Aş propune cititorilor să-şi amintească şi să facă o comparaţie între sondajele Soros şi sondajul Gallup în privinţa opţiunilor cetăţenilor României pentru PUNR. Primele făceau referire la 2 la sută simpatizanţi ai PUNR, în timp ce al doilea a indicat 7 la sută. Şi asta,în condiţiile în care fiecare sondaj susţine că marja de eroare este de plus sau minus 3 la sută. Se dovedeşte practic să scopul sondajelor este altul decît a afla adevărul. In ce ne priveşte, considerăm că, din constatările dinaintea Convenţiei Naţionale şi cele de la filiale putem estima ponderea electorală a PUNR -la lO Ja sută”.
Starea drumurilorIerr dimineaţă, de la "Drumurile
judeţene” ni s-a comunicat că la ora actuală în judeţ se circulă greu datorită zăpezii căzute în ultimele zile. Sînt închise circulaţiei DC 110A la Măguri-Răcătău, între kilometrii 8 şi 11; drumul 108C spre Răchiţele şi DC .128, lâ punctul de la kilometrul 12. în cursul izilei de
astăzi se speră în repararea şi redarea în folosinţă a drumului 108C. D rum urile naţionale sînt utilizabile, cu excepţia DN 75, între localităţile Scărişoara şi Albac. Tot pe valea Arieşului nu circulă în continuare trenul/”Mocăniţa”, ce face legătura dintre Turda şi Cîmpeni. M, HOSSU
85101 clujeni au subscris
titluri de privatizare
«a propiRs e leii le lalerzlceb-a n w ja iiiir1IIIIJ!
Adrian Severin, vicepreşedinte al PD, a anunţat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că partidul său va iniţia un proiect de lege care să interzică publicarea sondajelor de opinie în tim pul cam paniilor electorale. . "
Democraţii consideră că, prin aducerea la cunoştinţa publicului a rezultatelor diferitelor sondaje este
gmanipulată hotărîrea electoratului, / î n special a acelora incluşi în
caţegoria “indecişilor”. .El a exemplificat cu transmiterea,
miercuri seara, la TVR, a sondajului efectuat de “CSOP Gallup
International” El aspus că institutul care a formulat în termeni noi părerile rom ânilor, după cele publicate la sfîrşitul anului ’95 de alte două instituţii, nu are nimic în comun t i i celebrul “Gallup-” american. .Severin crede că s-a urmărit ca datele difuzate la TVR să confirme sondajul publicat de IRSOP, toate acestea făcînd parte din ceea ce el a numit “o campanie de manipulare a opiniei publice” în
' preajma alegerilor locale şi generale.în acelaşi context, Adrian Severin
a lansat supoziţia potrivit căreia, prin intermediul acestor1 sondaje, je
urmăreşte pregătirea populaţiei pentru o viitoare fraudă electorală. Mai exact, el este' de părere că se intenţionează ca procentele acordate diferitelor .partide - pe care le-a catalogat ca fiind ireale - să corespundă, de fapt, cu rezultatele alegerilor. Severin a arătat că formaţiunea sa politică a comandat, la rîndul său, un sondaj de" opinie, rezultatele acestuia fiind mult diferite de cele de pînă acum. El nu a făcut, însă, publică nici una din datele sondajului amintit şi nici nu a dezvăluit presei la care anume institut a fost comandat.'
P E N T R U D U M N E A V O A S T R Ă :
t SG SPOR SA societatea de administrare a Fondului Mutual ARDAF
INVITĂtoţi investitorii care pînă la data de 31 decembrie 1995 au dobîndit
calitatea de membru în Fondul Mutual ARDAF la
TRAGEREA LA SORŢIa premiilor oferite de SC SPOR SA, premii ce constă în Poliţe ele
Asigurare de Viaţă Felix cu acumulare de.capital pe o perioadă de4 ani.
Tragerea la sorţi va avea loc în data de 6 ianuarie 1996, orele 12, la hotelul Transilvania şi va fi televizată de Studioul TV CINEMAR Cluj.
PREMIUL FELIX - PREMIUL FERICIRII(760253,4)
 D E V à S 3 8 J L c8e Cimj AGENDA vineri, 5 ianuarie 1996 ( 2
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Teopempt şi Teona; Cuv. Sinclitichia; (Ajunul Botezului Domnului - Post); Calendarul greco-catolic: SsTeopempt şi Teona, m (s HI) şi Sinclitica, cuv (s IV). Ajunul Botezului Domnului. Orele
mari sau împâVăteşti; Calendarul romano-catolic: Sf Telesfor,Pp.m.
• Mîine: Calendarul ortodox: + Bok lDc*imulm;(DumrKzeiascaaralare- Boboteaza); Calendarul greco-catolic: Botezul Domnului Toate ale sărbătorii. UtEvMc l,9-U ;LitApTit2,11-14, 3,4-17;EvMt3,13-17; SBnţireainaie a apei. ApICorlO, l-4;EvMc 1,9-11; Calendarul romano-catolic:+Epifânia Donmului; Ss. Magi Gaspar, Melchior siBaltazar.
PREFECTURA,COKSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 - '. ■ PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90
• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548 _
PRIMĂRIA GHERLA: 24-J9-26 POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si11-15-10
POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13- 49-76
• POUTIA DEJ: 21-21-21 POLITIA TURDA: 31-21-21
•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 .* •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:
11-24-71 -•SALVAREA-961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: . 971 •INTERURBAN: 99W •INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921' ~•ORA EXACTĂ: 958 ' -•REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE
DISPECERAT: 11-87-48 •REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL
DISPECERAT: 11-63-02 •S.C. ’SALPREST’ S.A DISPECERAT: 19-55-
h• COMENZI SPECIALE PENTRU
TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iat 132
• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: DISPECERAT 928, 130561
E TORARUL CURSELOR
TAROM31 octombrie 1995 -
30 martie 1996 Plecări din Cluj-Napoca -
9,20 şi 18,00 Plecări din Bucureşti -
7,50 şi 16,30 .de luni pînă vineri.
Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii
trenuri accelerate, rapide ,şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 15,05
BISTRIŢANASĂUD: 15,43 BRAŞOV(prinDej): 1,49 'BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04;
4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu-PiatraOlt): 11,42 (prin Petroşani -Craiova): 10,00•BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloieşti-Bnzân): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45 j 16,43; 21,00 •SATVMARE: 4,04 •SIBIU: 15,30• SIGIIETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba inliji): 5,19; 22,49;23,08;(prin0radea): 15,16 •TlRGUMUREŞ: 16jl3 ;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952
AGENŢII DE VOIAJ CFR ÎINFORMÂŢII: 11-22-12 (intern)
19-24-75 (internaţional)
CURSE INTERJUDEŢENE d in A u to g ara n
• auj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00.• Quj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.• Quj-Napoca -.Baia Mare: 6,30; 17,00• Cluj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15.• Quj-Napoca - Zalău: 6,30; 12,30; 14,30;
18,30.• Cluj-Napoca-Gîrbău-Zalău: 6,40• Cluj-Napoca - Jibou:-7,00, 14,00 (prin
Gîrbou);16,30(prinHida). 7• Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30;
16,00 ’ ,• Cluj-Napoca-Aiud: 12,00.• Quj-Napoca-Alba-Iulia: 13,00.• Chij-Napoca-Bistriţa: 15,30(drculă vineri,
sîrobătă, duminică, luni). '• Cluj-Napoca - Brad: 16,00.• Quj-Napoca-Cîmpeni: 13,15.• Quj-Napoca-Mediaş: 14,30.• Cluj-Napoca-Reghin: 16,30.• Quj-Napoca-Tîrnăveni: 15,15.• Quj-Napoca-Tîrgu Lăpuş: 15,25.• Quj-Napoca-Topliţa: 14,15.• Cluj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);
14.00 (prin Tioc).• Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),
14.00 (prin Sutor). -• Quj-Napoca-Turda5,30,6,30,6.50; 7,20;
8,15; 9,30, .10,30; 11,30, 12,30, 13,20, 14,00; 14,30; 15,00, 15,30; 16,00; 17,00,18,00, 18,30, 19,00, 20,00, 21,00; 22,30.
(*) n u c irc u lă s îm b ă tă ş i dum in icăC ursele judeţene pleacă
d in A utogara I
CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara H:
9 Cluj-Napoca - Budapesta, ca plecare din Cluj-Napoca tn zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 f l înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi slmbati la ora 11,00• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca tn xiua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc In ziua de joi ora 11.
INFORMAŢIIAutojţaxal: 14-24-26 Autogarall: 13-44-88
^ CNIMXS RAVineri, 5 ianuarie
5.00 Matinal Uniplus Radib; 5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 525 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă;6.35 Agenda zilei; 6.40 Actualitatea mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8,15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12 Reluarea emisiei; 13.30 Cinefil; 14.30 Dverdose; 16.05 Madboro Music Eurochart 100; 17.05 ... Marlboro Music Eurochart 100;18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Marlboro Music Eurochart 100; 22.05 ... Marlboro Music Eurochart 100; 2330Talk-Sliow (emisiune bilunara). Program informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22] 23.
A RadioSonicS S » FM 6 8 ,7 MH*£
Vineri, 5 ianuarie6,00-9,00 Cu noaptea-n cap
(ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Cozmin Guşă); 9,00-11.00 Emisiune în . • limba maghiară; 11,00-13,00 CD Sonic (Călin Andrei); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” Ta Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Vasile Truţa); 14,00-16,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 16,00-17.00 Clopote tabulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Marius Aciu); 19^45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru - copii); 20,00-21.00 Nostalgic Ţop Sonic (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară;23,00-24,00 Techno Vibe (muzică techno) (Dj. Horace DanD.); 24,00-8,00 Vineri noaptea (Georgeta Todoniţ).
B I B O O T E C IB.CU. "Lucian Blaga" (strada
Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,4S;14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.
■ B iblio teca ju d e ţea n ă "OCTAVIAN GOGA"
SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; maiţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDJATECÂ (S!r. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri:9-14,45; ^îmbată: 9-13,45; duminica- închis. ,
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14. - 18.45; duminică: închis
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.
. ■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri12 - 16
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă .şi duminică: închis
■ Biblioteca "H eltai" (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7.- 9).. Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.
■ Bibliotecă Centrului Cultural Francez' (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. \ -
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■Biblioteca "ValeriuBologa"a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis
■MuzeulNaţionălde Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.
■Galeriile "BaStion"(PiaţaŞtefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi-duminică: închis
■ Muzeul m emorial “E mii I sac” (strada Emil Isac 23)7 Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. - ■
FARMACIIF a rm a c ii de se rv ic iu :
sîmbătă, 6 ianuarie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-20, Farmacia
,nr.31 . ”Balsamum”,. Cart; Mărăşti BL R3, telefon 11-71- 83, orar 8-13, Farmacia nr.32 Cart. Mănăştur I Compl. Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13, Farmacia ”Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15; dum inică, 7 ianuarie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19.-46-06, orar 8-20.
F a rm a c ii cu serviciu perm anen t: Fajrmacia’Corafarm”, str. Ion Meşter nr4, telefon'17-51-05.
Garda de noapte'. Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06; orar 20-8.
Vineri, 5 ianuarie P ro g ram u l 1: 7,00 TVM.
Telematinal; 8,30 La prima oră;9.20 Film serial: "Santa Barbara”;10,50 Film serial: ”Trei zile pentru a cîştiga”; 11,20 MTV Greatest Hits; 11,50 Film serial: “Iubin amăgitoare”; 12*40 Confluenţe; 13,10 - 1001 audiţii;14,00 Actualităti; 14,10 TVR Iaşi; 14,55 TVR Cluj-Napoca; 15,45 Din lumea afacerilor; 16,05 Actualităţi; 16,15 Pompierii vă informează!; 16,30 Emisiune în limba germană; 17,30 Pro Patria;18,30 Anul politic intern; 19,00 Film serial: ”Edera’'; 20,00 Actualităţi; 20,50 Tezaur folcloric; 21*30 Film artistic: ”0 femeie urmărită”; -23,00 Actualităţi;23.20 MTV; 0,20 Film artistic: "Valentino”.
Program ul 2: 7,00 La primă oră; 9,20 Muzica pentru toţi;10,05 Caleidoscop; 11,30 Desene animate; 12,00 Divertisment internaţional; 12,30 Desene animate; 13,00 Moda pe meridiane; 13,30 Divertisment muzical; 14,00 Cafeneaua literară;15.20 Convieţuiri; 16,20 Film serial: "Inimă sălbatică”; 17,05 Bursa invenţiilor; 17,40 Oameni
care au fost...; 18,10 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionale Radio; 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Hyperion; 23,00 Din viaţa romilor, 23,30 Film serial: “Santa Barbara”; 0,15 Bucuriile muzicii.
TVR CLUJ-NAPOCA: 14,55
s p 'e ^ to r
Jurnal. - ' actualităţi; Documentar: "Puterea numelui”; Civilizaţia ochiului: credinţă, culturi, imagine; Sinteze la Festivalul ”Filocalia”, Cluj-Napoca, noiembrie-decembrie '95. V
Sîmbătă, 6 ianuarie P rog ram ul _1: 7,00 Bună
dimineaţa cu... flori de gheaţă... de la Iaşi!; 8,50 Ba da, ba nu!; 9,50 Film serial: “Drumul spre Avonlea”; 10,40 Matineu muzical;11,25 Lumină din lumină; 12,30 Vîrstele peliculei; 13,05 Pleiade;14,00 Actualităţi; 14,10 Turnul Babei; 18,45 Mapamond; 19,15 Teleenciclopedia; 2ft,00 Actualităţi;20,50 Film serial: ^Şantajul”;
22.20 A fost odată un Revelion •23,25 Actualităţi; 23,45 Film serial: “Perla Neagră”; ' 0,30 Petreceţi cu noi! 1,05 Vedete’în recital.
Program ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est-meridian magazin; 15,55 Desene animate;16.20 Film serial: "Inimă sălbatică”; 17,05 Spectacolul lumii; 17,30 Serata muzicală TV;20,30 Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Planeta cinema - 100; 22,00 Săptămîna sportivă; 22,30 Film serial: “Santa Barbara”; 23,15 Alfa şi Omega; .0,15 Jazz-Alive.
TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2:7,00 Întîlnirea de sîmbătă: Film serial: “Natacha”; Rubrica în limba germană. Rubrica în limba maghiară. Magazin de sfîrşit de săptămînă: "Mai în glumă, mai în serios” - ce ne aşteaptă în 1996- sondaj de opinie; Mugurel de cîntec românesc - tineri interpreţi de folclor laureaţi în 1995; Viaţa sportivă; Incursiune în necunoscut:- manipularea condiţiilor meteorologice (partea I); Serial de desene animate: "Sandy Bell”; Muzică; Film serial: “Anastasia”.
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Vineri, 5 ianuarie 1996 TVC9,20 Familia Walton - PR07;
10.20 Cine - i şeful aici - PR07;10,45 Roseanne - PR07;11,15 Lassie a noastră - PR07; 13,05 Remington Steele - PR07; 14,00 Sam magazinul amiezii - PR07;14.30 Zece dintre noi - PR07; 15,00 Felicita - RETE4; 16,15 Forţa iubirii- RETE4;- 17,15 Un chip, două femei - RETE4; 18,20 Valeria şi Masimiliano - RETE4;V19,30 Ţiganca - RETE4; 21,15 Ca şoarecele şi pisica - RTL2; 23,20 Fata„din vale - RTL2; 1,30 închiderea programului.
TVC+ANTENA1: 10,00 Dance club;
11.00 Serial; 12,00 Desene animate;12.30 Serial; 13,30 Din lumea afacerilor; 14,00 The album show;15.00 Divertisment; TELE 7 ABC:16.00 Post meridian; 18,45 Telejurnal; ANTENA 1: 19,30 Capcana periculoasă; 20,30 Observator; 21,35 Film; 23,30 Film; TELE 7 ABC■ 1,20 Linia fierbinte;2.20 Telefon top ABC; 3,00 Serial;4.00 Music box; 4,30 Preluare DW.
PO R TALEXPORT - IMPORT S.R.L.
PROGRAMUL; CANALULUI PROPRIU
Vineri, 5 ianuarie 1996 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00
Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisment matinal, serial; 11,15 Film - Lassie a noastră - PR07; 13,05 Buletin informativ; 13,15 Al - Serial, reportaje;15,15 Serial - Robinsonii -
CANALE5; 15,45 Show - Casa Căstagna CANALE 5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Al - Observator - Ştiri; 19,30-Buletin informativ; 19,45 Al - Serial, muzică, divertisment; 20,45 Buletin informativ; 21,00 Film - Ghost - SAT 1; 23,35 Film - Agorafobia - Angoasa din cap - PR07; 1,20 Al - Film.
PORTAL2 J 9,45 Buletin informativ; 10,00 Al
- Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50* Buletin informativ; 12,00 Al - Film;13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program TELE 7 ABC - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică;21,15 Buletin informativ; 21,30 Film - Răpită - RETE4; 23,30 Film- Silver Streak - RETE4.
Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale .
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Vineri, 5 ianuarie 19968,30 Seriale - RETE4; 13,00
Seriale - RETE4 şi CANALE5;21,30 Răpită - RETE4; 23,30 Silver Streak - RETE4.
\*2B «ai n n a : ■K,*3a»,,.yfgLg
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Vineri, 5 ianuarie 199610,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10
Execuţia lui Raymond Graham - codat; 18,30 Reportaj Deutsche Wele- Moartea lui John Lennon; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate;, 20,12 Preluare Samtel;21,05 Alergînd - codat; 22,50 Plan de atac - codat; închiderea programului..
Programul Radio Cluj
(Ă * )Vineri, 5 ianuarie6,00 Bună dimineaţa (vă
spune astăzi: Delia Bob); 10,00 Buletin de ştiri; 10,05 Album cultural (redactor, Dora Pavel);10,30 Radiocircuit (Emisiunea Departamentului Studiourilor
.Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio , Craiova şi Radio Cluj); 11,00 Buletin de ştiri; 11,05 Muzic Shop (muzică de toate, genurile, pentru toate gusturile, realizator Florin Munteanu); 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,15 Exclusiv magazin, Ediţia de miercuri: moderator Cristian Zoicas; 13,00 Radiojurnal; .13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/187266; vă răspunde: Cristian Zoicas;18,00 Radio Fax, la microfon Dan .Horea; 19,00 Radiojurnal;19,15 Un milion de prieteni: redactor Melania Drăgan; 20,00 Top 2M+1: topul muzicii uşoare Transilvane, realizator Marius Merca; 2 Î,50 Buletin de ştiri.
5 - 1 1 i a n u a r i eCLUJ - NAPOCA: REPUBLI
CA - Reţeaua - SUA - premieră (9; 11; 13;' 15; 17; 19). Sîmbătă ţi duminica spectacolele încep la ora 11 * VICTORIA - C a rtea junglei - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Oameni de onoare - SUA (11; 13,30; 16;18,30) * MĂRĂŞTI - sala A - Delta Force - SUA (13; 15; 17; 19); sala, B - Richie Rich - SUA (13,3G; 15,30; 17,30) * FAVORIT- Cavalerul mesei rotunde - SUA (11; 13,30; 16, 18,30).
TURDAFOX - Dur şi deştept - SUA -
premiera; Rechini în larg - Hong -, . K-ong - premieră; TINERETULUI - Fără ' team ă - India. x
CÎMPIA TURZIIMUNCITORESC - Nouă luni -
SUA - premieră; Liceenele din Berveriv Ilills - SUA - premieră.
DEJARTA - U ltim ul tw ist la
M oscova - Franţa - premieră; Fiica lui D’Artagnan - Franţa.
CUERIAPACEA - M a n d a t p e n tru
moarte - SUA - premieră; Teren minat - SUA.
POLICLINICA INTERSERVISAN
slr Pa.'.caly nr \ cart
INTERNE - CARDIOLOGIE NEUROLOGIE « PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE * REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFTE- ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE-ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacteridlogje Imunologie - Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 - 21Medic de gardă:.orele 21 - 7
Rezervare, consultaţii la tel 41.41.63
AUANŢAANTISUICID
L I F E L ! N E i f f l
Suflctulnostru ladispozv dumneavoastră. Telefoni)de noapte, telefonul vieU>-
4 1 41 6 3în tre o re le 20 -2 4 ^Z iln ic
vineri, 5 ianuarie 1996 ROZA VÎNTURILOR ADEVARULcBe C l u i
Preşedintele Mircea Snegur regretă legalizarea Partidului Comunist
Tara") . _____________ - ■| Recunosc de la bun început că una din întrebările pe care le-am pus preşedintelui Mircea Snegur în ijadnil briefingului de la 8
ecembrie a fost deliberat retorică, (-am propuse şefului statului să ne
tună care probleme le-ar concepe Toate altfel decît Ie-a conceput dacă, rintr-un miracol, ar reveni în timp
tp începuturile mandatului său rezidenţial. Domnia sa confirmase eja indirect, «gjin tonalitatea şi oziţia adoptâtă la această inferinţă de presă, că mai multe ;pecte ale vechii sale linii politice
&au dovedit a fi defectuoase. Urmăream, de fapt, cu totul altceva, mă interesa gradul de deschidere a dlui Snegur în circumstanţele respective. în lumea politicului, potrivit unei reguli de joc lansate de Churchill, trebuie să ştii, unde şi Aii să-i spui adevărul. Era deci iînportant să ne dumerim ce vrea să realizeze preşedintele aici şi acum. Bu nu zic că dînsul a spus cine ştie* adevăruri. Incontestabil însă este aptul că preşedintele a răspuns în mii mari corect la întrebările: ”cînd, ţnde şi cui?” Exact în ziua în care faulmplinit patru ani de la primele degeri prezidenţiale din-1991, M. î negura socotit de cuviinţă să joace j itentativ cartea sincerităţii. A făcutI îliciul presei intenţia formulatăi ră ambiguităţi de a lupta pentru o1 >uă învestitură prezidenţială. Astfel, preşedintele îşi începe s mpania pentru realegere aproapei stil american, exact cu un ani a in te de scrutin. De remarcat căii eastă declaraţie a fost făcută în r omentul potrivit, după o pauză :: ectiv teatrală, cînd lumea a obosit i: mai aştepte aprobarea în. ) irlament a iniţiativelor legislative> ivind denumirea corectă a limbiiii reforma agrară. Cu această ocazie i-i recunoscut din 1991 încoace> iterea a gafat copios. Drept ; eşeală de fond a fost taxată i< erarea la CSI, cooperarea cuii casta fiind absolut nelucrativă t ntru Republica Moldova. în ) ralel, instituţia prezidenţială a a taiogat stînga basarabeană drept ) forţă extremistă, dezaprobîndu-sei acest context repunerea în legalitate a Partidului Comunist._ jncomitent, M. Snegur a regretat v >alat neîmegistrarea Mitropoliei E asarabiei şi ponderea excesivă a j îblicaţiilor de stat în presa
autohtonă. Or, cititorul atent a remarcat fără doar şi poate că toate aceste probleme s-au aflat mereu în vizorul Critic al Frontului Popular Creştin Democrat. Astăzi, M. Snegur încearcă să le abordeze_exact aşa cum le-a abordat dintoţdeauna FPCD: Subliniez acest fapt pentru a aminti că factorul timp e de multe ori decisiv în viaţa politică. Iată de ce socoteala de acasă a preşedintelui, oricît ar fi de abilă, poate în cele din urmă să nu se potrivească cu cea din tîrg. Cu alte cuvinte, noul curs prezidenţial e posibil să nu aibă ecoul cuvenit în societate. Unde mai pui că adevărul ştiinţific şi- istoric^ spus cu o jumătate de gură şi în pilde greu de desluşit, scade şi mai mult randamentul politicii prezidenţiale. Cînd M. Snegur califică drept "poziţie antinaţională” încercările partidului de guvernămînt de a escamota glotonimul, dar se prefacef a nu vedea că denaturarea etnonimului face dovada unei atitudini la fel de antinaţionale, el uită pur şi simplu că băţul are două capete. , .
_. Oricum, preşedintele a potrivit timpuf, împrejurările şi spectatorii pentru a face nişte declaraţii în premieră absolută, fapt ce dovedeşte că ostilităţile dintre cele două grupări la putere au intrat într-o fază nouă. Ele stau sub semnul eşalonării potenţialului combatant al adversarilor. Această etapă
„presupune o. mai accentuată disponibilitate la dialog între eventualii aliaţi, dar şi o ciocnire cu flintele pe masă între inamicii declaraţi. Tocmai de aceea M. Snegur a întreprins măsuri menite să-i confere poziţiei sale un plus de fascinaţie. El, între altele, a exclus categoric şi pe bună dreptate orice pericol dinspre Occident, dar în acelaşi timp a atenţionat asupra persistenţei celui dinspre răsărit, dînd tot aici de înţeles că Republica Moldova este favorizată geopolitic ”de două ţări vecine mari”, care nu fac parte din structurile militare ale Comunităţii Statelor Independente. Aluzia a fost străvezie: ţările vizate sînt fără tăgadă România şi Ucraina. Acest fapt, precum şi aprecierile pe care preşedintele le-a făcut Occidentului în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, constituie un semnal sigur că părţile iau tot mai mult în calcul sprijinul extern.
Statele Unite şi U n iunea. Europeană au relansat, în luna decembrie, relaţia atlantică, dar acest fapt a trecut aproape neobservat Este păcat întrucît aşa- numita Nouă Agendă Transatlantică, semnată la Madrid de către
•preşedintele Bill Clinton şi liderii Uniunii Europene,, ar putea fi . germenul geo-economic din care va apărea o nouă realitate.
Washingtonul şi Bruxellesul s-au decis în mod înţelept împotriva unei iniţiative de mai mare amploare şi mai incitante - cum ar fi un nou tratat atlantic sau o zonă transatlantică de comerţ liber care ar fi presupus mult mai mult timp şi ar fl generat mult mai multe- disensiuni.
în promovarea comerţului, încrederea înseamnă urmărirea unui progres ferm în domenii cum ar fi atestarea şi testarea produselor, care sînt de un interes imediat pentru ' afaceri şi consumatori. Dar toate acestea echivalează cu o serie de contacte mult mai intense decît - le-au avut vreodată State le Unite cu oricare altă ţară, cu .excepţia Canadei, care se speră, va fi
antrenată în curind în acest proces. Europenii vor fi acum mai puţin îngrijoraţi de faptul că Statele Unite întorc spatele Bazinului Atlanticului ‘ penlru a da atenţie Pacificului - temeri care au fost întotdeauna exagerate. Dacă agenda respectivă
SUA si Europa voi înfrânta impreniil
noile provocări globale de după războiul rece("InternationalHerald Tribune”)
va fi pusă în aplicare pe deplin, ea va contribui la transformarea Statelor Unite şi a Uniunii Europene- cu alte cuvinte, cea mai mare parte a Occidentului - într-o puternică forţă economică şi politică, întrro lume -în care noi centre de putere £par cu rapiditate, îndeosebi în Asia.
Un obiectiv fundamental este. acela ca Statele Unite şi Europa să se alăture pentru a face faţă noilor provocări globale ale erei de după
războiul rece, indiferent dacă acestea înseamnă crimă, droguri, migrăţie, negocieri comerciale internaţionale sau integrarea Rusiei şi Chinei în sistemul economic mondial. O dată încheiat un acord transatlantic, există speranţa că vor
•urma altele.Multe arii vor rămîne sensibile
din punct de vedere politic.' Washingtonul speră că Uniunea Europeână va întări securitatea' europeană prin atragerea ţărilor din Europa Centrală şi a. Turciei în orbita occidentală. Europenii nu doresc însă să ofere Statelor Unite un loc la masă atunci cînd ei discută extinderea spre Est a Uniunii Europene sau planurile lor de viitor privind realizarea unei uniuni mai strînse.
W ashingtonul doreşte să beneficieze de sprijin financiar european în continuarea politicilor sale internaţionale, în Bosnia de exemplu, ca şi în Palestina şi Coreea de Nord, precum şi în alte zone tulburi selectate pentru o acţiune comună. Dar europenii pur şi simplu nu doresc să suporte costul unei conduceri americane globale. ?
Anchetă cu nazişti
Armaţii americană a lansat n amplă anchetă cu privire la esendiala prc/fiiţi Iii rfminrile sale a unor soldaţi neonazişti, în urina asasinării unui cuplu dc negri dc către doi soldaţi «Ic la o ba/â «lin Carolina de Nord. Acest asasinai intervine după u seric dc descoperiri la ba/ele aiucricanc, în «pecial din Germania, legate de existenţa unor grupuri extremiste în rîndul forţelor armate.
Cu prilejul atentatului de la OLIalioma C.ily, care a provocat moartea a 169 de persoane y rănirea a circa 5(10 Ja IV aprilie, americanii descoperiseră deja că cci doi inculpaţi, Timolliy .McVeich >i ’l'e rrj Nichols, erau Tosti militari reconvcrtiţi la ideile cele mai cxtremisle impolrha guvernului federal. Cel dinţii a senii în armată in timpul ră/.boiului din Coif ;i ei ie împrieteniseră la ba/a l'nrt Kiley, în Kansai.
/■
Primele dileme ale NATO după semnarea acordurilor de pace privind Bosnia
(Reuter)
• D upă ^aproxim ativ două săptămîni de succes în Bosnia, NATO se confruntă în prezent cuo dilemă care ar putea crea, pentru prima dată, neplăceri serioase forţei de pace condusă de Alianţă. ,
La 2 ianuarie guvernul bosniac i-a acuzat pe sîrbi de a fi răpit 16 civili care se deplasau printr-o zonă controlată de ei şi a protestat pe lîngă forţa de pace a NATO, acuzînd-o că nu a luat nici o măsură în acest sens. NATO a declarat că nu a venit în Bosnia în calitate de forţă de poliţie, ci numai pentru a impune respectarea aspectelor militare ale acordului de pace prin separarea forţelor' armate şi supravegherea transferului de teritoriu. In prezent, forţa Alianţei ce dispune de armament greu se confruntă cu necesitatea de a-şi exprima opţiunea privind obiectivul şi natura misiunii sale. Dacă rămîne pasivă aceasta ar putea discredita imaginea de fermitate pe care NATO a proiectat-o pînă acum cu succes ş i ' ar putea submina încrederea de care se bucură ea în
ochii populaţiei, convinsă că acum se poate deplasa nestingherit prin' ţară, în conformitate cu prevederile acordului de pace. Totodată, aceasta ar putea reaminti misiunea forţei ONU de menţinere a , păcii, discreditată în ochii populaţiei pe care s-a angajat să o protejeze: Dar a începe o anchetă privind răpirea civililor şi a lua măsuri în acest sens, nu va face decît să îi îndepărteze în şi mai mare măsură pe sîţbii bosniaci, şi aşa nemulţumiţi, într-un moment în ' care NATO încearcă: să demonstreze că este imparţială privind punerea în aplicare a acordului de pace. Şi mai grav în ’ cazul în care decide să se implice în operaţiuni poliţieneşti de mai mare anvergură, aceasta ar impune sarcini suplimentare trupelor NATO - exact genul de riscuri pe care Alianţa a încercat să le evite.
Acorduî'de pace privind Bosnia, semnat în luna decembrie la Paris,. prevede ca libertatea de deplasare între zone să fie garantată de părţi şi de autorităţile lor civile. In plus, coordonatorul internaţional Cari B ildt urma să răspundă de
reconstrucţia civilă şi de problemele ce nu ţin de domeniul militar. O forţă internaţională de poliţie formată din aproximativ 1500 de
‘ ofiţeri urmează să sprijine eforturile sale, dar nu a fost stabilită nici o dată privind sosirea ei. Potrivit unor diplomaţi şi oficialităţi militare, una din cauzele situaţiei generate s-ar datora faptului că în timp ce NATO a depus eforturi privind desfăşurarea IFOR, structura şi planificarea civilă au rămas în urmă, creînd un vid de autoritate.
Se aşteaptă ca fostul premier al Suediei Cart Bildt să ridice Ia Saraievo fără menajam ente
\problema survenită. Acordul de pace este însă confuz şi-în Ceea ce, priveşte .rolul precis al NATO. O rganizaţiei î i , revine .responsabilitatea în ceea ce priveşte aspectele militare ale acordului, dar ea poate, în cazul în care dispune de mijloace, ”să sesizeze şi să împiedice implicarea în deplasarea populaţiei civile” . Pînă acum, NATO a dat clar de înţeles că nici nu intenţionează şi nici nu dispune de trupele necesare pentru a , împiedica acţiuni de acest gen. ’
"Cartelul drogurilor din Caii” primeşte
o noua loviturăSora unui lider al ”Carte-
lului d rogurilor din Caii” a fo st a r e s ta tă de p 'o liţia co lum bianâ - inform ează agen ţia A ssociated Press, citind postul de televiziune QA P. R afae la R odriguez O rejuela, în v îrstă d e 50 de ani va face faţă acuzaţiilor de îm bogăţire ilicită p rin c o n d u c e re a a fa c e r i lo r deţinute de fra ţii ei, Miguel şi G ilberto , care se află, în prezent, în stare de detenţie. Soţul Rafaelei, Luis Alfonso M aquillion, este implicat ţn organizarea unei noi ”câi a d ro gu rilo r”. în momentul a r e s t ă r i i s a le , R a fa e la Orejuela avea asupra sa trei c ă r ţi de id e n tita te false. A restarea fra ţilo r O rejuela şi a a l to r şefi a i m afiei, d r o g u r i lo r a p e r tu r b a t o p e r a ţ iu n i le ce le i m a i im p o r ta n te b a n d e de traficanţi de cocaină, fără să o p re a sc ă în să fluxu l d r o g u r i lo r s p re p ia ţa am ericană şi europeană.
(AFP)
2
Militarii ruşi se pregătesc să coopereze cu cei americani în Bosnia
Trupe de paraşutiştî ruseşti - în rîndul cărora se află mulţi veterani greu încercaţi în luptele din Afganistan şi Cecenia - se pregătesc la o bază militară acoperită de zăpadă pentru a se alătura forţelor americane care contribuie la supravegherea aplicării acordului de pace în Bosnia.
Această brigadă, cu un efectiv de 1500 de oameni, :are efectuează manevre în regiunea Kostroma, situată la o distanţă de aproximativ 300 km Nord-
i Est de Moscova, urmează să participe la prima : operaţiune comună cu forţele americane, după 50 de
ini, într-o potenţială zonă de luptă.Dar plecarea lor în Bosnia depinde de o decizie a
onsiliului Federaţiei (Camera Superioară a larlamcntului), care are jurisdicţia asupra desfăşurării ie trupe ruseşti în străinătate. Agenţia de ştiri
, NTERFAX a anunţat că această problemă va fi gpezbătură Ia 5 ianuarie.
^.Comandanţii militari ruşi au afirmat că problemele rolitice şi financiare ar urma să fie reglementate în Iccurs de o săptămînă sau două: Moscova a acceptat ă trimită trupe cu condiţia ca ele să nu fie plasate ub comanda directă a NATO, fostul ei adversar din impui războiului rece.
_ Generalul Aleksandr Bespalov, comandantul diviziei a 98-a de trupe paraşutate, a declarat recent
1 ziariştilor că aşteaptă cu nerăbdare să se alăture forţei multinaţionale de 60.000 de militari pentru menţinerea păcii.
O primă parte a trupelor ruseşti a vizitat deja principala bază de la Tuzla, dar un ofiţer al NATO a declarat recent că rolul concret al Rusiei în
' operaţiunile din Bosnia urmează încă să fie discutat. Aleksandr Bespalov a afirmat că ruşii şi americanii ‘vor asigura respectarea încetării focului şi aplicarea acordurilor de dezangajare la Brciko, Zvomik şi
. Tuzla, în nordul Bosniei.Brigada rusească de 1500 de oameni va fi alcătuită
în proporţie de 15 la sută de ofiţeri şi 85 la sută soldaţi, a spus el. încă 1000 de militari ruşi urmează să sosească în regiune pentru 4 executa operaţiuni de deminare şi a contribui la refacerea economiei. O treime din ofiţerii brigăzii iniţiale, formată din diviziile a 98-a şi a 76-a de trupe paraşutate, au avuto experienţă de luptă în Afganistan, în timp ce mai mult de două treimi au servit în Cecenia. Unii au servit, de asemenea, în fosta Iugoslavie alături de forţa ONU de menţinere a păcii care este înlocuită în prezent.
K o z îre v nu e x c lu d e a d e ra re a R u s ie i la NATO(AFP)
Ministrul rus de externe, Andrei Kozîrev, a afirmat într-un interviu acordat postului de televiziune de stat ORT, la 28 decembrie, că NATO se va transforma si că pe termen lung nu este exclusă intrarea Rusiei în cadrul Alianţei, a anunţat agenţia de presă INTERFAX.
"Imaginea NATO la fel ca aceea -a unui duşman presupune o înarmare pînă-n dinţi şi asigurarea . securităţii graniţelor ţării” , a continuat ministrul rus. Potrivit lui Kozîrev, încercările de a reînvia imaginea inam icului prin intermediul NATO şi de a duce o "politică- neoimperialistă faţă de republicile din fosta URSS sînt catastrofale pentru Rusia”.
JCozîrev a declarat că ministrul , apărării, generalul Pavel Graciov, a evocat recent, la sediul NATO din Bruxelles, posibilitatea ca forţele armate ale Rusiei şi NATO să fuzioneze. Declaraţiile ministrului rus de externe sînt atenuate foarte mult de poziţia slabă pe care o
deţine în prezent în cadrul guvernului. Kozîrev, care s-a întîlnit la 27 decembrie cu preşedintele rus' Boris Elţîn la reşedinţa secundară a acestuia din Barviha (la vest de Moscova), este aspru criticat de cîteva luni de opoziţia comunistă şi naţionalistă, dar şi de Elţîn, care a anunţat încă din toamnă că este în căutarea unui succesor. Politica lui Kozîrev este considerată - prooccidentală în Rusia, într-o perioadă în care tendinţa naţionalistă este la modă.
Cvasitotalitatea partidelor şi mişcărilor politice continuă să prezinte NATO ca o sperietoare, în timp ce com uniştii - care controlează direct mai mult de o treime din Duma, în urma alegerilor din 17 decembrie - proslăvesc, la rîndul lor refacerea U niunii Sovietice. Kozîrev a dat asigurări, la 27 decembrie, că va rămîne ministru atîta timp cît deciziile (guvernului) nu vor intra în contradicţie cu viziunea sa asupra politicii externe. - ,
Fiind totuşi ales deputat în Duma de stat, n-a exclus intenţia de a demisiona. Potrivit legislaţiei ruse . (care nu se aplica în precedenta Duma), un deputat nu-şi poate păstra funcţia în cadrul puterii executive. Această problemă a fost evocată în timpul întîlnirii sale cu Boris Elţîn şi remisă pentru o dată ulterioră. - *' Boris Elţîn a calificat oficial drept
"nesatisfăcătoare” activitatea lui Kozîrev supus unei serii de umilinţe: i s-a interzis să participe la funeraliile premierului israelian asasinat, Yitzhak Rabin, şi a fost nevoit să-l lase pe ministrul apărării, P avel G raciov , să negocieze participarea Rusiei în cadrul forţelor de pace în Bosnia. Preşedintele - Rusiei şi-a arătat intenţia de a lua în propriile sale mîini conducerea afacerilor externe ruse, anunţînd, la 25 decembrie, crearea unui Consiliu de politică externă pe care-1 va conduce el însuşi şi al cărui viitor şef va trebui să raporteze preşedinţiei.
3
ADEVARUL de Cluj OMUL SI SOCIETATEA vineri, 5 ianuarie 1996
Topirea zăpezilor creează probleme de microbiologie
sanitară privind apa de băutîn primul rind, tu rb id ita tea '
(tulburarea) crescută a apei imprimă dificultăţi mari în procesul de purificare a apei în instalaţiile de tratare, cu privire în primul rind la . limpezirea acesteia. în acelaşi timp, deosebit de important din punct de vedere sanitar este faptul că . turbiditatea crescută a apei face ce tratarea ei antimicrobiană să întîmpine şi ea dificultăţi însemnate.
Un alt aspect care necesită să fie luat în seamă este şi rezistenţa diferită a microorganismelor faţă de agenţii dezinfectanţi, fizici sau chimici. Dacă bacteriile* nesporulate, ca bacilul febrei tifoide, 'barilii dizenteriei sau vibrionul holeric şi altele asemănătoare, mai ales care se elimină d in ; organism pe ■ cale intestinală, sînt mai uşor inactivate de către dezinfectantele apei, numeroase virusuri, cum sînt celc^ care de asemenea se elimină prin conţinutul intestinal, au o rezistenţă crescută faţă de substanţele dezinfectante. Din această categorie de microorganisme virale fac parte şi agenţii afecţiunilor digestive, ai , gastroenteritclor. _
• Multe alte virusuri, precum cel al poliomielitei, ale unor hepatite ' (hepatitele A şi E) şi altele, care se elimină prin fecale, spută, urină diverse şi care pot ajunge 'astfel în apele de scurgere menajere şi apoi în apa de suprafaţă, de asemenea prezintă rezistenţă în general mai mare decît bacteriile amintite, faţă de dezinfectante.
Sînt de asemenea de remarcat, în ceea ce priveşte prezenţa, rezistenţa şi persistenţa în apele de suprafaţă sau subterane, a unor protozoare parazite care, existînd şi sub" forma de chisturi (ouă de paraziţi), au rezistenţă deosebit de mare faţă de dezinfectante.
Altă categorie de paraziţi intestinali, cum sînt teniile (panglicile parazite), ascarizii (limbricii), de asemenea pot ajunge în apa contaminată cu ape uzate menajere şi, datorită formei lor de viaţă ca chisturi, pot să reziste la dezinfectante şi să persiste astfel mult timp în apă.
Cu toate acestea, printr-o tratare corectă a apei de suprafaţă în instalaţiile centrale de purificare, în uzinele de apă, este pe deplin posibil ca astfel de microorganisme să fie eliminate din apă în aşa măsură îneît pericolul de îmbolnăvire prin astfel de microorganisme să fie complet înlăturat. . ^ .
Bineînţeles că, în localităţile din zonele inundate, unde impurificarea microbiană patogenă a apei subterane este inevitabilă, fie prin pătrunderea în fîntîni a apei de suprafaţă, fie prin. infiltrarea acesteia în stratul de apă subterană, fierberea, chiar şi numai de scurtă durată, de cîteva minute, a apei destinate consumului sub orice formă - ca apă de băut sau pentru spălarea corpului şi alimentelor - este absolut necesară.
Prof.dr. docent Ion NESTOR
A ? £ LCa urmare a mesajului Consiliului Naţional al Societăţii ”Avram Iancu”,
de sprijinire a zonei afectate de inundaţii pe valea Arieşului, filiala Turda anunţă că s-au organizat următoarele centre de primire a ajutoarelor: sediul filialei Societăţii Avram Iancu”, cam. 54, Primăria Turda; Liceul "Mihai Viteazul”; Grupul şcolar agricol; Şcoala nr. 6; Casa de Cultură din str. Avram Iancu, nr. 12. Ajutoarele constînd din îmbrăcăminte de iarnă şi alimente se primesc şi în zilele următoare, între orele 9-15. Ajutoarele în bani se pot depune în contul filialei 45104006201-, deschis la B.C.R. Turda.
Biroul Executiv al filialei Turda aduce mulţumiri locuitorilor municipiului, membrilor şi simpatizanţilor Societăţii ”Avram Iancu”, care au răspuns pînă la această oră apelului-lansat
Dr. ing. Lucia ROMAN,Preşedinte al filialei Turda a Societăţii "Avram Iancu"
A p e l um anitar- Uniunea "Vatra Românească” Cluj, profund îngrijorată de soartă tragică a celor, loviţi atît de crunt de violenteles inundaţii ale sfîrşitului de an, face un apel de suflet şi o rugăminte creştinească la toţi acei care pot întinde o mînă de ajutor familiilor sinistrate. Donaţiile în bani se pot face la sediul şi în contul Crucii Roşii, cu care U. V.R. a colaborat atît de eficient în acţiunea de ajutorare a refugiaţilor din Bosnia, sau la sediul nostru din B-dul Eroilor nr. 2, între orele 8-16, zilnic. Menţionăm că pentru această nouă acţiune -"Vatra” a alocat din fondurile sale de rezervă sumai.de 1.000.000 lei.
Cbmitetul Director
NV E N I M 0 6 V M R 6 A A 6 & T O I ? Q iT IM P O R T A N T , 9 . - V 0 A 9 f t â
6 6 P R i G Ă T M A V S f l ? / ?
ţco/IM. v i e r i i . . .
CD
G iinam l... RomânieiIn atenţia cui ar trebui să stea
această adevărată mină de aur a ţării noastre, gîndindu-ne la valorificarea ei cu.maximum de folos pentru întreaga colectivitate? De ce ridicăm această întrebare? Nimeni nu mai vrea să se îndeletnicească cu ocupaţii recunoscute ca "demodate”
deşi la mare cinste altădată. Rom ânii mai sînt încă mari consumatori de pîine de grîu, aşa cum cîndva erau recunoscuţi ca mîncâtori de "mămăligă”. Puţini concetăţeni au o idee clară în legătură cu "vitalitatea” pe care o conferă organismului acest aliment asociat cu produse lactate proaspete. Cozpnac şi pîine albă ca laptele au cerut to ţi ignoranţii în ate alimentaţiei, fiindcă nimeni n-a avut interesul să deştepte pe acela care dintotdeauna a fost destinat a "trage cişmele” stăpinului său. Din acest motiv mai dispunem încă în mediul rural de un procent de 6,6% analfabeţi - o adevărată ruşine naţională pentru lumea satelor. Abia neştiutorul de carte nu este ferm decis a lua imediat calea oraşului - unde oamenii nu-şi mai dau "bună ziua”, cînd se întîlnesc pe stradă. Lor le este încă "ţuşine" să recunoască că au devenit "cerşetori” în haine de sărbătoare, cum nu se sfiesc aceia care au trecut prin ceva brumă de şcoală. Nu pledăm în favoarea "mămăligii”, ci în aceea a unui ”trust al creierelor", legat de punerea in deplină valoare, a fertilelor cîmpii din Sudul şi Vestul ţării, unde întotdeauna vegetaţia a fost şi a rămas luxuriantă în anii neloviţi de secetă; Trebuie să recunoaştem însă că "cultivatorii" (nu ţărani) din Banat, Cîmpia de Vest si din zonele din imediata
apropiere a oraşelor"şi a căilor de comunicaţie îşi cunosc mai bine interesele, producînd de toate - adică tot ce cere piaţa' din imediata apropiere sau debuşeele statornicite. Din cine ar trebui, să fie alcătuit amintitul TRUST dacă nu din cei imediat avizaţi: înşişi producătorii, consumatorii şi încasatorii de venituri (în mod direct sau indirect), cum sînt organele de stat centrale şi locale, cărăuşii şi alţii. Există aşa ceva la noi la ţară, funcţionînd activ, cu caracter de permanenţă? Aceia care frag avantajele reale de pe urma acestor stări de fapt vor pescui liniştiţi şi pe mai departe în apa
' tulbure, pe care au grijă să nu o limpezească niciodată, datorită DEZINTERESULUI şi lipsei de ORGANIZARE, în care am excelat şi excelăm în continuare. Organisme birocratice independente sau în cadrul celor existente pot exista cu duiumul - fără nici un folos, spre beneficiul unor sinecurişti, mereu aceiaşi,-propuşi de către aceia care au tot interesul ca aşa ceva să nu existe în realitate. Aşa explică şi faptul de ce anii cu belşug, sau secetoşi nu aduc niciodată bucurie nimănui, întrucît MLAŞTINA tot nesecată rămîne - iară a fi primenită printr-un DRENAJ corespunzător care să modifice vechea stare de lucruri. Producţia vegetală trebuie să fie abundentă şi im ediat valorificată în stare primară sau industrializată pe loc, ştiind că "roţile mănîncă rentabilitatea în agricultură”. Vidul existent va dispare de la sine? Am rămîne "utopişti”, imaginîndu-ne aşa ceva. Vor investi băncile în ceva fără perspective certe? Niciodată.
Petre DANCIU
S.C. «Marele Alb” S.R.L. in continuă dezvoltare
în preajma Crăciunului, S.C. "Marele Alb” S.R.L:.şi-a mai deschis în centrul civic al municipiului o unitate de măcelărie şi alimentară.
- A cîtea? - l-am întrebat pe domnul Augustin Rusii, unul din patronii firmei (al doilea fiind domnul Pavel Totăzan).
- Cu această unitate, firma noastră are patru unităţi de măcelărie şi alimentare în Turda şi o măcelărie în- Cîmpia Tuizii. în unitatea nr.5, pe care am deschis-o recent, desfacem pentru populaţie mărfuri alimentare, came şi produse din came. Tot aici, în viitorul apropiat, vom mai realiza preparate din came ca: tobă, caltaboş, cimaţi proaspeţi şi afumaţi ş.a.
- Aveţi condiţii?- Bineînţeles. Unitatea nr. 5
dispune de toate facilităţile pentru prepararea şi păstrarea produselor/ Ţin să precizez că numai utilajele şi agregatele frigorifice- cu care este dotată unitatea ne-au costat peste 60 milioane lei.
- De unde vă aprovizionaţi?- De la Timişoara şi Iernut.
Aducem animalele gata sacrificate. Materia primă noi ne-o transportăm. Avem maşini proprii: 3 izoterme şi una frigorifică, cu o capacitate de 10 tone.
- Care este valoarea vînzărilor, în medie, pe zi şi cu ce adaos comercial mergeţi?
- Valoarea medie a vînzărilor zilnice se ridică la 15-20 milioane Ici. Percepem un adaos comercial, tot în medie, de 9-10%. Preţurile pe care noi le practicăm sînt cu ceva mai scăzute decît cele practicate în alte unităţi de acest profil. De aceea avem şi vînzare. Şi mai e ccva: carnea, ca şi preparatele de came, sînt de calitate şi mereu proaspete.
- Aţi început activitatea împreună cu partenerul d-voastră
în februarie 1994 cu 3 salari» O ţi salariaţi aveţi acum?
- 38.- Ne-aţi mărturisit că nu v-a f0
deloc uşor pînă aţi ajuns aici{ aţi apelat la împrumuturi bancai câ dobînzile n-au fost deloc j neglijat Dar v-aţi descurcat Cj este cea mai mare satisfacţie d-voastră?
- Cînd văd clienţii că intrai prăvălie şi mai ales cînd se întorci plasele pline cu cele dorite şi sj mulţumiţi de ceea ce le oferim
Farmacie veterinarăTot de curînd, tînărul investii
Gabriel Surdu, ajutat de parii tehnician veterinar fiind de mesei - şi-a deschis, în cadrul firmei SI ”Gabi-Farm” SRL, o farmacie veto I nară lîngă Autogara SC "Transaria Farmacia este bine aprovizionată! cele_ necesare crescătorilor de anii le. în plus, la cerere, dr. veterii Iosif Popa, pensionar, specialist i' multă experienţă, care activează cadrul farmaciei, asigură tratamente la domiciliul deţinătorii de animale.
*
Restaurant-pizzcrieUn alt tînăr investitor, tot
părinţi şi tot Gabi îi este premii»^ dar Gabor numele, şi-a deschis i; ajunul Anuhii Nou, în mcroraion j II Oprişani, în cadrul firmei S "Royal-Pallas” un restaurant-pizzei Localul cochct, faianţat şi mozafc dotat cu aparatura necesară, disp de o sală restaurant, bar, pizzerie .bucătărie, în care se vor prepara diverse sortimente de artă culim cu specific local.
Nu lipsesc, evident, băuturile fi şi extrafine, răcoritoarele, şi cafea
Ion CORDO!
Lupta cu apele continua în Jurul Dejului
în zona Dejului zeci de hectare de terenuri agricole sînt încă sub apă,-să nu mai vorbim de calamităţile din împrejurimile satului Cetan, unde au avut de suferit şi unii cetăţeni care locuiesc pe marginea drumului judeţean ce duce spre Dej.
Am stat de vorbă cu mâi mulţi gospodari din satul Cetan, care sînt deosebit de îngrijoraţi privind soarta suprafeţelor semănate toamna trecută cu grîu şi orz, dar şi de distrugerile din jurul caselor de la marginea satului. într-adevăr, la ieşirea spre Viile Dejului, multe gospodării ţărăneşti au fost afectate de inundaţiile din zilele trecute, iar carosabilul mai poartă semnele apelor ieşite pe şosea. La mijlocul acestei săptămîni.un mare număr de cetăţeni lucrau la săpatul
şanţurilor de scurgere şi la refacei | anexelor gospodăreşti din jurul casei j Zeci de hectare de suprafeţe agricole fost inundate şi pe raza comunelor Căş şi Cîţcău, unde, dc asemenea, gospodi satelor au lucrat la înlăturarea urai lăsate de apele ieşite din Someş. Nat distrus poduri sau podeţe, iar circuli rutieră a fost restabilită în împrejuri! municipiului Dej. . ^
Aşadar, după multe zile de coşr1 liniştea s-a reinstaurat şi în rîndul popii de la confluenţa Someşurilor, unde iffl inundaţiilor de la sfîrşitul anului trecuti sînt vizibile, dar unde zilele trecutei de oameni au muncit la refac* gospodăriilor ţărăneşti distruse de vl apelor.
SZEKELY Csai)
0 Constatări triste0De *cînd cu acordarea de
ajutoare sociale, la primăria din Turda s-a dus liniştea necesară desfăşurării unei activităţi propice. Cei chem aţi (şi nechemaţi) să-şi ridice drepturile, deşi la intrare pot consulta listele cu străzile (de la un anumit număr la altul) care sînt planificate pentru acea zi, nu ţin cont de asta. Că sînt sau nu planificaţi, mai âles .braiieţeii, dau buzna peste funcţionarii care lucrează la acest birou, încurcînd treburile (şi aşa destul de încurcate), ' . vociferează, ameninţă...
Acesta ar fi un motiv al. poluării... sonore peste limita decibelilor admişi într-o instituţie, publicăi Al doilea: cînd s-ar părea că totul se desfăşoară bine - şi civilizat (nu fără intervenţie),
Săracia şi poluarea... sonorăexplodează "bomba": astăzi, mîine şi poate poimîine, nu mai facem plăţi. Banca nu dispune de numerar! Asta s-a întîm plat în ajun de sărbători! 7
U&dele de şoc ale nemulţumirii celor ajunşi în pragul sărăciei, dacă nu şi mai mult, se propagă cu viteza sunetului în toate birourile. Răzbat pînă şi prin uşa capitonată a prim arului. Pînă se dumiresc lucrurile (curiozitatea este a doua natură a omului), activitatea din primărie se destramă. Unii dintre funcţionari fug într-o parte, alţii în alta: să audă, să vadă... sursa cataclismului. Intervine şi primarul. Gaz peste foc: cum să potoleşti sărăcia cu vorbe? Bani nu sînt! Cei săraci una ştiu: să li se dea ajutorul social promis, ca să aibă ce pune în farfurie copiilor. Şi aşa, cei chemaţi şi cei nechemaţi fac front comun în
a arunca anatema asupra celor care nu au nimic comun cu asigurarea... cheşului! Şi din nou, cei cu adevărat vinovaţi (executivul) scapă... basma curată. Pînă cînd, oare? .
Să afirmi că aceşti oameni săraci n-au dreptate? Au. A impune în această situaţie ordine şi disciplină esţe ca şi cînd te-ai lupta cu mîinile goale cu un taur înfuriat!
Dar un necaz nu vine niciodată singur. Aşa şi aici. Funcţionarii de la acest birou - şi anume Adrian Bucur, Cristina Crişan, Ioana Oprea şi Felicia £uciu -, toţi tineri, fără experienţă, au întocmit pînă acum 1316 dosare pentru acordarea
. ajutorului social. O picătură într-un ocean! Potrivitart. 5, al. 1 dinLegea
' 67/95, dosarele de ajutor social au fost întocmite luîndu-se în considerare ca membri de familie şi persoanele de peste 18 ani în urma
unui control DMPS, îi sesizează pe respectivii funcţionari (mai bine mai tîrziu decît niciodată, nu?) că persoanele de peste 18 ani să fie luate în considerare ca persoane singure şi ca atare să li se întocmească dosare individuale.
în cazul .că Vom proceda în acest mod (au de ales?) estimăm, susţineau respectivii funcţionari, în referatul prezentat primarului, numărul de dosare va creşte cel puţin de trei ori (dosarele luate pînă în prezent vor trebui modificate în procent de cel puţin 80%), iar sumele acordate ca ajutor social se vor dubla, sume care nici în vechea formulă nu sînt suficiente. Asta înseamnă practic, zicem noi, un alt - volum de muncă în plus, termene prelungite pentru plata ajutorului social, nemulţumiri cu nemiluita şi dintr-o parte şi din alta. . .
Colac peste... pupăză: DMPS a mai constatat, cu ocazia aceluiaşi,, control, că procentul.de anchete sociale efectuate este extrem de scăzut Cei patru funcţionari de la biroul care se ocupă cu aplicarea Legii 67/95 menţionează: noi nu efectuăm anchete sociale (nefiind în competenţa noastră) şi apoi, ca o justificare a slabei activităţi a colegilor lor, adaugă: cei ce efectuează anchetele sociale au şi alte sarcini de serviciu. Nu intenţionăm să nominalizăm pe acela sau pe aceea care aruncă pisica moartă în... biroul altora. Nu. încercăm însă să atenţionăm pe cei cc răspund de această activitate cu mari implicaţii pe plan social că ccva este putred în Danemarca! Adică în activitatea de efectuare a anchetelor sociale, ca şi în aceea de întocmire a dosarelor
pentru plata ajutoarelor sociale
, Cum nu ar fi aşa dacă cei pjj*. tineri de la susnumitul birou, ®j experienţă, n-au .nominali?, atribuţiile ce le revin, nu sînt®? permanentizaţi în acest birou; J a fost atribuit un birou improp în care nu au nici o posibilitate depozitare şi arhivare a dosare primite; nu sînt dotaţi cu matefl* consumabile şi nici nu se buc de un sprijin m a i'consistent partea celorlalte servicii cu colaborează, deşi bine se Şţie . nici unul din cei patru funcţio®n-au studii de sp e c ia lita te
domeniul juridic, inform atic ,
de contabilitate. / j jEvident, din acelaşi raotjv\
care ar putea (şi ar trebui) , j ajute au şi alte sarcini pe lin*6 serviciu! _/y
lonCORD<*
w vineri, S ianuarie 1996 ______________ARTĂ - CULTURĂ__________ ______ de^juŞUL
Dacă vreţi să-l vedeţi, veniţi Ia noi! Un lanţ dc vorbe nu fac cît un şirag de fapte. Inelul miraculos îl veţi descoperi în privirile ospitaliere, logodite din vremuri vcchi, ale. românilor şi ale maghiarilor de-aici. Apoi, în vorbe şi fapte, fiindcă aici si-au făcut sălaş Cuminţenia şi Bunul - Simţ. Au trăit în armonie mereu. Rare viscoliri n-au reuşit să le clintească din loc, avînd rădăcini puternice. Ne spun multe în "Monografia folclorică a comunei”, prezentă în-şcoală, atît cu înscrisele vechi, cît- şi cu mărturisirile taţilor care au fost şi au rămas, precum făcliile de lumină veşnică, ce veghează la căpătîiul celor dragi, mereu, ca să nu rătăcească nicicînd, niciunde. Li se alătură, cum se cuvine, spusele măicuţelor care s-au desprins, ca stelele de sus, ca să strălucească' mai puternic în adîncuri, sau' care-şi umezesc privirea la-ntîlnirea sau despărţirea de cei rămaşi, icoane ale grijii, veşnice.
Mănăstireni - meleag natal, care te-atrage prin susurul blînd al văilor ce-i limpezesc fruntea ostenită în amurg de ceas de-odihnă sau de seară, cît şi prin coamele dealurilor spre care-şi înalţă priviri de vis şi nădejdi... Aici, casele sînt adunate prietenos, ca-ntr-o şezătoare, iar oamenii păşesc pe uliţe hotărîţi, vorbind firesc într-o limbă sau alta, uniţi sufleteşte de veacuri, aureolaţi de însemnele omeniei.
Au trecut sărbătorile de iarnă pentru toţi ai mei de-aici, fie că poartă numele de Coldea, Condor, Giurgiu, Gânscă, Nistor, Abrudan, Ranta, Ursu, Văsar sau Sinko, Bogdan, Kovacs, Marton, deci nume de români sau maghiari. Poreclele îi apropie, ca şi numele: a Derii, a Berigatii, a Cucului, a Marii, a Fodrii, a Cochii, a împăratului, a Iedului, a Titului, a Vilii Dreveştilor, a lui Ionaş, a Florii, a Gligoresii, a
V iluţii Nonului, a Bestii, a Pămîntoaii, a Noanii, a lui Cocean, a Ioanii lui Rogoz, a lui Chirai, a Alexii, a Brânchii, ctc.; a - lui Bogdanferi, a Bojiii, a lui Matei, a Cojii, a Ratotii, a Buhii, a lui Iukas, a lui Barta, a lui Ziţii, a Bogariului, etc. Cîndva, trecînd pe la noi un rîşcan, din comuna apropiată, a fost întrebat românul de o femeie maghiară, cu simţul umorului şi tare de omenie: "Oare n-om fi neamuri, dacă pe am îndoi ne cheamă Bogdan?” Desigur, doar accentul
. era diferit, dar noi nu ţinem cont de
Inelul convieţuirii în comuna Mănăstireni
atîtea, cînd e vorba să ne înţelegem bine.
S-a colindat în casă sau afară, în faţa uşii sau a ferestrei dinspre curte, în ”tărnaţ”, cei mici începînd cu ”bună sara, jupîne gazdă! Ne primiţi cu steaua?” La răspunsul afirmativ al "gazdei”, glasurile lor fragede au mîngîiat căderea nopţii:
"Steaua sus răsare Ca o taină mare,Steaua străluceşte Şi lumini vesteşte,Că astăzi Curata,Prea Nevinovata; " , Fecioara Măria;Naşte pe Mesia In oraş vestit, ’Betleem numit”(informator: Gânscă Ioan, 36 de
ani; 12 04.1979)"Colo-n deal, îi dup-on deal,Este-on biet de păcurari Cu fluiera de dălţari;Cînd cu fluiera zîcea,
Toate oile plîngea,Numa Băla, săraca^Să ruga lui Dumnczo S-ajungă primăvara Că ea bună plată-a da:La Crăciun Un miel zurdun;La Ispas 'Un boţ de caş; -La Rusale O lînă mare,Să fie de-nvălitoare ,Şi la cap şi la picioare” (Informator: Văsar Teodor, 71
ani, 21.05.1979) .Următoarea colindă,’ veche şi
scurtă, e tot din repertoriul copiilor: ”Şede lupul pă butuc,Florile dalbe,Dă-mi colacul să mă duc, Florile dalbe, - Că mi-i scurta bondiţa,Şi mă tem c-oi îngheţa” • (Informator: Coldea Maria, 68 de
ani; 12.12.1979)Şi-acum o colindă maghiară
. veche, auzită de la un informator maghiar bătrîn: -
”Vig oromre Gyakranjuttatunk ■ Jutotthozank
- Az uj ido Melyben Vigadunk VigassagaUr Jezusnak Urjezusnak Gloriat mondunk Aldott Jezus
‘Dicso Krisztus;Aldj meg mos minket Boaldassal ajandekkal Terits ki Aldas idotEzesztendore sOriz minket aldott Jezus
— Mind vegig amen”.(Informator Bogdan Ştefan, 69
ani; 12.12.1979)prof. pens. Florica
VĂSAR U - MARTEÂN
iE M M A L
Editura "Nemira” propune cititorilor, în colecţia "Nautilus”, cartea cu titlul de mai sus, scrisă de Katherine Kurtz, autoare interesantă, învăluită şi de o earecare undă de mister...
Aşadar, Katherine Kurtz s-a născut în mica localitate Coral Gables din Florida, în' timpul unui taifun care, se pare, i-a influenţat existenţa într-un mod decisiv. Este posesoare a două diplome universitare, dobîndite în discipline, aparent, fără nici o legătură între ele - chimia şi istoria Angliei -, a întreprins studij sistematice de medicină, istoria religiilor, magie şi a lucrat o vreme pentru Poliţia din Los Angeles. Peste toate, ea este şi o hipnotizatoare exersată şi destul de cunoscută. Călătorind în cele patru zări, a ajuns şi în România,_ ca invitată a Editurii "Nemira". în, prezent, autoarea
- o carte de citit la gura sobei -locuieşte, împreună cu soţul ei - scriitorul Scott MacMillan - într-un castel din Irlanda. Cartea pe care v-o prezentăm, "Noaptea vrăjitoarelor”, este cea de a doua semnată de Katherine Kurtz, care apare în România, prima fiind "Iniţiatul”, apărută în 1994 tot la ”Nemira”. Revenind la "Noaptea, vrăjitoarelor", din ea aflăm, oricît de ciudat ar părea, că arma secretă a lui Hitlera fost... magia neagră. Mai aflăm că Anglia, ameninţată în 1940 de un atac iminent, a recurs la serviciile unui anume John Graham, colone} de contraspionaj, pentru a pune la punct o strategie de apărare la fel de stranie, ■ prin asigurarea unui comandament unic al şcolilor de magie de pe întregul teritoriu englez. Victoria nu eră însă posibilă decît printr-un sacrificiu sîngeros, în prima noapte din august -
"noaptea vrăjitoarelor”. Doar atunci putea fi învins Hitler, cel mai mare magician al tuturor timpurilor... Ficţiune fără acoperire? Nu chiar, din moment ce au apărut, în Occident şi la noi, o serie de lucrări bine documentate, care atestă interesul naziştilor faţă de
.practicile magiei. Existenţa unor societăţi secrete este dovedită şi ţine de teritoriul adevărului istoric. Aşadar, doamna Kurtz a speculat conţinutul unor documente de arhivă şi a reuşit să pună pe hîrtie nu numai un incitant roman science-ficţion, ci şi o viziune interesantă asupra evenimentelor care au zguduit lumea în urmă cu o jumătate de veac - se subliniază, printre altele, într-un comentariu asupra căiţii, pus la dispoziţia noastră'prin bunăvoinţa Editurii "Nemira”.
M. BOCII
1996-Anul Convenţiei cu privire la drepturile copilului
Probleme generale privitoare la drepturile
copilului (1)Anul trecut - 1995 -, membrii
Organizaţiei N aţiunilor Unite (ONU), între care şi ţara noastră, au semnat Convenţia cu privire la drepturile copilului. Această Convenţie privitoare la soarta copiilor, nu este un document cu totul nou. încă după primul război •mondial s-au semnat o serie de acte atît din partea ONU, cît şi în numele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), iar mai recent de UNICEF, prin care se precizau obligaţiile părinţilor, ale familiei în general, ale asistenţei inedico- sanitare şi ale societăţii pentru promovarea şi susţinerea practică a interesului copilului. f
C onsfin ţirea d rep tu rilo r copilului nu este însă o emanaţie singulară a ONU şi OMS, ea face parte dintr-un mare COD, i-am spune moral, internaţional, care priveşte Drepturile omului în general, iar pentru sectorul sanitar D repturile pacientulu i şi ale copilului în particular. Precizez de la început că atunci cînd vorbim de drepturi ne apare în minte şi noţiunea de dato rii. Cine are drepturi sau-cere drepturi are şi datorii. în cazul copilului, acesta are numai drepturi, datoriile le au
alţii: părinţii, familia în sens mai larg, medicii-, sectorul sanitar, şcoala, biserica, societatea prin instituţiile ei specializate. Datoriile faţă de copii sînt mari, chiar foarte maii. Dar să nu ne zgîrcim fiindcă, se ştie: cea mai sigură şi valoroasă investiţie este cea din sănătate şi cdţicaţie. Pentru ca omul să fie sănătos, copilul trebuie - să fie
•sănătos, iar un copil sănătos provine din părinţi sănătoşi,' iar părinţii sănătoşi din alţi părinţi ce trăiesc sau au trăit într-un mediu social, fizic şi biologic sănătos. Iată cum se leagă lucrurile şi ajungem la o concepţie integralistă - holistă - ce interesează omul, în particular copilul - privit doar ca o verigă din lanţul cu început, dar fără sfirşit, care este viaţa în general şi v ia ţa um ană în particular. ' ' ■
■ .Revenind la drepturile copilului, afirmam că ceea ce pentru un copil sînt drepturi, devin datorii pentru cei ce cresc copilul. ,
Primul drept al copilului este de a avea părinţi care să-l fi dorit. Despre acest drept vom vorbi în intervenţia următoare.
Florea MARIN
Primim de la Societatea "Avram Iancu”Societatea ”A vrain Iancu” din Rom ânia şi-a început
activitatea, în 1996, pe două direcţii: a) adunarea de mijloace materiale pentru M OŢII care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din decembrie, cele 27 de filiale transform îndu-se în tot atîtea centre de colectare de alimente, haine diferite şi bani, ^detergenţi şi materiale de construcţii etc. b) continuarea organizării de noi filiale şi subfiliale acolo unde oamenii cer acest lucru.
De exemplu, duminică, 7 ianuarie 1996, va lua fiinţă o nouă subfilială în localitatea CIUCEA, judeţul Cluj.
C onsiliul N aţional invită pe to ţi fiii com unei, pe preşedinţii şi v icepreşed in ţii de filia le , pe m em brii birourilor executive să participe la acest eveniment. Invităm, de asemenea, mass-media clujeană.
Oaspeţii sînt invitaţi de la orele 11 la Prim ăria din Ciucea. '
Ioan Teodor STAN
Pînă la apariţia mijloacelor de locomoţie modeme - adică civilizate şi rapide - călătoria era pentru cei temerari un veritabil prilej de îndurare a unor chinuri atroce şi adeseori imprevizibile. Dintr-o încercare a omului de a întîlni un anume fel de fericire, călătoria a devenit - în epoca modernă - cu deosebire în zilele noastre - un mijloc sigur şi plăcut de cunoaştere, implicit de formare (pentru unii) şi consolidare a culturii generale, altfel spus: de autoeducaţie. Desigur, exclud de la bun început din rîndurile acestor călători tagma acelor care călătoresc aproape fără întrerupere eu singurul scop de a face comerţ.
. Strămoşii noştri ne învaţă că 'dintoţdeauna călătorului îi stă bine cu drumul şi că la drum lung caracterul drumeţilor se devăluie mai profund. Nu doresc să scriu... alături cu drumul, de aceea mă voi referi
Călătoria, caracterul, educaţiadeocamdată la acest atribut al călătoriei. Prin urmare doresc să afirm că o călătorie în grup, mai de demult, mi-a
" dezvăluit dintr-o dată faţa nevăzută a caracterului unor..', cunoştinţe. Am descoperit, astfel, un amestec original de mitocănie, inconsecvenţă, lipsă de scrupule, insolenţă, limbuţie, laşitate, bădărănie/lăcomie, orgoliu de prisos.
Curiozitatea este un atribut al omului şi se manifestă în sfera intelectului, dar şi în zona instinctelor primare.
Curiozitatea intelectuală constituie sigur calea spre o virtuală bucurie: aceea a cunoaşterii. Bucuria iniţială - aveam să cunosc locuri şi monumente importante - a devenit certitudine în timpul desfăşurării călătoriei. Concomitent însă am avut prilejul să cunosc şi partea .nevăzută a unor caractere, noutate care m-a contrariat. •
Aşadar, paralel cu bucuria cunoaşterii frumosului, trăiam sentimentul născut de trista bucurie a cunoaşterii vuitului, răului, invalidităţii sufleteşti...
Am învăţat astfel încă o dată cum drumul lung devine oglindă fermecată, iar caracterele tovarăşilor de călătorie
> se metamorfozează în file de carte, in acest fel am avut prilejul şă citesc, să fişez, să reţin. Iată de ce, din acest punct de vedere, consider călătoria superioară lecturii unei cărţi de călătorie. Plusul de date oferit de-a gata de carte nu depăşeşte bucuria de a descoperi singur valoarea locurilor vizitate şi străfundurile unor caractere. De aceea consider că asemenea trăiri contradictorii sînt obligatorii pentru fiecare om din dinastia celor care îşi etalează curiozitatea intelectuală ca pe un veritabil blazon.
în epoca modernă călătorii/ excursioniştii s-au înmulţit extrem de mult. Unii dintre aceştia îşi devăluie nu doar zonele alterate, din lipsă de educaţie, ale caracterului/ comportamentului,’ ci şi obiceiuri ireconciliabile cu noţiunea de civilizaţie, datorate aceleiaşi’lipse de educaţie. Mă refer mai întîi Ia educaţia în familie şi numai după aceea la cea şcolară. Fac această afirmaţie gîndindu-mă, în primul rînd, la semenii transformaţi miraculos în surse de poluare a naturii.
■Nu este absolut deloc necesar să fie cineva academician pentru a nu arunca în păduri, pe plajă, in munţi, în locuri de popas şi parcări resturi de mîncare, ambalajele gustărilor şi băuturilor, pveţele, hîrtii... şi imaginaţia cedează in faţa ahsurdelor îndeletniciri. Tot astfel trotuarele şi rigolele oraşelor
devin în plină zi locuri de manifestare a nocivelor obiceiuri ale unor/ aceloraşi semeni.
După ispăşirea "blestemului” prin locurile menţionate (dar nu doar pe acolo!), tinerii şi vîrstnicii otrăvitori ai naturii şi oraşelor privesc cum tinerii şi vîrstnicii ecologişti încearcă să "dezinfecteze” cu propriile lor mîini locurile afectate; privesc la , televizor, privesc din mijloacele de transport, de pe trotuare, de la ferestrele locuinţelor, de la locurile de muncă. Faptele lor abominabile nu pot fi oprite, de cel de al doilea soare - cum a numit Heraklit educaţia - fiindcă această planetă nu va răsări, probabil, niciodată la orizontul obscur al făcătorilor de mizerii... în acest fel, călătoria împrumută lumina sau întunericul din caracterul/comportamentul celui care călătoreşte.Mircea Ioan CASIMCEA
Constantin Cubleşan, VÎRSTĂ AMINTIRILOR
Constantin Cubleşan şi-a încercai pînă acum pană în toate genurile literare. îndrăgostit pătimaş de cuvînt, el nu iubeşte nimic mai mult ca masa de scris, de unde poate călători în voie pe aripile fanteziei.Din această melancolică aplecare spre visare (aşa cum ni-1 arată şi pozade pe coperta ultimului său volum) a ieşit şi primul său volum de versuri A propierea iernii (1993), despre care s-au pronunţat, la timpul cuvenit numeroşi critici şi istorici literari, relevînd acea stare de emoţie contemplativă surprinsă în tonuri discrete şi elegiace. Acum poetul revine în actualitate cu o carte intitulată Vîrstă amintirilor (Editură Sarmis, 1995), în care îl descoperim pe poet în postură de călător, de peregrin sentimental prin diferite oraşe europene.- De la Leningrad în Grecia şi din Letonia la Praga, Hamburg şi Gruzia, Constantin. Cubleşan notează liric cîteva însemnări de călătorie, pe . . care ni le oferă sub forma unor secvenţe irizate de poezie. Aceşt ceremonial de călătorie "la curţile dorului” transpune de fapt itinerarul sentimental, secret al autorului, pen tru care călătoria este o necesitate sufletească, un continuu dialog cu marile spirite protectoare ale locului, cu încărcătura lor de istorie şi de prezent. Copleşit de ceea ce . vede, el plonjează cînd în tr-un - trecut istoric plin de semnificaţii şi evenimente măreţe, cînd într-un prezent trist şi dezolant, care face din om o biată- corabie rătăcită în furtună, un ins preocupat de a: şi găsi identitatea: "Duminică dimineaţa/ Pe străzile piezişe/ Totul se vinde, totul se cumpără/ Numai dorul de ţară/ E o marfă prea scumpă/ A ic i în tîrgul unde se întîlnesc/Toate meridianele lumii...” (T îrgu l de peste Hamburg). Alteori, unda lirică predomină, prelinsă în metafore sau caracterizări memorabile, care-1 însoţesc pe cititor, îndemnîndu-l la reflecţie: "G olful e lacrima neplînsă” (P e isa j1 cu sălcii la Balcic); "marea/neruşinată căţea pofticioasă” (Nisipurile de aur); 'disciplina coşmarului/ ca o posibilă
realitate existenţială” (Kafka). Sugestiva colecţie de instantanee adunate în memoria poetului de întîlnirea lui cu clipele miraculoase - dintr-un teritoriu de taină, cel al reacţiilor lui la realităţile unei lumi caleidoscopice, ne dezvăluie, în ultimă instanţă, cîteva din secretele acestei poezii de notaţie, din care sufletul poetului se lasă privit, ca în tr-o înşelătoare vitrină," cu amintirile lui livreşti şi senzaţiile lui proaspete, de inconfimdabil iubitor, al naturii şi peisajului uman.
Mircea POPA
ADEVARUL de CSuj ADMINISTRAŢIA LOCALĂ vineri, 5 ianuarie 1996
Serviciul de control comercial,
preţuri si tarifeDelegaţia perm anentă ă
Consiliului judeţean Cluj s-a reunit miercuri, 27 decembrie 1995, pentru a dezbate- o inform are-bilanţ priv ind activitatea desfăşurată de către Serviciul de control comercial, preţuri şi tarife în anul 1995.
Pream bulul in form ării a reiterat fenom enul obiectiv principal din cauza căruia activitatea Serviciului nu a putut avea amploarea pe care ar fi dorit-o personalul ei. Astfel, faţă de 9 posturi aprobate prin organigramă şi faţă de cele 7 persoane care erau angajate efectiv la începutul lui 1995, serviciul a terminat anul în doar 4 persoane, com ponenţă neadecvată faţă de volumul de muncă cerut. Această situaţie s-a menţinut în ciuda celor patru runde în care, pe parcursul anului trecut, s-au organizat concursuri pentru ocuparea posturilor libere.- Administraţia publică neputînd oferi condiţii de salarizare competitive, aceste posturi - cu excepţia unuia - n u 'a u fost ocupate.
In ciuda acestor premise mai puţin favorabile, rezultatele serviciului au în reg istrat parametri com parabili cu ai anului 1994 în ambele domenii: controlul comercial şi preţuri- tarife. Astfel, s-au efectuat 1381 controale comerciale, atît la agenţi economici privaţi, cît şi la cei cu capital de stat. Dintre acestea, 938 s-au efectuat în mediul urban, iar 443 în mediul rural, acoperind tffatc profilurile de activitate comercială’: Ca un merit al serviciului, este de menţionat faptul că în urma aplicării de amenzi în cele 298 abateri, constatate,-cuantumul acestora a depăşit cu 19,1 milioane lei sumele din 1994. Serviciul a asigurat, de asemenea,
- analiza documentaţiilor cdnţinînd propunerile de modificare a preţurilor şi tarifelor care intră
în com petenţa C onsiliului judeţean: la energia termică pe bază de combustibil lichid; gazos şi solid, la apă potabilă, canalizare, transport în comun şi
v se rv ic ii. de salubritate. De menţionat faptul că o parte din activitatea serviciului, pe linia respectării preţurilor şi tarifelor, precum şi privind legalitatea desfăşurării unor activităţi comerciale, a constat din analiza şi soluţionarea reclamaţiiîor din partea cetăţenilor din judeţ?
Ca un aspect negativ, . informarea a subliniat faptul că
din cauza carenţei în personal a ■ serviciului, doar 25 la sută din
agenţii economici din mediul rural au putut fî cuprinşi în controalele efectuate, aceasta reprezentînd o cifră relativ mică şi cu efecte negative asupra cumpărătorilor..
Concluziile pe m arginea informării prezentate au subliniat meritele personalului din acest com partim ent, ale cărui preocupări constante - în pofida greutăţilor menţionate - .s-au îndreptat spre protecţia consumatorului. Lipsa unui mijloc de transport propriu - altă greutate cu care se confruntă serviciul - , se va încerca să se rezolve printr-un autolaborator de expertiză, în comun cu Poliţia sanitară.
De asemenea, se va încerca com pletarea cu personal a compartimentului, în vederea
r folosirii la capacitate a acestuia.In sfîrşit, pentru a veni în
sprijinul populaţiei şi pentru a atenua într-o oarecare măsură şocul majorării unor preţuri sau tarife, Consiliul judeţean" va insista pentru ca intenţiile de majorare pentru preţurile şi tarifele ce intră în competenţa lui (energie termică, apă-canal etc.) să fie mediatizate din timp, în condiţiile legii.Consiliul judeţean ClujY
Biroul de presă
Monumente-de arhitectură din epoca modernă
Teatrul NationalEdificiul este considerat unul
dintre cele mai reprezentative monumente ale stilului secession, la ' Cluj. A fost^constrîiit între anii 1904-1906 de firma austriacă Txllncr şi Helmer”, pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului.
Sala de spectacole, ovală, cu două
nivele şi un balcon, este acoperită cu o cupolă pe traverse metalice. Elementele decorative ale sălii, mobilierul, oglinzile şi corpurile de iluminat sînt specifice stilului 1900. (Extras din ghidul istoric şi turistic ”Cluj-Napoca - de la începuturi pînă
• azi” ). ! • • v ' • '
.i'..
" M M M
'ggijfin ®
- ■ • a l . » t t v « _____ L J
"Avram Iancu" - cea mai controversată statuie a Clujului.
Iniţiativa Primăriei Cluj-Napoca
Statu ia M areşalii Ion Antonescu
l u i
C ontestat, admirat, privit îndoieln ic, M areşalul Ion Antonescu este un om al istoriei româneşti.
Tocmai de aceea iniţiativa Prim ăriei municipiului Cluj- Napoca de a amplasa o statuie a Mareşalului Antonescu în cartierul Mănăştur (în scuarul de la sensul giratoriu aflat la intersecţia dintre- str. Primăverii şi str. Izlazului) poate fi benefică. Dar părerile sîn t' împărţite. Să vedem cîteva dintre ele:
I.V. (pensionar, veteran de război): ”Eu cred că se face un act de dreptate. Am luptat sub comanda lui şi am admirat puterea sa de a se impune în situaţii : dificile. Cine ar fi crezut că va fi considerat criminal de război?... Nu vreau să discut politică, dar noi ştim că ceea ce s-a făcut a fost o batjocură şi asta nu se iartă. Eu eram învăţător şi l-am urmat numai pentru că reînvia figurile marilor voievozi români. Doream pămîntul nostru înapoi, şi l-am avut. Trebuie să i se facă o statuie. Măcar cu amintirea lui să rămînem.
şi noi. Oraşul nostru ar fi onorat cu asta”.
M.D. (student): "Pentru mine nu ,prea are importanţă. Ştiu că a fost un dictator şi mie nu-mi plac dictatorii. Ştiu că mulţi l-au iubit Nu pot să-mi fac o părere. E prea mult timp de atunci. Ar trebui să hotărască cei care ştiu mai bine istoria”.
B.M. (inginer): ”Iar statui? Nu .vreau să discut despre aceasta. Mi .se pare inutil. Nu mă interesează istoria, eu trăiesc în prezent. Şi, d e ,a ltfe l, nu mă interesează construcţia atîtor statui. Cred că banii pot fi investiţi în altă parte”.
M.F. (casnică): ”Asta e treaba celor ce ne conduc oraşul. Nu cred că părerea mea contează. Am citit despre Antonescu. Cred că a fost un om drept şi puternic. Nu ştiu. De la Revoluţie încoace foarte multe lucruri ies la iveală. Ce să spun? ”Da”-sau ”nu”, e prea mult. Eu, sincer, aş înclina spre ”da”. Istoria aparţine neamului tău şi el trebuie să judece”.
Dorin SERGHIE
Pagină realizată dcFlavia SERGI/IE
Noi denumiri de străzi în municipiul Cluj-Napoca
Com isia judeţeană pentru- atribuire şi schimbare de denumiri a analizat, în şedinţa din data de 14 decembrie 1995, propunerile de schimbare a denumirilor pentru un număr de 21 străzi din municipiul Cluj-Napoca, solicitare a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, au, fost luate în discuţie şi cele şapte contestaţii depuse la Consiliul judeţean în legătură cu propunerile respective.
în urm a analizei, Comisia judeţeană a considerat justificată schimbarea denumirilor pentru un număr de 10 străzi, reţinlnd următoarele propuneri: str. Iuliu Coroianu (str. Prahovei), str. Daniil P.Bărceanu (str. Fabricii de spirt), str.'George Valentin Bibescu (str.
Cine ne re p re zin tă interesele!Primarul (1)
Primarul reprezintă o instituţie tradiţională în adm inistraţia română. O întîlnim în Legea din 31 martie 1864 ca organ executiv, alături de cel deliberativ, consiliul local.
Primarul era numit de domn, dintre primii trei consilieri care obţineau majoritatea sufragiilor în alegeri şi avea o dublă calitate: de şef al administraţiei locale şi de reprezentant al guvernului în comună. Rolul primarului era să supravegheze actele consiliului şi să raporteze prefectului despre cele ilegale sau care îi depăşesc competenţa. Primarul era* de asemenea, şi şeful poliţiei comunale.
Prin legile care au urmat după NJarea Unire din 1918, rolul prim arului, în adm inistrarea treburilor comunei, a crescut. Astfel, numea şi elibera din funcţie funcţionarii comunali, elibera autorizaţii de ' construcţii, administra domeniul privat al comunei şi o reprezenta injustiţie.
Potrivit Legii administraţiei din 1938, prim arul era num it de prefect în com unele,rurale şi urbane şi de către rezidentul regal în cele de rezidenţă de judeţ şi prin decret regal în staţiunile climaterice şi municipii.
Acest sistem a fost înlocuit în 1948, Constituţia din acel an consacrînd, pe plan local, ”com itetele' executive ale
consiliilor populare”. Prin Leîe nr. 57/1968 se prevede * preşedinţii comitetelor şi birouiil, executive ale consiliilor comunal orăşeneşti şi'municipale sînt, primarii acestor localităţi.
După 1989 instituţia primarulţ este reglementată într-o noij
.concepţie, prin Constituţia dj: 1991 şi Legea nr. 69/199) încercîndu-se reaşezarea acestei pe baza autonom iei locale Primarul se alege prin scrutj un iversal, pe baza votul); universal, direct, secret şi lî^ exprim at. Regulile privim organizarea şi desfăşurau alegerii sînt, în general, aceleaşi s şi la alegerea consiliului local După exprim area opţiuni cetăţenilor, este declarat candidatul care a obţinut cel puţj jumătate plus unu din numătu voturilor. în exercitarea funcţii sale, primarul este acreditat 4 lege. Reprezintă comuna sj ofaşul şi' răspunde de bim funcţionare a administraţiei locali. Mandatul primarului este de patn ani, .dar el poate înceta înainte di term en în caz de demisie, pierderea drepturilor electorale, apariţia unei situaţii 4 incom patibilitate , deces sa/ demitere. Prefectul poate însă s suspende din funcţie primarul p
' durata unei anchete judiciare.Călin GHIOLTAN
Un număr de telefon util: 19-48*15
în cadrul Consiliului judeţean Cluj funcţionează Serviciul dc control comercial, preţuri şi tarife. Unul din obiectele de activitate ale serviciului constă în verificarea desfăşurării, în condiţiile legii, exclusiv a activităţii comerciale şi de prestări servicii a agenţilor economici. Aceasta se realizează prin urmărirea. dcpislaiiM. liiaiea de măsuri de remediere şi ViiictK'i'aiea ahaU-riloi
Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor care doresc sâ sesizeze astfel dc abateri de la lege k privinţa activităţii de comerţ, preţurilor sau tarifelor în judtţ Seviciul dc control comercial pune la dispoziţia publicului următorul număr dc telefon: 19- 48-15 (Consiliul judeţean Clej, Scrvieiul de control comercial preţuri şi tarile).
Cehoslovaciei), str. Ioan Pop-CIuj (str. Bicazului), str. Octavian Goga (str. Jozsa Bela), str. Iuliu Moldovan (str. Speranţei), Piaţa Lucian Blaga (Piaţa Păcii), str. Decebal (str.Karl Marx), str. Burebista (str. Decebal), str. General Vasile Milea (str. Dostoievski). Celelalte 11 propuneri
. de modificare a denumirilor nu au fost aprobate, păstrîndu-se actualele denumiri pentru străzile: Galaţi, Feteşti, Deltei, Bacău, Amurg, Pietroasa, Borzeşti, Brăila, Peţrila, Pavlov, Piaţa Unirii. Delegaţia permanentă a Consiliului judeţean Cluj a aprobat schimbarea denumirilor^pentru şapte străzi din municipiul Cluj-Napoca, avînd obiecţii pentru străzile Prahovei, Cehoslovaciei, Dostoievski. *■
■ m
7 - * i * ■ ~ * ** ^ \■-» i i ; ■!
' Peisaj urban - strada Gh. Doja
vineri, 5 ianuarie 1996 ■ B M Î p f i l l I ]a X » a i i d i a f i L
SC AUDEALIIL SA ClBiJ-Napoca
declară pierdute Taloanele şi Cărţile . de Identitate ale următoarelor
autovehicule:P J 0 2 R G J / C J 8 0 B F B 3 1 C J 8 7 9 4 3 1 C J 4 0 7 8
SC URSXJS SAangajează.
m w \Pentru informaţii şi relaţii suplimentare
vă rugăm să vă adresaţi la sediul societăţii din str. M ănăştur nr. 2-6 sau fa telefon 1 9 9 4 3 4 * ; (24052/ )
anunţă licitaţie în fiecare vineri începută cu 9 februarie 1996pentru vînzarea de mijloace fixe nefolosite sau scoase din funcţiune, piese şi subansamble rezultate din dezmembrări, la sediul unităţii din comuna Mihai ViteazM* str. Principală
\ ji\\7, judeţul Cluj. 'Lista cu ofertele şipreţul de începere a licitaţiei
pot f i consultate la sediul unităţii. (584426)
SC « A C O I S D A: â m n g « a J ^ & z s a '
l .C ontabilă cu e x p e r ie n ţă p entru contabilitate primară;
2.Şofer cat. B şi C; l3 .Gestionar (bărbat). , E Inform aţii su p lim en tare la 1 9 8 5 6 7 /1 9 7 6 1 7 ,4 3 0 2 0 0 .
Apelaţi la sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru!
n m E B A U M I W « a jBdul Eroilor nr.9
biganizeazălicitaţiapentruînchiriereadespaţii în suprafaţă de 127 mp situate în Bdul 22 Decembrie 1989 nr. 44.
Licitaţia va avea loc în data de 15 ianuarie 1996, orele 10,00 Bdul eroilor nr.9.
Relaţii suplim entare la telefon 197922 sau 195417. (240529)
Universitatea Populară Cluj-Napocaorganizează
curs de croitorie- design ve stim e n ta rcu durata de 6 luni pentru calificare şi 3 luni
pentru iniţiere în croitorie.Şomerii beneficiază de gratuitate, informaţii şi înscrieri ia sediul UP,
Piaţa Unirii 24, tei. 195309 / 195322 pînă în 20 ianuarie. (10097)
SOCOU IEMN-TEX Gherlastr.Hăşdăţii nr.3
vinde prin licitaţie:maşini d e cusut pălării din pai; ‘
- maşini d c cusut textile; \- presă pentru pălării pai;- maşini d e croit textile.
Licitaţia va avea loc ia sediu! societăţii în data de 19.01.1996, ora 10.
j .b ; wmm t r a d i n G ' .s r l iI M P O R T A T O R D I R E C T Tel. 410.62.31; Fax: 322.61.79
M O C H E T Ă . L I N O I ITVf BELGIA, FRANŢA -
Birouri, apartamente şi terase. Camere pentru copii. Sedii de firme. Hoteluri, restaurante.
Cele mai fnici preţuri. gD epozitul p e n tru v înzâri en gros şi en detail: ~ Jg
C O M TEX IN , s tr . V alea C ascadelo r n r.2 4 , B ucureşti, t i
C o n s i l i u l lo c @ l m u n i c i p i u l u i
C S a j J - l ^ a p o c aanunţă concurs pe data de 19.01.1996, ora
9.00, pentru ocuparea următoarelor posturi: DIRECŢIA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ- director -1 post - inginer cu o vechime în
specialitate de 10 ani.SERVICIUL PR O TO CO L/PRELAŢII
EXTERNE- inspector - 1 post - studii superioare de
filologie-specialitatea germană engleză.SERVICIUL JURIDIC - CONTENCIOS- consilier juridic- 1 post-studii superioare
-juridice. -Cei interesaţi vor depune dosarul la Serviciul
Salarizare - Personal pînă la data de 16 ianuarie1996.. : '
Dosarul va cuprinde: -- adeverinţă medicală;» * .- cerere de înscriere la concurs;- copie după actul de studii;- declaraţie scrisă din care să rezulte că nu a
suferit condamnări şi nu este în cercetare penală;
- curriculum vitae;- recomandare de la ultimul loc de muncă. Informaţii suplimentare la telefonul
(763048 ), 196030 int.104.
Ş C C I M C N T U L I b r c j lsocietate pe acţiuni c u c a p i ta l integral de stat, cu | |8
sed iu lîn T u r d a , s t r . Ş t e f a n c e l M a r e nr.4,jud. Cluj, ş l l
avînd fax nr.433233, telefon 312820,312821, cont —virament deschis la BCR Filiala Turda, înscrisă în
RegistrulComercialClujsubnr.J12/2/1991
ii;organizează licitaţie publică în ziua de 5
ianuarie 1996 la sediul societăţii pentru număr de mijloace fixe neamortizate propu pentru casare, menţionate în lista afişată poarta societăţii.
Informaţii suplimentare se pot obţine telefonul 312820, 312821, interior Î96 sat 218 la d-na ing. Mureşan Rodica, zilnic întnj orele 8,00-12,00. (584429}
re ia g e r m a n aa n g a J e a z a -
© secretară (cunoştinţe JPC, limba gennană)© inginer constructor cu experienţă pentru
desfacere materi ale de construcţii (limba germană) L © lăcătuş mecanic. . ' ----- j
/ T e i . - 4 1 - 4 1 r 0 5 (584431 ) I
S.C; LW ARV S.R.L.
vă oferă la cele mai mici preţuri, o gamif variată de mobilier: i canapele extensibile cu bibliotecă, dulapuri haine, garderobe UI j biblioteci, comode TV, cuiere, birouri şcolare, garnituri bucaiâ colţare dc bucătărie, camare de tineret, rafturi supraetajate, etc.
Adresa noastră: str. DONATH nr. 90, lângă complex STUDH Magazinul este deschis de luni-vineri între orele: 9-"-20°-
. (240526) ' sâmbătă între orele 9 - -12M
Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Sera'ci
Cluj-Napoca ij‘ Str.Emil Isac nr. 19, tel 192081 f
" ' iA ngajează prin concurs, care v a avea
loc la data d e 15 ianuarie 1996, urm ătorii personal:
- PAZNIC (cu cunoştin ţe d e zugrav) -ÎNGRIJITOARE. ; i
Informaţii suplimentare la secretariatul scolii. '
AIM /I*ODDB@mjDai!jP(DnDSI
angajează prin concurs, în data de 12 ianuarie 1996:
• DIRECTOR ECONOMIC, «CONTABIL ŞE^
( Vechime minimum 5 ani în domeniu.• SECRETARĂ- cunoscătoare a limbilor engleză' (scris şi vorbit), germană, operare PC Informaţii: - lasediuţ firmei de pe CaleaTurzii
v____Telefon: 438491 - 93. (584423,5)
c i eJFfcBJL, PUBLICITATE vineri, 5 ianuarie 1996
SC VITADULCI SACluj-Napoca
anunţă constituirea Asociaţiei /'Programul acţiunilor Salariaţilor" [PAS] al salariaţilor şi conducerii societăţii, în vederea privatizării.
Persoanele care au depus cereri de aderare sînt anunţate că Adunarea Generală pentru constituirea asociaţiei va avea loc în data de 9 ianuarie 1996 la Clubul CFR, str.D.Gherea, ora 1 3 ,CIO. " /(584427) Comitetul de Iniţiativă.
Societate ComercialăFINANCIARĂ PE ACŢIUNI,oferă posibilitatea
persoanelor fizice să ivestească pe bază de
CONTRACT ÎN AFACERI
SIGUREe oferă 10 % pe lună la estiţule de minim 5 mii. lei ÎS % pe lună la investiţiile
de minimi 0 mii. lei Viciaţii la sediul d e p c ^
.'Mureşului nr.14, £au la tel. 414521. sn.
• Vînd avantajos aparat pager tip Motorola în stare bună, cu acte. TeL 43-13-31. (571166)
• Birou intermedieri. Tel 16-12- 15. (582089)
• Vînd cartofi pentru consum. Tel. 31-37-87, Turda. (571055)
• Magazinul alimentar “Caris” angajează vînzători. Relaţii vineri 05. 01. 96 ora 1 7 'str. Cîmpului 63 (571086)
• Vînd maşini ambalat cafea, manuale şi microscop performanţă japonez, fe l 17-77-91. (571141)
• Vînd parcelă Belişul Nou. şi piatră şi material lemnos construcţii depozitate loco. Tel. 13-92-46 (564433)
• Vînd teren în Someşul Rece. In£ tel 16-81-92. (571167) ’
[ATRIMONIALE!'• Intelectual 39/1. 81 situaţie, jterială foarte bună, doresc wştinţă cu domnişoară, doamnă p ani cu calităţi fizice, caracter
p iru prietenie, căsătorie. Răspuns cujoto la Of. P. Cj 12 C. P. 829 C57i09B) ’ , . ■___________
VÎNZARI CUMPĂRĂRI
• Vînd apartament 3 camere central finisat 25000 DM. TeL 15- 17-48.(564438)
• Cumpăr casă in stare bună sau dan la schimb apartament 3 camere plus diferenţă. TeL 16-62- 83 (571062)
• Cumpăr garsonieră. TeL 16-62-83 (571063)
• C um păr g arso n ie ră ; ap artam en t 1 cam eră. O fer 10000DM. -Tel 13-48-.18 (582091)
• Cumpăr apartament 2 camere nefinisat. Tel 16-62-77 după ora 15. (571112)
• ' închiriez(cumpăr) teren, casă zona Grigorescu (varianta 1 Decembrie) sau Zorilor-Mănăştur varianta legătură. Telefon 19-54-35 ora 16-20. (571124)
• Schimb(sau vînd) apartament 3' camere Oradea Rogerius cu apartament Cluj-Napoca. Telefon 19- 54-35 după ora 16. (571125)
• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat, parter înalt, str. Iugoslaviei nr. 66 ap. 25. Tel 19-14- 59(571130)
• Vînd apartament 2 camere confort mărit Grigorescu şi mobilă Bobîlna. Inf. tel 18-22-53. (571136)
• Cumpăr apartament cu 2-3 camere. Tel 19-86-16. (571138)
• Vînd 3 camere confort 2 etaj 3 în Gheorgheni. Tel 15-33-23. (571149) ■ .
• Cumpăr căsuţă modestă zona Belis sau Măguri Răcătău. CP 1248 OP i. (571164)
/ • Vînd garsonieră str. Parîng nr. 35 ap. 166. Relaţii zilnic ora 15-17 (581964)
• Cumpăr urgent apartament si o garsonieră. Tel 15-74-25. (582028)
» Vînd-schimB apartament 2' camere Bistriţa cu similar Cluj. Telefon 17-44-16. (582042) "
• Cumpăr apartament 2-3 camere în cartier Gheorgheni. Tel 16-72-16.' (582065) , .
*' -Vînd apartament 2 camere nefinisat. Tel 14-33-68 orele 8-22. (582068)
• Vînd casă la 18' km de Cluj, radiator încălzire Roman nou, muticultor. Tel 13-99-89. (582076)
.* Schimb casă particulară cu 3 camere, 2 holuri, cămară în Sînicoară, str. Horea nr. 22A, cu apartament 2 sau 3 camere intrări separate. Relaţii la adresa de sus între orele 16-19, familia Trif Titel. (582082).
• Vînd urgent 2 camere semicentral pentru pretentiosi. Tel 41- 01-22. (582087)
• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 43-82-50. (582092) •
\£umpăr teren pentru^construcţii, garsonieră şi
aent. Tel. 142-907.
y/lnxĂri-^Mămjpâirmrt ^apurtamente-case, terenuri-prin*
str.Bnqawnr.44,teL 14 7S9 7,«reUÎO-l 7.
I A G EN ŢIE IM O B IL IA R A mtermediemvînzâri-cumpărări ^
Str.Arieşului nr.32/1. g T e l. 1 5 2 0 4 4 . °
• Intermedierii v înzări, cumpărări,. închirieri imobile. Tel 19-04-55. (582085)“ .
• Vînd m icrocom plex (alimentar pe str. Şesului nr. 19.
IeL 42-02-20 (571071)
Vînd spaţiu eomercial central 48 mii DM. Tei 14-04-92 după ora 18. (571156)
•• Societate comercială vinde tn gros diferite modele bluegeans Ltwis Strauss RFG la cele mai abordabile preţuri. Tel 17-00-82; 16-80-80 după ora 18. Vă aşteptăm la magazinul din str. Cîmpului nr. 39. (582064)
• Vînd 2000 ţigle cu coame cu preţul pieţii, dar transportate şi acasă. Vînd tractor 650 cu plug, motocicletă Jâwa neînmatriculată motor Saviern şi garsonieră îm strada Pietroasa. Tel. 15-77-81.(564276)
• Vînd apartament. Tel 15-16- 92. (564343)
• Vînd apartament trei camere cartierul Zorilor. Tel. 12-09-37. (564345)
• Cumpăr apartament. Tel. ,17- 38-72.(564384)
• Cumpăr apartament cu o cameră sau garsonieră, confort, zonă bună Ofer 18 milioane. TeL 18-29-56. (564385)
, • Vînd casă 3 camere-grădină- plan pentru etaj în Baciu nr. 666. Preţ 60 milioane negociabil. (564424)
• Vînd apartament 2 camere nedecomandate, telefon, parchet, Grigorescu. 25 milioane negociabil. Tel. 18-58-88 orele 18-22. (564436)- • Vînd 4 canare str. Gîrbău nr. 6
ap 2 vizibil orele 15-16. (564441)• Vînd cabană în construcţie şi
grădină suprafaţă 800 mp în comuna Feleac, Pret informativ 25 milioane lei. Tel. 15-18-72. (564448)
. • ,Vînd apartament două camere Grigore Alcxandrcscu 41 bl. K9 ap. 5 Tel. 16-30-68 orele 10-18. (564459)
• Cumpăr apartament 2 camere. Tel. 16-69-98 între orele T8-21 (571050). - '
• Cumpăr garsonieră sau apartament 1 cameră Tel. 17-19-04 (571060)
• Vînd teren (1120 mp) în oraşul Sinaia. Tel. 15-52-00 (571066)
• Vînd apartament 1 camere parter posibilităţi privatizare. Tel 17- 01-44. (571101)
• Vînd 2 camere str. Lunii nr. 16 ap. 28, vizibil orele 15-16. (571110)
• Vînd Lincoln Town Car 1989 tip lim uzina to ta l accesorizată . . deosebită. Informaţii teL 065/16-04-06 orele 14-22.(564217)
• Vînd Peugeot 405, model 1990 excepţionaL TeL 14-42-42. (564289)
• Cumpăr Oltdt. TeL 16-56- 74.(564369) ,
• Vînd R enault 11 an fabricaţie 1986, închidere centralizată. TeL 43-07-56 dnpă ora 20. (000100)
• Cumpăr Dacia I30p sau Dacia 1310 cu oferte serioase. TeL 13-51-64 (571082)
• Vînd talon Ford 1979; vînd Ford Tannus neînmatriculabiL TeL 18-19-17. (571171)
• Vînd VW Passat an 1987 cu carte de identitate. Str. Maşiniştilor nr. 46 zilnic orele 15-20: (564437)
• Vînd Dacia Break deosebită 0 km TeL 16-01-92. (564442)
• Vînd WV Passat. TeL 17-65- 59.(564444)
• Vînd urgent autodubă 5t tip SRD şi VW Bus. TeL 23-20-19 după orele 20. (564456)
» Cumpăr Dacia avariată defectă care necesită reparaţie tinichigerie, înmatriculată. Tel. 16-79-82 (564460)
• Vînd Opel Omega Caravan 2,0 i an 1988, 9800 DM negociabil cu vamă plătită şi omologare. Tel. 15- 09-19 str. Gorunului nr. 5 ap. 19. (564463)
• De vînzare Alfa Romeo Julieta, înmatriculată şi Mercedes 307, vamă achitată. Str. Laleleornr. 1. (571006)
• Vînd VW Transporter diesel, Ford Escort diesel, Ford Sierra recent aduse. TeL 18-90-30(571036)
• Vînd VW Transporter 12 CJ, 3000DM Asigur numerele. Tel. 12- 84-09(571064)
• Vînd v'W Transporter, 1985, înmatriculat, pe benzină, supraînălţat TeL 15-52-00 (571067)
• Vînd Dacia 1410, 0 km, deosebită. TeL 19-55-08 (571068)
• Vînd BMW 323 injecţie înmatriculabil 12 CJ. Tel. 16-32-65 după ora 15 (571085)
• Cumpăr talon Ford Sierra 1980 1986. Tel 048/62-75-10. (571106)
• Vînd Dacia 1300 accidentată. Tel 13-36-11. (571119)
• Vînd Golf 1982 neînmatriculat, cu piese schimb. Tel/ 15-10-41. (571134)
• Vînd Opel Kadett neînmatriculat an fabricaţie 1982. Tel 16-95-43.(571144)
• Vînd BMW 528i 1982 neînmatriculat 2800 DM. Tel 16-11- 21.(571153) - .
• Cumpăr Dacia 1310 înscrisă, pînă în 6 milioane. Telefon 16-83-09. .(571173)
• Vînd Dacia 1410 an 1991. Preţ 7. 200. 000 lei. Tel 1,5-41-55. (571174)
-• Vînd Mercedes 300D. Tel 14- 25-15.(571175) '
■ • Vînd Mercedes 280 SEL 1977 neînmatriculat, stare excepţională. Tel. 41-11-90 orele 16-21. (571177)
• Vînd BMW 320 1982 neînmatriculat Tel 41-11-90 orele 16- 21. (57i 178). • Vînd VW Passat, Ford Taunus
pentru piese (în-Bistriţa) si Opel Kadett 1983. Ţel 16-58-28..(581889)
• Vînd ansamble caroserie piese Mercedes 207 D, oglinzi noi, parbriz. TeL 12-90-88 orelel9-22. (581977)
• - Vînd VW Golf înmatriculabil PS 12-a . Preţ-1000 DM. Tel 42-21- 02(581994)
• Vînd talon Mazda 626LX, motor 1576 cmc 80 CP, fabricaţie 1986. Tel 17-5440. (582084).
E R IN TO o m p v M f ' S
^ , D X 2 /6 6 -8 1 9 S 0 X 2 /8 0 -8 2 9 $ DX 4/10Q-883$
TTfaXL432680 137523
monitor VGA COLOR
HDD 420 | 4 MB RAM |
scris, butoi tablă zincată 200 1, balon sticlă 50 L Tel 18-34-16. (571162)
• Vînd'tractor DT 10 10. Str. Aurel Vlaicu nr. 58 bl. A4 ap. 61. (571150) -
• Vînd tractor nemţesc Fendt. Luna de Sus nr. 534 tel 17-00-13. (57.1152)
• Vînd diferite mobile, aragaz, ■vin de casă~Tel 16-59-63. (571142)
• Schimb central o cameră ICRAL cu locuinţă mai mare. Ofer diferenţă Str. Kogălniceanu nr. 8, ap. 16. (582077)
• Schimb garsonieră Zorilor cu apartament 2 camere confort I. Tel 12-70-77 orele 16-20. (582088)
ÎNCHIRIERI ~
* Vînd pianină vieneză excepţională. Tel. 31-27-93 Turda. (564405), -
• Vînd Interferon Alfa. Telefon 12-02-04. (582043)
• Vînd Unit dentar. TeL 13- 07-01. (564447)
• Vînd telescoape Mercedes şi Opel Sacs si filtru aer. TeL 14-14-40. (564257), ' : ■
• Vînd Audi 80 1988 diesel roşu înmatriculat 11700 DM şi Audi 80 benzină 1, 8 F 1988 8600 DM plus vamă. Tel. ,14-75-34. (564298)' / ^v • Vînd Opel Ascona, motor 1800
I an fabricaţie 1982, neînmatriculat (2200 DM), Opel Record, motor 2000 Combi, cutie automată, an fabricaţie 1982 (2600 DM nego.';abil). Tel. 19- 94-66 între orele 9-17. (564374) '
•. Vmd BMW 320i an 1984, BMW 325 i an 1988 înmatriculate şi repatriere. Urgent, pînă în 13. 01. 1996 Tel. 14-86-62 si 15-87-90. (564386)
• Vmd Dacia Break înmatriculată Slovacia an fabricaţie 1986. Se poate înmatricula. Tel. 12-16-95. (564419)
• Vînd remorcă de Salonta nouă, sarcină utilă 875 kg, talon, carte de identitate. Tel. 12-16-95.(564420)
• Vînd maşină de cusut Singer cu pedale.JeL 16-63-42. (564326)
• Vînd calculator 286,486. Tel. 19-90-76.(564395)
• Vînd cameră video “Panasonic” M 3000 nouă. Tel. 19-34-38 ora 12- 20 (564412)
• Vînd televizor color Telefunken stare excepţională. Tel. 11-39-27 familia Crişan. (564426)
• De vînzare antenă parabolică şi un video recorder. Tel. 15-71-41. (564439) V ;
• Vînd {imp!.(uner Sony cu boxe 1200000 lei. Tel. 41-18-92. (564449)
• Virid pick-up. Tel. 41-05-65. (564473) ' , ' ' ' .
*. Vînd urgent TV Game, televjzor color Funai, televizor color Philips model vechi, bicicletă Pegas practic, cursieră 10 viteze, toate în stare perfectă. Tel 17-17-33. (571146)
• Vînd.urgent maşină de scris electronică Sigma, Casio. Tel 16-11- 21.(571154)
• Vînd schiuri, clăpari, maşină deV'
• Vînd ficus 60 cm. TeL 19-04- 94 seara. (564418)
• Vînd aragaz 3 ochiuri, dulapuri, canapele, mese, sobă încălzire cu- petrol. Informaţii tel. 17-21-10. (564421)
• Vînd pian cu coadă scurtă şi fax marca “Brother” nou. Informaţii la teL 18-42-80 orele 14-16. (570996)
• Vînd bibliotecă Heda Sighet din 4 corpuri suprapuse, preţ 3 milioane lei si coltar Mizil din 1995,1 milion lei. Tel..l4-21-03 (571019)
• Vînd pui Cocker. Tel 19-50-61. (571105)
• Vînd haină lungă nouă nutrie. Tel 12-06-78. (571117)
• Vînd tnohilă bucătărie. Tel. 17- 79-28.(571127)
• Vînd masă Miraj cu şa$ev scaune si birou Miraj. Tel 15-24-77. (571131)
• Vînd pui ciobănesc german 6 luni mascuL Informaţii tel. 13-76-35. (571133)
. • Cumpăr discuri muzică cu formaţii rock româneşti. Tel 13-78-60 (571139)
• Cumpăr cărţi tehnice de construcţii şi teodolit. Tel 18-34-16 (571163)
• Vînd diferite mobile în stare bună. TeL 19-64-12. (571176) .
• Vînd un pui doberman 6 .luni. Tel 18-04-24. (581953)
• Vînd cazan ţuică 300 1. Telefon 17-70-21. (582033)
. • -Vînd căţei terrier german xle vîrfătoare. Tel 15-07-93. (582035) .
• Cumpăr viză Vest. Str. Tulcea nr. 25, Bl. K4, ap. 47 zilnic ora 10-
• 20. (582040)• Cumpăr 1 corp bibliotecă tip
Dacia culoare închisă. Tel 41-06-38 (582046)
• Vînd vioară veche. Tel 18-04- 93: (582074)
■* Vînd bibliotecă sculptată, unicat Tel 43-80-56, seara după ora 19. (582083) ■'.________ '
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb garsonieră în zona Pata, cu apartament 3. camere, eventual ofer si tractor cu plug. Telefon 15-77-8i, (564277)
• Schimb garsonieră confort I cu apartament. Tel. 12-20-27. (564434)
• Schimb apartament proprietate,2 camere semicentral, etaj I, bloc cărămidă, parchetat, sobe teracotă telefon, cu similar 3-4 camere. Tel 13-64-78 (571028) • '
.• Schimb garsonieră confort I str Bucegi.(Big-Union Mănăştur) cu apartament 2 camere. Ofer diferenţa 6 milioane. Tel. 14-51-16 orele 19-22 (571074) , -
• Schimb o cameră ICRAL ultracentral cu două camere ICRAL variante. Tel 15-80-42. (581981)
• Dau în chirie apartament 4 camere semimobilat, telefon, garaj, cartierul Grigorescu şi spaţiu comercial 60 mp. Tel 18- 55-50 dnpă ora 18. (571122)
• Cant de închiriat spaţiu comercial, centraL Tel 43-26-80. (582030)
• Firmă austriacă caută de închiriat spaţiu central, Pata, Cipariu 3 camere sau 70 mp. Angajează persoană pentru activitate de secretariat. Condiţii: cunoştinţe germană, engleză, maghiară şi operare pe calculator. Vîrsta maximă de 35 ani. Tel. 15-41-41. (564267)
• Caut de închiriat spaţiu comercial. Tel. 42-50-01. (564422)
• Caut de închiriat spaţiu depozit la marginea Clujului sau în satele apropiate. Tel. 16-92-89.(564450)
• De închiriat spaţiu comercial parter bloc. Tel 17-01-44. (571102).
• Caut autoturisme de închiriat. Ofer 3-4 sute mii Ici lunar. Tel 17-42- 76 zilnic orele 17-20.(571123)
• Ofer pentru închiriere apartament două camere etaj 1, telefon, internaţional, parcare, în cartier Zorilor, zona IEIA. Prefer firmă. Tel. 12-18-79. (564372)
. • Dau în chirie garsonieră Gheorgheni. Tel. 15-63-67. (564423)
• Dau în chirie garaj spate Mercur Tel. 15-83-30 după ora 16. (564453)
'• Dau în chirie apartament 2 camere nemobilat cu telefon în Zorilor. Informaţii teL 14-68-44 seara. (564467)
• Dau cameră chirie. Tel. 14-00- 56(571059)
Dau în chirie garsonieră mobilată, telefon, TV Cablu. TeL 17- 25-76(571109)
• Dau în chirie 17 mp cu trifazic. Str. Gmpului nr. 13 A. (571114)
• Dau în chirie apartament 2 camere confort, foarte central. Tel. 14-59-82 între orele 14-19. (571143)
• Dau în chirie apartament 2 camere nemobilat str. Parîng nr. 4 ap.1 vizibil între orele 19-20. (571159)
• - Dau în chirie apartament 4 camere mobilat, Zorilor. Tel 17-34- 25.(582047)
• Dau în chirie casă particulară tip vilă + garaj, singur în curte cu telefon. Plata anticipat. Tel 13-83-46. (582086)
• Caut de închiriat apartament 2 camere. Tel.: 15-42-86; 17-47-98 după ora 16. (564406)
• Studentă străină caut urgent pentru închiriere garsonieră sau. apartament în zona centrală. TeL 14- 90-37 sau'14-30-37. (564466)
• Doi studenti caută chirie sau gazdă. TeL 13-98-03 (571035)
• Student, caut să închiriez garsonieră. Tel. 13-00-21. (571040)
• ' Tineri căsătoriţi căutăm locuinţă pentru închiriat. Tel 41-10- 45 (571137)
• Medic caut gazdă. Tel 12-86- 06.(571148)
• Caut să închiriez garsonieră. Inf. tel 13-09-56. (571158)
vineri, 5 Ianuarie 1996 PUBLICITATE i & D I E V & R U B - di<g C B & a j
• Tineri căsătoriţi căutam pentru închiriat garsonieră. Oferte la tel 14- 56-83. (571172) ,
• Caut chirie garsonieră cu telefon, .variante. Tel 15-80-42 (581980) . • \
• ; Studentă româncă, caut să închiriez apartament sau garsonieră cu telefon. Tel 12-33-48; 12-78-90 (582049) ... v
• Caut de închiriat 2 camere în cartier Mărăşti sau Gheorgheni. Tel 14-33-68. (582069) . - :
d iv e r s e
Statiunea BĂIŞOARA
- t e l e s c h i
- î n c h i r i e r i s c h i u r i- Z î i p a d ă n o n - s l o p !
♦ Firm ă im portantă m ultinaţională doreşte să angajeze reprezentant medical domiciliat în Clnj pentru promovarea produselor proprii. Condiţii: medic sau farmacist, vîrsta 24-30 ani, cunoaşterea bună a limbii franceze sau engleze, permis de conducere preferabil şi maşină, uşurinţă în conversaţie, şi stabilirea contactelor, dinamism - şi seriozitate C V. şi scrisoare la Bucureşti, C. P. 63-4 pînă la 20. 01.1996 (564292)
• Angajăm muncitori electronici şomeri. TeL 43-25-20 între orele 8-16. (564408)
• înfiinţez societăţi (SRL). TeL 15-42-69; 13-28-07 după ora 19.(564428)
•. Tehnoredactare. Tel. 41-05-65.(564472)
• Angajăm contabil evidenţă primară, operare PC; gestionar, merceolog, vînzători magazin piese auto TeL 14-77-95 numai între orele 9-17 str. Gheorgheni nr. 23. (571037)
• Executăm deratizări. Tel18-34-16 (571161)
• Căutăm colaboratori deţinători de spaţii pentru exploatare jocuri electronice tip Poker. Tel 43-13-31. (571165)
• Agenţie de impresariat artistic angajează tinere colaboratoare pentru posturi de anim atoare în b a r Elveţia, Franţa. Contracte 3-6 luni. Tel19-41-21 orele 10-13. (582063)
alimentar. Informaţii tel. 15-09-86. (564474) '
* ' Angajăm bucătărese si vînzători. TeL 19-32-18. (571014)
• Muzică, fimări. Tel. 16-10-21. (571087) , .
• Angajăm fete prezentabile ca vînzătoare la Bingo. Tel 17-75-36 (571145) ■ . .
• Angajez vînzători tonetă Piaţa Mărăşti. Inf tel 43-82-09. (571179)’' • SC Intercom srl Piatra Neamţ recrutează zidari, dulgheri, fierari betonişti pentru lucrări în Israel. Relaţii la telefon 18-96-20 Cluj după ora 16. (571180)
• Angajăm lucrător comercial calificat pentru magazin alimentar. Informaţii la tel 41-45-76. (5 81944)
• Zugrăvim, tapetăm, montăm parchet, faianţă, vopsitorii, raşchetăm. Tel 17-70-21 zilnic orele 9-1.8. (582032)1 • Angajăm şofer, cu maşină (dubită) pentru transport şi distribuit pîine. Informaţii la tel 16-12-16 sau42-51-03 zilnic orele 9-19. (582044)' • SC Colţ Alb SRL angajează
barman-ospătar. Relaţii la telefon 15- 31-80 între orele 17-19,(582050)
Ofer împrumut. Tel 42-21-02 (581995) ;
• îmi x ofer serviciile pentru contabilitate primară, caserie, secretariat. Tel. 13-94-74 între orele 16-22.(564324) ;
• Expert conduc evidenţă contabilă si efectuez expertize. Tel.13-92-46. (564432) '
• Angajez femeie pentru îngrijire copil de 1 an. Str. Tulcea 17 ap. 4 (564440) . '
• Expert contabil ţin evidenţă contabilă. Jel. 17-65-59. (564445)
• Meditat» germană. TeL 18-80-00.(564454)'
• întreţin bătrîni contra rămînere în spaţiu, fe l 15-80-42. (581982) .
• Tineri căsătoriţi, îngrijim persoane în vîrsfă contra locuinţă. Tel 16-81-36.(582039)
• Caut femeie pen tru îngrijire femeie bătrînă bolnavă. Telefon 16-57-16 după ora 17. (582073)
• Firmă particulară angajează urgent 2 bărbaţi revizori contabili. Salarii excepţionale. Informaţii tel.41-44-99 orele 8-20. (564237)
• Angajez vînzătoare. Tel. 19-91- 70 după ora 16. (564330)
• Angajez doi barmani sau două barmane (cu simţul răspunderii). Salar 200000 lei. Tel. 16:85-86 (564332)
• Angajez tîmplari şi dulgheri. Tel .14-83-93 sau str.Lupeni nr. 15. (564362)" . ■ • Societate frânco-română angajează agenţi publicitari. Condiţii: studii minime: liceul; vîrsta maximă 35 ani, prezenţă agreabilă. 'Asigurăm formare, instruire. Relaţii în str. Lunii nr. 2 ap. 2 între orele 9, 30-16. (564388) _ -
• Angajez vînzător. Tel. 16-23- 28.(564404);
• Angajăm măcelar si vînzătoare. Tel. 19-34-38 orele 12-20. (564411)
: ’ • SC Sarco Exim SRL angajează agent, comercial cu experienţă în domeniul vînzărilor, absolvent învăţămînt superior tehnic, cunoştinţe limba engleză, posesor auto. Prezentarea (curiculum vitae şi foto) pînă la 10. 01.1996 la adresa str. E. Isac nr. 5 et. II. (564471)- • Angajăm vînzătoare chioşc
• ■ Caut persoană pentru menaj şi îngrijire bolnavă. Tel. 19-79-14 (571032)
• Mulţumim domnului doctor Mircea Birţ şi personalului medical de la Clinica Ergoterapie Cluj, str. Karl Marx, pentru amabilitatea şi competenţa ţu care ne-au tratat în perioada 4 decembrie 1995 - 4 ianuarie 1996. Dumnezeu să le dea sănătate şi putere de muncă. Pacientele din salonul 10. (582081)
PIERDERI• Pierdut Contract de locuinţă pe
numele Agoston Erzsebet Gizela. îl declar nuL (564403)
• Pierdut ştampilă SC Jucării Alice. Se declară nulă. (564415)
• Pierdut dine roşcat rasa cocher spaniei în zona Mănăşiur. Găsitorului
‘recompensă. Tel. 17-83-44. (564465)• Pierdut carte de identitate
autovehicul seria A nr. 0552817. îl declar nul. (571108) • .
• • Pierdut certificat de înmatriculare nrJ 12/1813/92. îl declar
• nul (571126)• Pierdut contract locuinţă cu
extras din cartea funciară pe numele de Cornea Ana. Le declar.nule. (571132)
• Pierdut legitimaţie de veteran de război nr. 180313. O declar nulă. (571135) '
• Pierdut în 31. 12. 95 lîngă Intim căţeluşă de 7 luni neagră cu labele maron. Răspunde la numele Rita. Găsitorului recompensă deosebită. Tel 19-66-33. (571147)
• Pierdut carte identitate scria A 07 16 42 7 aparţinînd SC Mafcom srL Se declară nulă. (571169)'• • Pierdut cîine ciobănesc german (zona Someseni). Recompensă mare. Tel 41-40-96 sau 14-23-42. (571170)
• SC Raşcheta Import Export SRL pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/1324/1992 din 18. 03. 1992. Se declară nul. (582036)'
• SC Timrom SRL pierdut cod fiscal Se declară nul. (582057)
• SNC Rostaş Preda şi Muntean Ludovic pierdut copie autorizaţie şi bloc avize de însoţire a mărfii de la fila 223251 lafila223300,Sc declară nule. (582067). ,
DECESE " COMEMORĂRI
• Familia îndoliată cu nemărginită tristeţe anunţă că PAPIŢA MARIA în vîrstă de 74 ani, după o lungă suferinţă, şi-a redat sufletul Creatorului. Cei care au iubit-o o pot conduce pe ultimul său drum pămîntesc în ziua de 6 ianuarie orele 13 la Cim itirul central. Siguri de reîntâlnire fiicele cu familiije. (564427)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din-viaţă a scumpei noastre mame COSTEA NASTASIA din Adalin. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă 6 ianuarie ora 13 în sat Adalin comuna Dragu. Copii loinaş, Maria, Valeria, Simion cu fam iliile. Dumnezeu să o odihnească în pace. (564458)
• Cu.adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă, după o scurtă şi grea suferinţă, a scumpei noastre mame, soacre şi bunică CHIŞ VICTORIA, pensionară CFR. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 06. 01. 96. ora 12, în cim itirul Crişan. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (571113)
• La numai 6 luni de la decesul mamei noastre dragi, anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpului nostru tată, MILOHŞ ALEXĂ, în etate de 80 ani. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă, 6 ianuarie, ora 13, în satul Vechea. Dumnezeu să vă odihnească în pace. No vă vom uita niciodată. Familia: 6 copii,14 nepoţi, 6 strănepoţi (582031)
• Cu inimile zdrobite de durere, anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mame, bunici şi străbunici, POP ROZALIA, din Floreşti, în vîrstă de 73 ani Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 6. 01. 1996, ora 13. Soţul Vasile fiul Bazil cu soţia Aluniţa, fiica Măriuca cu soţul V ladim ir, nepoţii Dănuţ şi Cosmin, M irela şi Adrian, strănepoatele Adriana şi Olivia. (582034)
• 'C u du rere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpei noastre soţii, mame şi bunică, PRESECAN ANA, în vîrstă de 62 ani. Înmormîntarea are loc azi, 5 ianuarie, ora 13, în sat Comşeşti. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Soţul Vasile, fiica Aurica şi fiul Viorel cu familiile. (582061)
• Pios omagiu celui care a fost prietenul nostru drag inginer CIOBOTARU IULIU. Sîntem alături de familia îndurerată. Familiile Tomuş, Petcu şi Galamboş. (564344)
• Un ultim omagiu celui care a fost IOSIF (IOZSKA) SZOKE, fotbalist de performanţă la “U” şi CFR. Sport Club ARDAF. (564402)
• Un ultim'omagiu celui ce-ai fost JOSKA SZOKE din partea prietenilor alături de care ţi-ai petrecut ultimele ore ale vieţii. (571121)
• Alături de fam. Consilier Nicolae C rişan în aceste momente deosebit de grele, la trecerea în eternitate a scumpei soţii şi mame, doamna EMILIA CRIŞAN, transmitem cele mai sincere şi profunde condoleanţe. Colegii de la Prefectura judeţului Cluj. -
• Cu durere în suflet ne despărţim de iubita noastră mătuşă şi cumnată POP ANA. Suntem alături de Maria, Ştefan, Dinu şi Tudor în aceste momente grele. Ileana şi Lucreţia Iepure. (564407)
• în aceste triste momente pricinuite de trecerea în nefiinţă a scumpei sale soţii, transmitem condoleanţe şi întreaga noastră compasiune şi sprijin colegului a rh . A urelian Buzuloiu. Conducerea Institutului Proiect Cluj. (564409)
• Sîntem alături de colegul nostru arh. Aurelian Buzuloiu, în aceste clipe grele pricinuite de decesul scumpei sale soţii MIA. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de la A telierele Arhitectură şi Sistematizare dinIPG (564410)
• Copleşiţi de durere ne despărţim de dragul nostru prieten IURA. Dumnezeu să-l odihnească în pace Sincere condoleanţe familiei îndurerate. -Familia dr. Horoba Dumitru. (564417)
• Sîntem alături de fostul nostru coleg ing. Moţ Ştefan în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui. Sincere condoleanţe întregii familii din partea colectivului de la SC Nord-Conforest SA Cluj, (564443)
•. Sincere condoleanţe colegei noastre Fulop Papiţa Mariana la trecerea în eternitate a mamei dragi. Colegii de.la Radiologie Recuperare. (564455)
' ♦ Cu durere în suflet ne despărţim -de iubitul nostru GÂSPAR ; FERI d ispăru t prematur dintre noi. Odihnească- se în pace. Fratele La ci, cumnata Angela; nepoata Andrea (564457)
• Sîntem alături de colegul nostru Crişan Nicolae în marea durere pricinuită de trţcerea în nefiinţă a soţiei dragi. Sincere condoleanţe întregii familii. Colegii din Centrala Băncii Dada FelixCluj. (564470)
• Un pios omagiu bunei noastre m ăţuşi ' MIA BUZULOIU. Sîntem alături de unchiul Aurică. Gogo şi Ionela (571097)
• Sîntem alături de colegul nostru arh. Buzuloiu Aurelian în m area durere pricinuită de m oartea soţiei dragi, fosta noastră colegă MIA Condoleanţe familiei. Institut Proiect Cluj.(571099)
• Sincere condoleanţe familiei ing. Moţ Ştefan pentru pierderea tatălui drag. Fam. Pop Ionică. (571103) ,
* Transmitem condoleanţe p rietenu lu i' a rh itect Aurel Buzuloiu pentru pierderea soţiei dragi. Fam. Pănescu. (571115)
• Suntem alături de colega noastră profesoara Lia Barabaş în marea durere pricinuită de trecerea fu lgerătoare în e te rn ita te a mamei dragi. Colectivul Liceului Teoretic “Onisifor Ghibu” Cluj-Napo'ca, (582080)
• Asociaţia de locatari Bizuşa 6 reg retă d ispariţia prematură dintre noi a celui care a fost l t coL SALAGEAN EMIL, om de aleasă omenie. Transmitem condoleanţe familieL (571120) • '
• Sîntem alături de colegul nostru Kun Vasile Ia greaua pierdere suferită prin decesul fra te lu i drag . S incere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii din Romdur Exim srl Cluj. (571128)
• în m ărm u rită de năpraznica veste a dispariţiei EMILIEI sînt alături de familia Crişan. Maria Bara. (571129)
• Zguduiţi şi zdrobiţi de dureri ne despărţim de cea care a fost nepreţuită prietenă de-o v ia ţă , scumpa şi' neu ita ta EM ILIA CRIŞAN în aceste momente de imensă tristeţe şi durere,'sîntem alături de Vişinei şi Andreea, de întreaga familie. Amintirea ei va dăinui veşnic în inimile noastre. Nineta, Lorin Bogdan şi Lorin Pop (582037)
• Condoleanţe pentru Vişinei şi Andreea, întregii familii, la despărţirea de nepreţuita lor EM ILIA CRIŞAN, scum pa noastră p rietenă.' V ictor şi Cornelia Morea. (582038)
• Suntem alături de familia Nemere în aceste momente grele' cauzate de decesul maifiei dragi. Dumnezeu s-o ie rte şi s-o odihnească! Familia Sigartău. (582041)
♦ Sincere condoleanţe fam iliilo r Chiş şi Naş la despărţirea de mama iubită, CHIŞ VICTORIA. Familiile Ivan şi Maier. (582045)
• îm p ărtăşim d u re rea colegului nostru, Vişinei Crişan, pricinuită de „decesul prematur al soţiei sale şi trasmitem sincere condoleanţe în tregii familii. D irecţia Jurid ică BDF Cluj. (582048)
• Sîntem alături de prietenul nostru Aurică Buzuloiu în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a soţiei dragL Sincere condoleanţe. Familiile Mleşniţe, Pintea, Ciobanu şi Ichimescu. (582051)
• La început de an s-a frînt nedrept un destin, un vis şi un om. ales, M ILICA CRIŞAN. Transmitem întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Familiile CacoVeanu şi Voivod. (582053) .
•- Sincere condoleanţe colegului nostru Aurică Buzuloiu. Colegii de la A telierul de Rezistenţă Institut Proiect Cluj. (582055)
• Soarta nemiloasă a lovit din nou prea devreme. Colegului nostru Cornel Szoke îi suntem sp rijin în clipele tr is te ale d esp ărţirii de ta tă l iubit. Studenţii 'anu lu i I, Şcoala P ostun iversitară deManagement. (582066)
• Suntem alături de prietenul şi colegul nostru A urelian Buzuloiu în m area du re re pricinuită de pierderea soţiei dragi. Colegii de la “Catedral- Proiect” SRL. (582070)
• Pios omagiu şi neştearsă amintire la împlinirea a 2 şi respectiv 3 ani şi jumătate de la despărţirea de cei care au fost dragii noştri bunici şi străbunici POPA MARIA şi POPA IOSIF.
.Dumnezeu să-i odihnească în pace. Neluţu, De nisa şi Tăvişor. (582079)
• D urerea şi dorul, din sufletele noastre- sînt tot mai grele şi fără alinare. Cuvintele sîn t p rea sărace p en tru a exprima ceea ce simţim acum cînd se împlinesc şase săptămîni de cînd draga noastră fiică şi soră MUREŞAN CRISTINA IOANA a plecat.pe drumul fără întoarcere, lăsîndu-ne trişti şi în d u re ra ţi. Nu te vom uita niciodată şi te vom iubi mereu. D-zeu să te odihnească în pace suflet bun şi blînd. Familia M ureşan 'L iv in , M ăria şi Cristian. Comemorarea va avea loc în data de .7. 01. 1996 la Biserica Ortodoxă Mănăştur. (564356)
• Cu aceeaşi nestinsă durere în suflet, anunţăm pe cei care l-au cunoscut şi l-au iubit, că se împlinesc 6 luni de cînd scum pul nostru soţ şi ta tă MIRCEA DAMIAN a plecat dintre noi. Dragul nostru, îţi vom p ăs tra mereu în suflet chipul tăti drag şi bunătatea cu care ne-ai înconjurat d t ai trăit Ai dus cu tine bucuria noastră şi a i lă sa t un gol imens în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace!Soţia Aurica şi copiii Adina şi Horaţiu. (564361)
• -Ar fi avut doar 36 de ani, a r fi avut, însă azi se împlineşte 1 an de cînd IRIMIE VASILE, cel care a fost fiu, frate, nepot de nepreţuit nu mai este. printre noi. Acum, poate mai mult ca niciodată, îi simţim lipsa, pe care nimeni şi nimic nu o v a . putea înlocui. Parastasul de pomenire va avea loc sîmbătă la ora 12 la Biserica Cimitir M ănăştur. Dumnezeu să4 odihnească în pace. Familia îndurerată. (564413)
• Pios omagiu,-durere şi neştearsă amintire, lacrimi şi flori, la împlinirea a 6 luni de cînd dragul nostru soţ, tată şi socru, MACA VEI VALICĂa plecat în eternitate, lăsîndu-ne sufletele veşnic îndurerate, readucem o clipă în memoria celor care l-au preţuit şi iubit, odată cu comemorarea, care va avea loc duminică, 7 ianuarie1996, ora 12, la Biserica din str. Rakoczi, ca rtie r G rigorescn. Dum nezeu să-l odihnească Soţia, fiul şi noră. (571008)
• Se împlineşte t van de cînd durerea ne-a lovit şi s-a aşezat în inimile noastre. 1 an de cînd fără să vrea iubitul nostru soţ şi tată NEACŞU ION ne-a părăsit Ia vîrsta de 42 ani, lăsîndu-ne singuri şi îndureraţi. Bunătatea şi căldura cu care ne
înconjurat nu le vom uita niciodată. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Soţia Uţi,- copiii Angel şi D iana/(571100)
,» Au trecut săptămîni de cînd de noi te-ai d esp ă rţit nevrînd/Te vom păstra în suflet, ne vei'trăi în gînd, după o viaţă
Închinată muncii şi credinţei, cel care ai fost consilier juridic STAN VASILE. ; Bunul Dumnezeu să-i facă parte între aleşii săi. Slujba de pomenire va avea loc duminică 7 ianuarie o rele 13 la B iserica 'BOB. Familia îndurerată. (581968)
• Ne vom ruga pen tru odihna veşnică a lui REMUS LUCIAN CUREA la parastasul de şase săptămîni care va avea loc la 6 ianuarie .1996 ora 16,30 la Biserica ortodoxă.d in cartierul Grigorescu. Plîngem şi ne e dor de dragul nostru CI CI. Odihnească-se în piice. Mama B uba, T iţa şi Lum iniţa cu familiile. (582052)
Perspectivela Clinica dePrecizări cu privire la articolul publicat în '*Adevărul de Cluj”
nr. 1543, din 1412.1995 (interviu cu dr . V. Turdeanu)Osteosinteza elastică la Cluj s-a
practicat pentru prima dată în 1976 ta C lin ica de o rtoped ie- traumatologie (dr. A. Szeplaki şi dr. N- Ghergulescu), sub îndrumarea dr. Emil Gherman-Deşi introducerea unor tije elastice în in terioru l oaselor, din condilii femurali spre dializa femurală, este mai' veche, fiind cunoscută ca şi metoda ”Rush- Pin , adică a lui Rush cu tijă răsucită la vîrf, practicată la noi în ţară de Rădulescu şi Baciu ("Genunchiul”, Ed. Acad. 1965), iar la Cluj-Napoca de I. Fazakas,,E. Gherman şi Al. Vama.
In lume, osteosinteza elastică se leagă de numele lui Ender G.H. şi Weidner R. ("Arta chir. Austriacă” - 1970, I, p. 40), iar la noi în ţară de num ele lu i A'. F irică şi O.I roianescu, care în 1972 practică acest procedeu la Spitalul de urgenţă din Bucureşti, prof. dr. A. Firică avînd meritul în răspîndirea şi perfecţionarea accstui procedeu de osteosinteză în practicarea chirurgiei osteo-articulare, la nivel naţional.
Referitor la chirurgia coloanei vertebrale, reprezintă un domeniu care la început a aparţinu t specialităţii de ortopedie, ulterior dczvoltîndu-se specialitatea de neurochirurg ie , cuprinzînd şi
" patologia coloanei.în C luj-Napoca, C lin ica de
ortopedie practică m etode de tratament nesîngerînd (ortopedie) şi chirurgical în suferinţele coloanei vertebrale. Astfel, la începu t intervenţiile s-au efectuat atît pentru leziuni cu interesarea elementelor mielo-radiculare, cît şi amielice.
1 Prim ul abord pentru fracturile 'c3toanei cervicale s-a practicat la Cluj în Clinica de ortopedie în anul 1982. Intervenţia a fost executată de dr. I. Voinea, dr. D. Lucaciu, dr. T. Bartha şi dr. Vajda Ştefan, constînd în abordarea coloanei cervicale pe cale antero-laterală, urmat de autogrefă iliacă şi osteosinteză cu placă şi şuruburi: Aceste aborturi chirurgicale au fost practicate în Cluj şi la Clinica de chirurgie infantilă şi ortopedie, de către prof. dr. Al. Vama, începînd din anul 1978, asistat de dr. Szeplaki
A. la aceste operaţii:Referitor la experienţa acumulată
în acest domeniu, este oportun ca aceasta să fie expusă îhtr-un for ştiinţific organizat (conferinţe, congrese, Societatea Română de Ortopedie-Traumatologie, precum şi publicaţii în reviste de, specialitate), pentru a fi cunoscute de către toţi colegii specialişti.
C ît p riveşte "plim barea” bolnavilor, lucrurile sînt clare pentru
• staţia de salvare: bolnavii politraum atizaţi, şocaţi, sînt îndrumaţi conform teritorializării la Clinica de chirurgie I sau chirugieIII, bolnavii cu fracturi ale membrelor sau coloană tară leziuni nervoase la Clinica de ortopedie- traum atologie, iar bolnavii cu fracturi de coloană şi leziuni mielice sînt îndrum aţi ia C linica de neurochirurgie, unde se practică chirurgia traumatismelor coloanei vertebrale. E drept că acest serviciu necesită o extindere, modernizare şi renovare corespunzătoare. Suferinţele de graniţă care aparţin ■specialităţii de neuroortopedie pot fi rezolvate în Clinica de ortopedie. Dar, din păcate, lipseşte în prezent instrumentar adecvat şi, mai ales, cel după tehnica Cotrel-Debousset, care, prin relaţiile clinicii, sperăm să-l avem în curînd, deşi este foarte costisitor (peste lt).000 $). Ori, noi trebuie să fim ”pămînteni” şi să ne adaptăm condiţiilor de la noi din ţară. Este o greşeală să lăsăm un bolnav nerezolvat, sub pretextul recomandării de a-şi procura singur instrumentarul şi cele necesare osteosin tezei - fiind aproape imposibil, - în mod normal trebuind să fie asigurate de către spitalele clinice, unităţi ale MS.
Aşa cum Clinica a creat un laborator de biomecanică (cu strung etc., 1986), prin relaţii proprii, trebuie să ne adaptăm situaţiei noastre şi să rezolvăm în cele mai bune condiţii bolnavii cu suferinţe osteoarticulare (boli traumatice sau ortopedice), nu numai pe cei cu relaţii în Vest pfentru obţinerea de materiale A.O.
Specializările şi schimburile de experienţă sînt binevenite, dar ele
trebuie să fie o completare a unei formări profesionale, desăvîrşite în 'ţară prin sistemul academic universitar (doctorat).
De experienţa Clinicii^ de ortopedie-traum atologie au beneficiat şi s-au format toţi specialiştii ortopediei clujene. Astfel, în 1986, cînd Clinica de chirurgie I a intrat în reparaţii, colegul dr. Voicu Turdean a lucrat timp de 6 luni în serviciul nostru ca medic specialist (avînd posibilitatea
>să se informeze de realizările Clinicii de ortopedie), participînd la toate activităţile clinicii: operaţii în1 echipă, vizita mare, prezentare de cazuri, referate, beneficiind de
. experienţa colectivului Clinicii de ortopedie Cluj. Clinica noastră şi în prezent desfăşoară aceste activităţi,
■ de asemenea comunicări ştiinţifice în cadrul şedinţelor SOROT - Filiala Cluj (ultima şedinţă avînd loc în 14.12.1995, colegul dr. V. Turdeanu lipsind), fiind şi for metodologic pentru centrele de ortopedie din Transilvania.
Mai m ult, o chirurgie^ osteoarticulară de performanţă nu se face solitar, ci în echipă, implicînd responsabilităţi foarte mari. Un bolnav cu leziuni" osoase şi articulare, rezolvat incorect, poate suferi -toată viaţa şi să devină un infirm, antrenînd şi alte suferinţe, chiar neuro-psihice, deosebit de costisitoare pentru familie şi societate.
Specialitatea de ortopedie, prin materialele aloplastice folosite, este cea mai costisitoate (materiale de osteosinteză tip A.O., endoproteze etc.), după ' chirurgia cardiovasculară, şi în viitor va’ trebui să facă saltul calitativ, care depinde în prim ul rind de . o dotare corespunzătoare la parametrii
’ internaţionali, existînd specialişti formaţi în acest domeniu, care vor lucra în .v ii to r şi la Spitalul universitar de urgenţă din Cluj- Napoca. . , v
Colectivul Clinicii ortopedie-traumatologie a UMF "luliu Haţieganu"
Cluj-Napoca
i
f /i*. ■ *
H* 1* ’ \ < 1
Copacii m or în p icioare.
P S M a j u t ă s i n i s t r a ţ i iComitetul municipal Turda al PSM a organizat ajutorarea populaţiei
sinistrate de pe Valea Arieşului, constînd din alimente şi îmbrăcăminte în valoare de 1,5 milioane lei.
Acţiunea.de ajutorare continuă şi la nivelul Comitetului judeţean Cluj al PSM, cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţa Unirii nr. 1, camera 11., Cei care doresc să participe la ameliorarea necazului produs de inundaţii se . pot adresa la sediul nostru la adresa de mai sus.
Comitetul judeţean Cluj'al PSM
Regionala de drumuri şi poduri
ne informeazăîn urma inundaţiilor,
conform raportului de la orele 1.7,30, următoarele sectoare de drum sînt în curs de reamenajare, nefiind indicată practicare^ lor: Pe DN 75, o parte a şoselei a fost surpată, accesul spre staţiunea montană Vîrtop putîndu-se face prin oraşul Petru Groza. Pe drumul, naţional 67 C, pe valea A rieşului, începînd din localitatea Sebeş, există porţiuni de drum cu probleme. De asemenea nu este recomandată folosirea rutei Salva - Coşbuc - Vişeul de Sus, unde pe diferite porţiuni, se totalizează 15 km de şosea surpată din cauza inundaţiilor, De a ltfe l, şi circulaţia feroviară este întreruptă pe această rută.
Totodată am fost informaţi că numai în cursul zilei de ieri, pînă la ora 17,30 aii fost aruncate pe şosele materiale antiderapante în cantitate totală de 480 t de către Regionala de drumuri şi poduri.
De asemenea, informăm amatorii de sporturi de iarnă că la Vîrtop, in Borşa-Maramurcş, la Piatra Fîntîncle, prccum şi în alte staţiuni montane ninge. Drumul de acces spre Piatra Fîntînele este bun, prezcntînd un strat de zăpadă bătătorită de4 cm.
Echipele dc intervenţie lucrează ”în foc continuu”, următorul raport fiind la ora22,00, iar următorul la ora 4,00.
Diana CĂIENARU
S o c ie tate a C ultu ral-p a trio tic ă " D ra g o s Vodă'Biroul executiv al fostei Societăţi ”Bogdan-Voievod"
din Cluj-Napoca anunţă că, începînd cu data de 27 noiembrie 1995, în baza hotărîrii judecătoreşti, sentinţă civilă nr. 5048, emisă de Tribunalul Cluj, societatea şi-a schimbat numele în Societatea Cultural-patriotică Pro Maramureş ”Dragoş Vodă”.
Această schimbare de nume a fost necesară pentru o mai bune delimitare şi neconfundare a acţiunilor noastre faţă de cele ale Asociaţiei Cultural-patriotice "Bogdan Voievod”, cu sediul în comuna Bogdan-Voda, judeţul Maramureş, şi pentru a putea fi continuatorii fostei
Societăţi Cultural-patriotice ”Dragoş Vodă” din 'Maramureş, care şi-a încctat activitatea odată cu venirea celui de-al doilea război mondial.
Societatea noastră îşi propune să cinstească faptele înaintaşilor, ale voievozilor maramureşeni descălecători şi întemeietori de ţară.
Societatea se bucură de prezenţa şi colaborarea unor istorici şi oameni de cultură dc o incontestabilă valoare.
Acad. prof. univ. dr., Ştefan PASCU Preşedinte executiv, Vasile IUGA
N A E Ş I U R A R E A D E A N U L N O UDe Crăciun, Nae, prietenul
meu de-o v ia ţă ,—a fost omniprezent: şi-n Piaţa centrală - agroalimentară, şi în talcioc, şi în tîrg, peste tot. Face ce face .Nae şi-i plin de... numerar. Chiar dacă, în cîteva rînduri, cum spune el, oamenii legii au "tras pielea” de pe el.
Păi spuneţi şi d-voastră: Nae încasa şi ajutor de şomaj (meclal-a dus pînă acolo, incit a
, încercat să primească şi ajutor social) şi mai făcea şi pe... investitorul Din Piaţa centrală agroalimentară îşi încsărca "
: maşina, proprietate personală, cu . de toate. Se "aproviziona” la... angro. Ca să scape de marfă, doar afară era frig, producătorul îi lua mai puţin la kg. Ca să-şi facă safieaua şi lui, dar mai ales lui Nae. Atît aştepta .Nae. îşi încărca maşina şi ţuşti! la piaţa din Oprişani. Aici, pe lîngă minusul acordat lui Nae de producător, el mai adăuga un...
plus la fiecare kg. Doar benzina-i. scumpă, se justifica în faţa propriei conştiinţe. Dac-o mai avea!
to t în aceeaşi perioadă, Nae a ' inai dat o lovitură: din Oprişani a cumpărat sute de ouă la 175 lei bucata. Le-a transportat în două rînduri. în piaţa centrală din centrul civic al urbei, oul ajunsese la 300 lei bucata. Nae n-a dat buzna cu toate ouăle în piaţă. Prea era bătător la ochi. Le-a vîndut în rate şi pe... culoare; Cîteva cofraje de ouă Nae le-a lăsat pentru zilele cînd ştia el că pe unele gospodine le arde la degete. Nu s-a înşelat. A- vîndut bucata cu 500 lei. Pe cînd îşi făcea - "casa”, au dat peste el ”albăstreii”. îi pusese cineva pe urma lui" îl uşuraseră de cîteva zeci de mii lei., Nae susţinea că din cauza... ghinionului. Se ferea’ ca de foc să spună că din cauza... speculei.
Cînd mai erau cîteva zile pînă ce Moş Crăciun avea să bată la fereastră, pe Nae l-a apucat, subit, dorul de pădure. Maşină avea. Aşa
că, în cîteva ore, maşina lui Nae arăta ca o pădure... umblătoare. Poate că şi din acest motiv, ”albăstreii”, însoţiţi de "verzişori”, s-au sesizat. Maşina lui Nae pe loc. a fost.. ”demachiată”, stăpînul ei amendat substanţial (brazii aveau doar culoare) şi, în plus, Nae s-a mai ales cu un proces verbal pentru contravenţie. Va intra pe rol după Anul Nou.
Nae nic i în spital nu s-a astîmpărat. Tot umblînd dintr-o piaţă-în alta, a început să i se îngreuneze circulaţia. Că, deh, a trecut şi el în rîndul celor de vîrsta a treia! Şi apoi, prietenului meu deo viaţă, după cîte am constatat, de mult nu-i mai curge sînge prin vine. N-are loc din cauza iniţiativelor! Cum internaţii din spital, de cînd cu tranziţia, trebuie să-şi aducă de acasă, pe lîngă lingură şi furculiţă, seringi de unică folosinţă (frica de S ID A —păzeşte... sănătatea), medicamente şi multe cele, Nae şi-a găsit din nou un vad puternic
de afirmare a iniţiativelor personale.\ Ai nevoie de medicamente
străine? - îi interoga el, subtil, pe bolnavi. Am eu un cunoscut care...
Aşa a procedat şi cînd a fost vorba de seringi, de bandaje, de vată... Ce nu face omul cînd este, vorba de sănătate! Se agaţă ca înecatul de uri fir de pai!
Şi i-ar fi mers lui Nae, mai bine ca în piaţă, numai că medicul de salon l-a "ginit”. Pe loc i-a făcut externarea. N-avea nevoie de concurenţă... neloială. Şi cum Nae avea numai mînă de luat şi nu şi de... dat, s-a trezit din nou în sinul* familiei. -
Lui Nae, de sărbători, i-a mai născut mintea o... idee de sute de mii. A făcut un drum pînă la Zalău. După tărie. De zgîrcit ce era, nu şi-a cumpărat dopuri ca lumea. La ultimele trei damigene, a pus cocean cu hîrtie. Dar hirtia era scrisă cu cerneală. Din cauza hurducăturii maşinii, ţuica a ajuns la hîrtie. Ţuica s-a albăstrit. Cînd a făcut
constatarea, pe Nae l-a luat cu "călduri”. S-a dus cîştigul Dar şi-a revenit
- Amice, şe adresa el amatorilor de tării. Am o ţuică trăznet Cu ceva mai scumpă decît aceea... contrafăcută. Din buticuri. Dar să ştii că face...
Amatorul îl vizitează, îi gustă tăria, îi place, dar se miră şi întreabă:
- Domn’le Nae, dar de ce-i albastră?
- Păi ăsta-i şpilul: e originală de prune bistriţă! Ai văzut dumneata prună bistriţă albă?!
Din cele 5 damigene a 25 de litri fiecare, numai tre i au fost "contaminate” cu... cerneală. Astea au trecut Că vorba a mers despre tăria... originală a. lui Nae. Ce să fac cu cele două damigene de ţuică albă? - se întreba Nae dezolat. Din nou mecla nu l-a lăsat de» restrişte' Dacă aia albastră a mers, ce, Nae, n-ai cerneală? Şi a avut Din nou Nae s-a umplut de... mangoţi, dar si
de emoţii. Auzind (vorba circulă cu viteza sunetului), cîţiva "albăstrei" i-au făcut o vizită (ne)protocolară lui Nae. Ce credeţi că i-au cerut: tot albastră trăznet Nae chiar nu mai avea. Nici de una, nici de alta. Dacă ar fi ştiut.. N-ar mai fi dat de dracu! Dar aşa... "albăstreii” s-au interesat de provenienţă. Cum Nae o da din colţ în colţ,
^ l-au lăsat pînă după Anul Nou. Că doar şi ei sînt creştini.-
De aceea n-a ieşit Nae de Anul Nou pe stradă. A stat în casă să-şi rumege amarul Nu care cumva să de-a peste el un...
, "a lbăstrel” care ştiindu-i... iniţiativele să-i ureze, potrivit tradiţiei:
- La mulţi... Ani, domn’le Nae!
Asta l-ar dărîma pe Nae. Doar aşa cum v-am spus şi mai sus, a trecut şi el în rîndul celor de vîrsta a treia! s
Ion CORDOS
vineri, 5 ianuarie 1996 VARIETATE ADEVARULcfleCiui
/O idee ş i u n exp erim en t ja p o n ez:
w r C A S A M IT S U I MM
Prima dată am aflat despre cele de mai jos dintr- in manual şcolar de modă veche, destinat învăţării imoilor străine. Apoi, mi-a căzut în mînă, într-o ibrarie, o carte întreagă, relatînd amănunţit despre CASA MITSUI” din Japonia. Ce învăţăminte pot fi ras® de pe urma unei informaţii de mare succes lintf-o ţară recunoscută prin .originalitatea ei, ce e Irept cam departe de graniţele noastre, pentru a o mita? 0 fi mergînd la ei - se va spune. La noi este u ifeputinţă, altele ne sînt mentalităţile. Dar, nu se tiejniciodată, de unde sare iepurele.
Cică pe la anul 1550, un ţesător japonez pe nume /ÎITSUI, a avut năstruşnica ideea de a sfătui şi onvinge propriii descendenţi să nu se desprindă la lajprat de familia din care fac-parte, căutîndu-şi- iecarc norocul, aşa cum se petrec lucrurile pe la noi i îA altă parte. Că'a gîndit bine sau nu atestă după prqape cinci secole "rezultatele” obţinute. O ţesătorie < ;mlcă sau mai mare - ca orice întreprindere- necesită orţa de muncă, proprie şi angajată, presupunînd sgituri cu alte unităţi economice, pentru prdvizionare, desfacere, inclusiv servicii de tot felul, iecarc dintre aceştia nu se gîndeşte decît la propriile iterese, dînd frîu unui feroce egoism, explicabil, ^ostenitorii îşi pretind, la vremea ei, partea din ucoesiune, conform tradiţiei sau legilor în vigoare, ile d drept, nu chiar pretutindeni se procedează astfel, a anumite părţi, ale lumii, doar primul născut era onşiderat moştenitorul unui domeniu sau case de omerţ, ceilalţi fiind despăgubiţi în fel şi chip, dacă ra iazul. ^Raţiunea nedivizării unei moşteniri era jmplă: evitarea descom punerii întregului - ■omparabilă în multe privinţe cu însăşi distrugerea ai, pa element funcţional. •
jGenialitatea "ideii” de a nu distruge
funcţionalitatea întregului a fost marele merit-al acestui înţelept tată de familie. Vedem cu propriii ochi ce se întîmplă pretutindeni în urma decesului unuia din părinţi: certuri şi duşmănii, de pe urma cărora toţi păgubesc, cîştigători reali fiind doar aceia care ştiu profita . în mod abil de pe urma unor astfel de situaţii. Cum s-au petrecut lucrurile cu descendenţa familiei de care ne ocupăm? In urma unui statut acceptat de către primii fondatori, oricărui membru descendent i se garantează utilizarea lui conformă cu capacităţile şi-preferinţele personale într-o ramură de activitate a unei imense reţele de întreprinderi, toate aparţinînd casei "MITSUI”, incluzînd companii prospere din toate 'domeniile imaginabile. Nu ne-am propus a propovădui şi a convinge pe nimeni de avantajele şi lipsurile pe care le poate avea un astfel de mod de a gîndi, viabil şi existent, nu imaginabil- o "utopie” cum au,existat atîtea altele în decursul timpului în diferitele părţi ale globului,'sfîr.şind lamentabil, oriunde unde reaua credinţă şi necinstea şi-au făcut apariţia. > ■. '
Ceva asemănător a existat în cazul Casei "KRUPP”- fabricantul-german de armament, casă devenită. în prezent o "fundaţie”, după ce ultimul moştenitor a renunţat la drepturile ce le avea, întrucît s-a mulţumit cu o despăgubire substanţială, în imposibilitatea de a face faţă gestionării unui patrimoniu de dimensiunile unui stat de mărime mijlocie.
Boierii noştri, la fel ca şi nobilimea apusului s-au condus cîndva după principii similare, urmărind evitarea decăderii în stare de sărăcie, caracteristică tuturor acelora care-şi doresc mai presus de orice "libertate", uitînd că aceasta presupune şi obligaţii împovărătoare.
Petre DANCIU
Curiozităţi, cnriozităţL.COLONIE DE PINGUINI. în-
tr-o zonă lîngă Punta Tombo în apropierea localităţii Trelw (sudul extrem al Argentinei) se află un loc numit de localnicii zonei "Pinguinaria” , unde trăieşte o colonie de pingiffiii evaluată la peste 4 milioane exemplare. -
ITALIENI LONGEVIVI. Din unele date pulicate de revista ”Prospettivo nel mondo” din Italia, în această ţară, în anul 1986, numărul locuitorilor care depăşeau vîrstă de 100 de ani se ridica la 342 persoane. Numărul "longevivilor” este în creştere.
CAZ DEOSEBIT. La spitalul "Sedgefield General" din Durban (Africa.de Sud) cu cca. 10 ani în urmă s-a prezentat un cetăţean în vîrstă de 54 ani, care se plîngea de dureri la stomac de mai mulţi ani. După consultări a fost operat şi din stomacul celui operat au fost scoase nu mai puţin de 424 monede de mărimi diferite cîntărind cca. 2 kg. greutate!!, PARCUL ZOOLOGIC DIN NEW-YORK. După o anchetă făcută printre şcolarii din marele oraş New York a rezultat că mulţi copii (elevi) în viaţa lor n-au văzut în realitatefoi, capre, vaci, măgari, etc. Această situaţie a determinat conducerea parcului zoologic şă dezvolte noi secţii cu animale domestice (din cele amintite) pentru a putea fi văzute de populaţie şi în special de copii si elevi
Ioan N. URECHE (INU)
C U G E T Ă R IFoată viaţa s-a muncit... să
îunpească. *’ înd nu faci nimic, te alegi
)t du nimic...>acă spun adevărul gol-goluţ-
îsei mnă că fac nudism? . i • ; oată ziua umblă cu nasul pe us.'. de frică să nu-i cadă chelarii.• S-a făcut el deştept, dar nici
rosfia n-o lasă deoparte!. -•ÎT oate drumurile îi sînt esefiise, dar nici unul pe măsura
• Cum poţi spune de el că nu ivaui, cînd toată ziua e cu ochii 1 carii?• t e cînd poartă ochelari mă
edeicu alti ochi...
• Ce ghinion! Odată i-a bătut norocul, la uşă şi tocmai atunci s-a întîmplat să nu fie acasă...- • Ar fi urcat de mult în schemă,
dar s-a constatat că suferă de rău de înălţime...
■•'-..'Să nu-şi risipească sentimentele le-ă pus la naftalină...
• Ridicînd moralul, ,cînd la unu l,. cînd la altul, într-o zi s-a trezit halterofil!
• Ce greu trece timpul cînd nu, ai nimic de făcut!
• Tot umblînd pe ocolite, pînă la urmă'a ajuns şi ei... ocolit.
• Unii susţin că munca oboseşte, alţii că reconfortează! - el n-a simţit niciodată aşa ceva!
Culese de Eugen HANG
MAI riRZM'|0GMAI ASUM $9 f&b
A ? ?
C a t i t a t e aîn ultimele decenii acest
. cuvînt şi-a diluat sensul - printr- o deasă folosire orală şi prin scris - adeseori fără... sens. Se cunoaşte, îndeobşte, c ît a pătimit acest frumos cuvînt, în al cărui "miez” germinează - cu virtuale şanse de încolţire - una dintre "genele” care asigură bunăstarea individuală şi, deci, ,
'd e grup. Aş putea scrie că noi l-am venerat printr-o cvasitotală indiferenţă, l-am adulat prin... / eludare, l-am aşezat la loc de cinste, fără să-i acordăm însemnătatea cuvenită. _
Astăzi este necesar să redescoperim acest cuvînt, cu
. înţelesul lui cel curat, care sens , trebuie Să penetreze munca .
noastră, atitudinile noastre, . chiar imaginaţia noastră. Sînt convins că numai astfel sensul cuvîntului va pătrunde 'în existenţa noastră, sub .forma bunăstării şi civilizaţiei multiple. In acest context să privim în urmă cu mînie - cel puţin cu amărăciune]- şi să scrutăm viitorul apropiat prin faptele prezente, .în care să aşezăm hărnicie, inteligenţă, talent, tenacitate, consecvenţă.
Consider că este cel puţin absurd să-ţi aminteşti
« adevăratul sens al cuvîntului calitate cînd o pretinzi de la alţii - de la căldură la presiunea apei şi a gazului, pînă la standardul vieţii personale - iar , cînd este vorba de propriul comportament profesional şi/
.sau moral cuvîntul continuă să rămînă, ca şi în trecutul nu prea îndepărtat, doar o iubire platonică. Indubitabil, calitatea
- trebuie să devină o conduită profesională a managerului şi a producătorului/executantului, dar si o conduită morali a
fiecărui membru al societăţii Sînt convins că transformarea ireversibilă a indiferenţei, superficialităţii, îndeosebi a lehamitei in acţiune responsabili, înseamnă deja calitate. '
Ieşirea românilor din actuala brambureală po litică şi economică depinde de ei înşişi, desigur, ' în condiţiile implementării cît mai rapide a marii privatizări şi transformării importurilor, strict necesare în veritabile criterii de concurenţă; nu o concurenţă păguboasă, din contră, una încurajatoare, tonifiantă pentru economia " naţională, prin "injectările" de capital privat şi guvernamental, deci autohton dar şi străin. Econom iştii, sociologii, veritabilii politicieni cunosc bine aceste "condiţii”, chiar- dacă unii dintre aceştia - cu deosebire politicieni! -, precum şi unii jurnalişti afirmă pe coloane tipărite, pe unde hertziene şi pe micul ecran că numai unii cunosc secretul ieşirii rapide din tranziţie, învăluind în mister acel secret, metamorfozat tară voinţa lor în 'veritabil miracol.
Calitatea se află în noi: în gîndirea, sentimentele, acţiunile şi , atitudinile noastre. Managerii, ■ socicriogii, psihologii, guvernanţii, preoţii devin mecanisme delicate şi subtile care cunosc cele mai eficiente m odalităţi de declanşare a celui mai limpede sens din frumosul cuvînt aşezat cu încrcdcrc deasupra accstor rînduri, ca uleiul într-o candclă unde arde flacăra certitudinilor, întreţinută dc acesta.
Mircea Ioan CASIMCEA
JdmuidKom PIERSIC,Cccuut c/z ia (Ha 5"
E p i g r a m e ş i c a t r e n eRevelion la restaurant -M-am dUs şi eu, să par galant Cu soaţa la restaurant Dar neavînd destul bănet Ea-i tot acolo.,, amanet
Gazda la revelion -Am invitat la Revelion Doar lume bună în salon - Şi înspre ziuă eram tun,Iar bietul meu salon,... saloon.
Eugen ALBU
După inundaţii...Pierzîndu-şi casa în viitoare Sub cerul liber stau în tihnă Nu primii-s ei la ajutoare Ci cei...’cu case de odihnă!
Zicali românească“Prostul nu e prost destul ' Dacă nu e şi fudul”.EI parează, căci asaltul
Totdeauna-i... pentru altulTeofil VOINESCU-
AMADEUS
RevelionNu tu haine, nu sarmale,Nu tu gaze naturale;In această iarnă grea Chiar nici "gaze” n-om avea?
Marian POPESCU
T.V.A. .In al tranziţiei coşmar, cumpărătorule de azi, un lucru este foarte clar - . cînd toţi adaugă tu scazi. -
Adio! 'Luptînd cu mulţimi de pahare pe toţi comeseni-i întrec, - dar vine-n curînd o Salvare - îmi iau geamantanul şi plec!
Ioan POP
D e s e z o n
Pagină realizată de Iuliu Petrus
ORIZONTAL: 1: L-a precedat pe Moş Crăciun • 2. Surogat (cum q lapoviţa, de. exemplu) - De zăpadă în iarnă • 3. Cel de brad e încărcat cu zăpadă - înfipt între cele vii (acum nămeţite) • 4. Circulă pe cărările troienite ale Apusenilor -
. Aceasta din... castă! • 5. Copiii după vizita lui Moş Crăciun • 6. Moş Nicolae cel Sfint, de format redus... pe perete - România automobilistică • 7. Personaj ccicbru creat de Amza Pclca - Ac vegetal (înghe'ţat şi el acum) • 8. Notă medie în... anotimp!- Mamă • 9. încărunţit de iernile vieţii - Mobila lui Moş Ene - Ten... uscat! • 10. Un nas de copil după ce-a izbit gheata de pe alunecuş.
VERTICAL: 1. Darnici moşii cei dragi din decembrie, Nicolae şi Crăciun • 2. Mantie de sezon - înzăpezit la munte • 3. Roşu la intersecţie - Curse! • 4. Nins pe margini! - Nene alintat • 5. Celebră
intrigantă - Rîul Nibelungilor - Pene! • 6. în doliu - Crai de la răsărit umblînd după o stea • 7. Uneori e strînibă - îngheţate la... cofetărie • 8. Năzdrăvani Ia sania lui Moş Crăciun - Vîrf de pinten! • 9. Alfa şi Omega - O jucărie care nu funcţionează • 10. îţi dă fiori şi ţie ' ca şi copiilor cînd Moş Crăciun îşi deşartă sacul cu daruri.
Ioan POP
A D E V Ă R U L de SPORT vineri, 5 ianuarie 1996
CORTINA FO TB A LISTIC Ă A CĂZUT, C O M EN T A R IILE C ONTINUĂ
IN OBIECTIV: DIVIZIA NAŢIONALĂ (VIII)
Iată-ne ajunşi sub "graniţa” locului 14, în zona cu suspine a clasamentului. Pe scurt despre ultimele patru clasate.
15. OŢELUL GALAŢI. Un bilanţ sub valoarea reală a echipei după 21 de etape: doar 8 victorii (toate acasă), o singură "remiză” (în deplasare) şi 12 înfrîngeri (3 acasă şi 9 în deplasare), 24 goluri înscrise (19 acasă) şi 29 primite (21 în deplasare), 25 puncte acumulate (unul singur din deplasare), un - 8 la adevăr. Reamintim cele trei înfrîngeri de-acasă în ordinea în care au avut loc: 0-3 cu Rapid (etapa a Ii-a), 1-2 cu Steaua (etapa.a IX-a) şi 0-2 cu Dinamo (etapa a XVIII-a). Singura egalitate 1-1 cu Sportul Studenţesc (în deplasare, etapa a X-a). Se anunţă o primăvară foarte grea pentru restul de. 13 partide din retur, cu numai 6 meciuri acasă şi 7 în deplasare. ■
16. CEAHLĂUL. Fosta "cetate-surpriză” din ediţia anterioară a ajuns una ruinată rău de to t Echipa a plătit tribut greu aventurii din Cupa UEFA-INTERTOTO. Cît ”a ţinut benzina”, asta pînă în etapa a VlII-a, nemţenii au mers relativ bine, cu victorii acasă şi înfrîngeri în deplasare, ba chiar şi două "remize” (0-0 cu Braşovul şi 1-1 cu Argeşul). Prima fisură în zidul "cetăţii” nemţene în etapa a IX-a, 0-0 acasă cu Farul, după care dezastrul din partida cu Steaua, în deplasare, 2-6. A urmat restul fisurilor, accentuate în final cu trei înfrîngeri acasă: 1-2 cu Petrolul (etapa a XVII-a), 0-2 cu Universitatea Craiova (etapa a XVIII-a) şi 0-1 cu Rapid (etapa a XX-a), singura mîngîiere fiind egalul reuşit în deplasare, 0-0 cu Dinamo (etapa a XlX-a). Bilanţ-general: 7 victorii (toate acasă), 4 egaluri (3 în deplasare) şi 10 înfrîngeri (3 acasă), 22 de goluri marcate (14 acasă) şi 31 primite (24 în deplasare), 25 puncte acumulate (22 acasă), un - 8 Ia adevăr. Teribil se anunţă returul cu 6 partide acasă şi 7 în deplasare.
17. ” POLI” IAŞI. E grea viaţa în "înalta societate” mai ales după o lungă absenţă de pe prima scenă fotbalistică a ţârii şi o promovare ... neplanificată, reuşită totuşi după cunoscutul caz de "corupţie” al Daciei Unirea Brăila. Seismele din cadrul conducerii tehnice, atacul foarte slab şi defensiva şvaiţer au dus la un bilanţ dezastruos. Scurtc consemnări la ... poli opuşi: ”dubla” reuşită împotriva lui F.C. Inter, 2-1 (acasă) şi 1-0 (în deplasare), respectiv 3-2 cu Naţionalul (în deplasare) după care ieşenii au devenit ciuca bătăilor, suficiente fiind de amintit rezultatele de 1-9 cu "Poli” Timişoara, 0-7 cu Farul, 0-4 cu Steaua şi dc trei ori 0-3 cu Universitatea Craiova, Rapid şi Gloria (toate în deplasare). Bilanţul general: 7 victorii (5 acasă), 2 egaluri (ambele acasă), 12 înfrîngeri (3 acasă şi 9 în deplasare), doar 20 goluri marcate (13 acasă) şi 47 primite (38 în deplasare), 23 puncte acumulate. Restul de 13 partide din retur înseamnă7 îhtîlniri acasă şi'6 în deplasare. Slabe şanse de supravieţuire adăugind şi un -7 la adevăr.
18. A.S./ BACÂU. Singura echipă care n-a obţinut nici o "remiza■ Doar două "capitole”: victorii ş i ... înfrîngeri. Un bilanţ-dezastru după 21 de etape: .7 victorii (toate acasă) şi 14 înfrîngeri (3 acasă şi 11 în deplasare),23 de goluri marcate (20 acasă) şi 42 primite (34 în deplasare), 21 de puncte acumulate, un -9 la adevăr. Grea povară pentru restul de 13 partide din retur, cu 7 jocuri acasă şi 6 în deplasare. Grea povară pentru că miliardarul Sachelariu şi-a retras "scrisorile de acreditare” şi echipa a devenit una a ... nimănui.
.Victor MOREA
Făcînd o sinteză a ceea ce a însemnat Unirea Dej a doua prezenţă pe scena secundă a fotbalului românesc, se cuvine a începe chiar cu ...sfîrşitul. Deci, linia de clasament.: 5. Unirea Dej 189 1 7 30-20 28.
Turul a început pentru dejeni chiar la cîteva momente după terminarea precedentei ediţii, prin declaraţia antrenorului Nicolae Manea: "în viitorul campionat avem ca obiectiv clasarea în primele cinci locuri”. La timpul respectiv părea ceva hazatdant Nu însă şi după campania de transferări • din vară. Au venit atunci la echipă Stelică Gherman şi Costel Cremeniţchi (de la ”U^, Eusebiu Şuvagău (FC Braşov), Marius Grad (UTA), Cristi Ivan (Gloria) şi Călin Ciucur (CFR Cluj-Napoca). Au mai cochetat cu echipa şi arădeanul Mitu şi ex - ”U”-istul Paul Levente. Şi asta în condiţiile în care s-a consemnat o singură "dezertare’’, perfect legală: Ghiţă Albu, plecat la Gaz Metan Mediaş. Preşedinte al clubului a fost numit domnul director Radu Ştir. Cu lotul vizibil
UNIREA DEJ - LA VÎRSTA INOCENTEI?
îmbunătăţit, Unirea Dej a început în forţă campionatul, chiar dacă în prima etapă ea înregistrează un nemeritat 0-2 la Fălticeni, în compania Forestei, cea care va deveni revelaţia serici. Ecourile înfrîngerii se sting însă
de 2-1 pentru gazde dar întîmplările ulterioare stîmcsc valuri. Pc drumul spre casă o parte din jucători acuză dureri puternice şi în cîteva ore jumătate din titulari se aflau internaţi la secţia de contagioase a spitalului
Retrospective fotbalisticerepede, pentru dejeni urmînd o seric de jocuri faste cu succese categorice acasă îc compania unor formaţii cu nume. în plus ei reuşesc şi o victorie cu 3-0 în deplasare, la Rîmnicu Vilcea.
în urma accstui parcurs de ceasornic, puţin după jumătatea turului, la Dej se vorbea deja despre eventualitatea unei promovări. Poate fi doar o simplă coincidenţă, dar în scurt timp aveam să ne dăm seama că fotbalul nu se joacă întotdeauna doar ... pe teren. Meciul FC Maramureş - Unirea Dej este omologat cu scorul
orăşenesc. Se amînă partida cu Minaur Zlatna„dar externarea din spital nu înseamnă automat şi rezolvarea problemelor. La Arad dejenii pierd fără 'a opune rezistenţă. în plus, iepurele se încăpăţînează să sară exact de acolo de unde nu avea voie. Partida restanţă cu Minaur Zlatna este una a neputinţei şi acel 1-1 pe propriul teren este considerat de dejeni o semireuşită după aspectul jocului. Moralul tuturor urmează o pantă descendentă, lucru ce se va vedea mai clar la Satu Mare. La capătul unei alte partide depomină,
dejenii părăscsc terenul îngenunchiaţi cu un incredibil 1- 4! Noroc cu ultimele partide de pe propriul teren, care au darul de a mai drege puţin busuiocul, astfel câ în final dejenii rcuşcsc clasarea pe locul 5, în grafic, cum s-ar spune.
Pentni Nicolae Manea urmeazăo iarnă grea Tanca, Pîrvu, Bota si alţi cîţiva sînt declaraţi nesatisfăcâtori, nefiind exclusa înlocuirea lor. De apreciere adevărată s-au bucurat doar Costică Olariu, Stelică Gherman, Eusebiu Şuvagău, Marius Grad, Ovidiu Fărcaş şi într-o mai mică măsură tinerii Sorin Moşuţ şi Florin Manea, cu toţii indiscutabile valori. "Vizorul” celor de la Dej pare fixat acum pe cîteva nume de rezonanţă în fotbalul românesc. Nume care, firesc, costă ... ceva. Politica de investiţii este agreată de sponsorul principal, SC Someş SA Dej, cel care în ultimii ani a mizat pe fotbal aşa cum puţini au reuşit să o facă la nivel naţional. De aceea se speră ca returul să aducă ceva mai multe satisfacţii, odată cu experienţa acumulată. Rămînem pe recepţie!
Mihai HOSSU
Cartea de sport: m 99
Cartea de sport - domeniu editorial în care reuşitele şi apariţiile pot fi numărate, nu exagerez deloc, aproape pc degetele unei singure mîini. Cele care apar, cîte sînt, au o singură şi unică direcţie, fotbalul. Alte ramuri sportive, baschet, handbal, volei, hochei, rugby ca să amintesc doar cîteva, fiind total ignorate, neglijate. Să fi dispărut interesul? Să fi dispărut profesioniştii? în orice caz, interesul editorilor se îndreaptă cu precădere spre cu totul alte domenii.
Revin la peisajul publicistic sportiv pentru a semnala o carte-eveniment “Volei 100 de ani” (Editura Daco Press Cluj-Napoca 1995), sub semnătura a doi recunoscuţi tehnicieni, foşti mari jucători, proC Octavian Bâc şi prof. Nicu Pop. Cel din urmă, nimeni altul decît antrenorul de azi al “U” Aidaf.
Avem în cei doi nu numai tehnicieni, , recunoscuţi prin rezultatele obţinute, ci şi doi buni condeieri. “Volei. 100 de ani” nu se vrea a fi o istorie a voleiului ad
integrum. Cartea cuprinde “o problematică mai vastă, caracteristică evoluţiei voleiului” (pag.5), la împlinirea unui secol de volei mondial şi_ a 75 de ani de volei românesc. în trei capitole inritante, de istorie şi teorie a jocului de volei: ■ “Ab ovo” (“Americanii sînt primii la serviciu”, “Europa trece la serviciu”, “Voleiul, sport de concurs”, “O federaţie, două federaţii!”, “FIVB”, . “Marele vis, Olimpiada’) , “Tempi passati” (“De la sublim la ridicol şi ... înapoi la sublim”, “Voleiul şi românii , “Al şaptelea ju că to r, “Antrenorul, regizor şi dirijor”, “Nea Valică
ceilalţi arbitri”, “Şi acum actorii”), “In media res” (“Scop si acţiune”, “De la clasic Ia modem , “Faza I, faza a A-a şi alte faze”, “Atacul din linia a Il-a şi factorii limitativi”, “Blocajul, acţiune (si) dc atac?”, “Dublaj sau dublare , “Dublare in atac”, “Punct, set, tye-break şi ... meci”, “Pălitura cu piciorul salvează voleiul !?”, “Voleiul, sport nociv?”, “Lăsaţi copiii să vină la volei!”, “Un epilog pe care-1 vrem un. nou prolog”). Practic, pentru studenţi, cadre didactice de specialitate, jucători, antrenori, o analiză pertinentă a jocului, de la începuturile sale pînă în prezent. O carte care
trebuie citită, nu povestită. La realizarea căreia au contribuit şi clujenii, “oameni deosebiţi, care s-au implicat profund în .redresarea voleiului clujean şi, de ce nu, naţional”. îi amintesc cu mare plăcere, Constantin Bengeanu, Nicolae Dobre, Niculae Ştefan. Şcoala de arbitr'aj clujeană, ilustrată de Nea Valică, şi “elevii pe măsura profesorului”, Viorel Chioreanu, Ioan Oprea, Mircea Herţa, Ion Martin, Niculae Ştefan, Nicolae Dobre. 'Fără a-I omite pe cel ce are “un rol deosebit în voleiul ramânesc, Mircea Nicorici, preşedintele ARDAF Cluj- Napoca, şi alături de el, Steluţa Racolţa, Stela Popa, Ovidiu Neaga, Aurel Mureşan.
Demostene SOFRON
• Fiindcă-s primele veşti din 1996, semnatarul acestei rubrici săptămînale adresează tu turor pescarilor clujeni tradiţionala urare LA MULŢI ANI, însoţită de cealaltă specifică tagmei, adică-de ... FIR ÎNTINS! Urare de sănătate, fericire şi putere de .muncă pe adresa celor din consiliul A.J.P.S., astfel ca la sfîrşitul anului, cînd se va trage linia de bilanţ, împlinirile să fie cît mai bogate. ‘ ■ -
• încă înainte câ ultimele file ale anului 1995 să fie smulse din calendar o serie de pescari clujeni s-au prezentat la asociaţie pentru a-şi plăti cotizaţia pe 1996, Au fost refuzaţi pentru un motiv bine determinat: la nivel de ţară încă nu s-a ajuns la un consens în privinţa cuantumului cotizaţiei pe 1996. Majoritatea asociaţiilor pescarilor din ţară au înaintat propuneri la Bucureşti ca pentru 1996 cotizaţia
. pe 1996, în apele colinare şi de şes neamenajate, să fie de 30.000 lei. A.J.P.S. a înaintat o propunere ca
suma cotizaţiei să fie de 20.000 lei. Fiindcă au fost la mijloc sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou, cu zilele libere de rigoare, sus la Bucureşti încă nu au fost analizate toate propunerile pentru a se ajunge la un consens valabil pe întreaga ţară. Drept pentru'care stimaţii noştri pescari clujeni sînt rugaţi să dea dovadă de răbdare ... pescărească, problema urmînd să fie definitivată
. în cîteva Zile, astfel ca de săptămîna viitoare să înceapă vizarea permiselor de pescuit.
• Ciudatele condiţii meteorologice datorate reîncălzirii vremii, topirii zăpezii, cu necazurile ce-au urmat datorate inundaţiilor catastrofale în multe zone ale ţării, au alertat pe cei din consiliul vA.J.P.S. Cluj. Focarele atenţiei au fost îndreptate, în principal, spre lacurile Chinteni şi Tureni (al doilea neprezentînd, deocamdată, .nici -un pericol în, privinţa creşterii volumului apelor). La Chinteni situaţia este sub alertă, paznicul Ioan Jilăuan stînd permanent de veghe. Miercuri a fost
' “la faţa locului” pentru a controla situaţia dl Octavian Morar, director al consiliului A.J.P.S. Constatările sînt de ordin pozitiv, deocamdată, chiar dacă nivelul apei a crescut mult peste podul de gheaţă iniţial. Important este că apa se scurge prin “călugărul” deversor, ce-i drept
solicitat din plin, că n-a fost semnalat nici un peşte care stă la iernat pe fundul lacului.La fel de important este că mi s-a format un al doilea pod de gheaţă peste primul şi cu apă.‘ la mijloc. Deci, deocamdată veşti bune şi sperăm să rămînă bune şi în continuare. Oricum veghea atentă continuă.
Victor PESCARU
Divizia B - radiografia . turului
O serie a D-a a diviziei B ciuntită încă din start. Cu numai zece echipe aliniate la start, .cu una retrasă după numai patru etape (ASA Rîmnicu Vîlcea). între cele nouă rămase în cursă, trei echipe clujene. In ordinea locurilor ocupate la finele turului, Victoria Someş LAPI DEJ - loculI fără nici . o înfrîngere, lider autoritar, deja în A, I.S. C.Turzii - locul 2, la egalitate de puncte cu o ex-divizionară A, Electrocarbon Slatina, CSS Viitorul CONIS Cluj- locul 8, echipă cu multe elemente tinere. în orice caz, în lupta pentru locul 2, o şansă de promovare în
O imagine din anul trecut, relevantă, surprinsă în acţiunile de repopulare cu peşti a lacurilor arendate de A.J.P.S. v
primul eşalon, sînt antrenate mai multe echipe, I.S.C.Turzii, ASA Tîrgu Mureş, Slatina, Caromet Caransebeş, Sighetu Marmaţiei. Lucru ce va da culoare, returului. Sau cel puţin aşa sperăm.
Radiografia turului prin prisma celor trei antrenori direbt implicaţi. Începînd cu prof. A lexandru MUREŞAN (Victoria Someş LAPI Dej): “Se întîmplă ceva plăcut. Băieţii se angrenează serios şi responsabil în pregătire, privind meciurile cu maximum de interes. Două ar fi motivaţiile. Dorinţa de revenire în primul eşalon valoric şi cointeresarea materială, deloc de neglijat Avem un lot numeros, lucru care ne-a ajutat în cîştigarea unor meciuri în care au lipsit titularii. Cît priveşte turul, au dat satisfacţie Onac, Lazăr, Hiidea, Zamfir, Dinu Constantin şi, o surpriză plăcută, juniorul Verdeş. Nu pot omite finalul de tur, marcat şi jalonat de accidentări, internări... Fraţii Ion au revenit în pregătiri Ion Ion cu siguranţă, Adrian Ion în faza de acomodare la efort. Pentru 1996 sînt de amintit ambiţia personală şi cea colectivă de a termina neînvinşi. Dar va trebui să stabilesc cu conducerea clubului obiectivele de performanţă şi de instruire a unor jucători în perioada competiţională. în perioada4-14 ianuarie ne vom afla în cantonament la Borşa. Apoi vom organiza un turneu la Dej”; Marin RONCSIK (antrenor principal I.S. C.Turzii): “Ăvînd în vedere faptul că echipa nu a avut parte de nici un cantonament, de nici o pregătire
centralizată, consider locul 2 ocupat în prezent mulţumitor. Mă aşteptam la mai mult de la jucătorii noi veniţi Dar ei au venit de la o echipă “lf Ardaf la care au fost prea puţin > jucaţi. Iar Caloş şi Sergiu, de la CSS Conis Cluj, sînt încă lipsiţi ds experienţa diviziei B, fiind încit juniori. Arbitrajele în tur? Bune dai şi multe defavorizante nouă, viciind rezultatul final. Lotul s-a reunit la 4 ianuarie, cu antrenamente pe teren propriu, cu multe meciuri de verificare”; Ovidiu VASU (antrenoi principal CSS Viitorul CONIS Cluj): “Cu acest tur consider că se încheie acom odarea elevilor mei cu cerinţele unei competiţii de sen io ri Din cele opt meciuri jucate, trei s-au pierdut la 2-3, alte trei meciuri cu 1-3. Mai m u l t , jumătate din seturi s-au pierdut la scoruri strînse, 12” 15, 11-15, 10- 15, iar o treime s-a» pierdut în prelungiri. Urmează si apară şi victoriile, mai ales câ în bj ■ sînt elemente tinere, de valoare. ® amintesc deci pe Moldoyan, ObrejJj Stupar, Colcer şi Stanca, locul S» anul trecut, ultimii doi convocaţi Bj lotulde juniori, Rarău şi Iurian, componenţi ai echipei noastre * juniori”. Divizia B are, cu acea^ ediţie, o nouă organizar competiţională: tur, retur, un W®? al primelor şase. Locul I din & ţ , două serii, promovează în locurile 2 intră într-un alt turneu baraj, cu locurile 9-10 din Complicat şi cu multe cheltuie ■
Demostene ŞOFR^N A,
.13) vineri, 5 ianuarie 1996 PAGINA CU TINERI ADEVARUL cBe CBbji
Bun găsit în noul an!Hai, că aproape au trecut şi
sărbătorile. Cred că, profitînd şi de vacanţă, n-aţi iertat nici o
<-clipă de posibilă distracţie. Măcar în pragul dintre ani, dacă pînă atunci aţi... tras chiulul. Chiulul la distracţii, că altfel, ştim noi: extemporale, teze, examene, concursuri, "toceală" etc. Deh! N-a fost uşor! Sau ”toate sînt uşoare dnd eşti tînăr"?
Aşadar, cu sufletul "răcorit ” după colinde, p luguşoare, ■ sorcove, discoteci sau baluri, mai optimişti decît acum un an, mai pregătiţi să . ţineţi piept Jurtunilor (de la şcoală şi de acasă), mai puşi pe glume ori_ mai serioşi (alegeţi voi!), mai îndărătnici în relaţia cu cei care vor să vă pună piedici şi mai pregătiţi de fa p te mari ca pricind, vă dăm întîlnire şi în acest an, în fiecare vineri; în
"Pagina cu tineri". Nu vor lipsi din această pagină nici eei pe care noi i-am numit "campionii noştri", nici VIP-urile.şi can- can-urile, nici ideile trăsnite, nimic deci din ceea ce un an întreg aţi îndrăgit şi aţi urmărit cu interes. Iar penţru toţi cei care doriţi să ne scrieţi (chiar şi cu pseudonim !) despre activ ită ţile , frăm în tările , necazurile , b u c u r iile ' ori aspira ţiile voastre, rămîne permanent deschisă rubrică "Blue jeans Club”).
■ Convinşi că veţi rămîne alături de noi (adică cititori şi colaboratori fideli ai paginii) promitem (serios!) să nu vă dezamăgim.
Şi fiin d c ă to t anţ intrat într-un nou an, dorim tuturor tinerilor multă sănătate, noroc şi succese în toate.
La mulţi unii
Contiuuînd ancheta în rîndul tinerilor clujeni (din a cărei primă parte v-am prezentat-o săptămînile trecute), i-am rugat să ne spună care ar fi, după părerea lor, o altă modalitate (în afara teatrului) mai atrăgătoare de petrecere a timpului liber.
M.V., 19 ani, studentă: "Pentru mine cea mai a trăgătoare modalitate de a-mi petrece timpul liber este de a ieşi din Cluj (la munte, la Felix, etc)”.
R.A.M., 19 ani, studentă: ”0 excursie în aer liber, o după amiază în compania prietenilor apropiaţi”.
R.M.V., 17 ani, elevă: "Poate excursiile”. ,
La fel au răspuns majoritatea celor intervievaţi. Dar au fost şi răspunsuri ca acestea:
R.C., 18 ani, elev: "Ascultatul muzicii, cititul”.
Şi aşa am ajuns la lectură. Nu am avut nici un răspuns negativ la.întrebarea ”Vă place să citiţi?”. Dar ce citesc tinerii? I-am întrebat care este ultima carte citită. Am primit răspunsuri ca: "Omida” de John Fowels; ”I(lilă pe un tum” de Thomas Hardy; "Legile lui Murphy”; "Genoveva”; "Mircea . Eliade”, de I, P. C ulianu; "Autoportret cu palimpsest” de Ana Blandiana; "T iirnul de abanos” de John Fowels; "Omul invizibil” de H. G. Wells; "Mont Oriol” de Maupassant; "Parapsiho- logia”. Dar, de ce citesc tinerii?
R.M.V., 17 ani, elevă: ”Pentru a descoperi noi feţe ale realităţii surprinse de autori şi din plăcere”.
H.M.C., 14 ani, elevă: "Pentru şcoală, pentru că-mi place, ca să-mi ocup timpul”.
Ce citesc tinerii?
J .C ., 17 an i, elevă: ”Mă relaxează; pot afla lucruri necunoscute”.
D.R., 13 ani, elevă: ”Ca să-mi îmbogăţesc vocabularul şi mai ales cunoştinţele”.
M .L.D.S.; 18 ani: "Găseşti multe lucruri interesante în cărţi".
M.V., 19 ani, studentă: "Cred că este deja o obişnuinţă; amîndoi părinţii mei citesc foarte mult şi aşa am fost şi eu educată".
K.C., 24 ani: "Pentru că-mi place să cunosc şi alte situaţii decît cele penare le trăiesc eu, să văd o altă interpretare a lucrurilor şi; multe altele”. •
Ne-am interesat şi cît de des intră tinerii într-o librărie. Aici' ne-am lov it, b ineîn ţe les, de problema m aterială, specifică acestei vîrste: " :
R.V.M., 17 ani, elevă: ”Dcs”.R.M.C., 14 ani elevă: "Cînd
merg în centru, adică foarte rar”.R.C., 18 ani, elev: ”De cîte ori
trec pe lîngă o librărie”. -J.C., 17 ani, elevă: ”0 dată, de
două ori pe săptămînă”.M.V., 19 ani, studentă: ”Cred
că de cîte ori merg în centru intru cel puţin într-o librărie”.
C .R ., 20 an i, a s is te n tă medicală: "în funcţie de banii pe care îi posed”.
R.A .M ., 19 -ani, studen tă : ”DestuI de des”.
M.L.D.S., 18 ani: "în ultimul timp n-am intrat”.
Bibliotecile cele mai frecventate de'tineri sînt.B.C.U., bibliotecile şcolare şi ale facultăţilor, Biblioteca Centrului Cultural Francez, Biblioteca judeţeană ”0 . Goga”, Biblioteca Britanică, Bibliotecas UMF. Ioana HUDREA
*
: . yTi. * i . i
'•rA .
Cam pionii6 i 1 P S P
■)
■' f v
m
LIGIA FERGHETE IOÂN MURESANNăscută la 5 octombrie 1984,
elevă în clasa a V-a I la Şcoala "Teodor. Mureşan” din Turda. Frecventează de cinci ani Cercul de Protecţia mediului de,la Clubul Copiilor, îndrumată fiind spre acesta de fratele său, membru şi el al cercului. A obţinut, la concursul municipal ^Natura şi noi”, locul I care, pe lîngă valoarea lui ca atare, are pentru Ligia şi o semnificaţie aparte: pregătindu-se pentru concurs-spune ea - a învăţat foarte multe.
La Clubul Copiilor Turda participă şi la cercurile de pictură şi informatică. îi place matematica,, iar timpul liber şi-l petrece citind ori urmărind emisiunile TV. Ii place, de asemeni, să înveţe, iar după terminarea clasei a VUI-a doreşte să-şi continue studiile lă Şcoala Normală. Iar cel mai mult în viaţă îşi doreşte sănătate. Să-ţi dea- Dumnezeu sănătate, Ligia!
Pagină realizată di* M. TR1PON
Elev al Şcolii nr. 3 Turda, iubeşte matematica şi chimia şi nu-i place că ”este prea cald în clasă” (apropo,, care vreţi să faceţi schimb de clasă cu el?)r iar în timpul liber citeşte, ascultă muzică sau iese la plimbare cu kartul. S-a născut la 17 februarie 1981 şi frecventează Ccrcul de karturi de la Clubul Copiilor Turda de aproximativ patru ani, la sugestia părinţilor şi a profesorului de karting, dl Alexandru Mozsai. A participat lă trei concursuri judeţene de profil, la două concursuri interjudeţene şi la două concursuri naţionale, obţinînd de două ori locul I şi o dată locul II la judeţene şi un loc III la interjudeţeanul de la Cisnădie. Consideră că este greu să obţii un premiu deoarece "trebuie multă muncă şi pregătire” pentru fiecare concurs. Are emoţii înaintea competiţiilor şi atunci "umblă cînd într-o parte, cînd în alta” Qjpportant e msă”că la concurs merge ... drept!)
Doreşte să-şi continue studiile la Liceul "Mihai Viteazul”. Şi fiindcă cel mai mult îi place să conducă un kart, îşi doreşte foarte tare să ajungă "pilot de curse”. Succes, băiete!
Dezvăluiri:Au vrut să-l expulzeze
pe John LennonGuvernul,SUA a dorit intens
să-l expulzeze pe beatles-ul John Lennon în anii '70 - rezultă din documente date publicităţii, la sfîrşitul lunii decembrie, de FBI, la cererea justiţiei, citate de DPA, Reuter şi ROMPRES. Printre ele se află un memoriu adresat fostului preşedinte Richard Nixon, care include motive ce ar fi putut fi fo losite pentru a ju s tif ica expulzarea lui, inclusiv faptul că acesta consuma droguri. .'
Jonathan Wiener, profesor Ia Universitatea din California, a cîştigat această bătălie juridică
după 12 ani. FBI I-a urmărit pe Lennon în 1971-1972 pentru activitatea acestuia în favoarea păcii şi pentru opoziţia sa faţă de războiul din Vietnam.” Datorită eforturilor profesorului Wiener, noi ştim acum că agenţii FBI au urmărit timp de aproape 15 luni activităţile personale, profesionale şi politice ale lui John Lennon şi ale soţiei sale Yoko Ono. Acest filaj a fost sîcîitor, chiar după
- standardele unui ziar de scandal", •a spus purtătorul de cuvînt al Uniunii americane pentru libertăţi civile.
1. Colindătorii, de la Ob t c u I de muzică u- şoară al Palatului Copiilor, condus de prof. Ştefan Vannai.
2. Şi fetele de la cercul de gimnastică ritmică, condus de prof. Mariana Radvany, în spectacolul "Ritmuri tinereşti" de la Casa de Cultură a Studenţilor. Foto: Sergiu "C V R U Ţ I U, Grupa ”Foto- P ress” a Cercului foto de la Palatul Copiilor.
w
■jV
r
' ' ‘ s
A MAI TRECUT W ”AN ORIBIL” PWTRU EĂMILIA REGALĂ
BRITANICĂîn urmă cu patru ani regina
Elisabeta a Marii B rita n ii 'va recunoscut că 1992 a fost un "annus horribilis” pentru Casa de Windsor, dar şi-a exprimat speranţa că soarta monarhiei se va ameliora. Din nefericire, lucrurile au evoluat de la oribil spre oribil total pentru mama a patru copii care a suferit mult şi este improbabil ca regina să considere 1995 unul din anii de bilanţ ai domniei sale de 43 de ani, scrie REUTER, citată de Rompres. Mînia pe care i-a suscitat-o separarea dintre fiul ei, moştenitorul tronului, prinţulCharles, şi soţia lui, s -----------------------------------prinţesa Diana, s-arevărsat în '■sfîrşit Q U r a I U m i | jprin scrisorile ------------------------------ ’ \adresate celor doi, cerîndu-le să'divorţeze. Charles a precizat că a acceptat cererea mamei sale; despre Diana se spune că este răvăşită de faptul că o asemenea chestiune personală a fost făcută publică.
Palatul Buckingham, considerat de Diana drept inamic, păstrează în mod normal sub tăcere treburile sale interne şi spălarea rufelor murdare. Confirmarea promptă de către palat a unei relatări apărute în presă prin care este dezvăluită cererea reginei denotă faptul că regina Elisabeta nu ' glumeşte şi consideră că această arie de operetă regală a proastelor maniere a mers prea departe. Interviul televizat al Dianei, prin care prinţesa a recunoscut adulterul şi a prezentat familia reginei drept rece şi insensibilă, a fost ultima picătură pentru Elisabeta.
De cînd Charles s-a căsătorit cu Diana, în cadrul unei ceremonii de basm, în 1981, regina a văzut cum această monarhie, veche de 1.000 de ani, devine dintr-o familie intangibilă a societăţii britanice o sursă pentru presa de scandal. Regina consideră că Charles trebuie să facă permanentă separarea sa din 1992, iar Diana - fata timidă care s-a transformat într-o Valkirie dornică de răzbunare - să-şi trăiască propria ei viaţă, astfel ca prestigiul familiei să se îmbunătăţească. "Cred că a fost un pas curajos din partea reginei şi
probabil unul disperat, întrucît nici una din părţi, nici prinţul nici prinţesa, nu a făcut nici o mişcare în direcţia unui divorţ”, a afirmat Stuart Higgins, editorul publicaţiei de scandal "Sun” care a anunţat ştirea. Lordul Charteris, fostul secretar particular al reginei, a afirmat,, la. rîndul său: ”Este o perioadă'foarte dificilă pentru familia regală, dar monarhia a depăşit punctul critic, iar lucrurile vor începe, să se amelioreze” '
Dar regina, pragmatică şi isteaţă, ştie din proprie experienţă că exact
atunci cînd crezi că lucrurile nu se pot agrava, se întîmplă adesea să se
agraveze. în noiembrie 1992 earostea un discurs prin care recunoştea că anul celei de-a 40-a aniversări a ei în calitate de regină nu a fost un "annus mirabilis” ci un an oribil, în care a vut loc un incendiu la Castelul Windsor şi separarea celui de-al doilea fiu al său, Andrew, de: soţia lui, Sarah. Dar numai două săptămîni mai tîrziu a avut loc separarea oficială dintre Charles şi Diana, ilustrînd cea mai mare criză a familiei regale în decurs de aproape 60 de ani şi ridicînd semne de întrebare cu privire la propria performanţă a reginei,' ca mamă .şi soacră. în prezent, trei dintre copiii ei au divorţat ori s-au separat, iar cel mai tînăr, Edward, este necăsătorit la 31 de ani, Unii comentatori au afirmat că Elisabeta şi sufocanta şi conformista viaţă de palat trebuie să accepte o parte din vină.
Mulţi britanici consideră că Charles, în vîistă de 47 de ani, devine - nerăbdător pentru faptul că nu poate prelua tronul, iar mai mulţi comentatori au evocat posibilitatea ca Elisabeta să abdice, precizează Reuter. Aceeaşi agenţie apreciază că divorţul lui Charles de Diana ar putea avea loc în acest an. La 21 aprilie vor avea loc festivităţile consacrate celei de-a 70-a aniversări a reginei. Poate că cele două evenimente vor risipi în sfîrşit norii care au umbrit această familie greu încercată.
k,
"Inamicele": Regina Elisabeta, în postură de "Oii Highness" (prezentată astfel de presa de scandal după descoperirea unor importante zăcăminte de petrol sub castelul Windsor) şi Lady Di, după încă un "annus horribţlis". ______ ___________
Prinţesa Diana ar fi acceptat să divorţezeLady Di ar fi acceptat să divorţeze de prinţul Charles, aşa cum li s-a.
cerut cu insistenţă printr-o recentă scrisoare a reginei Elisabeta - afirmă,, joi ziarul britanic Daily Express, care citează "consilieri apropiaţi” aiprinţesei..... i
Potrivit cotidianului citat de France Press şi ROMPRES, Diana, care nu i-ă răspuns oficial suveranei ar fi luat această decizie în insulele Caraibe, unde şi-a petrecut vacanţa de sfîrşit de an şi de unde urmează să revină, în cursul acestei săptămîni, pentru a lua legătura cu avocaţii săi.
în primă zi a noului an, ziarul Daily Mirror scria, de asemenea, că Lady Di ar fi de acord să divorţeze, în schimbul unui aranjament financiar corespunzător şi a dreptului de a-şi vizita cei doi fii, dar şi al definirii unui rol public pentru ea şi al dreptului de a fi tratată "ca prinţesă şi mamă al viitorului rege”. Soţul său, prinţul Charles, a admis deja principiul unui divorţ oficial şi şi-a exprimat dorinţa de a nu se recăsători, în pofida lungii sale legături amoroase cu Camilla Parker-Bowles.
A D E V A R U L ECONOMIA vineri, 5 ianuarie 1996 14)
Subscrierile de cupoane în judeţul Cluj sînt peste media pe ţară
85.101 clujeni au subscris titluri de privatizare
Procesul de subscriere a titlurilor de privatizare s-a dovedit a 0 extrem de lent, interesul cetăţenilor pentru a-şi valorifica şansa de a deveni acţionar fiind minim. Totuşi, clujenii se află intr-o situaţie mai bună, procentul subscrierilor fiind superior mediei pe ţară. în total, în judeţ funcţionează 83 de centre de subscriere, din care 46 în urban şi 37 în mediul rural Cele mai multe centre funcţionează Fa P oşta Rom ână, urm ată de F o n d u l Proprietăţii Private 1 şi de CEC.
Pînă acum au fost înregistrate 85.101 cereri de schim bare a
titlurilor de privatizare, 83.473 în urban şi 1.628 în rural. Au fost “consum ate” 83.236 cupoane nominative de privatizare. Cele mai multe cupoane, 29.859, au fost subscrise prin ghişeele Fondului Proprietăţii Private. Pe locul doi, din punctul de vedere al subscrierilor, se situează Poşta Română, cu 26.868 cupoane. Notabile sînt şi subscrierile de la CEC - 11.849 După cum'se vede, interesul cel mai scăzut pentru subscrieri se constată în mediul rural. Se poate presupune că mulţi săteni au subscris, prin copii de Ia oraş, în municipii şi oraşe. Dar, o
recentă docum entare în zona sătească in-a convins de contrariu: oamenii şi-au pus cupoanele şi certificatele la păstrare şi aşteaptă. Noroc că a fost prelungit cu trei luni de zile termenul de subscriere, altfel, patru cincimi dintre potenţialii acţionari nu beneficiau de titlurile de privatizare. Dar, şi de această dată lumea este exagerat de lentă în a trece la acţiune. Toţi aşteaptă să mai treacă .tim pul, să se mai limpezească apele. Parcă văd că-n luna martie şi 'ap rilie va fi înghesuială şi cozi ca-n decembrie1995. Desi nu cred în milionul trecut » > pe hîrtie, sînt convinsă că a nu-1 utiliza este o adevărată prostie. Fie suma cît de mică şi şansa cît de redusă, tot merită efortul de a plasa cuponul Fie şi numai ca un prim exerciţiu în practica lungă ce ne aşteaptă în economia de piaţă, după ce preludiul tranziţiei se va fi consumat
In vederea încheierii definitive a acţiunii de distribuire a cupoanelor nominative de privatizare, anunţăm cetăţenii îndreptăţiţi să şi le ridice, să se prezinte de urgenţă la centrele de distribuire pentru rid icarea cupoanelor restante. In situaţia în care acestora nu li se vor putea elibera cupoanele, din cauza unor lipsuri sau vicii ale acestora, sînt rugaţi să se prezinte, în vederea
Se încheie acliunea de distribuire a cupoanelor
reglementării, pînă cel tîrziu 12 ianuarie, orele 8 -16 , în următoarele locuri:
- biroul evidenţa populaţiei din cadrul Poliţiei municipiului Cluj-
Uniunea Europeană - cel mai mare teritoriu
comercial din lumeUniunea Europeană numără 15
state membre , cu o populaţie de 370 de milioane de locuitori şi reprezintă cel mai mare teritoriu comcrcial din lume. La 1 ianuarie 1993, piaţa unică europeană era- creată, eliminîndu-se aproape toate bariere le d in .. calea dep lasării nestingherite a oamenilor, bunurilor, capitalului şi serv ic iilo r pe te rito riu l Comunităţii.
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht cu . privire la Uniunea Europeană, la1 noiembrie 1993, Comunitatea a făcut un ireversibil pas înainte, pe calea Uniunii economice şi monetare(UEM) şi a unei singure unităţi monetare, pe de o parte,' şi a uniunii politice, pe de altă parte. ' •
La începutul anului 1994 intră : în vigoare tratatul cu privire Ia
p Spaţiul Economic European • (SEE) între Comunitate şi toate ■ ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), cu excepţia Elveţiei, unde a fost respins printr-un
referendum. La 1 februarie 1993- a fost semnat de către Uniunea .Europeană şi România Acordul de Asociere sau Acordul Europa. Prevederile din acord referitoare la comerţ au fost aplicate în 1993, în timp ce acordul, în totalitatea lui, a intrat în vigoare la 1 februarie 1995. Acordul Europa este un acord mixt, cuprinzînd domenii care ţin de competenţa Uniunii Europene şi de cea a statelor membre. El stabileşte un cadru favorabil dialogului politic şi include prevederi atît pentru cooperare economică, socială, financiară şi culturală, cît şi pentru extinderea relaţiilor comerciale.
Acordul conţine o clauză care permite suspendarea lui în cazul nerespectării drepturilor omului
Anul 1995 a marcat încheierea unei perioade importante de punere în aplicare a prevederilor Acordului European de Asociere, respectiv liberalizareaim porturilo r de produse industriale româneşti pe piaţa Uniunii Europene.
^Alba-neagra la taximetre )Clujenii au un avantaj considerabil faţă de locuitorii altor oraşe: se pot
deplasa cu taximetul la preţuri rezonabile, tarifele fiind foarte avantajoase. Preţurile sînt apropiate la firmele cele mai cunoscute: Pritax, City Taxi, Fan Taxi, Mesagerul, Terra. Datorită acestora, ne bucurăm într-o oarecare măsură de binefacerile economiei de piaţă. La polul opus, sînt filmele mai mici,inclusiv particularii, cu maşini puţine, care au preţuri smpinzător de mari. Şi cum preţurile la kilometru ale acestora nu sînt la vedere, călătorii au surpriza triplării costului serviciului Sigur că cei păţiţi trag concluziile de rigoare şi evită, a doua oară, să urce în maşinile cu tarife mari! Dar fiecare lecţie de iniţiere în oferta, realmente generoasă, a serviciilor de taximetrie se face pe bani! -
N.B. dacă şi-n celelate domenii "multiplicarea ” agenţilor economici, ' proclamată ca teză de bază a politicii guvernului Roman, s-ar fi înfăptuit
ca-n cazul serviciilor de taximetrie, cu totul alta ar fi fost situaţia. Practic, concurenţa mare este cea care menţine preţul scăzut şi creează avantaje pentru cetăţean.
Napoca, str. K. Marx - pentru persoanele cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca.
- la formaţiunile de evidenţa populaţiei din municipiile Dej şi Turda, respectiv din oraşele Cîmpia Turzii, Huedin şi Gherla, avînd asupra lor buletinul de identitate şi certificatul de naştere şi căsătorie.
Secretariatul judeţean pentru aplicarea Legii
nr.55/1995
Dispar buticurileSocietatea română, după ce în
perioada post-revoluţionară a fost inundată de buticuri, acum se confruntă cu fenomenul invers. Pe zi ce trece/ dispar tot mai multe consignaţii şi buticuri. Acum, în primele zile ale anului 1996, majoritatea au intrat în inventar,. anunţînd, totodată, reorganizarea. Au rezistat magazinele alimentare, “ cele de piese auto, cele cu piese electronice şi obiecte casnice.
Efectuînd un sondaj de opinie în rîndul cumpărătorilor, am aflat că cel mai deficitar sector este cel al obiectelor vestimentare pentru copii, în Cluj existînd doar 11 magazine specializate sau care au cîte un raion specializat. Paralel cu scăderea puterii de cumpărare a omului obişnuit, un avînt deosebit au cunoscut magazinele de "boarfe” purtate, de mîna a doua, aduse cu camioanele din Vest, care au preţuri mai accesibile.
Dacă înainte de 1989, mentalitatea era ”să fie, oricît de scump, numai să fie”, acum, în carmangerii, cea mai mare trecereo are carnea tocată - cea mai ieftină, oasele garf şi slănina. în mezelării, trecerea m are 'o au parizerul şi produsele de mezelărie ieftine.
Diana CĂIENARU
* Cel mai vîndut produs de sărbători: apa minerală
Cel mai căutat şi bine vîndut produs, de sărbători, a fost apa minerală. Apa colorată care am avut-o la robinet, i-a determinat pe clujenii să golească rafturile magazinelor şi depozitele de buteliile de apă minerală, înaintea Revelionului, clujenii au
ieşit înafara oraşului, pentru a-şi aduce apă potabilă din fîntîni sau au făcut cozi imense în zonele în care apa a fost bine filtrată.
Oricum, în topul celui mai vîtadul produs de sărbători, anul acesta, a fost apa minerală.
Cercei şi pandantiv la ... 12,5 milioane de leiO garnitură de cercei şi colier dc aur. platina şi argint, ornată cu
briliante şi safire, va li scoasa la licitaţie duminică la Casa AL1S, la un preţ de deschidere dc 12.500 000 Ici
Experţii firmei aprecia/â Ca aceţt set dc bijuterii deosebite va stîmi multe pasiuni în rindul colecţionarilor, preţul dc deschidere puţind fi dcrâşil in cadrul şedinţei de licitaţie
Cronica nemulţumituluiJecmănirea părintelui
D-na M I. ne-a contactat la redacţie foarte nemulţumită de modul în care decurg lucrurile în învăţămîntul nostru, care aşa cum se ştie, este gratuit Dar şcolile nu au fonduri şi atunci, reparaţiile se fac, aşa cum ne spune dînsa, pe banii părinţilor, adică din fondul şcolii Totul ar fi acceptabil, dacă acest fond, nu s-ar ridica, după cum n e spune dînsa, la suma de 20.000 de Iei. Şi tot la această sumă se ridică şi fondul clasei. Şi dînsa are
.trei copii în şcoală, doi în cartierul Zorilor, unde locuieşte, şi unul la liceu. Şi, automat, sumele respective se triplează. Şi în cazul în care; copilul nu plăteşte la vreme, pentru că mama (singur susţinător al familiei, tatăl fiind decedat) nu are de unde să îi dea, copilul este umilit fiind ridicat în picioare în faţa clasei şi mustrat Dar, pe lîngă aceste taxe, pentru un şcolar mai sînt necesare rechizite (tot soiul de caiete speciale- şi para-speciale, manuale, ustensile
de birou, etc), obiecte vestimentare şi, mai ales, hrană. Cam greu să le rezolvi pe toate dintr-o singură leafă! Şi, totuşi, învăţămîntul în România, legal, este declarat ca fiind gratuit!
Şosete de unică folosinţă, *
Dl S:A. ni s-a adresat cu o altă plîngere, aşa ca de bun început de an. A venit la redacţie, cu două perechi de şosete în mînă, proaspăt cumpărate de la un magazin din Piaţa Unirii, cu "modesta” sumă de3.000 delei perechea, care, fiecare, aveau cîte două rînduri slăbite, exact în dreptul călcîiului. D însul recunoaşte că nu le-a verificat la cumpărare, iar în momentul cînd s-a întors la magazin, a fost repezit, pe motiv că marfa vîndută nu se schimbă. O G vîndută, dar fusese vîndulă nu ca şi marfă declasată! Şi nici şosetele în cauză nu sînt obiecte de folosinţă unică! Dar, de, sînt produse autohtone.
Diana CĂIENARU
[Cadran economiaPînă în aprilie va fi gata
Registrul unic al acţionarilorEste în desfăşurare acţiunea de fotografiere a acţionarilor la cele
1.500 de societăţi comerciale privatizate deja. Aceste informaţii, conform celor declarate de dl Iacob Zelenco, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Privatizare, vor constitui baza de date pentru crearea Registrului unic al acţionarilor ce beneficiază de Asistenţa Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare a SUA - USAID. Toate societăţile privatizate trebuie să-şi ţină un registru al acţionarilor şi acţiunilor, după un model tipizat In lipsa unui astfel de mecanism computerizat, nu se pot cunoaşte acţionarii principali, modificările intervenite în structura acţionariatului, în funcţie de evoluţiile dc pe piaţa bursieră şi cea a titlurilor de valoare.,
Sarcina cea mai grea, aceea a reconstituirii, acţionarilor la toate întreprinderile privatizate pînă în momentul de faţă, revine Agenţiei Naţionale pentru Privatizare, a apreciat .dl I. Zelenco. ■
Prima fază a creării Registrului Unic al Acţionarilor se prevede a fi încheiată la 31 martie 1996. Tot acest bloc de date va fi transferat apoi la registrul de la Bursa de Valori Bucureşti.
Posibilă majorare a tarifelor la energia electrică
Punerea în funcţiune a Unităţii nr.l de la Cernavodă şi eventuala majorare a tarifelor Ia energia electrică şi termică au fost discutate, ieri, la întîlnirea cu presa desfăşurată la sediul Regiei Autonome de Electricitate RENEL. •
Deşi organizatorii şi-au propus numai o discuţie privitoare la strategia de colaborare cu presa şi nu o conferinţă de presă, întîlnirea a luat o altă întorsătură. Gazetarii au pus întrebări, iar reprezentanţii regiei, s-au străduit să răspundă, ocolind unele subiecte fierbinţi, precum termenul de punere în funcţiune a Unităţii 1 Cernavodă.
Dincolo de cifrele provizorii, care reflectă o activitate bine organizată, cu acest prilej s-a discutat şi despre posibila majorare a tarifelor la energia electrică şi termică. Măsura, deşi respinsă momentan de regie, pare iminentă, tarifele actualc fiind calculate la un curs de 1910 lei/dolar SUA.
Pentru 1996; directorul Ion Tudor Ionescu, şeful Direcţiei Sinteză, a apreciat o creştere a productivităţii cuprinsă între 8-9 la sută, cam la nivelul anului care a trecut.
Rata dobînzilor la Banc Post
Noul nivel al dobînzilor plătite de Banc Post S. A. pentru agenţii economici este după cum urmează: pentru disponibilităţi la vedere- 15 la sută pe an, pentru depozite la termen: 3 luni - 26 la sută pe an, 6 luni - 28 la sută pe an şi 12 luni - 30 la sută pe an, iar dobînda pentru garanţiile reţinute gestionarilor este de 30 la sută pe an, se arată într-un comunicat al băncii, remis, ieri, presei.
Dobînzile plătite persoanelor fizice atît la disponibilităţi în cont cît şi pe instrumente Banc Post rămîn neschimbate.
De asemenea, dobînzile ce se încasează pentru creditele acordate agenţilor economici pe termen scurt sînt pînă la 3 luni - 54 la sută, între trei şi şase luni - 55 Ia sută, între 6 luni şi un an - 56 la sută. Pentru liniile de credit dobînzile pe trei luni sînt de 56 la sută pe an, pe 6 luni - 57 la sută, iar pe nouă luni sau un an - 58 Ia sută. Pentru creditele acordate iniţial pe termen, scurt reeşalonate (între un an şi un an şi jumătate) şi pentru creditele de investiţii (între un an şi doi) dobînda percepută este de 56 la sută.
Dobînda încasată pentru creditele âcordate persoanelor fizice pe termen scurt, mediu şi lung, pe baza depozitului constituit pe instrumente Banc Post la termen este de 55 la sută pe an.
F.M.I. confirmă covertibilitatea forintului
Fondul Monetar Internaţional a confirmat oficial că moneda ungară, forintul a devenit convertibil în tranzacţiile monetare internaţionale- transmite M.T.L, citată de ROMPRES. —
A crescut valoarea titlurilor de participare la FRI
După ce în luna decembrie Fondul Român de Investiţii, administrat de CIRO, şi-a premiat deponenţii, valoarea la zi a. titlurilor de. participare a înregistrat o creştere continuă. Ieri, valoarea Ia zi a titlurilor de participare din Programul A era de 36.400 Iei, iar valoarea la zi a titlurilor din Programul B era de 107.400 lei.
Câştigătorii premiului de fidelitate al FRI, precizează CIRO într-un comunicat sînt JUDEA SABINA din Tîrgu Mureş si CÎMPEANU IOAN din Cluj. , . ’ .
151 vineri, 5 ianuarie 1996d l © O l M f l
Ultimul cuvînt al inculpaţilorPreşe
dintele aac o rd a t\u ltim u l c u v î n t inculpaţilor: - ' -Stăn- cu lescu Constantin, ce ai de spus
în apărare? * —<] - în ultimele nopţi n-am putut dormi de g riji. A tre ia am adormit din cauza o b o se lii. Sufletul îmi este profunda fee ta t, aşa îneît nu cred că îmi voi reveni vreodată!\ - Mureşan Sofia, ai cuvîntul; j - Stau închisă într-o celulă! Nu mii am decît un’singur gînd, o singură convingere, o singură certitud ine, că v o i fi condamnată. Orice aş face, de pedeapsă nu voi scăpa şi mă va apăsa cît voi trăi. Sînt cea mai nenorocită femeie din lume! Acum îmi dau seama ce scumpă este lib e rta tea . D om nule preşedinte: P oate că şi dum neavoastră ave ţi co p ii, gîndiţi-v'ă şi la al meu!,■^în deliberare judccătorii au ţinut seama nu numai de copilul ic es te î m am e, ci şi de apucăturile ei, de deprinderile pe Şare le are. Ju d e că to rii se frămîntă nu doar în pricinile mari, ci se bat pentru un fir de [>ai, examinează pînă în cele mai mici detalii toate circumstanţele, Qecare filă a dosahilui. în mintea lir stăruie o idee: ce valori au Cost distruse prin infracţiune, de bfc m ijloace s-au fo lo s it infractorii, care a fost mobilul fkptei. îngădu in ţa fa ţă de infractori trebuie să fie străină judecătorilor. Ei pedepsesc pe infractori în numele legii, dar
proporţional cu gravitatea faptei săvîrşite. S.C. şi M .S., şi-au a su m a t, un m are risc şi pedepsirea lor este inevitabilă. Este pozitiv din punct de vedere ju r id ic că n -au m ai fost condam naţi, că au cazieru l nepătat. împărtăşim observaţia procurorului că, în ceasul al doisprezecelea au privit adevărul în faţă. Considerăm că pagubele p rovoca te s ta tu lu i prin
v delapidare sînt mari şi nu se ştie dacă vor fi recuperate. Scoaterea din circuitul economic a sumei de 2 .000 .000 le i a p rodus perturbare în bugetul unităţii. în temeiuITacestor fapte, Tribunalul din Cluj-Napoca a hotărît să rămînă în închisoare pînă în anul 2000. Amîndoi sînt la fel de vinovaţi, cu o singură remarcă: S.C. a fost şe f de unitate. Din ordinele şi sub patronajul său s-au comis fraudele şi acolo unde şeful este necinstit, întreaga atmosferă este poluată. Putea
, M.S. să sustragă atîţia bani dacă şefu l nu-i crea cond iţii? îi
. sancţionăm nu din ură, ci din n eces ita te so c ia lă , pen tru îndreptare ' şi prevenirea altor încercări culpabile. în viaţa lor s-a produs evident, o schimbare', a fost introdus un regim cu care nu sînt obişnuiţi şi va trebui să treacă m ult tim p p înă să-l înţeleagă. Aşa cum n-au înţeles de Ce 'trebuie să fie oneşti, tot aşa nu înţeleg acum de ce trebuie să stea atîţia ani în închisoare. Stînd în detenţie, trebuie să mediteze la ce au făcut. Dacă vor fi sinceri, se vor corecta, dacă nu, se'împotmolesc, şi mai rău. Indiferent de domeniul în care lucrezi, de funcţia pe care o în d e p lin e ş ti e nevo ie de sinceritate pentru că nu există virtute mai mare decît aceasta,
jurist Ion GHERCIOIU
Dosarul operaţiunii ”Verona” (ÎI)
Vă spuneam în episodul trecut că soţii Rosemberg n-au fost niciodată acuzaţi oficial de spionaj în legătură cu fabricarea primei bombe atomice. Iată, însă, cum continuă articolul din "International Herald Tribune” (nr. 34951): '
David Kahn, un istoric al criptografiei şi autor al cărţii "The Codebreakers” (Spărgătorii de coduri) a afirmat' că dacă trebuiau sau nu executaţi (soţii Rosemberg n.n.), dacă au existat suficiente probe sau nu, nu se ştie. Important este că mesajele conţinute în dosarul ”Verona" demonstrează Iară nici o urmă de dubiu că familia Rosemberg a spionat pentru Uniunea Sovietică împotriva Statelor Unite. Aceste mesaje, a subliniat el, "au elucidat unul d in tre- misterele cele mai controversate din epoca postbelică - au fost sau nu cei doi Rosemberg spioni?” Timp de decenii în tregi simpatizanţi ai acestora şi membri ai familiei au desfăşurat o amplă campanie pentru a-i reabilita, afirmînd că ei au fost' viclimelc zelului anticomunist de la 'începutul războiului rece. Relerindu-se la un mesaj în care
^'Rosemberg cerea filme iotografice, care nu se găseau din cauza războiului, Kahn a apreciat: ”Nu cred că la acea dată fotografiau Marele Canion”.
M ajoritatea istoricilor războiului rece au relevat că fostul lider sovietic Nikita
- Hfuşciov a afirmat, în cartea sa de memorii, că familia Rosemberg a oferit un sprijin deosebit de im portant în accelerarea producerii bombei atomice. în 1946, la doi ani după prima descoperire a lui Philipe în domeniul codurilor, criptoanalistul Meredith Gardner a fost primul capabil să citească mesajele din timpul războiului trimis de spionii sovietici d in ' New York controlorilor din Moscova." Mesajele erau dublu codificate într-un sistem numit "calea unică”, un cod numeric aleator, unic pentru fiecare mesaj, care convertea cuvintele în numere după o schemă folosită numai o singură dată. Dar Gardner şi colegii săi au observat că semnele apar în mai multe mesaje. Odată realizat acest lucru, restul a venit aproape ca de la sine şi descifrînd mesajele codificate au aflat despre, exislenţa unei întregi reţele de spioni. Gardner, care a petrecut două. decenii studiind traficul de mesaje codificate din perioada 1944-1945, a afirmat că procesul de decodificare, a fost încheiat între anii ’47-’52. Şi nu uitaţi, totul a fost descoperit datorită unor erori comise de criptografii sovietici."
împăratul romilor
de pretutindeni
~ IULIAN RĂDULESCUPreşedinte P.R.N.C.R.
2400-SIB IUStr Sccerâtoarelor nr. 11
m o lAm intrat în posesia unui obiect foarte interesant: cartea de vizilă
a lui Iulian Rădulescu, împăratul ironiilor de pretutindeni Exemplarul pentru care orice colecţionar nerar invidia, sparge toate tiparele cărţilor de vizită. Dedesubtul unei aure de îngeraş, reprezentînd o coroană, chipul în culori natur al înălţimii Sale priveşte sobru către toţi supuşii din ţară şi de aiurea. Cîţi or fi aceia nu ştim, cert e că Iulian Rădulescu este primul împărat cu carte de vizită!
Următorul pas: sanctificarea!
Aflăm de la Poliţia transporturi
I Y e n u l n u i a r t ă . , . a t e n ţ i e l a t r e n !
în această iarnă capricioasă, cu m ultă zăpadă , p lo i, cea ţă , inundaţii, din cauza neatenţiei unor cetăţeni, pe raza Regionalei CFR Cluj au avut loc, în ultima perioadă mai multe accidente. Vă prezentăm cîteva:
» A ccident m ortal. Pe o ceaţă densă, în halta Pechea, staţia C.F. Aleşd, trenul accelerat'414, care circulă pe .relaţia C luj- Napoca - Oradea, a izbit-o în plin pe Groza Veronica (53 ani), din com. Şuncuiuş, jud. Bihor, în timp ce femeia traversa calea ferată la trecerea de nivel.
• A "tam ponat” Rapidul. în apropiere de conl. Gîlgău, în miez de noapte, Rapidul 42, care circulă pe ruta Dej - Bistriţa- Năsăud, l-a accidentat grav pe Fodor Nicolae (33 arii) din Dej, care se- găsea în apropiere de calea ferată.
' • Accident uşor. Godi Zoltan (30 ani), din Cristurul Secuiesc, a sărit din vagon înainte de a opri rap id u l în s ta ţia C.F'. Oradea. A căzut şi s-a accidentat la cap. A fost transportat-de
* u rgen ţă la sp ita l. în num ai două ore, medicii l-au pus pe
î picioare. A ajuns din nou la gară şi şi-a continuat drum ul spre Ungaria. •
• O b a r ie ră .. . ” ş ifo n a tă ” . Acum cîteva zile, bariera de trecere peste calea ferată, la km 506, intrarea în staţia C.F. Baciu- T riaj a fost ta m p o n ată de a u to u tili ta ra C J-20-A X Y , aparţinînd S.C. ”Axos” S.R.L. Cluj, condusă de Sebeştyn Ioan. Accidentul a afectat, timp de mai m ulte o rc, c irc u itu l de sem nalizare şi c irc u la ţie â trenurilor.
C CarosabilA nimerit ca... ”crt)u°n Brăila “!
.M iercuri, în oraşul Turda, a avut loc un grav accident de circulaţie. Nimic ieşit din comun - veţi spune. Şi totuşi, acest- accident a fost de o factură mai deosebită. ‘
La o ra 20 pe strada 22 Decembrie,- Rostaş Traian, de 56 de ani, a încercat să traverseze. Prin loc nemarcat. D arR . T. era sub influenta alcoolului şi... orb. N itneni să-l ajute. A stfel că Popescu Nicolae, aflat la volanul. au to turism ulu i Skoda, 3-Cj-
8143, nu a mai p u tu t evita accidentul. R. T. se află internat în stare gravă.
* * *Tot ieri, dar în Cluj-Napoca,
la ora 18,00, pe strada Plopilor, vis-a-vis' de Sala Sporturilor ”Horia Demian”, un alt accident. Gădălean Remus, de 23 de ani, ta x im e tris t, a su rp rin s ' şi accidentat grav pe Grănescu Vădim de 82 de ani, care a încercat şi el, o traversare... frauduloasă. ' C.B.
încă o victimă a SomeşuluiV
. în dreptul aeroportului din Cluj, în apele încă învolburate ale Someşului a fost găsit cadavrul în descom punere al unui bărba t ce se parc câ este o nouă victimă a inundaţiilor.
Id e n tita te a persoanei a răm as p înă la , această o ră necunoscută. Ceea ce se ştie e câ omul a fost găsit încălţat cu o pereche de cizme dc gum ă, ia r hainele sfişlale erau în făşurate pe corp, ceea ce dem onstrează câ a fost prins în mijlocul unui vîrtej. Semnele de-înec sînt foarte clare , după toate probabilităţile cadavru l fiind (lus <le ape pe d istan ţa mai m ultor kilom etri. în cursul zilei de ieri u rm a a fi e fe c tu a tă au topsia ; ia r în ceea ce p riv eşte s ta b ilire a iden tită ţii se speră ca aceia care i-au sesizat lip sa să tclcfone/x* poliţiei.
M. HOSSU
Un prieten, ncate singurulAgresivitatea dinilor
Chiar, şi !în situaţiile în care cunoaştem bine cîinele prietenului sau vecinului nostru, intrarea în teritoriul acestuia se va face numai după o prealabilă atenţionare a lui şi o urmărire atentă a reacţiei acestuia, dar numai ziua şi niciodată după lăsarea serii.
Este binecunoscut că un cîine în
lipsa stâpînului de acasă are un comportament total diferit, iar reacţia lui agresivă este mult mai pronunţată comparativ cu situaţia în care el este prezent. Frica şi nesiguranţa noastră sau eventual fuga, nu fac decît să declanşeze şi mai repede atacul, punîndu-se în acest caz în valoare instinctul de vînătoare.
O s itu a ţie m ai ap a rte o reprezintă agresivitatea de grup. Nu rareori au fost urmăriţi sau atacaţi oameni de doi sau mai mulţi- cîini. în situaţia în care sînt crescuţi mai mulţi cîini în grup si unul atacă există riscul să
atace şi ceilalţi, agresivitatea fiind în acest caz molipsitoare. Este recomandabil ca paza unor obiective să fie încredinţată mai m u lto r c î in i. în a c e s t caz, o am en ii treb u ie • să ~ ev ite apropierea de locul respectiv.
Cîteva sfaturiDacă un cîine mănîncă, el nu,
trebuie deranjat niciodată, nici chiar pentru a-i lua osul pc care tocmai îl roade, dar nici pentru a-1 muigîia sau a-i aranja vasul, deoarece reacţia lui de apărare a hranei se va dcclanşa imediat. De asemenea,' cîinele nu trebuie deranjat din somn sau să încercăm să-i îndepărtăm unele obiecte pe care Ic păzeşte sau cu carc se joacă de obicei, deoarece aocstea sini tot atîtea motive carc
să declanşeze atacul. Căţeaua care alăptează atacă foarte des orice persoană ce se apropie de cuşcă, instinctul matern fiind extrem de dezvoltat. Este bine să lăsăm stăpînul să ne arate puii şi să nu ne hazardăm într-o astfel dc acţiune, carc poate deveni periculoasă. Aceste sfaturi sînt valabile şi în cazul în care sîntem pc... post de stăpîni, iar cîinclc nu a fost educat în mod corespunzător.
R u b r ic ă d e co n f. d r. Ing . lo a n B U D
A D E V U S t t U a f cfie Clwvineri, 5 ianuarie 1996 (16)
Maxilarele lui Hitler au fost conservate
de serviciile de securitate ruse' Serviciile de securitate ruse
(FSB) deţin maxilarele lui Adolf Hitler, precum şi două din costumele de paradă ale ; "Fuhrerului” şi alte obiecte ce au aparţinut unor înalţi responsabili nazişti, relatează agenţia INTERFAX, citată de France Presse. P o triv it afirmaţiilor publicaţiei FSB, intitulată ' "S erviciu l d e ; securitate. Inform aţii ale serviciilor de spionaj şi contraspionaj” , serviciile de securitate ruse deţin, de asemenea, o caschetă, militară 9 lui Hitler, o insignă de aur cu sigla nazistă, ce a aparţinut lui Josef Goebbels, o tabacheră de aur, ce a fost oferită de'Hitler Magdei Goebbels, un inel de aur al ţui.Herman Goering şi alte bijuterii, ce au fost descoperite Ia Berlin în 1945.
Corpul lui Hitler, descoperit la Berlin de către sovietici în mai 1945, apoi înhumat în secret
în Germania de Est timp de 25 de 'ani, incinerat în 1970 şi cenuşa aruncată în Elba, ...toate acestea au fost dezvăluite în aprilie 1995, într-un raport inedit al KGB (predecesorul FSB), care a pus capăt a 50 de ani de mister, ce învăluia rămăşiţele pămînteşti ale ”Fuhrerului”.
Conform raportului, corpul lui Hitler şi corpul amantei .sale, Eva Braun, au fost înmormîntate • pe terenul unei garnizoane sovietice, în apropiere de Magdeburg în februarie 1946. La 31 m artie 1970, într-o scrisoare adresată secretarului general al partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Leonid Brejnev, şeful KGB-ului de atunci; Iuri Andropov propunea incinerarea corpurilor. Trupele sovietice urmau să "părăsească această parte a teritoriului RDG
• şi Moscova se temea ca m r cumva corpurile să fie deshumate.
Corespondenţă din Tiraspoî de la Carol Hîrşan
fîansnistria: târa nimănuim M J T Ăurmare din paq. 1
muncitori. Cu toate acestea, în rîndul populaţiei persistă sentimentul pregnant al unei clare lipse de identitate. Un membru al administraţiei superioare a statului (a dorit să rămînă anonim) mi-a declarat Jtextual: ”Noi sîntem ai nimănui. Moldovenii ne reneagă,
DEZAMĂGîMLne urăsc şi ne fac vînduţi şi trădători, fără să vadă că politicienii» lor sînt adevăraţii mancurţL Rusia e-departe, are alte treburi pe-Cap, iar la noi se gîndeşte doar cînd are ceva de cîştigat. Aici e Ţara'Nimănui, Degeaba avem talent şi intenţii bune, dacă asta nu bucură pe nimeni”!
GHENADIANDREEVICIZIUGANGY "Scrisoare către poporul nistrean”
Adunarea Federală. Parlamentul Federaţiei Ruse. Duma de Stat. Fracţiunea Partidului Comunist din Federaţia Rusă. Cod poştal 103009 Oras Moscova, tr. Ohotnîi Riad, 1, Telefon 292-5742.
‘n m m m m ţ m m
Peste 100 de persoane şi-au pierdut viaţa ca urmare a rigorilor iernii care s-a abătut asupra Mexicului, considerată cea mai friguroasă din ultimii 40 de am, relatează agenţia France Presse.
Numai în regiunea Chihuaha, ; situată în apropierea graniţei cu ' Stateîe Unite, valul de frig a stat la originea morţii a 70 de mexicani, iar în localitatea Tijuana, 23 de persoane şi-au pierdut Viaţa ca urmare a temperaturilor extrem de scăzute pentru această zonă.
în provincia Tlaxcala, din apropierea capitalei Mexicului,' doi tineri, în vîrstă de 14 ani, respectiv 19 ani au decedat datorită frigului,
în timp ce se aflau într-o excursie, încercînd să escaladeze muntele înzăpezit La Malincha. ,
Temperaturile extrem de scăzute au dus la deteriorarea unor conducte de alimentare cu gaz natural.
Albul domină peisajul: renumiţii svulcani mexicani sînt acoperiţi de zăpadă. Transportul ru tier se desfăşoară cu dificultate tot din cauza zăpezii, care provoacă •perturbări şi în transportul maritim şi în gel aerian.
în golful Mexic, 19 porturi sînt închise datorită valului de frig; a ploilor şi vînturilor puternice care au dus la formarea unor valuri de peste patru metri înălţime.
Săteni vietnamezi îngroapă o balenă gigant
Locuitorii unui sat vietnamez au îngropat o balenă gigant de 6,5 tone" pe care au găsit-o rănită, zărînd pe coastă, informează agenţia Reuter. ;
Oficialităţile locale au anunţat că , oamenii au găsit o-balenă de 13,5 metri lungime, împuşcată, zăcînd pe ‘ coastă, la circa 100 km de localitatea Danang. . (
Balena a murit la circa două ore
după ce a fost descoperită şi sătenii au înmormîntat-o după ritualul
’ tradiţional- local. ”A fost o ceremonie foarte impresionantă, organizată de bătrînii satului. Peste trei ani, peste oasele balenei Se va ridica un altar”, a declarat primarul localităţii, care a menţionat că localnicii vietnamezi nu vînează niciodată balene.
?-;* iit »sk$' i i i
m js a n ii / § l l
Document nr.4 - 663 ,20 decembrie 1995
Stimaţi compatrioţi,.Poporul multinaţional rus a fost legat tot timpul cu o mare simpatie de
locuitorii Transnistriei, considerînd că destrămarea Uniunii Sovietice a fost o tragedie pentru noi toţi.
Rezultatele alegerilor pentru Duma de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, care au avut loc la 17 decembrie 1995, au demonstrat interesul crescînd al populaţiei ruse la participarea la conducerea statului şi au demonstrat că de o mai mare încredere în popor se bucură Partidul Comunist, precum şi alte asociaţii patriotice cu, program asemănător.
Pacrtidul Comunist din Federaţia Rusă a militat pentru accelerarea procesului de integrare de pe teritoriul fostei URSS, a susţinut inclusiv^ tendinţele poporului Republicii Moldoveneşti Nîstrene, de a-şi hotărî soarta sa ca popor de sine stătător.
La 24 decembrie, voi, prin voinţa voastră, puteţi demonstra popoarelor Comunităţii Statelor Independente dorinţa voastră de a fi alături de ei într-o mare familie, precum şi de a crea organele voastre legislative, dintre cei mai destoinici reprezentanţi ai Transnistriei. "T-
De alegerea voastră va depiţide, în continuare, soarta poporului nistrean! Vă adresăm chemarea de a participa activ în alegeri şi la Referendumul
■ din 24 decembrie 1995., .
Conducerea fracţiunii Partidului Comunist al Federaţiei Ruse.Ghenadi A.Ziuganov (semnătura)
Rusia a afirmat că acţiunea de cooperare ruso-chineză în domeniul tehnico-militar se va devolta în continuare şi nu va afecta echilibrul forţelor în regiunea asiatică a Oceanului Pacific. ,' "Noi considerăm că acţiunea de cooperare dintre Rusia şi China în domeniul militar nu va provoca vreo rezistenţă sau temere”, a declarat agenţiei ITAR-TASS Aleksandr Panov, adjunct al ministrului rus de externe.
Potrivit afirmaţiilor lui Panov,
Rusia ”nu va tinde spre o cooperare' care să ducă la dezechilibrul forţelor militare în regiune”. ”Nu dezvoltăm cooperarea în acele sfere care pot prejudicia- interesele noastre naţionale”, a afirmat Panov. El a subliniat că Rusia respectă "toate angajamentele sale internaţionale” şi că există ”0 transparenţă” a cooperării. ”Am livrat Chinei un lot de aparate SU - 27 şi cooperarea în acest domeniu continuă”, a declarat Panov, precizînd că nu este vorba de ”sute de avioane”.
Washingtonul neliniştit de un eventual ajutor militar
israelian pentru ChinaGuvernul am eritan a cerut
Israelului explicaţii în legătură cu eventuala furnizare către China a unor informaţii asupra avionului de luptă Lavi, de fabricaţie israeliană - a anunţat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Kicholas Bums, reluat de agenţia-France Presse.-"Sîntem la curent cu unele informaţii (asupra acestui subiect)”, publicate de presă, ”şi le luăm, desigur, în serios” - a subliniat
-purtătorul de cuvînt. El a mai , adăugat că problema a fost discutată
cu guvernul israelian prin intermediul unor "contacte diplomatice private”. După cum relevă France Presse, Israelul ar trebui, în principiu, să ceară aprobarea Washingtonului pentru o asemenea tranzacţie cu Beijingul, deoarece punerea la punct a avionului Lavi s-a făcut cu tehnologie americană.
Drumurile Naţionale, în absenţa directoruluiCei de la Drumurile Naţionale
n-au vrut să ne transmită nimic. Adică Dumneavoastră, dragi cititori Că directorul e plecat în Alba, că ei (?!) n-au dreptul să dea informaţii?! In aceste condiţii, mergem pe varianta: dacă nu vă inundă, e bine! Dacă vă inundă e... tot aşa... Despre
transparenţă vă vom vorbi W -următoare. Tot despre Dru , N aţionale. Şi Apele R0cii desigur. Ora
P.S.: Starea relaţiilor Regionala de Drumuri şi'p^ s-a ameliorat simţitor la ora 1} relatare ă situaţiei: în pag! a lj
La Călugărem, în judeţul Giurgiu, nivelul rîului Neajlov este de 268 cm, faţă de 130 cm, cît este cel normal. Conform datelor furnizate de Staţia Hidrologică Bucureşti, în noaptea de 4/5 ianuarie se aşteaptă o viitură şi se preconizează că, în aceste condiţii, nivelul Neajlovului va ajunge la 340-360 cm - a declarat viceprimarul comunei Călugăreni, Dumitru Grădinara. Vor fi afectate 50-60 de gospodării.
Joi 4 ianuarie, şase hectare din islazul comunal erau acoperite de
,apă, iar gospodăriile aşezate pe
m alul N eajlovului aveau, asemenea, curţile acoperite cm
In noaptea de 3 spre 4 iaca oamenii au stat mai mult la prinj sau pe malul Neajlovului, unul dacă mâi creşte apa. O serie unităţi din zona au pus la disp® mijloace de transport, lopeţi,i cu nisip. Dacă în urmă cu zeci ani, cînd apele Neajlovului 1 umflat şi le-au ameninţat goţ dariile, oamenii au plecat in lot unde apa nu-i putea ajunge, as oamenii nu vor să-şi părăsa animalele şi casa, cu nici un cli
H o ţu l de bicicleteMinorul Cheregi Ciprian (14 ani), din corn. Gîrbou, sat Nădăşel, a® 1
din faţa magazinului "Central” o bicicletă ”Pegas Practic”. A fost depi de poliţia T.F. şi predat Poliţiei municipiului Cluj-Napoca pentru cefl$
O patrulă T.F. pe trenul personal 4334, care circulă pe ruta Oradea- Satu Mare, a identificat pe Varga Csaba (17 ani) din comuna Doba, judeţul Satu Mare, dat în urmărire
pe ţară. El este autorul mai ffl furturi din autoturisme, eonii# municipiul Satu Mare. A fost pţ* cu "bagaje” cu tot poliţiei din Mare pentru cercetări. ~
Autorizată prin S C. nr. 128/1991, judecătoria Ouj- Napoca. iimatriculată la Oficiul Registrului, Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /30 8 /1 9 9 1 din 22.03.1991 cod fiscal 204409
v ILIE CĂLIAN (redactor şei); | VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).
1 Secretar de redacţie de serviciu: Maria SÂNGEOSZAN
.3
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16TelefoaneTPublicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 • \ Secretariat-redactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 19 1 .681; fax: 192.82jy Secretariat deredacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.50 j
TIPARUL EXECUTAT LA S.C. " George B a r iţiu "
J ţd. 432502; fax: 432501.
![Constitutie 2003 [pt pdf] · Legislaţie 6 CONSTITUŢIA ROMÂNIEI TITLUL I - Principii generale ARTICOLUL 1 - Statul roman (1) România este stat naţional, suveran şi independent,](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e4dc1a29433da2e0747c9e4/constitutie-2003-pt-pdf-legislaie-6-constituia-romniei-titlul-i-principii.jpg)
