8/12/2019 RYGA CRIPTO

1/6

Riga Crypto si lapona Enigelde Ion BarbuMenestrel trist, mai aburitCa vinul vechi ciocnit la nunta,De cuscrul mare daruitCu pungi, panglici, beteli cu funta,

Mult ndaratnic menestrel,Un cntec larg tot mai ncearca,Zi-mi de lapona EnigelSi Crypto, regele-ciupearca!

- Nuntas fruntas!Ospatul tau limba mi-a fript-o,Dar, cntecul, tot zice-l-as,Cu Enigel si riga Crypto.

- Zi-l menestrel!Cu foc l-ai zis acum o vara;Azi zi-mi-l strns, ncetinel,La spartul nuntii, n camara.

*

Des cercetat de paduretin pat de ru si-n huma unsa,mparatea peste buretiCrai Crypto, inima ascunsa,

La vecinic tron, de roua parca!Dar printre ei brfeau buretiiDe-o vrajitoare mnatarca,De la fntna tineretii.

Si rai ghioci si toporasiDin gropi ieseau sa-l ocarasca,

Sterp l faceau si naravas,Ca nu voia sa nfloreasca.- Sa ma coc, Enigel,Mult as vrea, dar vezi, de soare,Visuri sute, de macel,Ma despart. E rosu, mare,Pete are fel de fel:Lasa-l, uita-l, Enigel,n somn fraged si racoare.

- Riga Crypto, riga Crypto,Ca o lama de blestem

Vorba-n inima-ai nfipt-o!Eu de umbra mult ma tem,

Ca daca-n iarna sunt facuta,Si ursul alb mi-e varul drept,Din umbra deasa, desfacuta,Ma-nchin la soarele-ntelept.

La lampi de gheata, supt zapezi,Tot polul meu un vis viseaza.

8/12/2019 RYGA CRIPTO

2/6

Greu taler scump cu margini verziDe aur, visu-i cerceteaza.

Ma-nchin la soarele-ntelept,Ca sufletu-i fntna-n piept,Si roata alba mi-e stapna,Ce zace-n sufletul-fntna.

La soare, roata se mareste;La umbra, numai carnea cresteSi somn e carnea, se dezumfla,Dar vnt si umbra iar o umfla...

Frumos vorbi si subtirelLapona dreapta, Enigel,Dar timpul, vezi, nu adasta,Iar soarele acuma staZvrlit n sus, ca un inel.n tari de gheata urgisita,Pe-acelasi timp traia cu el,Lapona mica, linistita,Cu piei, pre nume Enigel.

De la iernat, la pasunat,

n noul an, sa-si duca renii,Prin aer ud, tot mai la sud,Ea poposi pe muschiul crudLa Crypto, mirele poienii.

Pe trei covoare de racoareLin adormi, torcnd verdeata:Cnd lnga sn, un riga spn,Cu eunucul lui batrn,Veni s-o-mbie, cu dulceata:

- Enigel, Enigel,Ti-am adus dulceata, iaca.

Uite fragi, tie dragi,Ia-i si toarna-i n puiaca.

- Riga spn, de la sn,Multumesc Dumitale.Eu ma duc sa culegFragii fragezi, mai la vale.

-Enigel, Enigel,Scade noaptea, ies lumine,Daca pleci sa culegi,ncepi, rogu-te, cu mine.

-Te-as culege, riga blnd...Zorile ncep sa joaceSi esti umed si plapnd:Teama mi-e, te frngi curnd,Lasa. - Asteapta de te coace.- Plngi, prea-cuminte Enigel!Lui Crypto, regele-ciupearca.Lumina iute cum sa-i placa?El se desface usurel, de Enigel,De partea umbrei moi, sa treaca...

8/12/2019 RYGA CRIPTO

3/6

Dar soarele aprins inelSe oglindi adnc n el;De zece ori, fara sfiala,Se oglindi n pielea-i cheala;

Si sucul dulce nacreste!Ascunsa-i inima plesneste,Spre zece vii peceti de semn,Venin si rosu untdelemnMustesc din funduri de blestem;

Ca-i greu mult soare sa ndureCiupearca cruda de padure,Ca sufletul nu e fntnaDect la om, fiara batrna,Iar la faptura mai firavaPahar e gndul, cu otrava,

Ca la nebunul riga Crypto,Ce focul inima i-a fript-o,De a ramas sa rataceascaCu alta fata, mai craiasca:

Cu Laurul-Balaurul,Sa toarne-n lume aurul,Sa-l toace, gol la drum sa iasa,Cu masalarita-mireasa,Sa-i tie de mparateasa.

Ion Barbu, pe numele sau adevarat Dan Barbilian, a debutat n anul1918 cu poezia Fiinta n revista Literatorul, condusa de Alexandru Macedonski. n 1921 apare placheta Dupa melci, care este nsa retrasa de pe piata datorita ilustratiilor nepotrivite care faceau ca poemul sa fie interpretat drept o creatie pentru copii. A publicat un singur volum, n anul 1930, intitulat Joc secund. Autorul reprezinta un paradox al literaturii romne, el fiind n acelasi timp un poet cu o cr

eatie poetica originala, dar si un matematician pasionat. Tudor Vianu n studiul Ion Barbu mparte creatia acestuia n trei etape, carora le corespund ciclul parnasian, ciclul baladic-oriental si cel ermetic. nvolum ordinea celor trei cicluri este inversata, la nceput fiind situate poeziile ermetice, n timp ce poeziile din ciclul parnasian nu au fost incluse de autor. Poeziile din etapa parnasiana pun accentul pe rigoarea formala (sunt poezii cu forma fixa), preferinta pentru metaforele-simbol si abordeaza temecu valoare generalizatoare. Ex: Copacul, Lava, Banchizele, Umanizare. Tot n aceasta etapa se observa influenta filozofului Friedrich Nietzsche cu lucrarea Nasterea tragediei, de la care mprumuta termenii de apolinic si dionisiac, dar si atractia pentru o Grecie tragica si agonica. A doua etapa, cea baladic-orientala, cuprinde att poezii epic-lirice (Riga Crypto si lapona Enigel, Nastratin Hogea la Isarlk), ct si poezii cu pro

nuntat caracter liric (Paunul, In memoriam). Este considerata de critica etapa cea mai valoroasa deoarece primeaza inventia poetica, mbinarea limbajului popularcu cel savant, constructia unei mitologii proprii si ludice, folosirea imaginilor si cuvintelor cu o mare forta de sugestie. Ca si ceilalti autori moderni, IonBarbu este un artizan al limbajului, al jocurilor de cuvinte. Semnificativa pentru aceasta etapa este imaginea cetatii Isarlk, expresie a lumii balcanice, care mbina fastul si mizeria, reflectia si dorinta arzatoare de a trai din plin. Cetatea ideala este elementul central al ciclului Isarlk care cuprinde poeziile: Nastratin Hogea la Isarlk, Domnisoara Hus, Isarlk, In memoriam si ncheiere. Cele doua personaje ale acestui ciclu sunt tragica si grotesca domnisoara Hus si Nastratin Ho

8/12/2019 RYGA CRIPTO

4/6

gea, personajul snoavelor musulmane. Cel din urma devine un simbol al ntelepciunii care si este suficienta siesi prin gestul din finalul poemului n care NastratinHogea se autodevora: Sfnt trup si hrana siesi, Hagi rupea din el. Ultima etapa, cea ermetica, pune accentul pe perfectiunea clasica a formei poeziei, dar si pe abstractizarea mesajului. Ion Barbu combina limbajul matematicii cu limbajul poetic si cu cel comun, dnd nastere unei poezii caracterizata printr-un puternic estetism. n centrul creatiilor din aceasta perioada, dar nu numai, sunt asezate conceptele de increat (starea ideala dinainte de creatie n care se manifesta potentialitatea) si ou dogmatic. Ex: Timbru, Ritmuri pentru nuntile necesare, Oul dogmatic, Increat.RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL

Poezia Riga Crypto si lapona Enigel face parte din volum Joc secund, publicat n anul 1930. Autorul si subintituleaza poezia Balada si o include n ciclul Uvedenrode, deci n etapa baladica si orientala. Este o perspectiva modernaasupra acestei specii literare epice, fiind de fapt un poem alegoric. Asemanareacu alt poem alegoric al literaturii romne, Luceafarul de Mihai Eminescu, este evidenta. Autorul nsusi si intituleaza opera un Luceafar ntors. Ambele poezii trateaaceeasi tema, a iubirii imposibile si a incompatibilitatii dintre doua fiinte care apartin de lumi diferite. Caracterul alegoric al poeziei este dat de faptul ca se pune accentul pe problema cunoasterii: la fel ca si fata de mparat, riga Crypto doreste sa-si depaseasca statutul de fiinta inferioara, dar n final constataca acest lucru este imposibil. Diferenta esentiala este ca n cazul poeziei lui Ba

rbu fiinta superioara este omul, lapona Enigel, care aspira spre o cunoastere absoluta. Drama este nsa aceeasi: cineva trebuie sa plateasca tentatia si tentativade a-si depasi conditia. Motivele poetice care se ntlnesc sunt: transhumanta, tentatia Sudului, atractia pentru Soare, visul si sufletul-fntna. Un alt element comun ntre cele doua poezii este interferenta genurilor epice. Desi amestecarea genurilor este o trasatura specifica romantismului,faptul ca poezia moderna a lui Barbu are la baza o balada, explica aceasta particularitate. Fiind o balada, se pastreaza structura narativa deoarece poezia are unfir epic si personaje. Caracterul dramatic este oferit de dialogurile dintre personaje, dar si n aceasta poezie acestea au valoare de simbol, fapt care subliniaza lirismul. Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, dar n acest caz acesta nu se ntregeste datorita incompatibilitatii dintre cei doi eroi, care fac pa

rte din regnuri diferite. Fiecare se afla pe o treapta superioara n propria lume,dar povestea de dragoste este imposibila mai ales datorita aspiratiilor fiecaruia. Poezia este structurata n doua parti, fiecare dintre ele reprezentnd cte o nunta. Se mprumuta formula narativa specifica genului epic, si anume povestirea n rama. Prima nunta este una posibila, care s-a realizat deja si are rolulunui cadru pentru nunta fantastica, aceasta avnd un final nedorit, riga Crypto fiind nevoit sa accepte casatoria cu masalarita-mireasa. Prima parte cuprinde primele patru strofe care au rolul de prologal baladei si reprezinta dialogul menestrelului cu nuntasul fruntas.. Se face trimiterea spre un timp mitic, spre Evul Mediu, prin adresarea directa catre cel care va rosti povestea tragica a laponei Enigel si a lui riga Crypto: Menestrel trist, Mult ndaratnic menestrel. Sintagma acum o varapresupune o plasare temporala,

ea nu face dect sa plaseze mai mult n imprecis momentul rostirii, n aceeasi situatie fiind si adverbul azi. n cea de-a doua parte, povestea este proiectata tot n trect, dar ntr-un timp nedeterminat n raport cu momentul rostirii, fapt subliniat si de folosirea imperfectelor: mpartea, brfeau, ieseau, nu voia, traiaetc. Cnea tragica de iubire trebuie spus nsa ntr-o atmosfera prielnica, n afara cotidianului, la spartul nuntii, n camara.Menestrelul are multiple modalitati de interpretare: Cu foc l-ai zis acum o vara; / Azi zi-mi-l stins, ncetinel, dar trebuie sa o aleaga pe cea care sa se potriveasca cel mai bine cu atmosfera si cu povestea. Totaici se face o trimitere la zeul Dyonisos (zeul vinului, dar si al muzicii), attprin faptul ca cel care povesteste este un cntaret, ct si prin comparatia: mai abur

8/12/2019 RYGA CRIPTO

5/6

it / Ca vinul vechi ciocnit la nunta. Repetarea cntecului spus si n trecut sugereaza un ritual al zicerii unei povesti exemplare. A doua parte contine povestea propriu-zisa dintre riga Crypto silapona Enigel si este realizata din mai multe secvente poetice: portretul si descrierea mpartiei regelui ciupercilor (strofele 5-7), portretul si descrierea mediului n care traieste lapona Enigel (strofele 8 si 9), ntlnirea n vis a celor doi (srofa 10), cele trei chemari ale rigai si primele doua refuzuri ale laponei (strofele 11-15), refuzul categoric al laponei si relevarea simbolului solar dupa care si ghideaza existenta (strofele 16-20), ncheierea ntlnirii dintre cei doi (strofee 21 si 22), pedepsirea lui Crypto din final (strofele 23-27). n prima secventa sunt prezentate personajele: n lumea lui, Cryptoeste un ales, are un statut superior: Des cercetat de padureti / n pat de ru si-n huma unsa, / mparatea peste bureti / Crai Crypto, inima ascunsa.Desi admirat, areparte si de adversitati: este considerat sterpsi naravasde celelalte plante ale pdurii care nu nteleg de ce el nu si accepta conditia de ciuperca si ncearca sa o depaseasca. Fiinta la care viseaza apartine de regnul uman, este deosebita n lumeaei datorita faptului ca doreste ea o mplinire absoluta reprezentata prin lumina solara. Ea penduleaza anual ntre cotidian: de la iernatsi idealul reprezentat de Sud, de Soare: la pasunat, [...] tot mai la sud.Singura asemanare dintre cele douafiinte este statutul superior pe care l au n propria lume, dar acest element nu vafi suficient pentru mplinirea prin iubire. Deosebirile sunt prezentate cu ajutorul antitezelor si a imaginilor care descriu mediul existential al celor doi. Lumea lui Crypto se defineste prin umezeala si racoare: n pat de ru si huma, n timp cumea laponei este un spatiu rece: n tari de gheata urgisita, fapt care explica atra

ctia ei spre soare si lumina. n drumul ei spre sud, lapona mica, linistitaEnigel este rugata decatre regele ciupercilor sa ramna alaturi de el n lumea umeda si racoroasa a plantelor padurii. ntlnirea celor doi se realizeaza n lumea visului, acest motiv facnd dn nou trimitere la poemul Luceafarul. Regele ciupercilor ncearca sa o ademeneascan lumea lui prin intermediul a trei chemari. Valoarea de descntec si de incantatie a celor trei chemari, precum si mpletirea limbajului popular cu cel literar (iaca, tie dragi, puiaca, te frngi, somn fraged, lama de blestem), subliniaza serul de balada al poeziei. n prima chemare riga Crypto o mbie pe lapona cu dulceatasi cu fraelemente definitorii pentru mediul vegetal din care provine. Darul lui este refuzat categoric de Enigel si exprima aspiratia ei spre Soare: - Riga spn, de la sn, /Multumesc Dumitale. / Eu ma duc sa culeg / Fragii fragezi, mai la vale.

n a doua chemare ndragostitul merge si mai departe propunndu-i sacrificiul de sine: Daca pleci sa culegi, / ncepi, rogu-te cu mine.. Lapona nteleaptarefuza si de data aceasta, aratndu-i motivele pentru care nuntirea lor este imposibila: Crypto este umed si plapndsi este sfatuit sa astepte sa se coaca: Teama mie, te frngi curnd, / Lasa. Asteapta de te coace.Opozitia copt / necopt se refera de fapt la opozitia soare / umbra, care subliniaza de fapt relatia fiecaruia cu universul, incompatibilitatea peste care niciunul dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine. Crypto se teme de lumina soarelui: de soare, / Visuri sute,de macel, / Ma despart. E rosu, mare, / Pete are fel de fel, n timp ce lapona aspira spre acesta: Ca daca-n iarna sunt facuta, / Si ursul alb mi-e varul drept, / din umbra deasa, desfacuta, / Ma-nchin la soarele-ntelept.. Ultima ncercare pe care o face riga este urmata de un refuz si mai categoric. Fiinta superioara si da seama ca iubirea lor nu este posibila si ca

opozitia dintre soare si ntuneric, dintre ratiune si instinct nu va putea fi niciodata anulata: La soare, roata se mareste; / La umbra numai carnea creste. Refuzul laponei este fatal pentru riga deoarece puterea descntecului se ntoarce asupra lui, atributele lumii pe care Enigel o alege se ntorc asupra lui. Dorind sa-si urmeze aspiratia spre fiinta superioara, regele-ciupearcaeste pedepsit pentru ndrazneala lui si transformat n ciuperca otravitoare: Dar soarle, aprins inel, / Se oglindi adnc n el; [...] Si sucul dulce nacreste! / Ascunsa-i inima plesneste.. Astfel, ercarea lui Crypto de a schimba ordinea fireasca a lumii esueaza, iar ordinea este n final restabilita. Cel ajutat De-o vrajitoare mnatarca, / De la fntna tineretentru a se putea mplini, ajunge, prin oglindire (un alt motiv esential al poeziei

8/12/2019 RYGA CRIPTO

6/6

), sa se nsoteasca cu o fiinta din lumea lui, Cu masalarita-i mireasa, / Sa-i tiede mparateasa.Opozitia dintre cele doua fiinte, una umana, cealalta vegetala, este subliniata si n final prin antiteza fiara batrna/ faptura mai firava: Ca sufle fntna / Dect la om, fiara batrna, / Iar la faptura mai firava / Pahar e gndul, otrava.Omul este o fiinta supusa greselii si ncercarii repetate datorita existentei ndelungate, n timp ce creatura vegetala traieste un an si, prin urmare, nu aredreptul dect la o sansa care i este fatala.