RUGACIUNE CATRE PREASFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU

Preasfanta Stapana, Nascatoare de Dumnezeu, care esti lumina intunecatului meu suflet, nadejdea, mangaierea, acoperamantul, scaparea si bucuria mea, multumesc tie, ca m-ai invrednicit pe mine, nevrednicul, sa fiu partas preacuratului Trup si scumpului Sange al Fiului tau. Ci tu, care ai nascut Lumina cea adevarata, lumineaza-mi ochii cei intelegatori ai inimii. Ceea ce ai nascut Izvorul nemuririi, inviaza-ma pe mine, cel omorat de pacat. Ceea ce esti Maica iubitoare de milostivire a Dumnzeului cel milostiv, miluieste-ma si da umilinta si zdrobire inimii mele si smerenie gandurilor mele si ridicare din robia cugetelor mele. Si ma invredniceste pana la sfarsitul vietii fara de osanda sa primesc sfintirea preacuratelor Taine, spre tamaduirea sufletului si a trupului. Si-mi da, Stapana, lacrimi de pocainta si de marturisire, ca sa te laud si sa te maresc pe tine in toate zilele vietii mele, ca binecuvantata si preamarita esti in veci. Amin.

"Pe Preasfanta, curata, preabinecuvantata, marita stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria, cu toti sfintii pomenind-o, pe noi insine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam"; iar in timpul cat se ziceau aceste cuvinte, credinciosii cantau:"Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi" Mai nou, zicem:"Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi". Asa cum se zic cuvintele acestea in vremea noastra, se are in vedere mai mult un indemn de a o pomeni pe Maica Domnului, de a ne gandi la Maica Domnului, iar cum se zicea in trecut, tot in Biserica noastra, dupa randuiala care era atunci, faptul de a o pomeni pe Maica Domnului se considera ca un lucru de sine inteles.-a sasea; si pururea Fecioara Maria - a saptea. Deci sapte lucruri care tin de Maica Domnului. Cine nu cunoaste ceva despre Maica Domnului, poate invata, daca e atent la sfintele slujbe, aceste sapte lucruri care tin de Maica Domnului. Astfel, invata ca Maica Domnului este Preasfanta, deci e mai mare decat sfintii ceilalti, e cea dintai intre sfinti; apoi, e curata; e binecuvantata:"Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" - sunt cuvinte pe care le gasim in Sfanta Evanghelie de la Luca (1, 28). Si anume, ingerul binevestitor, dupa marturia Sfantului Evanghelist Luca, i-a zis Preasfintei Fecioare Maria, cand i-a vestit ca este aleasa sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu:"Bucura-te, cea plina de dar, Domnul este cu tine; binecuvantata esti tu intre femei". Iar Sfanta Elisabeta, mama Sfantului Ioan Botezatorul, purtandu-1 in pantecele sau pe Sfantul Ioan Botezatorul si primind vizita Preasfintei Fecioare Maria, care ii era rudenie si care il purta in pantecele ei pe Mantuitorul lumii, a zis catre Maica Domnului: ,Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" Luca 1, 42) si apoi a pus intrebarea:"De unde mie cinstea aceasta, ca sa rina Maica Domnului meu la mine?""Ale Tale dintru ale Tale, Tie iti aducem de toate si pentru toate", credinciosii canta:"Pe Tine Te laudam, Tine bine Te cuvantam, Tie iti multumim, Doamne, si ne rugam Tie, Dumnezeului nostru". In timpul acestor cuvinte cantate, in timpul acestui imn se intampla prefacerea celor ce inchipuie Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos, adica prefacerea painii anume pregatite (prescura anume pregatita) si a vinului amestecat cu apa din potir in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Iar cele dintai cuvinte rostite de preot dupa imnul"Pe Tine Te laudam..." sunt:"Mai ales pentru Preasfanta, curata, preabinecuvantata, marita, stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria". Ca si cand ni s-ar spune:"E bine ca-I aduceti lauda lui Dumnezeu, dar sa nu uitati nici de Maica Domnului". Numai asa ne putem explica alaturarea cuvintelor:"Pe Tine Te laudam, pe Tine bine Te cuvantam, Tie iti multumim, Doamne, si ne rugam Tie, Dumnezeului nostru", cu cuvintele:"Mai ales pentru Preasfanta, curata, preabinecuvantata, marita, stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria"."inca aducem aceasta slujba cuvantatoare pentru cei ce s-au savarsit intru buna credinta: parinti, patriarhi, prooroci, apostoli, propovaduitori, evanghelisti, mucenici, marturisitori, pustnici si pentru tot sufletul cel drept care s-a savarsit intru buna credinta". Aceste cuvinte se spun fara sa se auda; si apoi, cu glas tare, in auzul tuturor:"Mai ales pentru Preasfanta, curata, preabinecuvantata, Marita, stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria".

Redactarea romneasc actual a stihului:miluietenen loc demntuietene, este greit. Cererea de mntuire adresat Maicii Domnului nu trebuie neleas n sens juridic sau aa cum afirm o teologumen romanocatolic, c Maica Domnului ar fi mpreunmntuitoare cu Hristos.Mntuirea, aa cum a nvat Biserica Ortodox dintotdeauna i dup cum reiese i din termenul grecesc , trebuie neleas caizbvire, aprare, ajutor, vindecare etc. ceea ce nu este deloc impropriu de a cere i de la Nsctoarea de Dumnezeu. Tocmai de aceeacntrileBisericii Ortodoxe sunt pline de astfel de expresii n care Maica Domnuluieste chemat n ajutor pentru a ne "mntui din nevoi/primejdii".i dincontra, e greit s ceremmilde la Nsctoarea de Dumnezeu, singurul izvor al milei fiind Dumnezeu. nsi Maica Domnului a beneficiat demila lui Dumnezeu,mila fiind aici aproape sinonim cu harul (i nu cu "ndurarea" pecare cineva o are fa de altcineva, aa cum se nelege n limbajul curent). Anumii teologi dinBOR, nelegnd juridic i scolastic termenul de mntuire, auschimbat (n secolul al XXlea):Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, mntuietene pe noicumiluietene pe noi.Toi ceilali ortodoci au pstrat prima variant a stihului, numai c majoritatea l folosesc numai la Canoane i Paraclise, nu i n timpul ecteniei. Pentru a depiinterpretrile tendeioase asupra acestor termeni, poate car fi mai indicat s spunem de acum nainte:"Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, izbvete-ne/ajut-nepe noi"saus folosimvariantacu care ne adresmisfinilor:"Preasfnt Nsctoarede Dumnezeu, roag-te pentrunoi".Aceasta din urm estecel maiuor neleas inu lasloc interpretrilor tendenioase saueretice.