Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara

Facultatea de Agricultură

Ingineria şi Protecţia Mediului Agricol

Anul IV, grupa 1242

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI IMPLEMENTAREA POLITICII AGRICOLE ÎN LOCALITATEA BUZIAŞ

Coordonator ştiinţific :

Student :

Timişoara, 2013

CUPRINS:

Capitolul I : Introducere

Capitolul II : Istoricul localitataţii

Capitolul III : Cadrul natural

Capitolul IV : Organizarea administrativă a învăţământului

Capitolul V : Munca culturală şi arta populară

Capitolul VI : Turismul

Capitolul VII: Proiecte de dezvoltare a localităţii şi perspective de dezvoltare pe termen lung

Capitolul VIII : Măsuri de protecţie a mediului în cadrul administrativ al localităţii Buziaş

Capitolul I : INTRODUCERE

Buziaşul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timişoara si 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul judeţean DJ 592 şi de calea ferată Timişoara - Buziaş - Lugoj.

Declarat localitate balneară încă din anul 1819, oraşul propriu zis se desfaşoară pe terasa superioara a Timişului, la contactul dintre Câmpia Banatului de Est şi dealurile bănăţene Dealul Silagiu, în partea de sud est a celui mai mare judeţ al ţării, judeţul Timiş (8.678 km2 suprafaţă sau 3,6% din teritoriul României).

Oraşul staţiune Buziaş este situat în partea sud-estică a judeţului Timiş, la intersecţia paralelei 45°36´45” latitudine nordică cu meridianul 21°36´10” longitudine estica.Are o suprafaţă de 105 km² şi o populaţie de aproximativ 8000 locuitori.

Buziaşul este aşezat la limita sud estică a Depresiunii Pannonice, acolo unde Câmpia Banatului se întâlneşte cu Dealurile Silagiului, pe terasa medie a Timişului, la 8 km sud faţă de acesta.Depresiunea este largă şi ospitalieră , populată cu o vegetaţie bogată şi caracteristică, înconjurata de înălţimi în amfiteatru , ce se ridică din ce în ce mai mult spre sud.

Orientarea generală a staţiunii este Est – Vest, de-alungul văii pârâului Salcia, vale înconjurată de oraşul propriu – zis.

Prin aşezarea sa avantajoasă, staţiunea şi parcul din mijlocul ei se bucură de condiţii naturale favorabile, cu un pronunţat caracter microstaţional care permit dezvoltarea unei flore bogate şi particulare.

Capitolul II : ISTORICUL LOCALITĂȚII

Localitatea este cunoscută din timpul romanilor prin fostul castru roman AHIHIS şi prin existenţa izvoarelor de acid carbonic;

1321: consemnarea documentară cu denumirea Buziaş;

1716: figura sub numele Buzieschi fiind locuită de iobagi români;

1811- 1815: începutul revalorificării izvoarelor de apă minerală;

1890: resedinţă de district cu 2629 locuitori;

1921: centru de plasă cu 2923 locuitori.

În 1906, Băile Buziaş au fost cumpărate de Jakob Muschong, proprietarul fabricii de ţiglă din Jimbolia şi proprietarul fabricii de cărămizi Lugoj, cu suma de 800.000 de coroane, întemeindu-se astfel ” Muschong Băile Minerale, Buziaş S.A. ”.Un an mai târziu, el construieşte fabrica de îmbuteliat apă minerală şi acid carbonic ”Fabrica Phoenix”, punând astfel bazele exploatării industriale a zăcământului hidromineral Buziaş. În acelaşi an se construieşte Baia Phoenix ( astăzi Baia nr. 1 ), iar în 1908 se construeşte noul ştrand ( Phoenixul mic ).

După trecerea în nefiinţă a lui Muschong, în 1923, fiica şi ginerele său devin proprietari ai moştenirii lăsate de acesta până la naţionalizarea din iulie 1948.

În primele decenii ale secolului al XX- lea, producţia de apă minerală îmbuteliată este în continuă creştere.Apa minerală este comercializată sub denumirea de ”Muschong, apă acidă de Buziaş ”, apoi sub denumirea de ”Borviz de Buziaş”.

Între anii 1940-1945, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, producţia fabricii Phoenix s-a diminuat considerabil din cauza degradării accentuate a surselor şi instalaţiilor de valorificare a apei minerale şi a dioxidului de carbon.

După naţionalizare , în 1949, băile au ajuns subordonate Ministerului Sănătăţii, iar fabrica de apă minerală a ajuns în subordinea Ministerului Alimentaţiei Publice.

Capitolul III: CADRUL NATURAL

III.1 Relieful şi geomorfologia

Teritoriul oraşului Buziaş se încadrează din punct de vedere pedomorfologic în două mari unităţi :

- Câmpia Tisei: subunitatea Câmpiei Piemontană a glacisurilor subcolinare;- Ținutul Piemonturilor Vestice: districtul Buziaş.

Câmpia Piemontană a glacisurilor subcolinare sau Câmpia Piemontană a Poganişului, cum mai este cunoscută, ocupă marea majoritate a suprafeţei cercetate.

Întreaga Câmpie Înaltă poate fi încadrată la formaţiunile morfologice de terasă, ceea ce şi este dealtfel.Modelarea Câmpiei Înalte este dată de numeroase văi de eroziune colectate de valea Șurgani. Aceste văi sunt mărginite de versanţi slab erodaţi, dar şi cu eroziuni moderate. Panta acestora este în general de 5-8%, mai rar 8-12%.

Cu toate că geologic, Câmpia Înaltă este considerată o formă de relief matură, în amonte echilibrul geomorfologic nu este încă stabil. Aici adâncimea văilor se poate observa, iar formarea de ravene poate provoca pagube mari dacă terenul nu este folosit raţional. Foarte lentă, dar permanentă este eroziunea descendentă care are drept urmare retragerea şi mişcarea pantei. Datorită proceselor de eroziune, versanţii au suferit retrageri accentuate, iar baza lor a fost îmbogăţită în depuneri coluviale. Văile au în multe cazuri fundul mult lărgit şi sunt acoperite cu o pătură groasă de depozite fluvio-coluviale. Începând cu zona Bacova, valea Șurgani funcţionează ca o formaţiune de luncă, unde coluviosolurile sunt înlocuite cu cele eumezobazice.

Ținutul Piemonturilor Vestice este localizat în zona fermelor viiticole şi parţial a fostului C.A.P. Silagiu, în general partea sudică a teritoriului. Reprezintă un martor al eroziunii, format din roci cristaline peste care s-au desprins roci sedimentare. Această zonă se caracterizează printr-un relief foarte fărămiţat cu văi de eroziune adânci şi versanţi puternic înclinaţi.

Înclinaţia acestora variază de la 6-30°, treimea inferioară fiind în general înclinată, iar lungimea variază de la 50-200m sau mai mult.

Datorită eroziunii de adâncime, apar ogaşe şi ravene, în special pe versanţii sudici, care au rămas împăduriţi pentru oprirea extinderii acestui fenomen.Văile din această zonă, colectează apele de pe versanţi în perioadele cu exces de umiditate.

III.2. Tipurile de sol

Zona Buziaş, ca multe alte teritorii, nu are numai suprafeţe compacte şi uniforme de soluri zonale, ci acestea sunt distribuite neuniform şi fragmentate de fâşii de soluri intrazonale, specifice condiţiilor fizico-geografice şi bioclimatice locale.

Solurile azonale sunt reprezentate prin soluri coluviale aluvionare şi brune aluvionale, frecvente in lunca Timişului. Solurile mai răspândite şi mai semnificative în zonă fac parte în special din urmatoarele unităţi şi tipuri de sol, aparţinînd principalelor unităţi geomorfologice şi bioclimatice naturale:

- Sol brun de pădure puternic podzolit, gleizat în adâncime mâlo-argilos format pe material diluvial.Textura este mijlocie, fertilitatea mulţumitoare, cu humus între 1-3% şi pH de 5,5-6.

- Sol brun de pădure mediu podzolit, gleizat în orizontul B, luto-mâlos format din material diluvial. Conţinutul în humus este de 2-2,5%, pH-ul între 6,1-7, face parte din categoria I de fertilitate locală.

- Sol brun de pădure lăcoviştit, lutos pe material diluvial. Textura sa este mijlocie, pH-ul între 6,2-6,9, humusul normal de 2%.

- Sol brun de pădure slab podzolit, erodat, argilos, pH-ul este cuprins între 6,9-7,2, conţinutul în humus este mediocru, cu o fertilitate redusă.

- Sol brun roşcat luto-nisipos, mâlos. Textura este mijlocie, conţinutul în humus este normal între 1-2,6 %.Reacţia este uşor acidă şi cu o fertilitate redusă.

- Sol aluvionar brun podzolit, mâlo-lutos pe material coluvial-aluvionar.pH-ul are valori între 6,9-7,2 , humusul este în funcţie de vegetaţie.

- Lăcovişte brună, luto-argiloasă pe material diluvial. Este ocupat de pajişti şi terenuri agricole, are o fertilitate redusă.

- Podzolul de depresiune, luto-nisipos format pe material diluvial. Este folosit ca păşune, cu o fertilitate redusă.

- Cernoziomuri şi cernoziomuri levigate gleizate. Fertilitatea este bună cu condiţia de a se asigura un drenaj corespunzător.

III.3. Hidrografia şi hidrogeologia

Perimetrul cercetat aparţine bazinului hidografic al Timişului. Reţeaua hidrografică este în general slab reprezentată atât în zona Câmpiei Înalte cât şi în zona Piemonturilor. Se remarcă prezenţa unor vechi albii, azi complet secate sau cu ape stagnante temporar la suprafaţă în perioadele ploioase ale anului. Sunt prezente de asemenea văi înguste şi văi de eroziune ce cumulează apa de pe versanţi care în majoritatea anului sunt seci. Valea principală care colectează toate aceste văi este Șurganul care începând din zona Bacova are caracter de luncă. Apa freatică se găseşte la adâncimi variabile în funcţie de forma de relief. În general nivelul freatic este cuprins între 5-10m, depăşind 10m în zona dealurilor, în zona Bacova, apa freatică în straturile impermeabile la 1,7-2m. În văile de eroziune nivelul freatic variază între 1-3m(mai rar 3-5m).Caracteristic pentru această zonă este efectul negativ provocat de apa din precipitaţii care datorită drenajului intern defectos provoacă stagnări de durată ce favorizează pseudogleizarea moderată şi chiar puternică. Deasemenea, în cazul dealurilor şi a versanţilor, apa din precipitaţii provoacă eroziuni de suprafaţă şi chiar de adâncime.

III.4 CLIMA

Caracterizarea condiţiilor climatice ale perimetrului studiat a fost făcută pe baza datelor înregistrate la staţia meteorologică Lugoj şi Hitiaş.III.4.1. Regimul termic Temperatura medie anuală după staţia Lugoj este de 10,9°C. Iernile sunt în general scurte şi blânde, temperature medie a iernii fiiind pozitivă. Luna cea mai rece este ianuarie cu -1,0°C. Primăverile sunt mai timpurii şi mai călduroase, dar scurte şi cu variaţii mari de temperatură. Temperatura medie a verii este de 19,36°C. Cea mai călduroasă lună este iulie când se înregistrează 21,4°C.Toamnele sunt de asemenea lungi, favorabile strângerii recoltelor. Temperatura medie a toamnei este de 11,5°C. În general temperatura este mai constantă decât pe timpul primăverii, iar zilele senine sunt mai numeroase. Constanta termică s-a calculat pentru diferite intervale în funcţie de cele trei categorii principale de culturi :

- cereale de toamnă;- cereale de primăvară;- culturi care se recoltează toamna.

Pentru cerealele de toamnă s-a luat în considerare intervalul septembrie-iulie când constanta termică are valoarea 3531°C. Cerinţele acestora fiind de 2500-3000 °C. Valoarea anuală a constantei termice este de 3999 °C.

Temperaturiile medii în perioada de vegetaţie 1.V. - 30.IX oscilează în jurul valorii de 17,3°C, iar în perioada 1.X. - 31.III de 3,7°C. Primele îngheţuri apar în medie în a III- a decadă a lunii octombrie, iar ultimele în a II-a decadă a lunii aprilie. Primele brume apar toamna la sfârşitul lunii septembrie, iar ultimele în a II-a jumătate a lunii aprile şi începutul lunii mai.

III.4.2. Regimul pluviometric

Faţă de media de 640 mm precipitaţii, se consideră că în zona Buziaş, în special în zona dealurilor Silagiului cad mai multe precipitaţii, în jur de 700 mm, fapt ce explică apariţia solurilor brun luvice şi chiar izolat luviosolurile. Suma precipitaţiilor medii căzute în perioada de vegetaţie este următoarea:

- 1.III – 31.X : 498,2 mm;- 1.IV – 31.X : 454,8 mm;- 1.V – 31.X :400,8 mm.

Cantitatea de zăpadă care cade în zonă este mică, solul fiind acoperit puţine zile. În perioada de vară există un deficit de umiditate care trebuie acoperit printr-un aport suplimentar de apă prin irigare.

III.4.3.Regimul eolian

Vântul dominant suflă din Sud-Est urmat de Nord-Est şi Vest. În continuare sunt menţionate frecvenţa, direcţia şi viteza vântului din zonă după staţia Lugoj:

Direcţia N N-E E S-E S S-V V N-V

Frecv. Medie %

4,7 4,2 2,9 15,9 2,8 4,7 5,3 7,8

Viteza m/s 1,9 1,6 1,3 2,6 1,8 1,8 1,6 2,1

III.5. FLORA ȘI FAUNA

Vegetaţia lemnoasă existentă pe teritoriul oraşului Buziaş este compusă din următoarele esenţe mai numeroase: stejarul peduncular, cerul, gorunul, gârniţa, carpenul, frasinul şi ulmul. Arbuştii frecvenţi sunt: păducelul, lemnul câinesc, arţaruş tătăresc, salba moale, alunul, măceşul, cornul, socul. În stratul ierbos se găsesc şi ferigi, bureţi galbeni precum şi flori de pădure ca ghiocelul, toporaşul, lăcrămioara ş.a. În localitate pe lângă pomi fructiferi se regăseşte salcâmul, castanul, teiul, plopul, alunul, frasinul, scoruşul, stejarul, nucul, corcoduşul, dudul ş.a. Fauna caracteristică arealului este alcătuită din mamifere precum: veveriţa, lupul, căprioara, iepurele, mistreţul, viezurele şi chiar pisica sălbatică.

Păsările caracteristice vegetaţiei sunt: mierla, potârnichea, ciocârlia, piţigoiul, gaiţa, fazanul, privighetoarea, ciocănitoarea, graurul, turturica, guguştiucul etc. Mamiferele rozătoare întâlnite sunt: hârciogul, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, iepurele. În pajiştile de silvostepă se observă: greieri, lăcuste, furnici, iar dintre reptile, în număr redus, şopârle, broaşte, şerpi etc.Până prin anul 1940 trăia şi dropia (Otis tarda).

Capitolul IV: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

În anul 1776, când a fost pentru prima dată atestată scoala românească din Buziaş, documentele nu se referă la un început, ci la un fapt deja existent.În sprijinul acestei informaţii, documentele cercetate demonstrează că buzieşenii au dus o bogată activitate spirituală, preocupându-se în mod deosebit de perspectiva vieţii copiilor lor.

Primul document care atestă existenţa şcolii româneşti in Buziaş are data de 1 octombrie 1776 şi se gaseşte in “Arhiva Voievodinei-Karlovitz”, scris în limba germană.Începând cu anul 1805, şcoala din Buziaş apare ca o şcoală confesională ortodoxă pe langă biserică situată pe stada Șaguna, colţ cu Principală.

Din documentele vremii apare că în anul 1817, în Buziaş funcţiona ca prim învatator Traila Petrovici, urmat de Andrei Vacarescu şi Damaschin Gruescu.Tot în această perioadă, a funcţionat şi Școala Confesională Romano-Catolică 1840 în a cărei cladire funcţionează acum ciclul gimnazial, pe strada Republicii, numarul 4.După realizarea visului de sute de ani. Desăvârşirea Unirii, crearea Romaniei la 1 decembrie 1918, Școala Confesională cu limba de predare româna îşi încetează treptat activitatea şi trece la Școala de stat, avându-l ca învatator pe Petru Bulgea. O contribuţie deosebită la stabilizarea învăţământului de stat in Buziaş, a adus-o familia învăţătorului Harsan Iuliu şi Harsan Irina.

Pe lângă Școala română de stat s-a înfiinţat o sectie cu limba de predare germană pentru clasele I-II, iar din anul 1939 s-a înfiinţat Școala germană ca şcoală aparte (actuala cladire a ciclului primar).În perioada anilor 1930-1944, şi-au adus un aport deosebit învăţătorii Iconia Ghilezan, Nicolae Ghilezan si Stefan Bele.

Începând cu anul 1945, pe lângă Școala primară de stat, s-a înfiinţat şi gimnaziul unic, care a funcţionat pâna la reforma învăţământului din anul 1948.Anul 1948 a adus mari schimbări şi în viaţa şcolii româneşti pentru generalizarea învăţământului de 7 ani. Pentru aceasta, la scoala existentă s-au adus modificări realizându-se 9 sali de clasă, cancelaria profesorală, biroul directorului şi alte anexe necesare şcolii, precum şi cadre didactice suficiente, dar majoritatea învăţăatori. Din anul 1950, şcoala a primit un local nou pentru internat, la fosta Judecătorie şi Administraţie financiară (acest internat nu mai funcţionează).

Crescând numarul de elevi prin generalizarea învaăţământului, a fost necesară înfiinţarea liceului. Astfel că în anul 1955 s-a creat la Buziaş (Școala Medie Mixta) Liceul Teoretic, la început numai cu o secţie serală şi numai dupa un an s-a creat şi secţia de zi. Din anul 1956 funcţionează un liceu real-umanist care s-a dezvoltat în permanenţă. În anul 1974 s-a construit localul nou al liceului pe strada Principală Nr.19A. În felul acesta şcoala are astăzi 4 clădiri, 3 folosite pentru Săli de clasă şi un local pentru internat cu 100 de locuri.

Un eveniment deosebit in viata şcolii buzieşene a fost sarbătorirea a “Doua mii de ani de scoală romanească” în localitatea Buziaş, în luna mai 1977.Începând cu anul şcolar 1977/1978 datorită politicii statului, Liceul Teoretic a fost trnsformat în Liceul Agroindustrial cu profil agricol şi mecanic- aparţinând de Ministerul Agriculturii, iar ciclul primar şi gimnazial a trecut in cadrul Școlii generale din Buziaş, creându-se doua unitaţi de învăţământ. În această perioadă la liceu funcţionau ca directori: prof. Petru Lighezan şi prof. Damian Hohol, iar la Școala generală: prof. Iulian Sfetcu, prof.dr.Horst Lovasz şi prof. Lidia Lozer.

Această structură a durat pâna în anul 1990, când liceul a devenit teoretic, cu profil real si uman – directori în această perioadă au fost : prof. Damian Hohol, prof. Mozos Nicolae şi prof. Alger Ilaş.

Începând cu anul şcolar 2000-2001 s-a făcut reuniunea celor două şcoli, redevenind Liceul Teoretic Buziaş cu clasele I-XII, director: prof. Lidia Lozer, director adjunct prof.Romaniţa Binkitsch şi profesor coordonator cu munca educativă- prof. Emilia Rădulescu.

În perioada 2006-2010 managementul este realizat de către director prof. Lidia Lozer, director adjunct prof. Emilia Rădulescu şi coordonator de proiecte şi programe Binkitsch Romaniţa.

De la 1 septembrie 2010 se schimbă echipa managerială a liceul, director prof. Drăgan Ioan, director adjunct prof. Râmpu Petru Laurenţiu, consilier de proiecte şi programe educative prof. Binkitsch Romaniţa.

Capitolul V: MUNCA CULTURALĂ ȘI ARTA POPULARĂ

Munca culturală a oraşului Buziaş a fost şi este încontinuare foarte bine dezvoltată.Casa de cultură existentă în oraş a demarat multe proiecte şi activităti culturale, festivaluri ca ”Festivalul Papricaşului” care se ţine anual de 3 ediţii în fiecare lună octombrie a anului, ”Lada cu zestre” care este un festival al obiceiurilor şi cântecului popular bănăţean pe plan judeţean, ”Festivalul fanfarelor” care face parte din programul ”Zilele oraşului Buziaş - La izvor, la izvorele”. Ansamblul folcroric care a fost înfiinţat în oraş, deţine o activitate intensă şi de lungă durată.Acest ansamblu se numeşte Izvoraşul şi are o istorie stufoasă după sine, turnee în Turcia, Ungaria, Croaţia, Italia, etc. precum şi turnee în circut naţional intern.Coordonatorul acestui ansamblu şi directorul Casei de Cultură Buziaş este interpretul de muzică populară Adrian Stanca împreună cu solista Ramona Torzan-Gomboş şi Cornelia Lupulescu. Împreună cu activităţiile folcrorice se corelează şi activitatea teatrală, prin teatrul de păpuşi cu multe piese, una dintre ele, cea mai recent jucată se numeşte ”Împăratul Crede-Tot”.Muzeul ”Iuliana Folea-Troceanu” este o parte a itoriei culturale a oraşului, are sapte încăperi: în patru dintre ele sunt expuse obiecte de port şi podoabe proprii portului tradiţional bănăţean al femeilor, iar în celelalte trei se gaseşte îmbrăcăminte femeiască şi bărbătească din piele, aba şi dimie. Un corp exterior al casei – muzeu, fosta anexă a gospodăriei, a fost transformat în spaţiu de expunere a unor unelte pentru prelucrarea tradiţională a lemnului.

Cele circa 900 de piese din colecţia de obiecte de port, podoabe şi ţesături sunt reprezentative pe de o parte pentru imaginea artei populare la finalul secolului al XIX-lea (obiectele colecţionate, care parvin din perioada 1862 – 1925), pe de altă parte pentru restructurarile acestei arte populare între cele două războaie mondiale şi în epoca comunistă (obiectele create de Iuliana Folea – Troceanu). În fiecare an, la Buziaş se organizează ”Festivalul de colinde” în luna decembrie cu participarea corului al Casei de Cultură a oraşului, care are invitaţi din toate colţurile judeţului. Activităţile culturale nu se opresc aici. Centrul de Reeducare Buziaş organizează anual mai multe activităţi culturalo-educative cu ajutorul minorilor aflaţi în instituţie, aceste activităţi se rezumă în interiorul Centrului, dar cu spectatori.

Capitolul VI: TURISMUL

Principala „atracţie” turistică a Timişului este turistul de afaceri. Din datele oficiale ale Direcţiei de Statistică, două treimi din turismul derulat în judeţ are acest caracter de afaceri, iar staţiunea Buziaş beneficiază de un mare atu în acest domeniu. Buziaşul se poate mândri că este singura zonă din jurul Timişoarei care oferă posibilităţi mari de cazare şi găzduire pentru turismul de afaceri. Datorită numărului mare de locuri de cazare şi a sălilor de conferinte deja funcţionale, aici se pot organiza întâlniri, seminarii, conferinţe de mari dimensiuni. Dar pentru punerea în valoare a staţiunii sunt necesare şi investiţiile derulate în prezent. Un alt punct forte al Buziaşului ar putea deveni turismul de weekend şi de agrement. Apropierea de Lugoj, dar mai ales de Timişoara, oferă bune perspective în acest sens. Dar, pentru a deveni realitate acest turism de weekend, sunt necesare a fi create şi anumite condiţii, oamenii trebuie atrasi cu ceva. Omul nu va veni la Buziaş doar pentru a consuma ceva la un restaurant sau un bar, chiar şi aici oferta este redusă, el va dori să beneficieze de anumite posibilităţi de agrement. Din acest motiv sunt necesare mai multe piscine, dar si servicii de calitate. O posibilă concurenţă de acest fel ar fi ştrandul de la Gyor, in Ungaria, extrem de apreciat şi vizitat mai ales de timişoreni şi arădeni. Despre turişti străini nu se poate vorbi în mod special acum. Anul trecut, Buziaşul a găzduit totusi două grupuri din Germania, ei au sosit pentru prima data în 2007, au apreciat ce au descoperit şi au revenit. În total au fost 57 de persoane, dintre care jumatate au fost şvabi bănăţeni plecaţi, oameni care cunoşteau Buziaşul. Această categorie de turişti reprezintă un important punct de atracţie pentru conducerea societăţii. Se incearcă promovarea vacanţelor balneare în răndul asociaţiilor de români plecaţi în Germania. În prezent, activitatea staţiunii balneare Buziaş este în plină dezvoltare, în derulare fiind numeroase investiţii. Societatea de tratament balnear este în prezent cotată la bursî, acţionarul majoritar al staţiunii fiind Societatea de Investiţii Financiare Transilvania, cu Sorin Munteanu, director al staţiunii Buziaş.

Importante sume de bani au fost investite în sectorul balnear, aici fiind modernizată baza de tratament a Hotelului Parc. Investiţiile proiectate pentru staţiune nu se opresc aici. În strategia pe termen lung este prevazută chiar şi renovarea parţii vechi a staţiunii. Aceste investiţii vizează din pacate doar partea veche a staţiunii, cea aflată în proprietatea societaţii. Aici sunt incluse vechiul cazino, Vila Imperial, Vila Phoenix. Totodată, a fost demarată investiţia necesară pentru extinderea piscinei şi a bazei de tratament. Proiectul pentru noua piscină este unul destul de impresionant, bazinul va avea 24 de metri lungime şi şapte metri lăţime. Acoperirea piscinei va fi realizată de două piramide din sticlî, cu rol de luminatoare. Proiectul mai prevede realizarea a două bazine de tip jacuzzi, dar şi realizarea unor jocuri de apă. Tot în cadrul proiectelor de viitor a fost inclusă şi finalizarea construcţiei la o nouă sală de conferinţe, aceasta urmând să fie gazduită de o veche vilă aflată în curtea hotelului. Punctul de atracţie forte al oraşului este parcul şi izvoarele cu apă minerală, care au rol benefic asupra organismului.Parcul din Buziaş, cu o suprafaţă de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura staţiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România.

Capitolul VI: PROIECTE DE DEZVOLTARE A LOCALITĂȚII ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG

Pentru a avea certitudinea că politicile şi programele existente corespund necesitaţilor de dezvoltare economică a conumitaţii Buziaş, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile şi pentru a putea accesa, după aderare, fondurile prin care U.E. susţine politica de dezvoltare regională, s-a impus elaborarea unei Strategii de Dezvoltare Locale pe urmatorii ani. Iniţierea, de către Primăria oraşului Buziaş, a activităţilor necesare elaborării conceptului Strategic de Dezvoltare a oraşului, se doreşte a fi si o încercare de răspuns la cerinţele integrării în tendinţele europene şi mondiale. Principalele prioritaţi care trebuie să stea la baza strategiilor viitoare, capremise ale dezvoltării durabile, sunt:

I. Dezvoltare economică: ,,Un oraș MAI DINAMIC”

Viata economică a oraşului trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: industrie, comerţ, agricultură şi nu în ultimul rând turism. Chiar dacă Primaria şi Consiliul local va trebui sa investească destul de mult pentru ,,dezmorţirea” vieţii economice a oraşului, se consideră prioriatea numărul unu deoarece produce cele mai mari efecte.

II. Dezvoltarea infrastructurii: ,,Un oraș MAI CONFORTABIL”

Infrastructura trebuie îmbunătăţită continuu iar investiţiile trebuie făcutedupă criterii economice astfel încât să se producă cele mai mari efecte:-siguranţa cetăţenilor împotriva calamitaţilor;-raportul valoarea investiţiei/efecte financiare produse;-raportul valorea investiţiei/număr beneficiari.

III. Creșterea atractivității: ,,Un oraș MAI ATRACTIV”

Pe lângă factorul economic, un punct important pentru a creşteatractivitatea oraşului, îl constituie factorul cultural şi de agreement pe care le oferă oraşul, astfel încât confortul social al locuitorilor sa fie imbunătăţit. Complementar, acest lucru va creşte atractivitatea turistică a oraşului şi a zonei.

1. Operațiuni de dezvoltare social– economică

Până în prezent oraşul Buziaş a cunoscut o dezvoltare continuă de-a lungul existenţei sale, în ritmuri diferite, în funcţie de situaţia politico – economică a vremurilor. Primăria şi Consiliul Local al oraşului Buziaş îşi propune încontinuare:- extinderea limitei intravilanului localitaţii, deoarece sunt foarte multe solicitari pentru construcţia de locuinţe din fondul cetăţenilor în special, dar şi construcţia de obiective cu alt caracter decât locuinţe (obiective industriale, comerciale -din fondul societaţilor comerciale cu capital privat);- sprijinirea şi înfiinţarea unor zone funcţionale de producţie sau alte activităţi cu valorificarea resurselor locale;- modernizarea străzilor, construcţia de poduri şi podeţe;- realizarea de centură pentru traficul greu;- modernizarea şi redecorarea zonei centrale a oraşului.

2. Obiective de utilitate publică

2.1 Infrastructura locală 2.1.1 Drumuri rutiere

Modernizare si asfaltare drumuri rutiere în lungime de cca. 2,00 km în localitatea de resedinţă Buziaş. Pietruiri de străzi în lungime de cca. 10 km în satele aparţinătoare Bacova şi Silagiu.Centura oraşului- proiect finalizat.

2.1.2. Alei pietonale

Modernizarea aleilor pietonale din centrul oraşului în lungime de cca. 2,00 km şi construirea de alei pietonale pe strazile ce vor fi asfaltate, cca. 2,00km, continuarea modernizării aleilor pietonale pe celelalte străzi cca. 10,00 km.

2.2. Locuri de joacă pentru copii

Se vor amenaja locuri de joacă pentru copii în zonele: Griviţa şi Avram Iancu din localitatea de reşedinţă Buziaş.În satul component Silagiu şi în satul aparţinător Bacova, se va amenaja câte un loc de joacă pentru copii. În satul aparţinător Bacova locul de joacă se va amenaja în parcul satului care o fost recent refăcut şi modernizat.

2.3. Dotări publice 2.3.1 Cultură și sport

Modernizarea şi reabilitarea Casei de Cultură din localitatea de reşedinţă Buziaş şi a Căminelelor Culturale din satul aparţinător Bacova, Silagiu au fost finalizate. Evenimentele culturale se vor desfăşura conform Agendei Manifestărilor Cultural –Sportive aprobată de Consiliul Local.În anul 2006 a fost iniţiat proiectul tehnic pentru modernizarea sălii de Sport Victoria din localitatea de reşedinţă Buziaş, care este încă în desfăşurare.

2.3.2 Zone verzi si agrement

În data de 15.11.2006 s-a finalizat proiectul de amenajare a parcului din satul Bacova, proiect susţinut de Centrul de Asistenţă Rurală în colaboarare cu grupul de iniţiativă Bacova şi Primăria Buziaş. Obiectivele proiectului, care s-au şi realizat sunt:- infrumuseţarea satului aparţinător Bacova;- înlocuirea gardului vechi de peste 20 de ani cu unul nou;- tăierea copacilor uscaţi, curăţarea copacilor sanatoşi şi dezinfectarea prin vopsire cu var;- repararea şi vopsirea băncilor pentru odihnă din parc;- nivelarea (ridicarea) terenului cu pamânt şi plantarea de flori şi gazon în parc. Rezultatul asteptatat este existenţa unui loc de odihnă şi relaxare pentru localnici şi chiar pentru turişti.

2.3.3. Piete, targuri si oboare

În perioada 2007 – 2008 sa modernizat piaţa Mixtă din localitatea de reşedinţă Buziaş.

2.4 Echipamente de gospodărie comunală 2.4.1 Salubrizare

Serviciul de salubrizare este în prezent concesionat unei firme, fiind deci în regim de gestiune delegată. Oraşul dispune de un depozit de deşeuri menajere care nu corespunde prevederilor legislaţiei de mediu, de aceea se va închide în cel mai scurt timp posibil.

2.4.2 Alimentarea cu apa

Reţeaua de alimentare cu apă existentă trebuie echilibrată şi reabilitată pentru a servi toţi consumatorii cu apă. De asemenea pentru perioada prioritară 2006 – 2010 s-au întocmit documentaţiile pentru extinderea reabilitării reţelei de alimentare cu apă pe toate străzile oraşului. În localitatea de reşedinţă Buziaş s-au efectuat schimbări ale conductelor de apa încă din 2005, pe str. Câmpului; în 2006 s-au înlocuit conductele de apă vechi cu unele noi pe străzile: Eminescu, Spitalului, Viorelelor; str. Florilor este în curs de finalizare. Se va efectua înlocuirea coloanei de azbociment cu finalizare în anul 2013 pe o distanţă de 2 km de la Staţia de Repompare pâna pe str. A. Iancu.De asemenea, se vor înlocui în perioada: 2007-2013 conductele de apă pe străzile: A. Iancu, Republicii, Brediceanu, Viilor, Primăverii, Griviţei, 6 Martie, Gării. Pentru satul Silagiu s-a întocmit documentaţia necesară, există proiectde alimentare cu apă, proiect ce va fi iniţiat din 2009 estimându-se a se finaliza pana in 2014.Pentru satul aparţinător Bacova lucrările de alimentare cu apă au fost începute, acestea fiind finalizate cu aproximaţie în vara anului 2013. De asemenea se va reabilita, moderniza Uzina de apă Buziaş, pentru a corespunde în viitor la cererea de apă din partea satului Silagiu şi a satului aparţinător Bacova.Reabilitarea uzinei se va realiza în perioada 2011- 2014.

2.4.3 Sistemul de canalizare

Reţeaua de canalizare menajeră al oraşului este subdimensionată pentru ritmul de creştere al construcţiilor din ultima perioadă. Se pune aceeaşi problemă ca şi la sistemul de alimentare cu apă. În localitatea de reşedinţă Buziaş s-au efectat lucrări de reabilitare, de schimbare a sistemului de canalizare înca din 2005 pe străzile: Câmpului, Unirii şi Florilor; de asemenea în 2006 s-a construit sistem de canalizare nou pe străzile: Șoimilor, 9 Mai, Crucii şi Semenic.În perioada 2011- 2013 se vor reabilita urmatoarele străzi: Griviţei, Soarelui, Brediceanu, Gării, Eroilor, A. Iancu, Marăşeşti.Nu există canal pe străzile: Viilor, Grozăvescu, Eminescu, Primăverii, Spitalui, A.Valicu, Șaguna. Pe aceste străzi in perioada 2011- 2014 se vor construii sisteme de canalizare.

În perioada 2012- 2014 se va construi o Staţie de Epurare nouă, modernă deoarece: - cea veche nu mai face faţă ritmului de creştere a locuinţelor şi a populaţiei din oraşul Buziaş;- se are in vedere legarea la Staţia de epurare nouă a satului component Bacova. Astfel, începând cu anul 2010 sa realizat Studiul de Fezabilitate, proiectul documentaţia necesară, estimându-se finalizarea acestora în 2014.

2.5 Terenuri

În anul 20012 s-a finalizat Planul General de Urbanism şi s-a întocmit P.U.Z.Buziaş, P.U.Z Bacova pentru viitoarele construcţii şi infrastructura lor.

Capitolul VIII: MĂSURI DE PROTECȚIE A MEDIULUI ÎN CADRUL ADMINISTRATIV AL LOCALITĂȚII BUZIAȘ

Prin reabilitarea drumului judeţean DJ 592 Buziaş-Lugoj pe sectorul km 25+000 – 54+200 au fost urmărite ca efecte imediate fluidizarea traficului rutier, mobilitatea crescută şi reducerea timpului de deplasare, cu efecte benefice atât pentru populaţie, cât şi pentru dezvoltarea economică şi a turismului balnear din zonă şi reducerea noxelor, cu impact pozitiv asupra protecţiei mediului.

Primul parc fotovoltaic de mari dimensiuni din vestul ţării a fost inaugurat, la jumătatea lunii august, în urma unei investiţii de 2 mil. euro.

Parcul a fost realizat de compania timişoreană Constructim, care a fost creată în anul 1991 şi care continuă o tradiţie în domeniul construcţiilor mai veche de o jumătate de secol. Cu 3.800 de panouri amplasate la marginea staţiunii , care generează o putere instalată de 1 MW şi care ocupă o suprafaţă de 19.000 de metri pătraţi, acest proiect aşează o nouă bornă în evoluţia companiei. Energia produsă de această centrală va fi vândută, prin intermediul unui furnizor de energie pe piaţa din România, către mari şi mici consumatori.

În fiecare an în staţiunea Buziaş se fac ecologizări prin programul naţional ”Let’s do it Romania”, cele mai vizate locuri fiind parcul, zona hotelelor, zonele din jurul satelor Silagiu şi Bacova.Colectarea deşeurilor se face selectiv conform legii, iar primăvara se organizează zile de colectare a deşeurilor casnice, molozului, ş.a.

Cele mai importante puncte monitorizate sunt parcul şi zăcămintele balneare găsite pe teritoriul Buziaşului. Aceste două sunt permanent investigate cu privire la limitele maxime admisibile a noxelor şi a substanşelor care intră în contact cu acestea.

Bibliografie

www.primariabuzias.ro

V.Ivănescu,A.Martini, O.Loffler – Buziaş nostalgii feroviare, Ed.Pardon, Timişoara, 2005

H.Lovasz – Flora ornamentală a staţiunii Buziaş

www.tion.ro

http://incomemagazine.ro

http://fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=4500&t=Stiri

www.apdrp.ro