Tiparul executat Ia S.C. Tipoalex S.A. Alexandria, 2005

3 -8 septembrie 2005

Text: ARGENTIN ST. PORUMBEANU Tehnoredactare: GABRIEL ARGE~EANU Consilier editorial: LIVIU COM~IA

Culegere text: MIRCEA TRUICA Coperta: GABRIEL ARGE~EANU Foto: arhiva ARGENTIN ST. PORUMBEANU

Cuvant inainte

Ori in ce parte fi-ai intoarce privirile, istoria revine cu invo/burarile §i iluminarile sale spre a ne fi de folos in viitor. Din acest timp imemorabil vine a§ezarea noastra de pe Vedea, cand a inceput numaratoarea veacurilor.

Au trecut 620 de ani de cand cuvantul scris a spulberat pentru totdeauna orice indoiala ca aici au trait stramo§ii, generafie dupa generafie, indurand prigoana ani/or, cantfmdu-§i bucuria sau tristefea in versu/ doinei, durand aspirafia spre inalt in ctitoriile lor, care ne sunt azi pecete na§terii noastre ca nafiune intre nafiunile /umii.

Fiecare strada, fiecare colfi§or din Ro§iorii de Vede intemeiaza o Jegenda, care ad una in sine dimensiunea existentei noastre

' istorice. Fiecare piatra, fiecare fir de iarba din orizontul campiei scriu pe fata pamantului ca'pitole ale acestei istorii.

Astfel, marturisim noi astazi, cei care urmam in destinul patriei indemnurile celor trecufi in etemitatea romaneasca pentru a fi ve§nici.

lon Nutu, Primarul Municipiului Ro§iorii de Vede

Dacia (secolele I - II i.d.Hr.), dupa geograful Ptolemeu

4

Veche localitate, care a razbit prin timp ~i s-a dezvoltat chiar in conditiile pradalnicelor migratii barbare sau a tot atat de pustiitoarele invazii turce~ti, a~ezarea aceasta a constituit un punct nodal, de tranzit intre Lunca Dunarii ~i nesfar~irea Baraganului, cu inaltimile subcarpatice ~i carpatice, ceea ce explica, de altfel, statornicirea locuitorilor ~i sporul treptat, dar sigur, de populatie.

Tn urma cu secole, targul de atunci era o adevarata insula demografica, in jur cu o salba de sate bog ate, in marea de pad uri. De Ia est de Olt pan a Ia Raul Teleormanul, aceasta padure ancestrala avea un nume imprumutat de Ia colectia de migratori turcomani, anume Deliorman, de aici, Telerman ~i. mai tarziu, Teleorman, numele raului care va hotarnici in timpullui Mircea eel Batran, judetul cu acela~i nume. Dincolo de Raul Teleormanul se intindea padurea Vlasia, cu retea intinsa ~i deasa de ape cu malurile populate de romani, peste care s-au suprapus ~i au fost asimilate alte

5

~- documentar in w •· secolul al XIV-Iea

;;· sub forma Ru~i. ·: apoi Ru~i cu ,i" , scurt ~i. in fine, Ru~ii de Vede. < Cea mai veche

,;..,;.· . ! informatie asupra · "K:.!~. . . denumirii scrise o

avem dintr-o , . .; R.,. ,..., traducere din · ·'\·- ,r. o4..•ili • v

£ · , .v.'"! l1mba germana, - '::;,?.,: ._. scriere prilejuita

. ;_~,,~- de calatoria a doi ~- -~~ . - " pelerini, care ~i-

, ,,.J. ·? ·. au lasat cu multa .:_;,,'- -~-~- ~,,\ ' precizie itinerariul

J •' ... pe teritoriul Tarii Detaliu din harta lui F. Jos Ruhedorf Romane~ti.

In an,ul 1385, pelerinii germani Peter von Sparnau ~i Urlich von Tennstadt tree pe Ia Tarnovo, din Bulgaria, in Tara Romaneasca, iar de Ia Ozwista, Zimnicea de azi, ajung Ia Russenart, Ru~ii de Vede, apoi, prin Nuwestadt, Nerx, Langrrow sau Langenau, in ordine Slatina, Arge~. Campulung, ~i .patrund in Ardeal.

Calatori, inainte de toate, manati de alte interese, cei doi pelerini s-au multumit sa co~semneze numai localitatile prin care au trecut, transcriindu-le in limba care gandeau ~i scriau, fara sa tina seama de schimbarile, uneori de continut, ale topicelor romane~ti in transcriptie cu caractere gotice. A~a ne putem explica de ce ,Ru~ii" este tradus in germana prin ,Russenart",

6

adica , locul ru~ilor". Nu este insa exclusa nici eroarea pentru cei doi calatori in a caror memorie, probabil, era inca viu un eveniment din sec. al Xll-lea , istorice~te consemnat cu unele concluzii , eel putin in ceea ce prive~te numele celor ce 1-au provocat.

In secolul al Xll-lea, in drumullor catre sud, spre tinuturile bizantine , ruten11, galitienii vor cobori pe cunoscutul • drum al Oltului ~i pe Raul, Vedea, tinuturile de Ia est pana Ia ru~i. fiind ; .._ ocupate de 1 • . :-}

pecenegi ~i · -.t';'~ 11 c u m a n i i a r • L._ · ace~ti g~litieni t ..... 1 .,,_tt " T

J ,.~-

de Ia Halici vor ~ ... · fi consemnati :-::- ~ ,_ .... de unele iz'- :. voare istorice / europene sub . numele de ru~i. · ceea · ce va determina pe · a m i n t i t i i Harta stolnicului Cantacuzino, 1700 pelerini sa traduca numele a~ezarii Ru~i. prin Russenart, ,locul ru~ilor" . In realitate, toponimicul Ru~i este de origine slavo-bulgara, proven it prin traducere din limba latina. ·

La jumatatea secolului alii-lea i.d.H., geograful Ptolemeu din Alexandria, in tabelul ora~elor dacice, consemna o canaba romana sub numele de ,Pinus", plasata de istorici pe locul ora~ului de azi, denumirea referindu-se Ia coniferul ,pin", de~i geograful gandise Ia padurea din jur, fara sa-i ~tie esenta. care ~tiut este ca nu a crescut nicicand pe aceste meleaguri. Acela~i geograf consemneaza insa ~i localitatea Pirum (peri, arbori fructiferi in limba latina), care trebuie , de fapt, consemnata pe Raul Vedea, afirmatie indreptatita, pe

7

de o parte de frecventa numelui unui numar mare de sate din jurul ora~ulu i ca: Peret, Peri i -Ra io~ i. Perii­Bro~ten i s.a., pe de alta parte, de faptul ca mai tarziu bulgarii vor spune ,chru~i" sau ,hru~i", adica ,peret" sau ,loc cu peri", iar de aici romanescul ,ru~" sau ,,ru~i ", numele controversat al targului, al carui sens s-a pierdut .-------~--------, Tnsa cu timpul.

in vremea domniei lui Mircea eel Batran ( 1386-1418) are loc prima delimitare a tinuturilor din

~~ ~.,.. a_~ cuprinsul Tarii (L .~t~t'~A-~~ Roman_e~ti . <?u ~~~~:;;;~M. a9easta ocaz1e:

aa ~~7~~~~ targul Ru~1 """' r~..:....,.-?tt d e v i n e

~ . ~""ij"'" r e ~ e d i n t a 9M-1~-ittt.:H.~~~ j u d e t u I u i

.. £.C\,. . ~ .. ~ " ~ Teleorm;,ln , un ~6J ~.;iw-tt ~- adevarat act de ~ t. l'ti e«11t- botez istoric al

~·.5/ts. certitud i ne , • ~ 1~ ~- · exista cu mult '!rv ¥-~ •• fy ~,.&t. Tnainte . H', f'~"h.~ lt-3" S. '&r, .?-1J Existent a

·. . _ ora~ului cu mult Pnma mentiUne documentara a • . t

ora§ului Ro§iorii de Vede facuta de ~ n a .1 .. n 8 a

pelerinii germani Peter Sparnau §i mvestlr.u s~le ca Ulrich von Tennstadt, 1385 re~ed1nta se

p o a t e demonstra atat cu documents istorice, cat ~ i cu arguments logico-deductive: formarea ~i dezvoltarea ora~elor constituie un proces istoric de durata, iar investirea targului Ru~ i cu cal itatea de re~edinta judeteana Tn cumpana secolelor al XIV-Iea ~i al XV-Iea este o dovada Tn plus ca el trebuie sa fi existat ca ora~ cu eel putin un secol Tnaintea evenimentului , dezvoltandu­se treptat ~i impunandu-se a~ezarilor din jur, ca centru administrativ recunoscut ~i oficializat de catre domnitor.

Durata istorica ~ i pozitia geografica a targului Tndreptatesc desemnarea de catre Mircea eel Batran

8

drept re~edinta de plai , Tntrucat cetatea Turnului era Tnglobata Tn judetul Olt, ora~ul Zimnicea, de~i exista ~i era cunoscut, era Ia marginea plaiului ~i a tarii, Tn imediata ~i periculoasa vecinatate a turcilor, iar alt ora~ Tn afara targului Ru~i nu mai exista.

A~ezare cu adanci radacini Tn istorie, deci cunoscute ~i Tn regiunile din jur, cu drumuri de legatura ~tiute prin repetata folosinta, geografic plasata Tn centrul tinutului Teleorman, relativ ferit de perdeaua padurilor din jurul sau, ora~ul Tndeplinea aproape toate conditiile unei bune re~edinte judetene. Era centru agricol, me~te~uga-resc, de schimburi economics pentru I o c u i t o r i i ..------,-"'T"'-------------, plaiului sau cu alte centre, c h i a r ~ i d i n 1..171"'""L

Transilvania, loc de pop as ~i punt ·3 de legatura Tntre campie, deal ~i munte, putea deveni, deci, ~i centru administrativ, m i I i t a r,

~~~e~i~~~;:n~: l~l01t~l'\ ora~ului este ... ~· ...... ~ ~ ,...,,, .. : ~~ ... ,.u ~~·~ .. :!' aatltefsetla, ta~,· ~~en t·~ .~ •• ~ ..... ... ~ ........ ,-;;;, :· .. . .. . ... ,.,.

'f ·~!~.;.. .... ... ¥_ .... · ·.f4 .. .., .... ,. ... ........ """"' ::: documente ! -. ..... -.... _. e;, •• ,_,.,. •.•. - <.. ~ -- ,. , ... ~ ., .... straine, uneori : _ : &""-$'x c , .. ""' ... ... ~·-- <~ precis, sau mai • • c't"' ~ ....... r-.... . • ·- ~· : put,in precis, {JIP'! · ~ .• :. ... ~ ...... . ..... t4 ... , • • - - ' ·

4 • ., ' plasata pe :~ ~,:·. :. , . ~ ~. * , ....... . ,.~ . , ,~~

hartile ..,. • T n t o c m i t e Foaie de ti lu a Evangheliarului lui d i n c o I o d e Radu GramiHicul granitele tarii, alteori trecut cu nume diferite de topicul cunoscut.

$i Tn r-un caz ~i Tn altul, prin Tnlaturarea atenta a er rilor topi o-geo rafice, rezulta, paral el cu co .!inuitatea existentei ra~ului, o tot mai frecventa

9

inserare a lui in diferite documente autohtone sau straine, pe masura ce ne apropiem de epoca moderna a istoriei, semn al sporirii insemnatatii acestui ora~ in viata Tarii Romane~ti.

Existenta lui pe hartile sec. XVI ~ i urmatoarele

Centrul cu statuia lui M. Manciulescu

arata ca era o localitate veche ~i cunoscuta chiar de · straini, autori de harti.

~

Judecatoria, Baile comunale, Uzina electrica

La 1507 (Roma), in harta lui Nicolaus Germanus, ,Tabula moderna", se vede o localitate Ia nord de Dunare, scrisa Prosscare ~i care, dupa a~ezarea geografica, este sigur Ru~ii de Vede.

10

La 1570, harta lui A. Ortelius, ,Theatrum Orbie Terranum Antverpiae", se vede Ris Ia nord de Dunare, in dreptullocalitatii Nicopole ~i aceasta nu poate fi decat Ru~ii de Vede, rau a~ezat in ceea ce prive~te apro­pierea de Dunare.

Hotel Belitoreanu

Pe harta lui lacobe Castaldo din 1854, in coltul dintre varsarea Oltului in Dunare se vede localitatea Ris, intre Zelatina (Siatina) ~i Arcina. Mai clar se vede aceasta in harta din 1594 a lui Gerhard Mercator, ,Atlas

Strada Mara~e~ti, vedere generala

Minor Valahia", 1607, care nu poate fi decat Ru~ii de Vede, gre$it a$ezat $i cu gratia veche Ru$.

II

in volumul ,lstoricul cartografiei", Ia 1630, pe harta nr. 4 apare localitatea Riche Ia nord de Dunare , Ia est de Olt, care nu poate fi de cat Ru~ii de Vede.

Pe harta din 1630 a lui Petrus Kaerius, ,Vetus descriptic Daciarum nee non Moesiarum", se vad localitatue Ia est de Olt, Pinum-Arcina. Pe malul drept al lui Uros, tl uviu , se afla Pinum, adica Ru~ii de Vede.

in mai toate hartile din sec. XVI, avea forma

Calea Oltului

, Ru~i" cu o grafie nesigura, ceea ce dovede~te ca se uitase chiar de atunci (sec. XVI) etimologia ~i originea bulgara Chrus-Hrus-Peri-Pirum, ~i se tindea sa i se dea

Str. Mara§e§ti

dupa etimologia populara ~i fonetica o alta origine Tn legatura cu ru~ii. In afara de aceasta, cei care facusera ha~ile nu ~tiau sigur limba roman a.

12

Pe harta stolnicului Cantacuzino, din 1700, targul Ru~ii de Vede este notat ,Ru~i". Pe harta lui F. Jos

Prim aria

Ruhedorf, targul Ru~ii de Vede este notat ,Rufs Vede", aceasta Ia anul1788. La 1781, pe harta anexata lucrarii , lstoria Daciei Transalpine" a lui Franz Joseph Sulzer, targul este notat cu numele ,Ruschy den Vedea". Pe

Piata de alimente, 1948

harta austriaca din 1785, referitoare Ia lupta de Ia Or~ova, targul Ru~ii de Vede este notat ,Rush", iar pe harta austriaca din 1790 a locotenentului Specht este notat ,Ruschvede" ~i lista ar putea continua.

in secolele XV-XVI , a~ezarea cunoa~te o dezvoltare economica salida fa~a de multe alte localita~i

13

ale Campiei Muntene. Locuitorii din Ru~ii de Vede erau agricultori, negustori, dar ~i meseria~i priceputi. Tn 1503, Ru~ii de Vede apar in documente ca avand relatii de comert cu Bra~ovul. Relatiile continua ~i in 1542, 1'543, 1546, ~i vor continua inca multe secole. Viata social-

Piata ora~ului

economica se desfa~oara in jurul manastirii Ru~ii de Vede, pe care documentele de arhiva, cat ~i mai toate hartile medievale o evidentiaza. Ea a fast construita de calugari sarbi izgoniti de Ia sud de Dunare de expansiunea otomana. Putinii calugari care scapasera

Beraria G. Giuvelka

cu fuga Ia nord de Dunare, infiinteaza manastirile de Ia Ghighiu, Clavacioc, Clocaciov, Ru~ii de Vede, Baldovine~ti ~i altele.

14

l

.1

'

Manastirea de Ia Ru~ii de Vede a fast intarita cu ziduri puternice de aparare de catre Mircea eel Batran . Manastirea ~i fortareata erau necesare pentru apararea vechii a~ezari, care se afla pe o cale importanta de comunicatie ce lega Balcanii de Targovi~te ~i

Centrul ora§ului

Transilvania. De asemenea, fortareata manastirii facea un sistem de aparare cu Cetatea T~rris, in conceptia strategica a domnului Mircea eel Batran. Aceea~i conceptie strategica a stat ~i Ia baza infruntarii sultanului Mahomed al 11-lea, in 1462, de catre domnul

Gara Ro~iorii de Vede, 1902

15

Tarii Romane~ti, Vlad Tepe~. $i in vremea lui Mihai Viteazul manastirea i~i

pastreaza rolul ~i importanta militara. Fortareata manastirii constituia pivotul de aparare a liniei Dunarii

Str. Mara~e~ti

intre raurile Olt ~i Teleorman. De aici, marele voievod Mihai lovea pe turci, prin incursiuni facute pana in

Palatul Albina, Liceul

trecatorile Balcanilor. in vara anului 1599, Mihai Viteazul a tinut

,sobor militar" Ia manastire ~i a luat ,juramantul oastei de tara". Cu acest prilej, a recompensat 50 dintre o~tenii

16

~ai, printre care se afla ~i capitanul Mihail Ro~u caruia 1-a d~t ,60~ ~tanjeni pe malul Vedei sa-~i faca casa, ~i o mo~1e num1ta a Rusului".

P~. Ia 178~. Franz Joseph Sulzer, istoric ~i geograf m1htar austnac, face o calatorie de stu diu militar

~coala de meserii, 1914

~i ridicari topografice ~i prin judetul Teleorman. El

~coala primara de fete nr. 1

mentioneaza pe harta anexa a lucrarii sale a~ezarea ,Rusch den Vede", cu semnul manastirii aidoma ca al Manastirii Brancoveni de pe Olt. Harta este

17

-----------------------------~-------------------------

semnificativa pentru istoria manastirii. _ . . Fortareata manastirii a fost martora a zavere1IU1

Tudor Vladimirescu din 1821. in chiliile ei au gasit ada post un grup de panduri condu~i ~e . slugerul Dimitrache Borascu , trimi~i de Tudor Vlad1m1rescu cu

ordinul de a apara targul Ru~ii de Vede, ~e.~edin~a judetului Teleorman, de unde cei doi ispra-:niCI, Ma_nn Butculescu ~i Sandu Greceanu, fug1sera de fnca

Str. Rahova

turcilor, dar ~i a pandurilor. in 11 aprilie 18~1. ::zi d: Pa~ti", pandurii ~i populatia ora~ului au trebUit sa faca fata unei incursiuni turce~ti.

· lmportante evenimente au avut loc ~i in timpul

18

Revolu1iei de Ia 1848, targul Ru~ ii de Vede fiind printre cele mai importante centre revolu1ionare.Adoua zi dupa evenimentele de Ia lslaz, in pia1a ora~ului Ru~ii de Vede popula1ia a luat parte Ia .,impu~carea" Regulamentului Organic ~i arderea .. Arhondologiei". Este bine cunoscut aportul familiei serdarului Petrache Constantinescu ~i. mai ales, activitatea fiului eel mic, ·lorgu Constantinescu, care, printr - un discurs inflacarat, prezinta popula1iei o .. proclamaw. care reaprinde flacara revolut iei in iulie 1848 ..

Proclamatia citita de lorgu Constantinescu este lamuritoare in ceea ce prive~te ideile ~; legaturile familiei serdarului cu revolutionarii din B ucu r~~ti. C .A . Rosetti apreciaza proclamapa ~i recomanda administratorului ,__.,... judetului, Ghita cant a c u z; n 0 , sa Biserica Sf. imparati (Serdareasa) .. mangai pe acest tanar, sa-l incurajezi ~i sa nu uiti ca e~ti administrator al revolutiei". El considera ca ceea ce a fa cut tanarullorgu este un fapt de ina It patriotism.

$i dupa reprimarea revolutiei de catre o~tile otomane ~i ruse~ti, Ia numai cinci zile dupa .. macelul din Dealul Spirii", Ia 18 septembrie, Ia Ru~ i i de Vede izbucne~te o .. turburare prea infocata", grupuri de revolutionari ridicandu-se Ia lupta, antrenand multi .. ora~eni ~i birnici", care manifestau ~i strigau: .,Constitutia, Constitutia sa traiasca sub ocrotirea domnului ' ghineral M'agheru, iar Regulamentul sa putrezeasca unde s-a ingropat". Noua .. rebelie" a aratat ca ru~enii dovedesc darzenie in convingerile lor, ca

19

revolutia ~i prevederile din ,Proclama\ia de Ia lslaz" au lnsufle\it popula\ia saraca a ora~ului, dar ~i micii comercian\i. me~te~ugari ~i \arani. Cu sprijinul armatei otomane ~i ruse~ti, de ocupa\ie, Caimacamia aresteaza, judeca ~i condamna revolu\ionarii.

· Oarzenie In convingeri vor avea In continuare ro~iorenii. Ei se vor manifesta In for\a ~i cu ocazia luptei

Unirea din 1859. Erau mandri caIn Divanul Ad­hoc se aflau ~i reprezentan\i ai ora·~ului, printre care ~i Preda Cernat. Oupa lnfaptuirea Unirii, dezvoltarea economica ~i sociala a ora~ului se amplifica.

lzbucnirea Razboiului din 1877-1878 gase~te societatea ro~ioreana gata pregatita pentru a sprijini efortul de razboi, a tat cu ofrande ~i contribu\ii economice, cat ~i

F=C=....:=:::::z~ii~.£!!~~JJ~ cu osta~i care sa Monumentuleroilorro§ioreni lupte pe front.

L---_;....!.-----------' R o ~ i oren i i d au dovada de mult eroism pe campul de lupta, dar ~i de comportam-ent cu adevarat ,romanesc" fa\a de prizonierii turci ce tranziteaza prin ora~. unii dintre ei bolnavi , care sunt opri\i pentru lnsanato~ire In chiliile manastirii-fortareata din ora~.

Sfar~itul sec. al XIX-Iea gase~te targul de pe V edea lntr-un proces de rapida dezvoltare economica. · Burghezia In plina ascensiune lncepe sa se organizeze

~i astfel, In 1893, se creaza Societatea ,Unirea", ce , mai tarziu, va fi banca, utila negustorilor ~ i meseria~ilor. Tot acum apare ~i prima mare construc\ie impunatoare a ora~ului: Palatul Albin::!.

Via\a economica este dominata de ateliere de

20

· cismarie, tabacarie, cateva mori ~i o presa de ulei. Comer\ul se baza, In primul rand,_ pe produsele manufacturiere, dar se facea comert Ia scara mare cu cereale. ~a 2 ianu~rie !887, Ro~iorii,de Vede devine ~i nod _fe~ov1~r, od~ta cu .mc:ugurarea caii ferate Coste~ti­Ro~lon ~~. ma1 apo1, 1n 12 septembrie 1887 a tronsonului Ro~iori-Turnu Magurele. Tn anii urmatori' se da in exploatare ~i tronsonul Ro~iori-Aiexandria 1~ 2 de_cembrie _1895, ~i Alexandria-Zimnicea, Ia 1 iulie 1901 . Pn~ desch1derea acestor tronsoane, Ro~iorii de Vede se mstaleaza definitiv in fruntea localitiHilor ce fac un intens comer\ cu _ce~eale .. Firmele 'Ficus Segal, Manolache Andr~1ad1s on Nicolache ~i lone! Anastasescu sunt b1ne cunoscute ~i apreciate in acest comer\.

. Bur~hezia ro~ioreana se lmboga\e:;;te tot mai mult :;>1 once preocupare de ordin cultural este dispre\uita der-----------~ aceasta. · Lucrul acesta II constata cu multa amaraciune :;;i Petre lspirescu, in 1881, cand viziteaza ora:;;ul Ro:;;iorii de Vede, In care fiica sa, Elena Mili\ia P. Popovici era institutoare Ia $coala de fete. ,Eram setos, zice el, sa cunosc mai de aproape pe ace:;;ti ora:;;eni renumi\i in vechime, ora:;;ul :;;i pe romanii aia grozavi, care au facut atatea izbanzi odinioara, lmpreuna cu verzi:;;orii. Ca sa vezi fruntea ora~enilor trebuie sa '----=----.!. _____ ..:..:::..::..:.::.:==_j mergi Ia Cazi~o. Acolo se aduna ~i bun :;;i rau, caci aici este lo?~l de mtroducere a tot ce este mai spala\el In ora~. A1c1 se ~orbe:;;te despre politica, despre interese, de~pr_e afacen. Se joaca ~i iar se joaca car\i, boala care chmUie:;;te pe to\i".

21

Dupa o perioada de lini:?te :?i prosperitate economica a ora:?ului, viata locuitorilor este afectata violent, in noiembrie 1916, cand armatele germane ocupa localitatea :?i impun un regim sever, care aduce ,multa jale :?i disperare in randul populatiei". La Ro:?iorii de Vede, are lac vestita .. :?arja a capitanului Corlatescu", pilda de inalt patriotism. Pentru opozitia facuta intrarii trupelor germane in ora:?, ro:?iorenii sunt obligati sa plateasca 500.000 lei aur, refuzul ar fi insemnat bombardarea :?i incendierea ora:?ului.

Razboiul din 1916-1918 a fast una din cele ·mai grele incercari Ia care a fast supusa populatia romaneasca, dar el ne-a adus implinirea visului de veacuri: ,Unirea cea Mare", adica Romania Mare.

Realizarea statului national unitar roman :?i modernizarea legislatiei au influentat pozitiv dezvoltarea economica a tarii :?i, implicit, a ora:?ului Ro:?iorii de Vede. Tn 1933, in Ro:?iorii de Vede ~xistau 2 ateliere de tesatorie ce realizau covoare nat1onale, 9 darace mec~mice de lana, 67 cazane de tuica, o fabrica de lichioruri, ,Doina", a lui Victor Dogeanu, 5 fabrici de branzeturi: a lui Hariton Ocneanovici, Haralambie Boboliescu, a lui Grigore Mavrodineanu, a lui George Cosma :?i a lui Gheorghe Geamba:?u; 3 tabacarii cu

Muzeul de istorie

tehnologie :?i preparatie moderne, Anton Barbell, $tefan Laio:? :?i Traian Petrof. Darin ora:? existau :?i intreprinderi ·mari, cu multi salariati, ce se dezvoltau · impetuos:

Tesatori~ Teleorman (Dumitru Sfintescu :?i Minica Constantmescu Cociu), morile mecanice moderne apartinand lui Coltatu (lonel :?i Gogu), moara Vedea (lonel Constantinescu), moara Mimi ($tefan Georg~es~cu) :?i moara L~mina (Traian Constantinescu :?i D. Tanasescu), fabnca de ulei vegetal ($tefan Georgescu).

Ora:?ul, in plina dezvoltare economica avea 5 banci: Banca Steaua, Banca de Credit Marunt, Banca

Fina~ciara ~amana, Banca Carpati :?i Banca de Credit Romanesc. In ora:? existau 7 depozite mari de marfuri alimentare :?i tehnice :?i un numar impresionant de mari :?i mici meseria:?i. De asemenea, Ro:?iorii de Vede avea un numar mare de profesioni:?ti in mai toate domeniile, de Ia avocati :?i ingineri, Ia preoti teologi.

AI doilea razboi mondial a ad us un :?ir intr g de s~~erinte :?i mari_ pierderi ro:?iorenilor. La aeroportul m1lltar al ora:?UIUI a avut lac cea mai spectaculoasa capturare a unui deta:?ament german, petrecuta in noaptea de 24 august 1944 :?i savar:?ita de armata romana cu contributia ro:?iorenilor.

Martorul atator evenimente importante din zbuciumata istorie a poporului roman, de Ia inceputurile sal~ ~i pana in prezent, cronica ora:?ului, risipita in pagm1le documentelor :?i cartilor, vorbe:?te despre o civilizatie inaintata a locuitorilor acestor meleaguri. Documentele graiesc limpede despre o insemnata activitate culturala . Aici, :?i in imprejurimi, sunt semnalati de documente primii ,scriitori" teleormaneni: dieci,

23

gramatici ~i logofeti. care stapaneau foarte bine limba cancelariei domne~ti, slavona, de vreme ce-~i puneau semnatura pe documentele oficiale ale Tarii Romane~tL Cei mai cunoscuti sunt: Dragomir Gramatic ~i Stanlogofat din Scheostri , Dragomir ~i Cadre~ din

Balaci , Detcu din Zambre~ti, Albul, Stanciu ~i Dragomir din Miro~i ~i. nu Tn ultimul rand, Radu Gramaticul din

Manice~ti ~i multi altii. FapttJI ca ace~ti ,scriitori" sunt numero~i Tn

24

zo~a. demonstreaza ca scrisul ~i cititul nu reprezenta o rarrtate pentru locuitorii acelor vremuri locuitori care si~teau n~voi~ scrisului ~i socotitul~i. atat pentru ev1denta marfurrlor-cu care faceau comert, cat ~i pentru corespondenta lorcu alti negustori din alte localitati.

De~;')re existenta primei ~coli din targ, vorbe~te un document din 14 martie 1780, care confirma ca Ia Ru~ii de Vede exista un dascal platit din bugetul statului 9u 5 taleri pe luna. Exista deci o ~coala domneasca. lntarind acest document, ~i de fapt confirmand continuitatea ~colii Tn targ, Ia 21 martie 1793, Tntr-un alt document, dascalul Nedelcu se angajeaza sa Tnvete copiii ,carte rumaneasca". Plata Dascalui este aceea~i cu ~ea pr~~azuta Tn b_ugetul din anul 1780, 5 taleri pe luna, ,ad1ca 60 talerr pe anu", ceea ce denota ca dascalul era platit pe Tntregul an, deci ~i pe lunile de vacanta. Ca ~coala dascalului Nedelcu are continuitate ne doved~~te hriso~ul domnitorului lon Gheorgh~ Caragea d1~ Jec:mbrre 18~17. Din acest moment, targul · are o ~coala noua, tot romaneasca, tot domneasca dar mai bine organizata ~i cu dascal platit cu 250 de tale~i pe an.

La Ru~ii de Vede se Tnfiinteaza prima ~coala publica Ia 11 decembrie 1833, primul profesor fiind transilvaneanul Alecsie Popovici. $ c o a I a functioneaza cu bun~ rezultate pana Tn toamna anului 1848, cand se Tnchid toate ~colile. Reluarea cursurilor ~colare are lac Tn 1849, iar Tn 1859 sunt mentionate ca functionand doua ~coli publice, una de fete ~i una de .__ ___________ _j

baieti. care Tn 1894 beneficia fiecare de un local propriu.

25

in 1893 se infiinteaza $coala primara nr. 2 pentru baie\i, pentru car~ se v_a C?n~tr~i local propriu in 1900, dar !?i o !?Coala pnmara m1x~a . __ 1n 1891 , cu loca~ propriu in 1914. Dupa 1900, i~ ~o~1orn_d: Vede a pare!?~ 0 !?Coala inferioara de mesern m~m\ata 1n 1905.' !?CO~Ia ce va avea loca~propri u i n 1912. In 1919, 1_0 n~1embne , datori ta generozita\ii fra\ilor !.~nel ~~ . N1cola~h~ Anastasescu , care au facut dona\11 1n ban1 $1 au ?fe_nt $1 un teren !?i chiar au construit prima cladire , s-a mfiln\at Uceul Anastasescu. Destul de repede , in 1923, se

Primaria, azi

i nfiinteaza Gimnaziul comercial de baie\i , ca !?Coala elementara de comer\. .

. . in 1931 in ora!?ul Ro!?iorii de Vede func\IOna~ doua gradini\e . ~u un numar ~otal de ~2 ~opii, doua $COli primare de baie\i cu ~80 e:evl: 2 _!?coli pnmare _de fete c~ 447 eleve, o $COla pnmara m1xta cu 209 ei.~VI, o $Coal~ de ucenici cu 130 elevi, o !?Coala de mesern cu ~8 ele~l , 0 !?coala profesionala cu 181 elevi, un g1mnaz1u comercial cu 7 4 elevi !?i Liceul Anastasescu cu 286

elevi. Un loc de seama in via\a ora$ului 1-a avut

biserica . Numeroase sunt actele !?i documentele c~ pun in lumina existenta !?i rolul bisericii in com~mt~t~a ro!?ioreana din timpurile vechi. L~ inc~put, b1senc1~e erau din lemn, dar cu timpul au fost mlocUit~ cu altele d1n caram ida . Biserica Manastiri i Ru$11 de Vede (Serdareasa de mai tarziu) , Biserica Manastirii Tigania-

26

Dragane!?ti !?i Biserica Sfintii Apostoli , Biserica Sfantu l Nicolae sunt primele mention ate documentar.

La sfar!?itul secolului al XIX-Iea, in ora$ erau 6 biserici, cu 27 de preo\i !?i 17 diaconi. Astazi , in ora$ func\ioneaza 8 biserici parohiale: Biserica Sf. Teodor­Tiron, Biserica Sf. imparati (Serdareas2\ Biserica Sf. loan Botezatorul , Biserica Sf. Cuvioasa Paraschiva Biserica Sf. Adormire, Biserica Sf. llie, Biserica Sf: Spiridon (Sf. Apos.toli) !?i Biserica Sfanta Cruce. in ora$ functioneaza !?i Protoieria zonei reinfiintata, dupa 23 de ani, Ia 1 mai 1991 , de parintele protoiereu !lie M. Vi!?an.

Mi!?carea literara, Ia RO$iOrii de Vede, are vechi tradi\ii. Aici s-au ridicat multi dintre marii scri itori ai literaturii noastre nationale. Ne referim Ia Petre Belu Alexandru Deparateanu, Gala Galaction Zahari ~ Stancu !?i Marin Preda. in Ro!?iorii de Vede, ~-a scris in toate timpurile !?i s-a scris bine. lndiferent de culoarea politica, culoarea scrisului a fost una de calitate. Dupa 1894, in ora$ au aparut multe publicatii p"'riodice, care au grupat in jurul lor tineri talentati. Nu notam acum decat una singura, "DRUM", care a lansat scriitori talentati precum George Constant, Nicolae Stanescu Udrea, Petre Franculescu $i, nu in ultimul rand , Alexandru Popescu Tair. La Ro!?iorii de Vede au inceput sa scrie !?i Titi George Campeanu, Florin Miu, Teodor Rapan, Ia care adaugam numele lui Nicolas Lupu, Paul Amet, Stan V. Cristea, lulian Bitoleanu, lulian Chivu, Domnita Neaga, Cornel Basarabescu , Romulus Salagean, Gheorghe Stroe, Constantin Ciubotar·u !?i de curand plecatul dintre noi Florin Troscot.

Sarbatorirea acum, in 2005, a celor 620 de ani de atestare documentara a ora!?ului Ro!?iorii de Vede, dar care arheologic este facuta inainte de Hristos, se face sub semnul unei neintrerupte continuitati. Zbuciumul istoriei a schimbat mereu fata locuri lor !?i 'a destinelor oamenilor de aici, dar permanent a ramas increderea netarmurita in viitor.

Credem in viitorul frumos al ora!?ului , pentru ca oamenii de aici sunt vrednici, respecta tradi\iile, pretuiesc elevatia spiritului , iubesc cultura !?i sunt gata oricand sa faca tot ce le sta in putinta pentru prosperitatea urbei lor de pe Vedea. ·

Septembrie 2005

27