UNIVERSITATEA din BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI

ADMINISTRAREA AFACERILOR

REFERAT

Poluarea cu cianuri. Studiu de caz: Roșia Montană

Disciplina: Politici de mediu pentru dezvoltare durabilă

Titular curs:

Prof.univ.dr. Constantin GHIGA Student(ţi):

BUCUREŞTI

2015

Cuprins

CAPITOLUL 1- POLUAREA CU CIANURI-ASPECTE GENERALE

1.1. SCURT ISTORIC1.2. CE SUNT CIANURILE?1.3. STAREA SOLURILOR IN ROMANIA1.4. POLUARE CU CIANURI-CONSECINTE

CAPITOLUL 2- CAZUL ROSIA MONTANA

2.1. CE ESTE PROIECTUL ROSIA MONTANA?

2.2. ASPECTE POZITIVE/NEGATIVE ALE EXPLOATARII MINEREURILOR DIN REGIUNEA ROSIA MONTANA

2.3. ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION

2.4. IMPACTUL ROSIA MONTANA ASUPRA OPINIEI PUBLICE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Subiectul Roșia Montană este un subiect de interes internațional, nu numai național,

pentru că în multe state a apărut această amplă dezbatere publică despre exploatarea minieră cu

cianuri și implicațiile reieșite din acest demers. În acest context, este și un subiect de interes

național, care a generat implicare foarte mare a mass- media, mize politice foarte mari, a antrenat

polarizarea clasei politice în pro și contra, este un subiect foarte cunoscut cetățenilor, societatea

civilă fiind de asemenea polarizată în ceea ce privește subiectul, au apărut suspiciuni de luare de

mită în ceea ce-i privește pe cetățenii care apăreau în spoturi publicitare pentru promovarea

exploatării și nu în ultimul rând, adoptarea legii ar putea genera efecte pe termen lung .

Trebuie adăugat că cetățenii, indivizii, se supun mai rapid atunci când sunt constrânși, fac

din supunerea lor un comportament politic, în vreme de democrația se consolidează greu.

În aceeași măsură, reducerea Constituției la un simplu decor legal irelevant este un risc pe

care societatea românească nu îl poate ignora. A fost Constituția României, în anii de după 1990,

reperul în funcție de care s-a organizat libertatea civică și s-a structurat jocul politic? 1

Se pare că reperul nu a fost Constituția în cazul românesc, iar acesta ar putea fi

unul dintre motivele pentru care societatea poate fi descrisă că fiind anomică: cetățenii au înțeles

libertatea greșit, s-au văzut scăpați din jugul comunismului și nu au înțeles că libertatea, care este

o valoare umană fundamentală, pentru care merită să luptăm până la capăt, trebuie apărată și

trebuie mai presus de orice înțeleasă. Cetățenii trebuie să își cunoască drepturile și desigur

obligațiile, pentru a le putea exercita. Dar cum, de cele mai multe ori, în lupta pentru pace

suferim de malnutriție, obiectivul înțelegerii drepturilor și a prevederilor constituționale trebuie

să rămână prioritar, pentru că doar democrația, statul de drept, asigură “cadrul necesar pentru ca

nimeni să nu fie lezat în convigerile sale intime sau să nu fie nevoit să adere, în ciuda voinṭei lui,

la adevărul celuilalt”2.

1 Ioan STANOMIR, În jurul constituţiei. Practică politică şi ahitectură legală, ed. Universităţii, Bucureşti, 2006, p. 75.2 Radu CARP, Religie,politică şi statul de drept. Secvenṭele unei acomodări, ed.Humanitas, Bucureşti, 2013, p.10.

2.3. Rosia Montana Gold Corporation

Cine este această companie? (poziție oficială)

Roșia Montană Gold Corporation este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul

Alba, în care “acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Roșia Montană S.A. - cu 19.31 %

și Gabriel Resources – cu 80.69%.”3. Roșia Montană Gold Corporation urmărește dezvoltarea

uneia dintre cele mai moderne mine din România, la Roşia Montană, aducând beneficii

importante economiei româneşti. Ca proiect ce acționează în vederea constituirii unei mine

“model”, acesta “va stabili un nou standard pentru mineritul aurifer responsabil, atât la nivelul

Uniunii Europene, cât şi la nivel mondial”4. Raportat la comunitatea în care se desfăşoară,

proiectul va avea un impact economic semnificativ, pentru că va crea locuri de muncă, directe şi

indirecte, va deschide noi oportunităţi de afaceri şi va aduce contribuţii importante la bugetele

locale şi de stat. Proiectul va aduce aproximativ 5.3 miliarde de dolari în economia României

dintre care 2.3 miliarde de dolari - beneficii directe ale statului român. Pe lângă aceste beneficii

financiare directe, proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada

etapei de construcţie a minei, 880 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.600 de

locuri de muncă în total (directe și indirecte) pe perioada operării.

Raporturile tehnice publicate de RMGC din 2002 până în prezent însumează peste 4500 de

pagini. Echipa de cercetare a ales ca exemplu un raport din 27 martie 2012, care prezintă

principalele scopuri ale RMGC:

în momentul începerii acestui proiect de la Roşia Montană, România devine principalul

producător de aur din Europa;

proiectul va crea un număr de câteva mii de locuri de muncă, media pe perioada operării

fiind de 3.600;

exista deja poluare istorică în zona respectivă, iar proiectul este gândit pentru a repara

aceste probleme și pentru a lăsa mediul curat;

proiectul include garanţii de mediu;

3 http://www.rmgc.ro consultat la 24.03.2014, 23:324 http://www.rmgc.ro consultat la 24.03.2014, 23:48

referitor la redevenţă, noul Acord şi noua lege prevăd o creştere a redevenţei la 6%;

la Roşia Montană s-a făcut cel mai complex studiu geologic din istoria României, fiind

realizate peste 1200 de foraje.

Cine este această companie? (perspectivă prezentată în Campaniile “Salvați Roșia

Montană”)

Compania Roșia Montană Gold Corporation este “o companie minieră canadiană de

mică dimensiune, limitată financiar și neexperimentată, care intenționează să strămute localnicii

din Roșia Montană pentru a realiza cea mai mare mină de aur de suprafață din Europa” 5. Încă de

la început, acest proiect a fost asaltat de scandaluri, probleme operaționale și opoziție vehementă

pe plan local, național și internațional.

Conform studiului de fezabilitate realizat de Washington Group Internațional în 2005-

2006 şi asumat de Roșia Montană Gold Corporation vor fi create în total de 634 de locuri de

muncă în perioada de exploatare aceste locuri de muncă nefăcând referire însă “nu doar la cele

directe, legate de mină şi uzină, ci şi la cele indirecte, din administrație, contabilitate, IT,

aprovizionare, resurse umane, relații publice, juridic, patrimoniu etc.”6 Şi în cel mai optimist

scenariu, numai o parte din cei 1,600 de șomeri din zona Roșiei își vor găsi un loc de muncă.

Aceste obiective ce nu sunt însoțite de explicarea fără echivoc a implementării lor, au fost

urmate de înființarea unui grup independent de monitorizare a situației patrimoniului cultural de

la Roșia Montană. Deși aparent, crearea unui grup independent de monitorizare pare a fi o

inițiativă ce nu are legătură cu RMGC, declarațiile anterioare înființării acestui Grup ale

conducătorului sau atestă finanțarea venită din partea RMGC pentru propaganda acestui grup:

Arheologul Alexandru Vulpe declara în Aula Academiei că Roșia Montană este un complex

arheologic de valoare europeană, ce trebuie salvat. Ulterior, a recomandat RMGC să "continue

cercetările în anumite zone, în etapele desfășurării proiectului industrial, prin intermediul

Protocolului pentru Descoperiri Întâmplătoare".

5 http://www.rosiamontana.org/ro/pe-scurt-despre-proiectul-minier consultat la 24.03.2014, 23:48

6 http://www.rosiamontana.org/ro/pe-scurt-despre-proiectul-minier consultat la 24.03.2014, 23:52

Cităm câteva aspecte din Raportul Grupului Individual: “s-a constatat, în primul rând, că

situația la fața locului a elementelor ce compun patrimoniul cultural este cu totul alta decât cea

care s-a coagulat, ca impresie difuză, cu ajutorul mass media, a opiniilor informale și, mai ales,

datorită intervenției puternice a câtorva ONG-uri cu reputație în domeniu, sau care și-au construit

o reputație pe parcurs. 7

Statul român este pasibil de a plăti daune de implementare către Gabriel Resources având

în vedere faptul că Legea Minelor nu a fost adoptată, iar proiectul nu pare a putea fi demarat

curând. Publicația canadiană The Globe and Mail dezvăluie că Gabriel Resources va intenta

proces României chiar în jumătatea a doua a acestui an, la Centrul Internaţional pentru

Soluţionarea Disputelor de Investiţii.8

2.4. Impactul Rosia Montana asupra opiniei publice

„Mijloacele de comunicare nu relatează pur și simplu într-o manieră neutra și imparțială

ceea ce se petrece în arena politică din jurul lor, ci prezintă evenimentele politice prin judecăți de

valoare, subiectivism și părtinire” 9.

Pozițiile formatorilor de opinie au fost întotdeauna factori importanți de schimbare a

opiniilor celor din jur, pentru că apare așa-numitul „argument al autorității”, cei din jur au

încredere în formatorii de opinie și în ideile lor. De cele mai multe ori, pozițiilor formatorilor de

opinie li se adaugă și influența mass-media și este bine știut că „există dovezi ca setarea agendei

de către mass-media poate afecta comportamente ” 10.

7 Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană – Patrimoniul cultural din Roşia Montană – stare de fapt şi perspective reale, documente consultate la : http://patrimoniurosiamontana.ro/

8 The Globe and Mail, 30 aprilie 2014, http://www.theglobeandmail.com/report-on-business/gabriel-may-seek-billions-in-arbitration-over-stalled-romanian-mine/article18341095/

9 Brian MC NAIR, Politica în era mediatizării în Introducere în comunicarea politică, Polirom, Iași, 2007, pp. 29-

30.10 David WEAVER, Maxwell MCCOMBS, and Donald L. SHAW, “Agenda-Setting Research: Issues, Attributes, and

Influences” in Lynda Lee KAID (ed.) Handbook of Political Communication Research, Lawrence Erlbaum Assos, Mahwah, New

Jersey London, 2004, p.266.

Pentru că anterior am prezentat declaratiile liderilor politici, am ales ca formatori de

opinie categoria intelectualilor, de aceea prima noastra referință este Doctorul în Calitatea

Apelor, Hidrologie și Biochimie, Michael Moran, profesor în Colorado, SUA.

Moran afirmă că Proiectul Roșia Montană ridică serioase semne de întrebare încă din

start, pentru că niciun Raport al RMGC nu explică totul în termeni de cauză-efect și nu există un

business plan bine pus la punct 11. Raportul RMGC prezintă numai date extra-simplificate despre

constituenți chimici, neglijând totuți să precizeze date despre alte metale care ar putea afecta

decisiv mediul înconjurator, precum : cobalt, litiu, vandan, zinc, amoniu, uranium, postasiu – 40 ,

uleiuri, explozivi, cyanide.

Un alt aspect îngrijorător este că nu s-au luat din zona Roșia Montană mostre de păr,

sânge, urină de la cetățeni, date ce ar putea conduce la crearea unei baze de sanatate 12.

Participarea lui Moran a fost cerută de ONG-ul Alburnus Maior, care i-a procurat sprijin

tehnic, logistic. Cu toate acestea, Moran afirmă că opiniile exprimate îi aparțin și pot diferi de

cele ale Alburnus Maior, sau ale societății civile.

Moran nu face altceva decât să observe polarizarea societății civile: pe de-o parte sunt

cei care vor locuri de muncă și sunt de acord cu proiectul, fără a lua în calcul consecințele ce țin

de mediu și de sănătate, pe de alta parte cei împotrivă din aceste cauze, dar mai sunt și cei care se

situează la mijloc, care vor informații rezonabile despre proiect pentru a înțelege consecințele și

a-și putea forma o decizie bazată pe informații.

Moran pune accent pe faptul că Gabriel Resources și subsidiara sa, RMGC, sunt conduse

de oameni cu experiență relevantă, însă niciuna dintre entități nu a mai operat o mina. RMGC își

propune să exploateze aur și argint de la Roșia Montană, cu toate că activitatea mineră este deja

contaminată de vechile exploatări 13.

Ce este bine de reținut, spune Moran, este că aceste companii miniere nu sunt companii

ce au ca scop dezvoltarea. Expertiza lor consta în extragerea aurului și argintului din roci, din

11 Review of the Rosia Montana Environmental Impact Assessment Report with a focus on water and water quality-related

issues , p.11.

12 Ibidem, p. 23.

13Ibidem, p 27.

mine și nu prevenirea degradării mediului și în niciun caz, dezvoltarea comunității. În al doilea

rând, trebuie reținut că atunci când o companie prezice că nu va avea loc niciun impact negativ,

chiar dacă o repetă de sute de ori în cele peste 4500 de pagini, nu înseamnă că aceste consecințe

negative nu vor avea, în fapt, loc 14.

Pentru a avea o perspectivă şi mai largă,am apelat şi la argumentele pe care se bazează

poziţia Academiei Române15:

- Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere

constituţională), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi

economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.

- Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei,

demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire, este

inacceptabilă.

- Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de

mare valoare istorică şi culturală.

- Exploatarea proiectată s-ar face în lipsa unei analize a institutelor de specialitate în domeniu

(Institutul Geologic al Romaniei) pentru examinarea valabilităţii cadrului geologic invocat.

- Desfăşurarea procesului de extracţie şi procesare este dezavantajos planificat.

Atât timp cât nu sunt clarificate aspectele privind interesul naţional şi nu se ţine cont de

pierderile pe care le poate genera acest proiect, Academia Română susţine că acesta nu trebuie

să primească acordul de mediu, cu toate că a fost şi este în continuare insistent mediatizat (cu

sume de bani uriaşe şi fără nici o competiţie) şi nejustificat susţinut ca reprezentând unica soluţie

pentru salvarea acestei zone defavorizate. Statul Român, societatea noastră au obligaţia morală

de a-l respecta, sprijini şi proteja, pentru a îl transmite generaţiilor viitoare cu valorile lui

şi cu aceeaşi semnificaţie.

14 Ibidem,p. 32. 15 Analiza Academiei Romane privind Proiectul de Exploatare Minieră de la Roșia Montana – Riscuri privind mediul și dezvoltarea durabilă a zonei, pp. 1-10, disponibil la http://www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-AnalizaAR.pdf.

Alburnus Maior, înființată în anul 2000, este promotoarea proiectului campaniei intitulată

Salvați Roșia Montană ce reunește în cei 12 ani de activitate acțiuni diverse și numeroase,

evenimente și luări de poziție ale localnicilor, organizațiilor de mediu, bisericilor, organismelor

internaționale de protecția patrimoniului, instituțiilor academice și științifice, aceasta fiind

împotriva proiectului minier ce implică exploatarea de suprafață propus de Roșia Montana Gold

Corporation (RMGC) din diverse motive precum cele economice, perspectiva economică fiind

una limitată, de mediu, de patrimoniu, dar și motive de ordin social, dacă luăm în calcul

necesitatea strămutării populației locale în vederea desfășurării proiectului. Pe scurt, Alburnus

Maior se împotrivește ideii de a muta populația din zonă, lucru ce va afecta 740 de gospodării și

140 de apartamente, dispariției patrimoniului istoric și arheologic ( case de patrimoniu și galerii

romane și pre-romane), utilizării cianurii ca mijloc principal de extracție a minereului, extragerea

minereurilor aurifere și argentifere la scală largă, pe baza de carieră deschisă.

Organizația a întreprins diverse activități de lobby la nivel național și internațional,

acțiuni de scriere de petiții, demersuri cu scopul informării acționarilor Gabriel Resources,

acțiuni în Justiție, seminarii de informare pentru localnici cu scopul de a le prezenta acestora o

alternativă, alta decât mineritul. Membrii organizației au reușit să se mobilizeze în fiecare etapă

ce viza procedura de autorizare a proiectului în cauză, reușind să evidențieze punctele nevralgice

ajutându-se de expertiza unor specialiști independenți. 16

Nici locuitorii din Roșia Montană nu au rămas indiferenți:

Eugen David: “Este o asociație a proprietarilor de teren, nu de ecologiști. Avem un singur

principiu: fiecare persoană este liberă să ia decizii în privința vieții și a proprietăților sale. Avem

nevoie de publicitate, dar cea mai importantă resursă a noastră este dreptul de proprietate.

Suntem aici și nu vrem să plecăm.”17

Zeno Cornea: “Aurul este un blestem pentru noi. Aurul de la Roșia Montană a cauzat suferință

din timpuri străvechi, întotdeauna cineva a încercat să-l exploateze .”18

16 http://www.rosiamontana.org/ro consultat la 24.03.2015 ora 24:0017 Wharton University of Pennsylvania, ”Rosia Montana: Political and Social Risk Management in the Land of Dracula”, p. 918 Idem

În luna noiembrie 2013, Domnul Ministru Daniel Barbu19 (La prima audiere a

Comisiei Speciale “Roşia Montană” din data de 23 septembrie 2013) : a subliniat faptul că, prin

adoptarea proiectului de lege, nici una din prevederile legale româneşti nu este încălcată.

Dimpotrivă, beneficiile statului român sunt majore, mai ales în ceea ce priveşte conservarea

patrimoniului naţional. Mai mult decât atât, fără o companie care să investească în patrimoniul

naţional de la Roşia Montană, statul român nu ar avea fondurile necesare să protejeze zona.

Doamna Rovana Plumb20 (În cadrul audierilor care au avut loc în data de 24

septembrie 2013): şi-a exprimat susţinerea proiectului de lege, aducând mai multe argumente:

nevoia de a stimula şi facilita dezvoltarea activităţilor miniere în România;

perimetrul de la Roşia Montană este deja deosebit de poluat iar proiectul de lege prevede

eliminarea poluării istorice;

cianurarea este o metodă sigură din punct de vedere al protecţiei mediului, dacă se

respectă standardul cuprins în ceea ce priveşte concentraţia de cianuri;

19 Wharton University of Pennsylvania, ”Rosia Montana: Political and Social Risk Management in the Land of Dracula”, p. 5.20 Ibidem, pp. 5-6.