Ca orice proces, aderarea þãrii noastre la Uniunea

Europeanã este unul duplicitar - între avantaje ºi deza-

vantaje, între costuri ºi beneficii, România îºi calculeazã

pe parcurs intrarea în “marea familie” europeanã.

A discuta despre costurile, deci despre preþul benefici-

ilor integrãrii României în Uniunea Europeanã, de multe

ori dã naºtere unor discuþii incomode pentru români,

dar cãrora trebuie sã le facem faþã, pânã la urmã,

indiferent de destinul politic al þãrii. Dificultatea cea

mai mare nu þine atât de mult de chestiuni politice,

economice, administrative, cât de mentalitatea

românilor, care încã nu par sã îºi asume în mod activ

rolul pe care cu toþii îl joacã în acest proces.

Mediul economic ºi politic, încã insuficient de perfor-

mant, chiar dacã spoit europeneºte, nu poate pãcãli

pentru mult timp, ci el are nevoie de revizuire. Cu toate

cã discuþiile cu privire la integrare se poartã, în mare

parte, pe scena politicã, acest pas ne va influenþa, de

fapt, pe noi toþi. De aceea, efortul major pe care trebuie

sã ni-l asumãm þine de sfera individualã - pornind de la

„banii“ pe care o sã-i plãtim pentru a avea parte de

statutul de cetãþean european, pânã la schimbarea de

mentalitate ºi a modului de viaþã. Etica mioriticã, dupã

care “e bine ºi aºa” ºi „bine cã nu e mai rãu“ þine de un

arhaism la care e momentul sã renunþãm, cãci

obiºnuinþa de a întoarce spatele responsabilitãþilor

ne-a creat deja destule neajunsuri.

Îngrijorãtor este raportul invers proporþional dintre

gradul de informare ºi cel de încredere pe care îl au

românii faþã de Uniunea Europeanã ºi instituþiile ei - în

timp ce 74% dintre români manifestã un optimism

necondiþionat faþã de Uniunea Europeanã, numãrul

celor care cunosc efectiv modul de funcþionare al aces-

teia este foarte redus. Scopul unei informãri corecte

este, astfel, acela de a oferi o imagine cât mai completã

asupra implicaþiilor procesul aderãrii, care permite

fiecãruia dintre noi sã adoptãm o atitudine (pro sau

contra) în cunoºtinþã de cauzã. Fãrã cunoaºterea re-

gulilor, nu existã joc, iar dacã vrem sã câºtigãm, trebuie

sã ºtim sã le aplicãm corect.

Corina Bucea

îînn aacceesstt nnuummããrr mmaaii ppuutteeþþii cciittii ::

• Interviu euro_tren – pag .2

• Opiniile românilor despre beneficiile ºi costurile

aderãrii – pag. 2

• Soarta produselor tradiþionale româneºti dupã

aderarea la Uniunea Europeanã – pag 3

• Polonia – dupã aderare, încotro ? – pag 3

E de bine sau e de rãu?

RRoommâânniiaa îînn UUEE

bbeenneeffiicciiii ccoossttuurrii

editorial

25 a

prilie –

8 m

ai 2005

Reþeta eurotren

Nume: euro_tren-ist. Gen: (ºi rareori, ). Vârsta: variazã între 16 ºi 24, de la caz la caz. Ocupaþie: student sau

licean. Localizare: Cluj. Semne specifice: sclipiri de interes european.

Mai specific, Corina: Ea s-a consacrat ca ºi realizatoare de interviuri pentru rubrica „vox pop“. Mãnâncã chipsuri, de

preferinþã cele cu sare, câte unul în fiecare mânã, ºi explicã reacþia pensionarilor la încercarea de a-i fotografia: „ªi

nu se lãsau pozaþi, mã!” Corina este trup ºi suflet euro_tren.

Bori Kovács

interviu eurotren

Ce gândeºte Ro

despre EuRo?

În contextul procesului avansat de negocieri pe careRomânia le poartã cu instituþiile euopene, reporteriieurotren i-au întrebat pe câþiva clujeni cum apreci-azã raportul dintre costurile ºi beneficiile aderãriiRomâniei la Uniunea Europeanã.

Cristina, 25 ani, fãrã ocupaþieSe va pierde mult din specificitatea

locului. Ca ºi câºtig - va fi mai multã

mobilitate, iar în administraþie va fi

mai puþinã birocraþie.

Florin, 26 ani, manager

Fiind parte a UE, se va circula mai

mult. Vom pierde în schimb liniºtea.

Liviu, asistent medicalPentru mine plimbãrile în strãinãtate

înseamnã lucrul bun. Preþurile vor

creºte, însã salariile vor rãmâne în

urmã.

Alina, medic, 29 ani

Ar trebui sã ne schimbãm mentali-

tatea ca sã câºtigãm ceva. Nu

pierdem nimic, se îmbunãtãþeºte

situaþia.

Maria, 54 ani, contabilPierde populaþia de la þarã, dar vom

câºtiga în ceea ce priveºte apãrarea.

Ana-Maria Truþã, Mãdãlina Coþiu,

Corina Bucea

din numerele viitoare

vo

x p

op

uli

desp

re n

oi

Identitate europeanã

Unitate în diversitate: politici privind

diversitatea etnoculturalã în Uniunea

Europeanã

Satul românesc, în curând european?

EurEconomia

Constituþia europeanã

Muncã ºi studii în Uniunea Europeanã

România mai are 20 de luni

pânã la aderarea la Uniunea

Europeanã. De acum încolo,

þara noastrã mai are de fãcut

reforme în sectoare impor-

tante ale vieþii economice,

financiare sau industriale.

Pentru a afla cum a decurs

procesul de aderare, repor-

terii eurotren au discutat cu

fostul negociator ºef al

României cu Uniunea Europeanã, profesorul Vasile

Puºcaº.

Reporter: Care este, în opinia dumneavoastrã, princi-

palul beneficiu al aderãrii României la Uniunea

Europeanã?

Vasile Puºcaº: Cred cã cel mai mare beneficiu este cã

România intrã într-un sistem ordonat al pieþei interne.

De asemenea, din punctul de vedere al resurselor - care

nu sunt puþine – pe care le are România, aceasta are

ºansa sã le valorifice într-un ritm rapid ºi pe o scarã

foarte largã, ceea ce va însemna ºi prosperitatea mult

visatã ºi aºteptatã de români.

Reporter: Cum credeþi cã vor reacþiona românii la noile

realitãþi europene? Se poate vorbi de un ºoc?

Vasile Puºcaº: Nu va fi un ºoc; în mãsura în care noi

vom fi foarte bine pregãtiþi, s-ar putea sã se înregistreze

anumite trepidaþii, dar nu ºocuri.

Reporter: Care consideraþi cã sunt paºii pe care românii

trebuie sã-i facã pentru a deveni cetãþeni europeni?

Vasile Puºcaº: În primul rând, sã-ºi schimbe mentali-

tatea foarte mult. Nu doar în sensul cultural, pentru cã

este indiscutabil, cultura românã este una foarte euro-

peanã. Când mã refer la mentalitate vreau sã spun, în

primul rând, atitudinea faþã de lege, faþã de instituþii,

atitudinea faþã de angajamente ºi promisiuni, ºi, nu în

ultimul rând, atitudinea faþã de performanþã. Când noi,

românii, vom realiza un deziderat, pe care ni-l facem de

cele mai multe ori în afarã, adicã sã fim printre cei mai

performanþi din lume, dar la noi acasã, atunci vom fi

foarte competitivi în Uniunea Europeanã.

Ana-Maria Stoian, Diana Bere

Dupã aderare, încotro ?

Primele rezultate care ne vin

din þãrile proaspãt integrate

par sã adevereascã pronosti-

curile optimiºtilor. Cei 73%

dintre polonezii care s-au arã-

tat încrezãtori faþã de Uniunea

Europeanã ºi avantajele ei vãd

deja roadele procesului pe care

îl susþin.

Deºi condiþiile de aderare au

fost favorabile Poloniei, totuºi

viaþa economicã se resimte dupã procesul de refor-

mare. Restructurarea din domeniul industriei grele a

dus la creºterea ºomajului. Polonia numãrã azi 3 mil-

ioane de ºomeri, adicã 7,5% din populaþia þãrii. Acest

lucru dã apã la moarã euroscepticilor polonezi aflaþi,

în special, în rândurile ultra-catolicilor reprezentaþi în

Parlament de Liga Familiilor Poloneze. Deºi dreptul de

muncã în strãinãtate a fost îndelung discutat, totuºi,

astãzi aceºtia au primit undã verde doar pentru Marea

Britanie, Irlanda ºi Suedia. Unul dintre marile câºti-

guri, pe de altã parte, este dreptul de care se bucurã

acum de a cãlãtori în alte þãri doar cu buletinul de

identitate, fãrã a avea nevoie de paºaport.

Aceastã þarã care a blocat la un moment dat discuþi-

ile privind Constituþia Europei se aflã astãzi pe drumul

spre o nouã identitate economicã ºi socialã. Astfel,

polonezii par sã-ºi asume procesul de reformare ca pe

un hop important care trebuie trecut, cu toate

greutãþile ce le implicã.

Mãdãlina Coþiu, Corina Bucea

În cazul în care nu ºtiaþi, vã spunem noi cã:

• România a început procesul de aderare la

Uniunea Europeanã în decembrie 1993 ºi a

negociat între 1999 - 2004.

• Acquis-ul comunitar conþine totalitatea

principiilor, legilor ºi prevederilor tratatelor

Uniunii Europene ºi trebuie implementat de

toate statele candidate. Acesta numãrã

aproximativ 80.000 de pagini.

• Dupã aderare, România va avea 33 de

reprezentanþi în Parlamentul European.

Mãdãlina Coþiu

În România se practicã încã ceva, ce Vestul nu mai

face de mai multe decenii: tãierea ºi pregãtirea ani-

malelor de casã pentru propria masã. La noi, tradiþia

cere ca, de Crãciun, porcul sã fie tãiat în familie,

eveniment la care participã fiecare cu mic cu mare.

Tãierea mielului de Paºte are ºi o conotaþie religioasã,

resimþitã în mediul rural ca fiind o obligaþie moralã de

bun creºtin.

Crescãtorii de animale din þãrile comunitãþii europene

sunt împotriva acestei metode, consideratã crudã, a

producãtorilor de carne din România. Chiar dacã se

desfãºoarã în condiþii igienice, se prognozeazã cã

acest obicei va lua sfârºit în momentul integrãrii

europene. Se presupune cã acest fapt va atrage

numeroase critici din partea celor care, fie cresc ºi taie

animale în virtutea tradiþiei, fie din cauza sãrãciei.

Dupã momentul integrãrii, produsele tradiþionale nu

sunt sortite dispariþiei. Dimpotrivã, pe mãsurã ce ele

sunt promovate, acestea au ºanse sã fie cunoscute ºi

mai apoi apreciate la o scarã mult mai largã. Pornind

ATENÞIE LA ZONA INFESTATÃ

DE INFORMAÞII EUROPENE

S.C. EURO_TREN S.A. Cluj Napoca

Acum pubelele conþin

gunoi neselectat, dar ºi

familii de gândaci de tot

soiul. În curând, va trece

timpul gândãceilor, precum

ºi al gunoiului nesortat:

vom recicla, dragi

conaþionali, atât gândacii

pentru cercetare cât ºi

deºeurile pentru fabricarea

de hârtie igienicã.

ªi atunci se vor pune alarme pentru câinii vagabonzi.

Bori Kovács

de aici, de ce nu ar putea face românii reclamã gus-

toaselor lor sarmale? ªi asta, deoarece alte þãri

europene au reuºit sã dovedeascã faptul cã dizolvarea

graniþelor îndeamnã, de fapt, la rãspândirea produselor

tradiþionale pe suprafeþe mari, ele rãmânând însã

fidele þãrilor din care provin. Recunoaºterea produselor

specifice Germaniei a început la tradiþionalele

„Volksfeste“ (sãrbãtori populare), iar dupã aderare

berea germanã a devenit de-a dreptul faimoasã în

Europa. Aceasta s-a integrat o datã cu þara mamã. La

fel, brânza specificã franþuzeascã este o delicatesã ºi

în celelalte þãri din Europa de Vest, unde sunt cunos-

cute la fel de bine ºi tipicele concursuri spaniole cu

tauri.

Însã, veste bunã! Marca de "pãlincã" a fost, dupã multe

dezbateri, acceptatã ca marcã româneascã, cauzã

câºtigatã în faþa Ungariei, cãreia i-a fost recunoscut,

în schimb, gulaºul.

Adina Ponta

Despre… soarta produselor tradiþionale româneºti

dupã aderarea la Uniunea Europeanã

ce

im

pli

cã a

dera

rea?

ºti

aþi

cã…

? viaþa în Uniunea Europeanã

Dansator… migrator

Uneori mã întreb dacã sunt dansator sau cãlãtor…

poate sunt puþin din amândouã. Am ales sã dansez

pentru a cãlãtori ºi sã cãlãtoresc pentru a dansa. În

Europa am lucrat în Spania, Grecia, Austria, Olanda ºi

în încã vreo cinci þãri. De doi ani m-am stabilit în

România, dar pasiunea mea m-a purtat ºi dincolo de

bãtrânul continent, spre Lumea Nouã (SUA, Asia,

Australia).

Pentru mine, dansul este una dintre primele forme de

a cãlãtori în interiorul unei culturi. Asimilez, cu corpul

meu, culturi diverse, prin dans, deoarece fiecare popor

ºi fiecare stil de dans au o gesticã ºi o dinamicã foarte

diferitã comparativ cu propria mea culturã (cea italianã). Traseul meu este

simplu: de la miºcarea de dans trec mai departe la semnificaþie ºi apoi la

cultura localã, fie ea etnicã sau religioasã.

O cãlãtorie imaginarã prin dansurile europene ar fi extrem de greu de

realizat. Varietatea lor poate fi uneori copleºitoare: de la dansul german al

anilor ’30-’40, marcat de simboluri puternice, pânã la dansul flamenco,

care exprimã pasiune ºi dramã.

Pe lângã toate acestea, consider cã un adevãrat cãlãtor este cel care pleacã

spre a consuma ceva… mai mult decât 4 filme fotografice. O persoanã

interesatã de cunoaºtere, care transformã diversitatea culturalã ºi etnicã

într-o formã de îmbogãþire personalã. Cãlãtorul este un om liber, un obser-

vator, fãrã prejudecãþi politice, culturale sau religioase.

din mãrturiile lui Enrico Milardo, a consemnat Sînziana Jurãu

Direcþionaþi 1% din impozitul dumneavoastrã cãtre Centrul de Resurse pentru Diversitate

Etnoculturalã completând la punctul H2 al Declaraþiei de Venit Global urmãtoarele date:

Denumire entitate nonprofit: Fundaþia Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã

Cod de identificare fiscalã: 12663490

Cont bancar (IBAN): RO 06 RZBR 0000 0600 0293 5117

Contribuiþi astfel la promovarea valorilor multiculturale în România.

Vã mulþumim.

cãlãtor în europa

11%%

Singur la drum

De multe ori, propria maºinã este cel mai

confortabil mijloc de transport în care poþi

sã vizitezi o þarã strãinã – pe lângã avan-

tajele deplasãrii, maºina poate fi „casa din

spinare”. Sunt, însã, câteva norme legale

pe care dacã nu le cunoºti, pot sã te coste

bani buni. Iatã câteva dintre ele:

• imediat ce intri în Ungaria, aprinde

farurile, chiar ºi pe timp de zi – este

obligatoriu!

• verificã-þi cauciucurile mai ales la

intrarea în Austria – poliþiºtii sunt

foarte atenþi la acest aspect.

• centura de siguranþã este obligatorie

chiar ºi pentru pasagerii de pe

bancheta din spate, dacã autovehicu-

lul permite.

Corina Bucea

sfaturi de cãlãtorie

ne puteþi contacta la:

Centrul de Informare Europa Cluj

Centrul de Resurse

pentru Diversitate Etnoculturalã

Str. Þebei 21, 400305, Cluj-Napoca,

tel : 0264.420.477, fax : 0264.420.491

email: europa@edrc.osf.ro

www.edrc.ro

Conþinutul acestui

material nu reprezintã

în mod necesar poziþia

oficialã a Uniunii Europene

concurs

echipa de redacþie

Echipa eurotren:

Diana Bere, Corina Bucea, Gabriela Buruian,

Mãdãlina Coþiu, Elena Jipa, Cristina Jude,

Sînziana Jurãu, Bori Kovács, Anca Nãstasã,

Adina Ponta Ana-Maria Stoian,

Ana-Maria Truþã, Adrian Vlas.

Redactor ºef: Alina Suãtean

Coordonatori: Rariþa Szakáts,

Cristina Grigorean

Layout ºi tehnoredactare: AMM Design

Cãlãtor în Europa - concurs de fotografii ºi povestiri de cãlãtorie

Ai între 15 ºi 26 de ani? Ai cãlãtorit sau ai petrecut mai mult timp în unadin þãrile membre ale Uniunii Europene? Ai trãit momente de neuitat? Ceimagini ai adus cu tine? Ce te-a impresionat mai mult, oamenii saulocurile? Ce le-ai povestit întâi de toate prietenilor tãi de acasã despreexperienþa ta prin Europa?Împãrtãºeºte cu noi ºi alþi tineri din România experienþele tale de

cãlãtorie prin intermediul povestirilor sau fotografiilor de cãlãtorie.

Cele mai interesante povestiri ºi fotografii vor fi publicate pe site-ul

www.15-25.ro urmând sã fie premiate ºi prezentate în cadrul unui eveni-

ment special organizat cu ocazia „Zilei Europei”, 9 mai, la Cluj-Napoca.

Premiile oferite pentru fiecare dintre cele douã categorii de concurs,

fotografie ºi povestire, constau în rucsaci de cãlãtorie de 80l, 40l ºi 25l.

Va fi apreciatã originalitatea povestirilor ºi a fotografiilor, capacitatea lor

de a surprinde specificitatea unui anume loc ºi a oamenilor care trãiesc

acolo, aspectele comune, dar ºi cele diferite de viaþa în România.

Lucrãrile se depun pânã la data de 4 mai 2005, prin poºtã, e-mail sau fax

la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã, Centrul de

Informare Europa Cluj.

Mult succes!