ROMÂNIAJUDEŢUL DÂMBOVIŢAPRIMĂRIA COMUNEI CORNĂŢELUNR 684 DIN 19.04.2004

CATRE,CONSILIUL JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA

In baza Adresei Dumneavoastră cu nr. 1832/31.03.2004 şi înregistrată la noi sub nr. 684/31.03.2004, cu privire la prezentarea instituţiei noastre pe Internet vă transmitem următoarele informaţii referitoare la :

CAPITOLUL I

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Comuna Cornatelu este situata in partea de sud - est a judetului Dambovita la o distanta de circa 35 km. de orasul Targoviste , resedinta a judetului Dambovita si stravechea capitala voievodala a Tarii Romanesti,avand legatura cu D.N.71 Bucuresti - Targoviste prin D.J.701.

In imprejurimile acestei frumoase si seculare asezari omenesti se afla comunele:Bilciuresti spre rasarit,Racari spre sud-est,Contesti la sud,Salcioara la vest,Baleni si Dobra la nord,Finta la nord-est.

Comuna Cornatelu este alcatuita din satele :- satul Cornatelu, resedinta acomunei.- satul Corni spre sud.- satul Slobozia spre sud- est- satul Alunisu spre sud - est.- satul Bolovani la vest.

CAPITOLUL II

ISTORICUL COMUNEI CORNATELU

Comuna Cornatelu compusa din satele: Cornatelu, Alunisu(fost Cocos) , Bolovani, Corni si Slobozia, ocupa o suprafata de 66 Km. patrati ,avand o istorie destul de bogata, ce va fi prezentata pe sate , dupa cum urmeaza :

SATUL CORNATELU.

Valul roman Brazda lui Novac de Nord strabate teritoriul localitatii pe la N de sat , prin punctul “ Crangul Turcului “ si “ Putul Predescului “, fiind singura urma veche cunoscuta pana acum.

In evul mediu satul are o istorie destul de bogata , fiind amintit in numeroase documente , incepand din 27.I.1531, cand era proprietatea lui Vintila mare clucer si a sotiei sale Voica.Acest Vintila - numit apoi din Cornatel sau Cornateni - a fost primul mare boier din familia Cornateanu.Ca mare stolnic , mare clucer si mare vornic a fost unul din dregatorii cei mai influenti din perioada 1529 - 1548.El este ctitorul bisericii din Cornateni(monument istoric astazi) si stapanul unei mosii imense ce cuprindea satele : Cornateni, Udeni, Clinciul si Costesti si parti din Miclosani si Stirbesti.

Satul este amintit apoi adeseori in sec. al XVI - lea - XVII - lea , cand se afla in stapanirea boierilor din Cornateni(16.08.1532,6.04.1602,18.06.1626.etc).

La 20.03.1627 Necula paharnicul din Cornatelu , iarta de rumanie pe locuitorii satului, daruind mosia lui Socol Cornateanu , ruda sa.El arata ca satul fusese dobandit de bunicul sau Vintila , mare vornic, amintit mai sus.

La 20.11.1657 satul Cornatelu care era “scaun”(resedinta) al familiei Cornateanu , ramasese lui Florescu paharnicul, fiul lui Socol si la aceasta data satul era pretuit la imensa suma de 1.000 de galbeni.

La 24.06.1665 un sfert de sat, partea lui Ianache clucer, si el fiu al lui Socol, a fost dat familiei Gradisteanu , pentru zestrea Ancai.

Din 22.05.1747 - cand mosia era a boierilor din Contesti si a postelnicului Tudorache Bratasanu , care o stapaneau pe din doua - ne-a ramas o interesanta hotarnicie , unde se precizeaza limitele si dimensiunile mosiei : “ Trasura dintai in lat , la capul mosiei daspre rasarit, in Crevedia cea mare, unde sa hotarasc mosiile acestea toate: mosia Finta, mosia lui Andronache Cocos, mosia Stirbestii a postelnicului Tudorache Bratasanul si cu mosia Cornatelul, unde s-a pus piatra in malul Crevedii, langa un stejar si langa Calea Delii, din piatra in sus, pe langa Crevedia pana in piatra mosii Dobra si a Mircestilor, langa drumul cel mare, unde se loveste iar in cap cu mosia Cornatelul cu aceste mosii, s-a gasit stanjeni 2863.Facandu-se pe din doua, vine la o parte 1431 1/2.

Trasura a doua in lat , la mijlocul mosii , din piatra care s-a pus langa stejar , unde se hotaraste mosia Cornatelul cu mosia Balenii, din piatra in jos, pana la hotarul mosii Strirbestii a postelnicului Tudorache Bratasanul , s-a gasit stanjeni 3481.Facandu-se in doua vine la o parte stanjeni 1740 1/2.

Trasura a treia in lat, la capatul mosii daspre apus, unde se hotaraste si sa loveste cu mosia Balenilor si cu mosia Fasaiani a manastirii Gorgotii si cu mosia Dimestii a postelnicului Tudorache Bratasanul , unde s-a pus piatra langa un stejar, din piatra in jos , pe langa valea Dimestilor pana in Crevedioara si pa Crevedioara in jos, pe la branistea Vladichii , pana unde da Crevedioara in apa Colintinii , unde sa cheama la Bivolarii si sa hotarasc mosia Cornatelului cu mosia Calugarenilor , care este iar a postelnicului Tudorache Bratasanul , a dumnealor boierilor din Contesti si cu mosia Banestii a sfintei mitropolii din Targoviste, unde s-a pus piatra langa un stejar , s-a gasit stanjeni 4720. Facandu-se in doua , vine la o parte stanjeni 2360.

Peste tot strangandu- sa la un loc , sa fac stanjeni 11064.Impartindu-sa in doua , face partea postelnicului Tudorache Bratasanul stanjeni 5532 i a verilor lui;face si partea dumnealor boierilor Contestilor ,stanjeni 5532.Lungul mosii Cornatelul cum merge la hotarul din sus , din piatra mosii Dobra i a Mircestilor ce este pusa langa drumul cel mare daspre rasarit, merge la apus laturi cu mosia Mircestilor i a Balenilor pana in mosia Fasaiani a manastirii Gorgota, unde s-a pus piatra.

La jumatatea mosii, da unde s-au impartit in doua , din malul Crevedii , de unde s-a pus piatra ,pan piatra ces-a pus , iar la mijlocul mosii pana in valea Dimestilor si pana in Crevedioara , unde s-a pus piatra, la capul Crevedioarei da sus, unde se hotaraste mosia Cornatelul cu mosia Banestii , aproape da drumul cel mare al sarii , din jos de drum , in padure la un copaciu.Pe din jos, iar din malul Crevedii , unde s-a pus piatra langa calea Delii , merge iar de la rasarit la apus , alaturea cu mosia Stirbestii pana in Crevediora cea mica , unde se cheama la Bivolarie si se hotaraste mosia Cornatelu cu mosia Calugareni si mosia Banestii ”.

Catre sfarsitul sec. XVIII, in noiembrie 1795 mosia se afla in stapanirea Zoitei Tufeanu ;la 28.07.1846 nepotii lui Tufeanu au vandut mosia lui Stanica Gheorghiu pitarul , cu 10.000 de galbeni, ceea ce dovedeste ca era o mosie intinsa.

La sfarsitul sec.XIX comuna Cornatelu se compunea din satele : Cornatelul,Corni, Cocosul si Slobozia, avand impreuna 1448 locuitori.

La Cornatelu se facea un mare balci anual numit Targul Cornatelu vechi de aproape patru secole si jumatate,targ ce este vestit si astazi (7 - 9 septembrie),pomenit in scrierile lui Pantazi Ghica si I.C.Visarion .La Cornatelu se intalneau si se intalnesc la acest targ mesterii populari de la Gheboaia, Darmanesti,Dragaesti(jud.Dambovita) , de la Ciolpani Pisc(Ilfov), precum si de peste munti, din centru de olari Corund(jud.Harghita) . Locul targului se afla in apropierea hanului de posta si al saielelor vechiului drum de posta care lega Bucurestii de Targoviste.

Traditia aminteste si de existenta in apropriere a unui palat al lui Constantin Brancoveanu. In cartierul Valeni se afla in 1774 o capitanie , avand rolul de aparare a drumului de negot.Traditionalul targ a fost amenajat si modernizat in perioada 1969 - 1974.

Biserica monument istoric din Cornatelu a fost ctitorita de Vintila Cornateanu biv vel vornic si sotia sa , jupanita Voica , in anul 1596 , refacuta de Matei Ruset la 1726, apoi de Alexandru Dancoviciu cu sotia sa Maria, care supraânalţă biserica, schimba sistemul de boltire si largeste ferestrele.La inceputul sec. XX i se adauga pridvorul inchis pe latura de vest.

Tip de plan dreptunghiular , cu absida altarului in retragere cu turla (probabil turla - clopotnita) pe pronaos,contraforti pe colturile de vest ale pronaosului si un contrafort in axul altarului.Separatia naos - pronaos se face printr-un zid plin , strabatut de o usa .Altar poligonal la exterior si interior , luminat de o fereastra in ax si una la usa proscomidiei.

Naosul este acoperit cu o calota pe pandantivi si arce laterale , sprijinite pe masivi de zidarie fiind luminat de catre doua ferestre dreptunghiulare , marginite de profile in arc frant pe fatadele de S si N.

Pronaosul este acoperit de un planseu drept de lemn ,luminat de cate o fereastra pe fatadele de S si N ;in coltul de NV se afla scara de acces la pod.La colturi se gasesc masivi de

zidarie , posibila dovada aunei turle clopotnita pe pronaos.Acesti masivi mai pastreaza punctele de nastere ale arcelor laterale.

Fatada este impartita in doua registre inegale de catre doua randuri de caramizi, asezate in zimti de fierastrau ce erau plasate , probabil, sub cornisa vechii biserici. Registrul inferior este nedecorat , iar cel superior, in usoara retragere fata de cel inferior , este decorat cu arcaturi semicirculare despartite de lesene.Cornisa este subliniata de doua profile rectangulare.Cei doi contraforti de pe V pronaosului se opresc la nivelul sirului de caramizi in zimti de fierastrau, ceea ce ar putea indica inaltimea vechii biserici.

De remarcat ancadramentul usii de intrare in naos, decorat cu bumbi si motive geometrice , cu scotii si toruri si care este foarte asemanator celui de la biserica curtii domnesti din Targoviste, fiind probabil ancadramentul original.

Ca mai toate bisericile din aceasta perioada , nu are puncte de legatura cu celelalte monumente din zona, dar tipul de plan respectiv este destul de frecvent intalnit , in acea epoca, in Tara Romaneasca.

Biserica originala ar fi putut cuprinde numai altarul si naosul bisericii de astazi , iar contrafortii ar putea indica eventualele prefaceri din timpul domniei lui Matei Basarab.

Tot aici au existat si casele boieresti ale lui Socol Cornateanu , situate foarte probabil in apropierea bisericii;ele existau inca in sec.XVIII, cand sunt amintite de Bauer.

In satul Cornatelu se conserva o cruce mare de piatra din 1645.Aflata in curtea bisericii , a fost ridicata de Socol Cornateanu fost mare clucer in amintirea bisericii din Cornateni , a parintilor sai.Inalta de 3,10 m si frumos ornamentataare urmatoarea pisanie: ” Cu vreare(a) Tatalui si ajutoru Fiului si savarsitu Duhului Sfant ,aceasta cinstit(a) si de viiata aducatoare cruce ridicatu - s - (a) intru cinstit praznic si facatoru de ciude s(fe)ti Nicolae arhiipiscupu , ce-au fost hramul sfentei beserici den Cornateni, in zilele crestinului Matei Basarab voevod. La aceasta Dumnezaiasca cruce truditu-s-au si s-au ostenit da a o ridicat robul lui Dumnezeu jupan Socol biv vel clucer deinpreuna cu jupaneasa lui , roaba lui Dumnezeu jupanita Marula cliuceresa, fata raposatului Mihai Voievod si a jupanesei Tudorei , si cu feciorii nostri : jupan Carstea cliucer si Irina si Ianache spatar i Stanca i Marula i Costandin i Ventila Floriscul si Tudora i Tudosie i Ana , ca sa se pomeneasca parintii nostri , jupan Necula vornicul i jupanita ego Voica.Si s-au radicat aceasta sfanta cruce in cestu loc pentru sufletele lor si ale parintilor lor ca sa le fie pomeana in veci amin.Pis mesita mai 20 leat 7153(1645) . Pis Hristofin”.

In hotarul mosiei Cornatelu s-au aflat doua sate disparute : - Bulbuceni amintit la 15.06. 1625 si 11.10.1628 , cand este citat Radu postelnic din

Bulbuceni , fiul lui Hrizan capitanul.- Dobrotei , amintit la 6.11. 1622 , la 6.09.1626 unul din proprietari se numea

Constanda slugerul , iar la 6.05.1635 este amintit Constantin postelnic , din Dobrotei (o mosie cu acelasi nume exista si in judetul Ialomita).

In satul Cornatelu a fost inclus satul Valeni . In 1838 - cand stapanul mosiei era stolnicul Costache Burchi si Sultana Cojocareanca - avea 101 familii cu 394 locuitori din care 65 funieri.

SATUL ALUNIS.La 1 km. SE de sat pe partea dreapta a paraului Baranga , se afla o asezare din epoca

bronzului si prefeudala(sec.IV).Satul s-a numit in veacurile trecute mai intai Fundeni si apoi Cocos , dupa numele

proprietarului Andronache Cocos. Este interesant de amintit cum s-a substituit acest al doilea nume celui dintai.

Satul este amintit cu numele Fundeni la 15.07.1625 , cand Voica vinde aici doua funii de mosie.In sec.XVIII mosia a devenit proprietatea unui negustor cu numele de Andronache Cocos;la 22.05.1747 i se spune mosia lui Cocos zaraful.La 3.01.1786 capitanul Nicolae Cocos ,fiul lui Andronache , vinde mosia Fundeni lui Raducanu Golescu paharnicul. Dupa aceasta data in 1812 - 1826 i se zice mosiei Fundenii lui Cocos , pentru ca la 1859 sa devina mosia Cocosul, in amintirea fostului stapan.

Ni s-a pastrat o hotarnicie din 6.01.1786 , din care rezulta ca mosia se intindea din Crevedia pana la mosia capitanului Andrei Stanescu , in lung; in curmezis “din hotarul Bratasanilor , care sa numeste Slobozia ”, pana in hotarul unei mosii a unei rude a familiei Cocos , la punctul numit la ” vizuini” . La 01.07.1787 sunt amintite doua mosii : Fundenii ot Cocos si Cocosu Socetu , ambele ale familiei Cocos.

La 20.08.1812 , mosia si-a schimbat proprietarul , in persoana Anastasiei Ralet; la 1 . 09.1826 Dumitrache Ralet mare logofat cere si obtine infiintarea a doua balciuri pe an pe mosia sa ; mosia era pretuita la aceasta data la 21.000 de taleri,deasemenea tot in aceasta perioada cand era prim boier in Divanul Adhoc , rang de prim ministru astazi,obtine construirea si trecerea pe mosia sa a cai ferate Bucuresti - Baldana - Cocosi - Targoviste - Ploiesti.In timpul vietii sale a inceput constructia acestei cai ferate , de la Baldana pana in apropierea satului Cocos.

Imbolnavindu-se si murind apoi, Ghica , fratele sau vitreg, preia rangul si obtine deviatia caii ferate , care ar fi trecut prin comuna noastra , daca n-ar fi fost mutata pe mosia Gherghani, proprietatea lui Ghica, aceasta conducand la o izolare si indepartare a satelor comunei noastre fata de marile orase. Acest fapt istoric si-a pus girul pe intreaga evolutie social - economica a satelor noastre, cu consecinte pana astazi.

Dupa 26.11.1840 - cand era inca proprietatea sa - logofatul Dimitrie Ralet a daruit mosia spitalului ce-i poarta numele ; la 1899 - 1900 , mosia era proprietatea Eforiei Spitalelor Civile si aducea o arenda de 9.485 lei anual. Dimitrie Ralet este si ctitorul bisericii din 1836.La sfarsitul sec. XIX , in sat se gasea un spital , intretinut de Eforia Spitalor Civile.

SATUL BOLOVANI.Este amintit la 06.05.1632 . Numele sau poate veni fie de la relief, fie de la

antroponimul Bolovan , intalnit in epoca( la 15.06.1638 este citat ca martor Bolovan din Ionesti).

In sec. al XVIII si XIX locuitorii satului au avut pricini de calcare de hotar cu proprietatile vecine: Contesti, la 14.05.1780, Banesti a mitropoliei , la 8.07.1820. La 20.08.1838 se face hotarnicia mosiei dinspre Besteloaia , mosia vecina.

La inceputul sec. XIX mosia se afla in stapanirea lui Ioan , sluger care o da zestre , inainte de 1816 , ginerilor sai Petrache Arion, stolnicul si Tanase Carabulea biv vel sluger , in stapanirea carora a rams ; cei doi si-au ales partile in 1820.

Dupa cum rezulta din documente din 5.06.1815 si 1.06.1847, in sat avea mosie si mitropolia . Dupa mijlocul sec.XIX mosia Bolovanilor, s-a numit uneori si Moara Noua

(9.09.1857), unde existau doua hanuri.In 1832 satenii de aici protestau impotriva noilor dari impuse prin Regulamentul

organic : ” iar acum vedem intr- aceasta , dupa luminatele ponturi ce ni s-au incredintat prin carti tiparite , ca prea ne-au incarcat cu darea la mosie”.

La 23.02.1842 ocarmuirea judetului Dambovita , raporta Departamentului din Launtru ca taranii clacasi de pe mosiile Boteni si Bolovani “ nici intr-un chip nu se supun nici la coprinderea conditiilor , facandu-sa de sine-si stapani pe toate livezile si alte locuri de aratura “.

La 1864 pe proprietatea statului (fosta a mitropoliei) au fost improprietariti 133 locuitori din care 83 fruntasi cu cate patru boi , total 1327 pogoane.

Pe mosia Adunati - Bolovani - proprietate lui I.G. Florescu - au fost improprietariti 30 locuitori cu 275 pogoane.

La 1898 , Bolovani avea 6 catune: Bolovani,Adunati, Crangasi, Podul lui Petrache( de la Petrache Arion) , Besteloaia si Branesti.

SATUL CORNI.Pe terasa stanga a raului Colentina la 1 Km. N de varsarea canalului Ilfov in Colentina,

s-a descoperit o asezare din epoca bronzului (conform Glina si Tei).Despre satul medieval nu stim prea multe lucruri .A fost un sat mic.

SATUL SLOBOZIALa 2 km. S de sat , pe terasa stanga a raului Colentina , s-a descoperit o asezare din

epoca bronzului si silistea medievala unde a fost vechiul sat.Numele de Slobozia indica un sat intemeiat cu locuitori veniti din alta parte si carora li se creeaza cativa ani o situatie fiscala privilegiata.In Tara Romaneasca si Moldova s-au infiintat numeroase asemenea sate zise de colonizare , din care unele poarta numele de Slobozia.

Este greu de spus cand s-a intemeiat aceasta Slobozie .La 25.06.1736 - cu prilejul hotarniciei mosiei Racovita - este amintita o seliste ” ce s-au numit Slobozia”.

La17.07.1787 si 14.05.1825 Slobozia era mosia lui Pantazi si Nicolae Serezli serdar si se afla in hotar cu Fundeni - Cocosu;la 1838 si 26.11.1840 aflam alt proprietar pe Ioan Prejbeanu.

La 1832 locuitorii au protestat impotriva darilor grele la care au fost impusi prin Regulamentul Organic , aratand ca trebuie sa plateasca bir si pentru morti si pentru cei fugiti si pentru cei neputinciosi, plus alte ”angarale ” .

La mijlocul sec.XIX mosia Slobozia , ” ce este intre Cornatelu si Cocosu”, era proprietatea lui Ionita Constandin ;in 1857 se dadea in arenda.In aceeasi vreme , un alt trup al mosiei , numit Slobozia sau Prejbeni (de la numele proprietarului) , se afla in posesia lui Matei Prejbeanul serdarul;la 1857 acesta avea pricina de hotar cu Contesti.

Dintr-o hotarnicie din 1894 - cand mosia era proprietatea lui Ioan Rosescu - rezulta ca se invecina cu mosia Cornatelul a lui Alexandru Dancovici ; linia hotarului incepea din apa Colentinei , trecea peste apa Miuleasca pana la mijlocul apei Crevedia.

La 1864 au fost improprietariti 65 de locuitori cu 585 pogoane.In aprilie 1909 , cand proprietarul mosiei refuza sa le dea locuri pentru munca , satenii

din Slobozia aratau cu o unda de amenintare : “ suntem aproape pierduti dimpreuna cu vitele

noastre si suntem in stare de a face la un fel , intreaga obste , ca nu mai putem rabda atata nedereptate”.

CAPITOLUL IIICADRU NATURAL

Comuna Cornatelu este situata in zona de trecere intre campia joasa de divagare Titu - Potlogi si campia inalta propriu - zisa a Vlasiei.Dupa valea principala ce o strabate si caracterele imprimate de aceasta vale, zona se incadreaza in Campul Colentinei de Sus , ce apartine nordului Campiei Vlasiei.

Campia Vlasiei - subdiviziune a marii Campii Romane limitata conventional pe bazinul Argesului de la Calnistea in est,spre nord, de-a lungul platformei inalte numita de Vilsan ”Pintenul Magurei”, apoi pe cursul Prahovei pana la confluenta cu Ialomita(Dridu).In nord campul de inundare Cricov - Glurghita formeaza hotarul intre Vlasia si bazinul Ploiestilor.In sud limita naturala o constituie Arges-Sabarul, iar spre est limita trece prin Valea Pasarea , izvoarele Mostistei - Dridu.

Campul Colentinei de Sus ,camp inalt , usor bombat, reprezinta zona de ingemanare a conurilor de dejectie al Ialomitei si Dambovitei, in care Colentina si-a sapat o albie mai adanca decat Dambovita.Valea Colentinei apare ca un fir de vale cu adancime nu foarte mare , avand un curs permanent de apa , in timp ce valea Miuleasa,afluent al Colentinei, seaca si se largeste spre sud - est dand aspectul de lunca. Campul inalt al Colentinei orientat vest - est, are o panta ce inclina N-S de la o altitudine relativa de 180 m la 150 m , pe teritoriul comunei.

Apele in aceasta zona nu sunt orientate nord - sud ,ci se abat spre SE, aceasta orientare spre est fiind o exceptie, ce devine regula abia dincolo de Dridu(confluenta Ialomitei cu Prahova).Aceasta face totusi ca aceasta parte nordica a Vlasiei sa graviteze catre aria de scufundare din bazinul Ploiestilor.

Adancimea apei freatice este de 5 - 10 m pe majoritatea teritoriului sub campie si 2 - 3 m pe fundul vailor.

Teritoriul administrativ al comunei ocupa o suprafata de 6386 ha din care 4895 teren agricol , 1197 ha teren cu vegetatie forestiera, 56 ha luciu cu apa , 102 ha drumuri , 136 ha teren arie construibila, asezare determinata de coordonatele 44 49'08'' latitudine nordica si 25 39'54'' longitudine estica.

Satele comunei , este in textura neregulata si structura adunata ,legatura intre satul de resedinta Cornatelu si satele Corni , Slobozia si Alunisu si apoi cu comuna Bilciuresti se face prin drumul comunal pietruit D.C.41 Baleni - Cornatel - Alunisu - Bilciuresti.Legatura cu satul Bolovani se face prin D.J.701,care ajunge la D.N. 71 prin care se face legatura comunei cu municipiile Bucuresti si Targoviste.In partea de nord - est D.J. 701 leaga comuna cu localitatea Dobra.

Din punct de vedere geologic campul Colentinei de Sus este o formatiune cuaternara , cea mai mare parte a teritoriului prezinta un relief plan fiind brazdat de doua vai : Colentina si Miuleasa.

Din punct de vedere seismic teritoriul comunei se incadreaza in zona cu intensitate macroseismica de gradul VII.

ClimaClima comunei,temperat continentala , se caracterizeaza prin dominarea maselor de aer din estul continentului,mase ce aduc gerurile din timpul iernii si caldurile toride din timpul verii.Masele vestice din Marea Mediterana sau Oceanul Atlantic ajung destul de frecvent si in aceasta zona.

Temperatura medie anuala,multianuala este de 10,5 grade C.Temperatura maxima absoluta este de 41,1 grade C si temperatura minima absoluta este de - 30 grade C ,rezultand o amplitudine de 71,1 grade C care caracterizeaza climatul temperat continental.

Primul inghet se produce in aceasta zona dupa 21 octombrie , iar ultimul intre 11 aprilie si 1 mai.

Cantitatea anuala, multianauala de precipitatii este de 580 mm/m.p., cu cele mai mici cantitati in luna februarie de 31,5 mm/m.p.

Regimul eolian este caracterizat prin dominanta ca frecventa si intensitate a vanturilor din sectorul estic si nord estic (CRIVATUL) , cu frecventa cea mai mare in timpul iernii , urmate de vanturile din sectorul vestic(AUSTRUL).

Precipitatiile sub forma de ninsoare acopera solul timp de peste 50 de zile ,iar grosimea stratului de zapada , uneori viscolit, depaseste 40 cm.Datorita viscolelor din timpul iernii drumul dintre Cornatelu si Corni este introienit pe tot sectorul.

Asezarea comunei la limita nordica a Campiei Vlasiei , ofera in general, conditii bune dezvoltarii agriculturii.

VegetatiaFitogeografic teritoriul comunei apartine zonei de silvostepa , zona ocupata pana

nu de mult de vestitii codrii ai Vlasiei , constituiti din esente de stejar brumariu si stejar pufos.Alaturi de aceste esente se mai intalneste : frasinul,ulmul,teiul,jugastrul, artarul.Prin defrisarile si colonizarile din secolul al XIX - lea , o parte insemnata din locul acestor paduri a fost luat de culturile agricole.

Pe teritoriul satelor comunei se intalnesc o gama larga de pomi fructiferi si anume : piersic,cais, pruni , meri,peri, ciresi, visini,corcodusi, gutui,etc.

De asemenea se intalneste subarboret reprezentat din specii ca : macesul(Rosa canina), porumbarul(Prunus spinosa) , paducelul(Crataegus monogina), lemnul cainesc(Ligustrum vulgare).

Din cadrul suprafetei agricole suprafata de 361 ha este ocupata cu pasune , vegetatia primara a acesteia fiind transformata mult sub influenta pasunatului animalelor.Dintre speciile caracteristice amintim : paiusul(Festuca sulcata), laptele cucului (Euforbia garadiana) ,coada soricelului (Achileea milefonium), rogojul(Carex), colilia(Stipa) pelinita(Aremisa),trifoiul marunt(Medicago lupulina).

Vegetatia pe terenurile cultivate este reprezentata prin: porumb,grau,orz,ovaz, secara, floarea soarelui, fasole, sfecla, mazare, lucerna, trifoi, borceag si zarzavaturile.

In culturile agricole apar buruieni ca : volbura(Convolvulus arvensis), albastrita(Centaurea Cianus), neghina(Agrostema githago), piciorul cocosului(Ranunculus acer), pirul gros (Cynodon dactylon), palamida(Cirsium arvense), macul(Papaver rhoeas), mohorul(Setaria viridis), stirul(amaranthus retoflexus), rapita(Sinapis arvensis), zamosita(Hibiscus ternatus).

In zonele depresionare, umede pot fi intalnite plante hidrofile: stuful(Phragmites communis),piperul broastei(Polygomun hidropiper, pipirigul(Scirpus Sp.).

FaunaTeritoriul comunei apartinand zonei de silvostepa, cu un climat temperat

continental ,are o fauna diversificata reprezentata prin :- rozatoarele , cel mai reprezentativ fiind popandaul,apoi soarecii de camp,harciogul,

iepurele de camp si cateii pamantului.- animale de prada ca vulpea , pisica salbatica, dihorul si viezurele.- caprioara,veverita si mai recent mistretul datorita expansiunii acestuia din cadrul

rezervatiei cinegetice de mistreti si cerbi lopatari, de pe teritoriul comunei,aflata in administrarea Ocolului Silvic Racari , judetul Dambovita , unde fostul presedinte Nicolae Ceausescu petrecea ore de vanatoare ,impreuna cu familia , avand si o cabana amenajata substantial in acest scop, functionala si astazi.

- dintre pasarile ce constituie un vanat pretios se regasesc prepelita si potarniche, fazanul, iar dintre cele rapitoare uliul de diverse marimi, in functie de rasa din cadrul speciei.

Lumea animala a acestui biotip se completeaza pe timpul calduros odata cu venirea primaverii cu pasarile migratoare,venite din tarile calde,cu specii de reptile si batracieni ,insecte si viermi, formand un ecosistem cu un echilibru perfect.

Reteaua hidrograficaReteaua hidrografica este reprezentata prin paraul Colentina ce s-a grupat pe

conul de abjectie(unit) al Ialomitei si Dambovitei.Colentina incepe intr-o zona de numeroase serpuiri ce brazdeaza conul Ialomitei la est de Targoviste.Panta conului este destul de repede ,lucru ce a dus la creearea santurilor inmanuncheate dintre Dambovita si Ialomita.Curgand pe bolta conului de dejectie dintre aceste rauri , Colentina isi adanceste valea pana la 6 m la Ghimpati .Paralel cu adancimea merge si largirea luncii care, ajunge 100 - 150 m in zona de varsare in Dambovita.Acest tip de vale are santuri cotite , nu prea largi, cu lunca dezvoltata mai ales spre varsare, lipsita de terase, este foarte apropiat de tipul de vale Mostistea.

In zona comunei, campia Colentinei de Sus este strabatuta de inca doua paraie :- paraul Ilfov ce strabate satul Bolovani , parau ce nu produce nici inundatii nici

inmlastiniri in vatra satului.- paraul Baranga(Miuleasa) cu un curs cotit pe teritoriul comunei,traverseaza

satul Cornatelu, creeand o zona inmlastinata langa cimitir si un lac in partea de est a satului.De asemenea traverseaza si satul Alunisu in apropierea caruia pe cursul paraului Baranga este amenajat un baraj de acumulare, folosit in prima faza pentru irigat , iar in prezent pentru piscicultura.

Alimentarea cu apa a comunei se face din fantani , in toate satele apa este in cantitati suficiente si corespunzatoare calitativ.

SolurilePrin interactiunea factorilor pedoclimatici specifici zonei,pe teriroriul comunei s-

au format soluri ca : solul brun roscat, solul brun argilo-iluvial, solul brun roscat luvic ,solul brun luvic, luvisolul albic, solul brun eumezobazic , solul pseudogleic, solul

aluvial.Solul brun roscat tipic are o textura diferentiata pe profil,cu un procent mai mare de

argila.Structura este grauntoasa medie si mare in orizontul superior si prismatica foarte mare bine dezvoltata in Bt.Solul brun roscat prezinta proprietati fizice , chimice si de troficitate mai putin favorabile decat cernoziomurile, dar dau totusi rezultate bune in cultura plantelor.

Solul brun argilo - iluvial se caracterizeaza prin prezenta unui orizont Bt gros de peste 100 cm. cu nuanta galbuie,cu textura fina sau mijlocie dar cu un continut mai mare de argila migrata de sus , de unde ii vine denumirea.Structura este grauntoasa , bine dezvoltata in orizontul superior si columnoid prismatica in Bt.Proprietatile fizice, fizico - mecanice, hidrofizice si de aeratie sunt in general favorabile , dand rezultate foarte bune in cultura plantelor de camp, a pomilor si vitei de vie.

Solul brun roscat luvic are o textura diferentiata pe profil, de obicei mijlocie, structura in orizontul superior este grauntoasa , mai slab dezvoltata decat lasolul brun roscat.

Solul brun luvic se caracterizeaza prin faptul ca este sarac in argila , are textura diferentiata pe profil, mijlocie la suprafata ,structura este grauntoasa la suprafata, .Fata de solul brun argilo-iluvial proprietatile fizice, fizico-mecanice,chimice si de aeratie sunt mai putin favorabile .Are un regim aerohidric defectuos ,inferior pentru toate folosintele.

Luvisolul albic se caracterizeaza printr-un orizont de aluviere intensa , saracit in argila si materie organica.Este de culoare deschisa albicios, textura este diferentiata pe profil , structura este grauntoasa la suprafata.Datorita diferentierii texturale si structurii mai slabe are proprietati fizice ,fizico - mecanice, hidrofizice si de aeratie mai putin favorabile decat solul brun luvic.

Solul brun eumezobazic este de culoare bruna , cu nuante galbui, textura este de la mijlociu spre grosiera pana la fina nediferentiata pe profil, structura este grauntoasa , la suprafata , moderat dezvoltata.Datorita texturii nediferentiate si starii structurale relativ bune si restul proprietatilor fizice, fizico - mecanice hidrofizice si de aeratie sunt favorabile.

Sunt favorabile pentru multe folosinte : culturi de camp, vita de vie, legume, pomi fructiferi.

Solul pseudogleic are o testura fina sau mijlocie fina , nediferentiata pe profil, structura este grauntoasa , slab dezvoltata la suprafata si columnoid prismatica.

Are proprietati fizice, fizico - mecanice dintre cele mai putin favorabile , are fertilitate foarte redusa.

Solul aluvial se formeaza pe seama unor depozite omogene si are textura uniforma de orice fel sau pe depozite neomogene si prezinta textura contrastanta. Structura este glomerulara grauntoasa sau poliedrica slab pana la moderat dezvoltata .

Are continut in humus ceva mai ridicat decat protosolurile aluviale si fertilitate mai ridicata dand rezultate mai bune in cultura plantelor.

CAPITOLUL IVPOTENŢIAL TURISTIC

Pe teritoriul comunei Cornăţelu , în partea de sud – vest există o rezervaţie naturală de 4 stele cu profil cinegetic (mistreţ, cerb, căprior, fazan, iepure).In cadrul rezervaţiei sau lângă

aceasta, într-un cadru pitoresc deosebit, se poate amenaja un parc turistic sau un sat de vacanţă, zona fiind traversată şi de pârâul Ilfov.

În această rezervaţie pe lângă specificul de vânătoare şi ocrotire a faunei existente , se pot admira exemplare de diferite specii de stejar seculari , care fac parte din vechii codri ai Vlăsiei.

In zona acestei rezervaţii de o frumuseţe neasemuită , un potenţial turistic neexploatat ar putea fi balta naturală «   Moarta » , unde se cunoaşte din cele povestite de bătrâni, că aici veneau oamenii bolnavi de reumatism şi făceau băi de nămol în urma cărora se vindecau, datorită conţinutului foarte ridicat de iod din apa pârâului Colentina.

Tot aici cu foarte multă vreme în urmă exista un schit de călugări.După dispariţia acestuia, au rămas numai ruinele acestui schit.

In aceeaşi zonă există un lac de acumulare artificial , punct cu potenţial turistic , în special pentru pescuit sportiv.

De asemenea în satul Cornăţelu există cu un potenţial turistic deosebit Biserica - monument istoric , descrisă pe larg în istoricul aşezării Cornăţelu. Se impune a fi menţionat şi tradiţionalul Târg anual Cornăţelu din zilele de 7 – 9 septembrie , unde se pot bucura atât locuitorii comunei cât şi potenţialii turişti interesaţi în a vizita comuna.

Pe cursul pârului Baranga există în zona satului Aluniş un lac de acumulare artificial, folosit în trecul atât pentru irigaţii , cât şi pentru piscicultură , unde există şi o cabană ce ar putea fi amenajată în scopuri turistice , pentru amatorii pescuitului .

CAPITOLUL VPOPULATIA

Populatia comunei Cornatelu a cunoscut suisuri si coborasuri de-a lungul timpului, conditiile grele sau mai bune , punandu-si amprenta si asupra acestui criteriu si anume populatia. Din scrierile istorice avem urmatoarele date:

Satul Cornatelu - populatia la 1810 - 158 locuitori cu 42 case, la 1835 - 59 gospodarii; 1838 - 171 familii cu 686 locuitori.

Satul Alunis - populatia la 1835 - 34 gospodarii ;1838 - 73 familii cu 300 locuitori;1930 - 746 locuitori.

Satul Bolovani - populatia la 1810 - 122 locuitori, cu 43 de case;la 1835 erau doua sate : Adunati Bolovani cu 58 gospodarii si Bolovani cu 64 gospodarii; 1838 - 147 familii cu 617 locuitori din care 63 carausi si chirigii in Bolovani si 63 familii cu 257 locuitori in Adunatii Bolovani; la 1930 - 1518 locuitori.La 1912 era comuna impreuna cu catunele : Adunati, Banesti, Besteloaia, Crangasi si Moara Noua si avea 2717 locuitori.

Satul Corni - populatia la 1835 avea 27 gospodarii.Satul Slobozia - populatia la 1810 avea 243 locuitori cu 71 case ;1835 - 35

gospodarii ;1838 - 73 familii cu 295 locuitori din care 47 dogari.La recensemantul din anul 1966 populatia comunei era de 3493 din care 1566 de sex

masculin si 1927 sex feminin.La recensamantul din anul 1973 populatia comunei era de 3208 locuitori din care

1443 sex masculin si 1765 sex feminin.La recensamantul din 1977 populatia comunei era de 2878 locuitori cu 1114 cladiri si

1055 gospodarii diferenta mare dintre anul 1973, fata de anul 1977, de 330 locuitori, se datoreaza exodului populatiei catre marile orase apropiate ,in cautarea unui loc de munca, in special in Bucuresti (la 60 Km) si Targoviste ( la 30 km). La 1980 in comuna existau 1050 de gospodarii ale populatiei , iar in 1981 comuna avea 2519 locuitori.

La recensamantul din 1992 totalul populatiei era de 1972 persoane din care 923 de sex masculin si 1049 de sex femininiar structura pe varste este urmatoarea :

- o - 4 ani = 87- 5 - 9 ani = 71- 10 - 14 ani = 101- 15 - 19 ani = 122- 20 - 24 ani = 108- 25 - 29 ani = 49- 30 - 34 ani = 63- 35 - 39 ani = 74- 40 - 44 ani = 91- 44 - 49 ani = 94- 50 - 54 ani = 120- 55 - 59 ani = 203- 60 - 64 ani = 194- 65 - 69 ani = 239- 70 - 74 ani = 128- 75 - 79 ani = 123- 80 - 84 ani = 63- 85 ani si peste = 42

Populatie activa total = 557 persoane, din care in agricultura 319, industrie 160.In sectorul public avem 313 persoane, iar in sectorul privat 222, alte sectoare 22

persoane.In august 2000, in momentul aprobarii Statutului comunei Cornatelu, situatia

populatiei pe sate era urmatoarea :- satul Cornatelu = 338 locuitori- satul Bolovani = 883 locuitori- satul Corni = 135 locuitori - satul Slobozia = 124 locuitori- satul Alunis = 221 locuitori

Total populatie = 1701 locuitori, din care 796 de sex masculin si 905 de sex feminin.

In functie de nationalitate = de nationalitate romana 1701 locuitori.

Dupa ocupatie :- muncitori = 30- agricultori = 311- cadre didactice = 15- ingineri = 11- medici = -- functionari = 24- elevi = 142- fara ocupatie = 399- pensionari = 769Dupa religie:- cultul ortodox = 1651- romano - catolic = -- alte culte = 50Ultimele date statistice, dupa recensamantul din 2oo2, din data de 24.10.2002 ,

conform situatiilor existente in cadrul Primariei comunei Cornatelu , cu privire la populatie, sunt urmatoarele :

- total populatie = 1755 locuitori din care 824 de sex masculin si 931 de sex feminin.

- apta de munca = 672 locuitori- ocupata in munca = 465 locuitori, din care in agricultura = 218 persoane in

industrie 32,alte activitati 111 persoane, populatie casnica si militari 104 persoane.Locuintele si gospodariile :- satul Cornatelu - 201 locuinte si 149 gospodarii.- satul Corni - 158 locuinte si 96 gospodarii.- satul Slobozia - 118 locuinte si 68 gospodarii.- satul Alunisu - 124 locuinte si 88 gospodarii.- satul Bolovani - 1056 locuinte si 747 gospodarii.

CAPITOLUL VIINVATAMANT, CULTURA SANATATE

La 1930 din cei 520 locuitori ai satului Cornatelu stiau carte 275 , un procent destul de ridicat, in 1933 era nevoie de construirea unui nou local de scoala , cu doua sali de clasa.

In satul Alunisu scoala s-a infiintat in 1855 intr-o casa particulara pentru satele Cocos si Slobozia.

In satul Bolovani scoala a fost infiintata in 1838 .Functiona in casa de sfat deoarece localul construit din doua odai si o sala nu era inca terminat.La reinfiintarea scolii , in 1857 , se repara casa de sfat , iar in 1862 se termina localul cladit special pentru scoala.Pana la primul razboi scoala a functionat cu un singur post de invatator, iar la 1933 exista un local cu doua sali de clasa ce necesita reparatii urgente,comuna avand doua localuri de scoala cu cate doua sali de clasa fiecare; scoala functioneaza cu patru posturi de invatator.

In satul Corni scoala s-a infiintat in 1924 cu o singura sala de clasa si un post de invatator.

In satul Slobozia , la infiintarea scolii in 1842, era vacanta din lipsa invatatorului.In 1844 scoala functiona in casa invatatorului Voicu Dumitrescu deoarece localul,cladit cu doua odai si o sala, era neterminat.Frecventa era destul de slaba,10 copii.Dupa reinfiintarea invatamantului in 1857, scoala functiona intr-o casa particulara inchiriata.Pana la sfarsitul secolului XIX invatamantul se desfasoara in conditii grele. In 1933 exista scoala primara cu un post de invatator la 4 clase elementare.Frecventa era foarte slaba din 102 inscrisi numai 68 frecventau cursurile scolare.

In 1972 , existau in comuna unitati scolare si prescolare , astfel :- scoala generala de 8 ani cu patru sali de clasa , 9 cadre didactice si 72 elevi,in satul

Cornatelu.- scoala generala de 8 ani cu 2 corpuri de cladiri corespunzatoare cu 5 sali de clasa, 7

cadre didactice si 120 elevi, in satul Bolovani.- scoala de patru ani ,local corespunzator cu doua cadre didactice si 42 elevi.- scoala generala de 8 ani ,local corespunzator, cu 3 sali de clasa 7 cadre didactice si 51

de elevi, in satul Alunis.- scoala de patru ani in satul Slobozia , 1 cadru didactic si 26 elevi.- scoala de patru ani in satul Corni,1 cadru didactic si 12 elevi.De asemenea tot in 1972 exista pe raza comunei , in satul Bolovani un camin cultural

de 150 locuri cu biblioteca si cinematograf ,local corespunzator pentru activitatile specifice in special baluri , hore si filme.In satul Corni exista un camin cultural cu biblioteca. Si in satul Slobozia exista o sala de festivitati cu 70 de locuri unde aveau loc baluri si hore rurale,unde se pastra traditia cantecelor populare romanesti si a tarafelor de lautari care aveau un anumit statut, la acea vreme.

Unitati sanitare exista doar in satul Bolovani un dispensar uman si punct farmaceutic cu 8 cadre,iar in satul Cornatelu dispensar veterinar,local corespunzator cu 4 cadre sanitar - veterinare.

In anul 1978 este dat in folosinta caminul cultural din satul de resedinta Cornatelu cu 250 de locuri, constructie solida , bine conservata, functionala si astazi.

La 1980 - 1981 existau in comuna : doua gradinite, cu 155 de copii , 5 scoli generale cu 257 elevi si 16 cadre didactice ,3 camine culturale, 6 biblioteci cu 16.492 volume,un dispensar medical cu doi medici si un dispensar veterinar cu un medic si doi asistenti.

In prezent unităţile de învăţământ de la nivelul comunei Cornăţelu sunt următoarele :1. Şcoala generală cu clasele I – VIII Cornăţelu = 99 elevi.2. Şcoala primară cu clasele I – IV Bolovani = 15 elevi.3. Şcoala primară ci clasele I – IV Aluniş = 15 elevi.4. Grădiniţa Cornăţelu = 20 preşcolari.5. Grădiniţa Bolovani = 20 preşcolari.6. Grădiniţa Aluniş = 23 preşcolari.Nici una din unităţile de învăţământ nu are telefon fix.

CAPITOLUL VII

INSTITUŢII

La nivelul comunei Cornăţelu există şi funcţionează următoarele instituţii :1. Primăria. Instituţie ce funcţionează în baza Legii nr.215/2001 privind

administraţia publică locală, care are strânse relaţii cu toţi cetăţenii comunei , atât cu cei care locuiesc permanent , cât şi cu cei care locuiesc temporar.Primăria se poate apela la telefon / fax 0245651288 .Nu este conectată la Internet.

2. Biserica. In teritoriu sunt cinci biserici ortodoxe , în fiecare sat câte una şi toate acestea sunt grupate în trei parohii.Fiecare parohie este deservită de către un preot.Nici o parohie nu are telefon.

3. Postul de Poliţie. Este o instituţie care are legături cu toată populaţia din comună în vederea respectării ordinei şi liniştei publice a cetăţenilor, conform legislaţiei în vigoare.Poate fi apelat la telefon nr.40 solicitat prin centrala telefonică cu nr.02457650340.

4. Centrul agricol şi Asociaţia Producătorilor Agricoli „ ASPACOR “. De asemenea o instituţie care are strânse legături cu populaţia, un rol deosebit având informarea cetăţenilor comunei mai cu seamă în doemniul agroo – zootehnic , în vederea programelor derulate în sprijinul producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice.Nu are telefon, nu sunt conectate la Internet.

5. Dispensarul uman. Cu un rol deosebit în cadrul comunei este în prezent deservit de două cabinete,cabinetul medicului de familie cu un asistent medical , postul de medic de familie fiind vacant şi respectiv cabinetul stomatologic cu un medic stomatologic.Sediul se află în satul Bolovani. Nu are telefon.

6. Dispensarul veterinar. Este deservit de un medic veterinar şi doi tehnicieni care îndeplinesc atribuţiile privind sănătatea animalelor domestice şi a produselor de origine animală din cadrul gospodăriilor populaţiei.

7. Serviciul de poştă şi telefonie fixă. Cele două instituţii deservesc populaţia comunei având legături cu cetăţenii comunei prin prestarea serviciilor de specialitate ce le definesc activitatea. Există 2 agenţii poştale din care una în satul Bolovani şi una în satul Cornăţelu,ultima fiind vacantă.

CAPITOLUL VIIIPOTENŢIAL ECONOMIC

Comuna Cornăţelu are un potenţial economic ridicat dat de suprafaţa agricolă de 4873 ha , din 4510 ha teren arabil.

Suprfaţa totală existentă este de 6383 ha . O parte din suprafaţa de teren arabil extravilan , este lucrată sub formă asociativă şi anume :

1. Societatea Agricolă Luceafărul – înfiinţată în baza Legii nr.36/1991 cu sediul în satul Bolovani .Această societate lucrează o suprafaţă de 550 ha teren arabil.Nu are telefon.

2. Societatea Comercială „ Prodimpex “ SRL Dridu , cu sediul în comuna Dridu, judeţul Ialomiţa, cu punct de lucru în Cornăţelu,lucrează o suprafaţă

de 1660 ha teren arabil.Nu are telefon.3. S.C. „ AGRINCOR “ S.A. Cornăţelu sau fostul IAS Cornăţelu, care lucrează

în prezent 156 ha. Diferenţa de 2200 ha teren arabil este lucrată parţial de către proprietarii de terenuri , iar o suprfaţă de 800 ha comasată în tarlale compacte,aşteaptă un investitor cu putere financiară deosebită.Toate unităţile amintite se ocupă numai cu cultura plantelor de câmp.

Alţi agenţi economici care acţionează pe teritoriul comunei Cornăţelu au ca activitate numai comerţul şi avem :

1. S.C. AGRALEX SRL cu sediul în Bucureşti , îşi desfăşoară activitatea în două din satele componente ale comunei şi anume satul Bolovani , unde are deschise două magazine şi satul Cornăţelu un singur magazin.

2. S.C. DOI TIGRI SRL cu sediul în satul Corni, îşi desfăşoară activitatea în două din satele componente ,satul Corni şi respectiv satul Slobozia.

3. A.F. BUGHY cu sediul în Răcari îşi desfăşoară activitatea de comerţ cu amănuntul în satul Cornăţelu, unde deţine un magazin.

4. A.F. ALCHIMET cu sediul în satul Bolovani, unde îşi desfăşoară activitatea.

5. A.F. Băjenaru cu sediul în satul Bolovani, unde îşi desfăşoară activitatea de comerţ.

Cooperativa de consum (Consumcoop) ,cu sediul în comuna Răcari , desfăşoară activitate într-un singur magazin pe raza satului Bolovani.

CAPITOLUL IXINFRASTRUCTURĂ EXISTENTĂ

Comuna Cornăţelu deţine o bogată reţea de drumuri , compusă din drumuri de pământ, drumuri pietruite şi drumuri asfaltate.

Drumurile se împart după cum urmează :- drum de pământ cu o lungime de 18.162 ml.- drum pietruit (DC) cu o lungime totală de 17.200 ml.- Drum asfaltat (DJ – 701) în lungime totală de 7500 ml , face legătura între DN – 71

(Bucureşti – Răcari – Târgovişte) şi DJ 711(Cojasca – Dobra – Târgovişte).In ce priveşte reţeaua de alimentare cu energie lectrică se poate spune că cele 5

sate din cadrul comunei Cornăţelu sunt electrificate în totalitate.Satele componente ale comunei nu dispun de reţea de alimentare cu apă, gaze naturale

, acces la cale ferată . Este o comună izolată.

CAPITOLUL XPROIECTE DE DEZVOLTARE

Este de menţionat faptul că , la nivelul comunei Cornăţelu nu s-a realizat până în prezent decât un singur proiect şi anume :

1. Proiect de pietruire al drumului DC – 41 Băleni – Cornăţelu- Aluniş – Bilciureşti . Proiectul a fost aplicat în teren până în anul 2000 şi în prezent face legătura rapidă

între comuna Cornăţelu şi comuna Băleni.Propus spre aprobare , finaţare şi realizare avem un singur proiect şi anume:

1. Proiect de modernizare al drumului DC – 41 Băleni – Cornăţelu – Aluniş , în cadrul programului SAPARD.Menţionăm că în cadrul acestui proiect Consiliul local Cornăţelu are calitate de asociat, alături de Consiliul local Băleni, care de altfel este şi titular de proiect.

PRIMAR, SECRETAR,Prof. Liviu R.Georgescu Staicu Ioana

Intocmit,Referent,

] Ivan Florin Nelu