• ROMI DE TOATE NEAMURILE, UNIÞI-VÃ! • ZIAR REGIONAL DE VÂLCEA, SIBIU, ARGEª, GORJ •

Vocea RomilorROMII RUDARI, ARGINTARI, CÃLDÃRARI, LÃUTARI, GABORI, URSARI, MAGHIARI, ROMII DE VATRÃ

• Nr. 210 • 25 martie 2015 • 1 RON • Râmnicu-Vâlcea, str. Lucian Blaga nr. 56 • Tel. 0350.426.839 • Fax: 0350.426.839 •

E D I T O R I A L

Putemcontape eei

Achim Bãluþã Geani Deaconu ÎPS Varsanufie Prahoveanul Florinel Constantinescu Vasile Cocoº

C M Y K

VOCEA ROMILOR

Românul zileiCristian Buicandeputat de Vâlcea

Pentru cã a început sã fie undeputat echilibrat ºi vrea sã facãceva pentru ca vâlcenilor sã lemeargã bine.

Românul zileiConstantin Boromizom de afaceri

Pentru cã este un bun român ºi aajutat ºi ajutã romii din Vâlcea ºi nunumai.

FRÃÞIA RROMILOR ªI ROMÂNILOR_____________________________________________ Alexandru Diamant

Femeile de etnie rromã au INTERZISîn Parlament! Aleºii nu vor fuste colorate în Casa Poporului!

Cei maipericuloºi dintrepãmânteni:ÞIGANII

pagina 5

AFERIM 2015: Rromii dinLungani muncesc ca sclavii,pe mâncare. "Plãtesc varace manâncã iarna"

Sincer, m-am nãscut în inima judeþuluiVâlcea ºi nu numesc asta ghinion. Am

vãzut ce poate un rrom, ce poate ºi un român.Credeþi-mã, românii îi bag în aceeaºi oalã petoþi erau mult, mult mai rãi. ªi exclusiviºti.Apropos, eu sunt rrom. ªi dacã sunt rrom nuîmi era ruºine sã recunosc. Am prieteni rromicare muncesc, care trudesc, caredezmembreazã gluma aceea veche… cea maiscumpã esenþã din lume este transpiraþia deþigan întotdeauna acest gen de articole o sã fieun subiect foarte sensibil pentru multã lume.Prieteni care au fost Bãtuþi, înjuraþi, blamaþide rasismul din voi cei majoritari în þara asta.Sincer, unii dintre voi cu mândrie mã sustragacestei clase am fãcut o parte din rromi sã fieaºa cum îi vedem pe la ºtiri, pe strãzi, etc.

Þiganii se dau mereu victime, însã edoar vina lor… dacã ºtii sã te

comporþi, nimeni nu va þine cont de asta.Atunci când vor învaþa sã respecte pe cei dinjur, mediul în care trãiesc, când vor învãþa sãdemonstreze cã meritã respectaþi. Genetic

suntem toþi oameni! Ocupãm acelaºi spaþiu, artrebui sã ne bucurãm de aceleaºi drepturi,fãrã privilegii cã eu sunt mai bronzat sau cã tueºti mai alb ca brânza. Evaluarea pânã laurmã cred cã trebuie sã o facem pe criterii ceþin de omenie, nu de rasã. Dacã am ajuns sãpunem o etichetã în frunte oricãrei persoanedoar pentru cã face parte dintr-o anumitãcategorie socialã ºi sã ne rezumãm la asta,înseamnã cã suntem extrem de înguºti laminte. Aud în jurul meu des "eu nu sunt rasist,dar nu suport þiganii". Nu conteazã din cepãrinþi te naºti. Conteazã educaþia ºi mediulîn care creºti ºi te dezvolþi. Lumea eechilibratã- existã ºi oameni buni ºi oamenirãi.

Am o întrebare pentru orice român dinþara asta: dacã eºti privit cu urã de un

român, ce faci? Dar dacã eºti privit cuaceeaºi urã de un rrom, ai aceeaãi reacþie?Vã spun eu, dragii mei, din pãcate reacþia estealta. Aveþi o reacþie urâtã! Atunci, ei cum vreþisã reacþioneze?

pagina 7

Stopdiscriminãriidirecte ºiindirecte aromânilor

WWW.VOCEAROMILOR.RO

pagina 2

EU ÞIGANCÃ, ELROMAN ªI REGRETENORM

Mãdãlin Voicu, desprecopiii de etnie rromã ºiintegrarea lor în ºcoli

Alocaþie da, ºcoalã ba.Copiii romi din Ialomiþa,departe de educaþie

„FIE ZZI, FFIE NNOAPTE,AFARÃ TTOT ÎÎNTUNERICERA. AASTA EERATRANSNISTRIA, UUNDE-AAMTRÃIT IIADUL PPE PPÃMÂNT.”DEPORTAREA RROMILOR ÎÎNTRANSNISTRIA

Primarul Timiºoarei a pusla cale o campanie deverificare a palatelor cuturnuleþe

pagina 6

pagina 2

RRrroommii iirroommâânn ii nnuu vv iinn îînnMMaarreeaa BBrr ii tt aann iiee ,,nnuu nnee ffuu rrããss lluu jjbbee llee”” –– TThheeIInnddeeppeennddeenn tt

pagina 8

pagina 3

pagina 7

pagina 6 pagina 5

2 Vocea Romilor Social Anul IV • nr. 21025 martie 2015

Dragi romani din strainatate si dintara...

...Azi in intrega lume si mai ales inEuropa suntem peste 3 milioane de romanicare muncim, studiem, avem afaceri,ducem un trai corect, integrindu-ne intarile de adoptie si totodata sprijinindu-nefamiliile si prietenii din tara. Majoritateadintre noi nu ne-am uitat traditiile, cultura,limba, fiind nu de multe ori exemple bunede cetateni in tarile respective si implicitde romani, prin talentul, inteligenta siharnicia ce o dam dovada.

Odata cu libera circulatie fenomenulcersetoriei organizate a luat amploare, inspecial in tarile unde numarulcomunitatilor romanesti au un numarsemnificativ de membrii ca: Italia, Spania,Franta, UK, etc. Acest fenomen a adus cuel o serie de alte fenomene antisociale ca:prostitutia, traficul de fiinte umane, hotia,inselaciuneam etc. lucruri care ne-au facutun mare deserviciu de imagine nouaromanilor si implicit Romaniei.

Fara a atribui comunitatilor romanestinici o pretentie la perfectiune constatam camajoritatea stirilor si dezbaterilor negativesunt legate de fenomenul cersetorieiorganizate ai protagonisti sunt din pacatein marea lor majoritate membri aicomunitatii rroma= tiganesti ( majoritatea

din Romania ) care din punct de vedereadministrativ sunt cetateni ai Romaniei einu apartin cultural comunitatilor romanestiper ansamblu dar confuzia ce decurge dintermenii apropiati face ca confuzia sa fiemare.

Astfel toate exemplele pozitive aleromanilor din strainatate sunt puse in

umbra ducind la o propaganda negativa laadresa Romaniei si romanilor sifaciliteaza discriminarea si propagandapozitiva exclusiv pentru comunitatile deromi= tigani. Acest fenomen are un efectnedorit ducind la o mai mare frustrare atitin rindul romanilor cit si aromilor=tiganilor.

Stop discriminãriidirecte ºi indirectea românilor

AFERIM, PROVOCARE!

Oricum l-ai lua, "AFERIM!", filmul regizat deRadu Jude ºi produs de Ada Solomon, este oprovocare. Provoacã în primul rând mitologianaþionalã în dulcea sa visare despre spaþiul AFERIM!"provoacã ºi percepþia asupra "þiganului" ºi a "þigãniei"din mentalul nostru colectiv. Toate locurile comune ºistereotipurile care se aud ºi astãzi în discursul despreromi apar în acest film, în portretele pe care le facromânii robilor þigani, arãtând cum ºi stigmatizareaacestei etnii face parte de fapt din propria noastrãidentitate naþionalã, chiar dacã nu o asumãm. Însãprovocarea vine din altã parte ºi am admirat fineþea cucare a fost pusã în scenã de echipa filmului. Sunt douãnaraþiuni care curg în paralel ºi se contrabalanseazã. Pede o parte sunt etichetele ºi poveºtile care legitimeazãîn ochii românilor condiþia de robie a þiganilor, bãtaia,umilirea lor: "Ciori", " iganii nu se schimbãniciodatã!", "Au venit din Egipt ºi ºi acolo au fostrobi!". Pe de altã parte, trãieºti tu, ca spectator, în acelperiplu al suferinþei tocmai umanitatea negatã aacestor oameni, în tot ce are ea mai rãscolitor: fricatotalã ºi fãrã de scãpare, submisivitatea ca strategie desupravieþuire, fragilitatea, lipsa de speranþã, iar la finaloroarea asociatã destinului unui þigan-rob care a stârnitmânia stãpânului.

Clanul de romi Cârpaci aobþinut o victorie zdrobitoareîntr-un caz pentru care sute detimiºoreni au ieºit în stradã

Tribunalul Timiº a emis o sentinþã definitivã ºiirevocabilã care anuleazã toate eforturile opinieipublice ºi a Primãriei Timiºoara de a salva Vila Mühle,un monument cu o valoare istoricã inestimabilã.Printr-o sentinþã emisã recent, Primãria Timiºoara apierdut procesul prin care cerea obligareaproprietarului la punerea în siguranþã a VileiMühle.Ajunsã pe mâna unui clan de romi dinTimiºoara ºi lãsatã sã se degradeze, casa fostului florarimperial Wilhelm Mühle a ajuns o ruinã, stârnindindignarea timiºorenilor. Pentru a salva imobilul de ovaloare istoricã inestimabilã, sute de timiºoreni au ieºitîn stradã solicitând salvara Casei Mühle. PrimãriaTimiºoara a reacþionat ºi a deschis un proces în care asolicitat obligarea proprietarului la aducerea clãdirii lastare iniþialã, punerea casei în siguranþã, iar în cazcontrar permisiunea de intervenþie a PrimãrieiTimiºoara, urmând ca municipalitatea sã îºi recuperezebanii. Prima fazã a procesului s-a judecat laJudecãtoria Timiºoara. În cadrul procesului s-a realizatºi o expertizã care a scos la ivealã cã lucrãrile fãcute nuau respectat proiectul, afectând structura de rezistenþãpânã acolo cã clasa de risc seismic a fost modificatã dela RIII la RII. Expertiza, realizatã în 2013, a mai arãtatcã imobilul are nevoie urgentã de intervenþie.

Karla Gachet si Ivan Kashinskysunt doi jurnalisti care strabatlumea, in lung si lat, in cautare desubiecte de presa si fotografiiinedite pe care le publica in revistecunoscute. Sot si sotie, ambii invarsta de 33 de ani, Karla si Ivanlocuiesc in Quito (Ecuador).

Karla s-a nascut in Quito, iarIvan la Northridge, langa LosAngeles. S-au cunoscut laUniversitatea San Jose dinCalifornia, cand ambii au studiatfotojurnalismul, si de atunci nu s-aumai despartit. Recent, casa le-a fostmistuita de un incendiu si a duratdestul de mult pana au raspuns laintrebari. Ivan era plecat in

Paraguay, iar Karla incerca saadune fotografiile si sa-siorganizeze un nou camin.

In primavara lui 2014Karla siIvan si-au petrecut trei saptamani inRomania. Rezultatul? Unfotoreportaj cu palatele rromilor dinBuzescu a fost publicat in revistaNational Geographic, iar de acolopreluat de toata presa romaneasca.Le-a placut mult in Romania.“Stiam despre Romania numaiputina istorie, despre Ceausescu,Transilvania si Marea Neagra. Nuaveam nici cea mai mica idee cat defrumoasa este tara si nici nu stiamca are peisaje superbe”, a povestitKarla Gachet pentru Ziare.com.

“Am fost in Romania de douaori, cate trei saptamani. Prima dataam fost la Buzescu in 2010, pe contpropriu. Am stat aproape treisaptamani cu rromii de acolo si apoine-am intors acasa si am trimisfotoreportajul la NationalGeographic. Le-a placut si ne-autrimis inapoi in 2011, de aceastadata cu un translator”.

Aventurile a doi jurnaliºti strãiniîntr-un sat de rromi din Teleorman

SCRISOAREA UNEIMAME RROME

Diamante, pentruca nu stiu destul de binesa scriu pe romaneste sistiu daca are legaturacu Partida Romilor îmieste rusine sa postezaceasta discutie. Daram o mare intrebare, inlegatura cu crestereacopiilor mei si cuviziunea lor de ar firomii . Stii ca am venitin Franta de 2 ani, Aurelian se simte si francez, dar si tigan, caasa zicem intre noi, dar la scoala îi este rusine sa spuna. Aincercat o data sa zica si au râs de el. Nu stiu cum sa reactionez,mai ales ca pe aici romii sunt rau vazuti si rau aratati si de ong,care vor sa arate ca a fi rom in ziua de azi înseamna neaparatca esti un sarac, fara casa si fara viitor, care vrea sa profite desistem. În afara de discutia cum putem lupta impotrivarasismului contra rominilor ., Intrebarea mea este cum putemsau trebuie sa ne definim in societatea gadjiilor si ce sa le zicemcopiilor? Mersi mult de raspuns, iar daca crezi ca esteinteresanta discutia, poti sa faci tu o postare pe egroup, te rog.Te pup si bravo pentru ziarul Vocea Romilor ar fi bine sa fieun asemenea si în franceza .

Alexandra

Pe scurt

3DiverseAnul IV • nr. 21025 martie 2015

Un bãrbat de etnie romã din Timiºoaraa depus o cerere la Primãrie pentrueliberarea unui certificat de urbanismpentru desfiinþarea turnuleþelor de pecasa sa, dupã ce primarul Nicolae Robua declanºat o campanie de verificare apalatelor pe care sunt construiteturnuleþe fãrã autorizaþie.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, adeclarat, marþi, într-o conferinþã de presã,cã în urma solicitãrilor sale de identificarea clãdirilor din oraº pe care sunt construiteturnuleþe fãrã autorizaþie, un timiºorean deetnie romã a solicitat un certificat deurbanism pentru demolarea acestorelemente de pe locuinþa sa, transmitecorespondentul MEDIAFAX.

"Subsemnatul, ca primar almunicipiului Timiºoara, am declanºat oamplã acþiune de identificare a clãdirilorcu turnuleþe realizate fãrã autorizaþie saucu nerespectarea autorizaþiei, indiferentcând. Ei bine, iatã cã, urmare aintervenþiilor noastre ferme, dar strictlegale, un prim cetãþean a înþeles sã se

conformeze fãrã a mai fi nevoie sã apelãmla instanþele de judecatã. Este vorbadespre domnul Codruþ Stancu, care ne-asolicitat certificat de urbanism pentrudesfiinþare turnuleþelor", a declaratNicolae Robu.

Primarul a solicitat ºi celorlaltorcetãþeni ai Timiºoarei care au înproprietate clãdiri cu turnuleþe sã ledemoleze de bunãvoie, dacã au fostridicate fãrã autorizaþie de construire saufãrã respectarea autorizaþiei.

Primarul Timiºoarei a pus lacale o campanie de verificarea palatelor cu turnuleþe. Apoi s-a întâmplat ceva neaºteptat

Aceasta este povestioaralegata de cersetorie a unuicetatean de origine franceza.

Aþi vãzut, probabil femei carecerºesc pe stradã, la semafor, careaveau un copil adormit în braþe.V-ati pus vreodatã intrebarea dece acel copil, atat de tanar estemereu adormit?"Alãturi de statiade metrou din zona unde locuiesceste una din multele cerºetoarecare isi fac veacul. Pãrul ºi rochiaei sunt murdare, si pare foartetrista. Aceastã femeie este aºezatape jos ºi lângã ea este un fel decutie în cazul în care oamenii

arunca câteva monede. În braþeleei este un copil care are maxim 2ani. El doarme. Cu toþii simtcompasiune pentru spectacolultrist al sãrãciei al sãrãcieiextreme.Suntem gata sã dam totmaruntisul din buzunar pentru aavea sentimentul ca am fãcut ofaptã bunã. Am trecut prin acestloc foarte des. Eu nu dau bani,pentru cã aceste femei suntadesea cerºetori recrutaþi de cãtreo bandã, iar sumele colectate de eiajung la persoanele din spatele"afacerii". Acesti traficanþi detinimobiliare si masini de lux obti-

nute prin bani cersiti de oamenica acesta. Ah, desigur, si cerºe-

torul obþine ceva, o sticla de bau-tura sau un kebab pentru seara.

DD EE CC EE CC OO PP II II II DD II NN BB RR AA ÞÞ EE LL EE FF EE MM EE II LL OO RRCC AA RR EE CC EE RR ªª EE SS CC DD OO RR MM MM EE RR EE UU ??

Eveniment INEDITgãzduit deambasadorul SUA,dedicat tinerilor romi

Eveniment inedit gãzduit de ambasadaStatelor Unite, la vila Dante. Este vorba despre osearã culturalã dedicatã tinerilor proveniþi dincomunitatea romã. Zeci de adolescenþi romi audovedit cã pot reuºi dacã au parte de sprijin.Gazda evenimentului a fost noul însãrcinat cuafaceri al misiunii americane în România, DeanThompson. "Mã bucur sã am prilejul de a vãinvita aici, la vila Dante, sã petreceþi aceastãsearã cu noi. România este o þarã cu milioane decetãþeni tineri, care încep sã realizeze cã aunevoie sã gãseascã în ei înºiºi puterea, curajul ºicreativitatea de a modela viitorul societãþii", adeclarat Dean Thompson, însãrcinat cu afaceri alSUA. Zeci de tineri au fost protagoniºtii serii,inclusiv o trupã de dans, câºtigãtoarea anumeroase premii. Cei 10 dansatori sunt cei maibuni dintr-un grup de 60 de copii din Ferentari.Mesajul evenimentului a fost simplu - cu sprijinºi educaþie, tinerii romi au ºanse de reuºitã ºi deintegrare în societate. Iar pe de altã parte,societatea trebuie, la rândul ei, sã evolueze, sãdea dovadã de toleranþã ºi de multã deschidere.

Lãutarii din Clejani, ceimai iubiþi þigani dinOccident. Povesteaultimei generaþii

Din muzicanþi care cântau la nunþi ºi botezuri,lãutarii din Clejani au ajuns, dupã Revoluþie, pemarile scene din Occident, unde muzica lor s-atransformat într-un fenomen. România a ales sã-iignore, deºi avem de-a face cu ultimii descendenþiai lãutarilor de odinioarã. ªTIRI PE SperanþaRãdulescu, etnomuzicolog: "Nu vã placmanelele… Sunt 25 de ani de când o mânã delãutari din satul Clejani (judeþul Giurgiu) zguduieOccidentul cu muzica noastrã tradiþionalã fãrã caîn România sã existe vreun interes pentru aceastãpoveste. O poveste aproape incredibilã, în careniºte muzicanþi neºtiutori de carte, mulþi dintre eibãtrâni, rãmaºi fãrã pãr pe cap ºi fãrã dinþi în gurã,ºi-au luat instrumentele ºi s-au urcat cu ele pemarile scene ale lumii, de la Opera din Paris pânãla Carnegie Hall-ul din New York. Au apãrut înfilme, au fost subiect de documentar, le-au cântatactorilor de la Hollywood, au câºtigat premiiinternaþionale ºi au fost prezentaþi în publicaþiileoccidentale ca niºte intrumentiºti inegalabili.

Vocea Romilor

PRO SAU CONTRA EXCLUDERII ”NESPÃLAÞILOR ªINEÎNGRIJIÞILOR” DIN TRASPORTUL ÎN COMUN

Ca în mai toate oraºele mari,timiºorenii care circulã cu transportul încomun se confruntã des cu situaþiineplãcute provocate de persoane care nusunt tocmai prietene cu apa ºi sãpunul.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu,a propus o mãsurã controversatã princare "nespãlaþii ºi neîngrijiþii" sã fieidentificaþi cu ajutorul unor camerevideo ºi sã fie daþi jos din mijloacele detransport în comun cu ajutorul PoliþieiTransportului.

Robu susþine cã prin aceastã mãsurãse încearcã sã se asigure cetãþenilorcondiþii decente de cãlãtorie înmijloacele de transport în comun.

Primarul a adãugat cã, odatã cumontarea camerelor video, lucrurile vorfi mult mai simple: "Când vom aveaaceste camere video, vor putea fiidentificaþi ºi echipajul de poliþie se vaduce þintã, dirijat din camera demonitorizare acolo unde suntprobleme".

4 Vocea Romilor Fapt divers Anul IV • nr. 21025 martie 2015

Mãdãlin Voicu,a vorbit în studioulFocus despre ºansele de integrarea copiilor de etnie þigãneascã însistemul educaþional. În cadrulcampaniei "Stop indiferenþei!-Aceºti copii trebuie educaþi" a fostprezentatã povestea copiilor deetnie þigãneascã, care nu au mersniciun minut la ºcoalã.

Mãdãlin Voicu are ºi o soluþie pentrucreºterea numãrului de copii romi caremerg la ºcoalã. "Aº folosi ºi pentrumajoritari ºi pentru romi, aceeaºi soluþie:obligativitatea! Dacã nu-nþelegi de bunã-voie, te oblig ! Dacã nu vrei sã înteleginiºte lucruri care sunt utile nu numai þiecã persoanã, ci ºi societãþii, saucomunitãþii în care trãieºti, te oblig ºi amterminat discuþia!", spune categoricMãdãlin Voicu.

Motivul pentru care aceºti copii nu auacces la educaþie este de cele mai multeori sãrãcia. Educaþia este consideratã îngeneral un factor-cheie pentru includerea

populaþiei de etnie romã în sistemulsocial din România. Chiar dacã au fostluate unele mãsuri practice pentru aîmbunãtãþi participarea ºcolarã a elevilorde etnie þigãneascã ºi pentru a sporivizibilitatea culturii rome, aceste mãsuri

nu au dus încã la o schimbare substanþialãîn ceea ce priveºte riscul abandonuluiºcolar pentru copiii de þigani. Situaþiafinanciarã grea, dar ºi tradiþiile unorcomunitãþi rrome fac ca o mare partedintre copii sã nu frecventeze ºcoala.

Mãdãlin Voicu, desprecopiii de etnie rromã ºiintegrarea lor în ºcoli

AFERIM- O POVESTE CUROBI ÞIGANI, ZAPCII ªIBOIERI. ROMÂNIA, LA159 DE ANI DE LADEZROBIREA ROMILOR

'AFERIM!', o incursiune "excepþionalã ºi extrem deinteligentã într-o perioadã crucialã a istoriei" este primulfilm românesc care aduce pe marele ecran robia romilordin þara noastrã.

Regizorul Radu Jude, producãtoarea Ada Solomon ºiactorul Cuzin Toma, interpretul lui Carfin, robul þiganfugãrit din ordinul unui boier, vin sâmbãta aceasta înplatoul nostru, "la un ceai cu rom". Invitaþii Irinei Ursune spun povestea filmului care a adus anul acesta Ursulde Argint la Bucureºti. Dincolo de trofeu, aflaþi de ceeste "Aferim" un film care trebuie vãzut ºi…ascultat!

Tot sâmbãtã vorbim, în detaliu, despre ce trebuie sãfacã supravieþuitorii romi ai Holocaustului românescpentru a solicita pensii din partea Germaniei.

Autointitulatul rege al romilor aanunþat cã va da statul german înjudecatã pentru deportãrile din perioadaregimului nazist. Dorin Cioabã a susþinutîn urmã cu o lunã cã a angajat avocaþi ºidaja negociazã cu statul germaRomii dinCraiova în momentul în care au aflat cãpot primi despãgubiri de la statul germanau mers direct la Sibiu cu dovezi.Oamenii au povestit cã autointitulatulrege le-a cerut bani pentru a se ocupa defiecare dosar în parte. Fiecare a avut deachitat suma de 20 de lei. Romii cred cã

au fost pãcãliþi de Dorin Cioabã. "RegeleCioabã nu ne-a dat o chitanþã la mânã ºinici nu ne-a înregistrat dosarele. Eu amadus dovezi cã pãrinþii mei au fostdeportaþi de regimul nazist, în urmã cupeste 70 de ani. Mi-a cerut banii ºi camatât. Cu siguranþã nu o sã facã nimicpentru noi. ªi-a fãcut doar imagine peseama noastrã. Gestul în sine mãderanjeazã. Ne-a chemat la Sibiu, ne-aluat o taxã de 20 de lei, iar acum secomportaã ca ºi cum nimic nu s-ar fiîntâmplat", a precizat Ioniþã Dumitru.

Dorin Cioabã, autointitulatul rege al romilor, acuzat de escrocheriicu banii etniei: "ªi-a fãcut imagine pe seama noastrã"

La inceputul anului acestaa fost votata Strategianationala de incluziune acetatenilor romani apartinandminoritatii rome, pentruperioada 2015-2020. Docu-mentul cuprinde recoma-ndarile europene si este inconcordanta cu strategiileaprobate anterior. Cel maiimportant obiectiv alStrategiei il reprezintaincluziunea socio-economicaa cetatenilor romani de etnieroma, la un nivel similar cucel al populatiei majoritare.Caile de indeplinire aleacestui obiectiv suntreprezentate de: educatie,

locuri de munca, sanatate silocuire, in egala masura cuserviciile sociale si infrastruc-tura, cultura si combatereadiscriminarii.

In vederea indeplinirii

obiectivelor Strategiei natio-nale de incluziune a cetatenilorromani apartinand minoritatiirome pentru perioada 2015-2020 s-a stabilit un parteneriatintre mai multe institutii:

respectiv Directia Politici deOcupare si Formare Profe-sionala, Agentia Nationalapentru Ocuparea Fortei deMunca, Autoritatea Nationalapentru Protectia DrepturilorCopilului si Adoptie, precumsi Directia Generala deAsistenta Sociala.

Masurile de finantare dinFondul Social European2014-2020 aplicabile in acestcaz vor fi completate deacordarea de stimulentefinanciare persoanelor dincadrul comunitatilor defavori-zate si grupurilor vulnerabile,inclusiv persoanelor aparti-nand minoritatii rome.

SS--AA VVOOTTAATT SSTTRRAATTEEGGIIAA PPEENNTTRRUU IINNCCLLUUZZIIUUNNEE 22001155--22002200

ªi romii viseazã la un „ÞinutÞigãnensc” (autonom) înSalaj, Oradea, Cluj, Calaraºi,Iaºi, Olt ºi Galaþi

Proiectul Uniunii privind autonomia Tinutului Secuiesc aincins spiritele in comunitatea romilor, care ameninta ca vorcere autonomia daca planul UDMR va fi acceptat. Ambiþionaþide maghiari, gaborii cu pãlãrie din Transilvania vor ºi eiautonomie "la miºto": "Vom ajunge într-o Românie a ungurilorºi a þiganilor" Romii nu vor autonomie pentru maghiari. Partida"Pro Europa" din Transilvania respinge categoric proiectulUMDR, motivând cã semenii lor din Harghita, Mureº ºiCovasna îºi vor pierde legitimitatea în Þinutul Secuiesc. Mai înglumã, mai în serios, probabil cã romii ºi cu maghiarii vordecide prezidenþiabilul în România. Preºedintele va arãta caObama, probabil cã jumãtate verde, jumãtate negru", a declaratironic Pascu. Reprezentanþii "Pro Europa" anunþã vã vor trimiteun document oficial prin care vor contesta proiectul deautonomie a Þinutului Secuiesc.

"Mai multe organizaþii, ONG-uri, dar ºi organizaþiagaborilor cu pãlãrie, care sunt majoritatea în judeþul Mureº, neopunem acestui proiect lansat de UDMR. În cele 3 judeþe dinÞinutul Secuiesc locuiesc cam 50-60.000 de romi", spuneAurel Pascu, liderul regional din Transilvania al PartideiRomilor "Pro Europa".

5DiverseAnul IV • nr. 21025 martie 2015

Primul liceu din þarã unde copiii deetnie rromã vor învãþa în þigãneºteºi-a gãsit loc în sectorul 5 alCapitalei. Unitatea de învãþãmânt,care va fi construitã în locul uneifoste cazãrmi dezafectate, vaacorda mai multe facilitãþi tinerilorminoritari care vor sã se þinã decarte.

Gândit ca un proiect de integrare arromilor în comunitate ºi ca un mijlocpotrivit de a-i convinge pe þigani sã-ºilase copiii la ºcoalã pânã la 18 ani,viitorul liceu va fi pe strada Teiuº, dinsectorul 5 din Bucureºti, în curtea uneiunitãþi militare, pe locul unei fostecazãrmi. Împrejurimile ºcolii pentrurromi nu sunt tocmai vesele - strãzileînconjurãtoare sunt pline de gropi ºibãltoace, iar haitele de câini vagabonzi"pãzesc" gardurile. Chiar ºi aºa, eleviicare vor veni sã înveþe în þigãneºte aicivor beneficia de câteva facilitãþi, printrecare o masã caldã în fiecare zi. Iniþiatoriiproiectului spun cã limba de predare acursurilor va fi româna, însã învãþãceiivor avea ºi lecþii de limbã ºi culturãromani. Dacã liceul va fi un succes,autoritãþile se gândesc sã înfiinþeze astfel

de unitãþi de învãþãmânt în toatelocalitãþile în care numãrul rromilordepãºeºte 20% din populaþie.

Urmeazã grãdiniþe ºi ºcoli"Înfiinþarea primului liceu pentru

minoritatea rromã este un deziderat maivechi al Partidei Romilor, care iatã aprins contur. Este de fapt doar un primpas spre integrarea în societate arromilor, având în vedere cã de acum

pãrinþii nu vor mai putea spune cã nu îºitrimit copiii la ºcoalã fiindcã nu au cu cesã îi susþinã financiar sau cã sunt luaþi lamiºto în instituþiile mixte. Vom faceeforturi pentru ca acest tip de învãþãmântsã fie extins în toate zonele undepopulaþia rromã este mai mare de 20%,nu numai pentru înfiinþarea de licee, ci ºide grãdiniþe, ºcoli primare ºigimnaziale", a declarat deputatulNicolae Pãun.

Aici va fi liceul pentru þigani. Autoritãþile au anunþat înfiinþarea primeiunitãþi de învãþãmânt pentru rromi

Integrarea socialã a copiilorde etnie romã din Ialomiþa batepasul pe loc. O serie de datestatistice aratã faptul cã aceºticopii nu sunt integraþi în sistemulde educaþie de masã, iar cei carevin la ºcoalã sunt motivaþi debanii pentru alocaþie. Migrareaalãturi de pãrinþi peste graniþeleþãrii este principala cauzã are îiþine pe romiii de vârstã ºcolarãdin Ialomiþa departe deeducaþie.Potrivit ultimuluirecensãmânt, în judeþul Ialomiþaexistã un numãr total de 15612cetãþeni de etnie romã. Dintreaceºtia, la fiecare început de

septembrie, puþin peste 2000 seînscriu într-o formã deînvãþãmânt. Aproape de vacanþamare, doar jumãtate dintre eiajung sã promoveze efectiv clasa.De exemplu, în anul ºcolar trecut,susþin reprezentanþii Inspectora-tului ªcolar al Judeþului Ialomiþa,s-au înscris la ºcoalã, în clasapregãtitoare, gimnaziu, liceu ºiînvãþãmînt profesional 2219 eleviromi. Dintre aceºtia au reuºit sãpromoveze anul ºcolar doar 1411elevi. Motivul este abandonulºcolar înregistrat în rândurilecopiilor care provin din aceastãcomunitate.

Vocea Romilor

Propaganda, despre campaniaProfesioniºti romi: Poate pe unii o sã-i frustreze mesajul,dar asta am ºi urmãrit

"Poate pe unii o sã-i frustreze mesajul, darasta am ºi urmãrit: ca oamenii sã fie sensibilizaþi,sã spunã orice, numai sã nu tacã. Tãcerea, pe unastfel de subiect, e boalã curatã", spune CostinMilu, Creative Co-Director la Propaganda,despre campania "Copiii romi viseazã ce-i lãsãmnoi sã viseze". Campania realizatã dePropaganda a fost lansatã în luna decembrie2011 ºi se va finaliza în luna aprilie a cestui an.Mai multe detalii despre ce ºi-au propus cei careau conceput aceastã campanie, în continuare.Reprezentanþii agenþiei Propaganda: "Fiecaredintre noi, copil fiind, a fost întrebat, la grãdiniþãsau ºcoalã, "tu ce vrei sã te faci când vei fi mare?,iar rãspunsurile erau niºte aspiraþii legitime.Evident cã n-am ajuns cu toþii doctori, aviatori,profesori sau poliþiºti, dar teoretic aveam ºanse.Indiferent ce-ar zice un copil rom, ºansele cavisul sã i se îndeplineascã tind spre zero.

Locuitorii satului asistaþilorsociali din România, puºi sã îºifacã singuri curãþenia deprimãvarã. Duºuri în curândpentru toatã lumea

Rromii din Ponorâta îºi vor face singuricurãþenia de primãvarã. Cel puþin asta susþineprimarul localitãþii Coroieni, Gavrilã Ropan.Acesta a mai menþionat faptul cã în curândrromii din zonã vor putea sã îºi spele hainele ºi sãfacã ºi duº.Primãria Coroieni a þinut sã arate cã încurând vor fi demarate lucrãrile de construcþieale centrului de zi care va fi ridicat în micacomunitate de rromi. "La Ponorâta rromii deacolo se pun pe treabã. Noi le ducem sacimenajeri ºi ei vor începe chiar de sãptãmânaaceasta sã îºi facã curãþenie. Primãria Coroieniare multe planuri în acest an pentru rromii de lanoi. Aproape cã le-am bãgat apa la toþi, apã pecare am adus-o de la o distanþã de 6 km.Sãptãmâna viitoare demarãm construcþia unuicentru de zi. Vom aduce ºi un modul care vacuprinde 2 maºini de spãlat ºi duºuri, ca sã sespele", a declarat, pentru Adevarul, primarul

Gavrilã Ropan.

Pe scurt

Alocaþie da, ºcoalã ba.Copiii romi din Ialomiþa,departe de educaþie

SSccaannddaall llaa uunn ttâârrgg ddeejjoobbuurr ii ppeenn tt rruu rroommii

Centrul Rromilor"Amare Rromentza" aorganizat în cadrulproiectului "Centre deconsiliere ºi mediereprofesionalã pentrupersoanele de etnierromã" primul târg allocurilor de muncã,destinat persoanelor deetnie rromã.

La târg au fost prezenþi aproximativ 50 potenþialiangajaþi ºi trei angajatori (Firma Pazã "AXIS" - 20 posturiagenþi pazã; Dac Antepriza Construcþii - 20 posturinecalificat, 10 fierari; Club Piranha - 6-8 Ospãtari, 2Bucãtari) din 10 posibili angajatori care ºi-au confirmatparticiparea. Angajatorii invitaþi la târgul locurilor demuncã nu au fost anunþaþi cã grupul þintã vizat este formatdin persoane de etnie rromã. "O parte dintre angajatori nuau fost anunþaþi cã potenþialii angajaþi sunt de etnie romã,tocmai pe motiv de diminuare a posibilelor refuzuri dinpartea angajatorilor. La momentul contactãrii angajatoriloram considerat cã este relevant sã anunþãm cã este un târgpentru persoane în cãutarea unui loc de muncã ºi nuneapãrat sã accentuãm cã târgul este pentru persoanerrome", declarã Georgiana Rãducanu, managerulproiectului. Drept urmare, reprezentatul Clubului Piranhaºi-a exprimat indignarea faþã de faptul cã s-a "omis" dinpartea asociaþiei "Amare Rromentza" sã i se aducã lacunoºtinþã etnia grupului þintã vizat declarând cã "ospatariitrebuie sã iasã în faþã ºi rromi nu sunt tocmai potriviþipentru aceastã meserie".

6 Vocea Romilor Fapt divers Anul IV • nr. 21025 martie 2015

Una din temele cu impact emotionaleste povestea cu tigancile roabeaflate la dispozitia capriciilorsexuale ale boierului proprietar.Plecam la drum cu statistici. Înprezent, între 50 si 200 de mii derromi se casatoresc cu romanii CEIDIOTENIE mai mare decat capul celprost.

Pai acest mediu l-a schimbat in rau pebaiat si tu ca tata ii interzici sa nu intre infamilie de tigan,pe propriul taucopil,invinuind mama ca il tine langa eadinadins pe copil.Gresit,mama ii repeta depeste 10 ani mereu sa nu mai traiasca inmijlocul tiganilor ca acestia inpart o bucatade piine cu el si manca la masa lor daracest copil a uitat sai invite pe acestia lamasa lui Am uitat sa va spun ca viciul esteo mestenire de la tata,care este un betivnotoriu si nu sufera tiganii in rest prefer sanu-i mai descriu defectele.Baiatul esteintre ciocan si nicovala.Sigur ca situatia l-adepasit si cred ca ii va cauza,se vaindeparta si mai mult da cei doi care iidisputa libertatea,de a alege singur,totusi,aales fata rromanca Cum vrea el.indrumati-ma ,ce sa le spun. Eu nu sunt de acord cuaceasta casatorie.Gresesc nu rromiinu

urasc romanii si sant respectati Biatamama a ta Geta disperata se cearta,cu tatalla cutite, si ii spune ca ea vrea sa o ia petiganca ca tu ai 2 copii cu ea legali ca arecopi cu tine ,Indifere de ce se vaintinpla.Te-ai gandit vreodata ca poatedragostea te pune la incercare Nu conteazaculoarea si nici ca este un pic mai slabutasi bruneta adu-ti aminte ca si ea e tot suflettrimis deDumnezeu Cand semenii meidespart oameni ce se iubesc mereu aipreferat Ioane sa lasi 2 copi mici pe

drumuri si mori cu demnitate decat sa teinsori cu o tiganca la fel ca alti lasandu-i pecopii sa chinuie in suferinta lor amaginu-se ca sunt fericiti dar ei nu stiu ce platavesnica de foc ai asteapta apoi uiti ca seumple viata cu marsavia si ura fata desemenii tai judecand dupa culoare si catibani ai.sau ca ai iubit o tiganca Verificarodul celor care tea despartit de Tamara vadesparta,in omul fara Dumnezeu sa nu teincrezi caci te taraste pe tine si copii tai inblestematul intunericului !

EU ÞIGANCÃ, EL ROMÂNªI REGRET ENORM

Rrom cu job bine plãtit laLondra, înapoi în sãrãcie,pentru a-ºi ajuta semeniidin România

Petru Alexandru Fechete, tanarul rrom devenitcunoscut dupa documentarul “Vin romanii”, a renuntatla o slujba bine platita la Londra pentru a se intoarce laPata Rat, unde locuieste cu sotia si cei doi copii intr-ocamera, si a-i sprijini si sfatui pe semenii sai, intr-unproiect cu bani norvegieni.

Petru Alexandru Fechete are 30 de ani si locuieste incomunitatea de rromi de langa rampa de gunoi amunicipiului Cluj-Napoca de la Pata Rat, unde a fostmutat fortat din centrul orasului, de pe strada Coastei, inurma unei actiuni a primariei.

Este clujean get-beget si se mandreste ca lucreaza dela 13 ani, atat in tara, cat si in strainatate, ba inconstructii, ba in agricultura, ba ca vulcanizator inservice-uri auto.

Rrom din Marea Britanie, casa in Romania cu baniidin ajutoare: Multumesc, Anglia!

Poarta in piept o stea a lui David, din hartie galbena,pe care a scris cu carioca “tigan”, pentru a atrage atentiaasupra unei “discriminari mascate” a rromilor dinRomania.

„FIE ZI, FIE NOAPTE, AFARÃTOT ÎNTUNERIC ERA. ASTAERA TRANSNISTRIA, UNDE-AM TRÃIT IADUL PEPAMÂNT.” DEPORTAREAROMILOR ÎN TRANSNISTRIA

În ultimii ani,autoritãþile româneau început sã lerecunoascã oficialromilor statutul devictime aleH o l o c a u s t u l u i .Însã suferinþele lorsunt mai puþinprezente în culturamemoriei. În acestsens, existãdiverse proiecte ºiiniþiative caresusþin demersurile supravieþuitorilor de a primi despãgubiri ºi dea da glas poveºtilor lor, precum filmul Valea Plângerii sauproiectul Susþinerea supravieþuitorilor romi deportaþi înTransnistria. Pe 22 iunie 1941, Germania nazistã a invadatUniunea Sovieticã, declanºând un rãzboi distrugãtor. La aºa-numita "Operaþiune Barbarossa" au participat peste 4 milioanede soldaþi ai Axei (Axa Roma-Berlin-Tokyo, puterile fasciste).Trupele germanie ºi române au ocupat Transnistria, un teritoriuîntre Nistru ºi Bug care fãcea parte din Uniunea Sovieticã,populat în majoritate de etnici ucraineni. Între 1941 ºi 1944,regiunea dintre Nistru ºi Bug s-a aflat sub administraþieromâneascã.

De ce sunt þiganii cei mainevoiaºi dintre români

Þiganii sunt murdari, au pãduchi, au TBC; þiganiinu muncesc, furã; þiganii nu merg la ºcoalã. Þiganiisunt sãraci ºi nu au bani sã le cumpere haine ºi cãrþicopiilor ºi de aceea nu-i trimit la ºcoalã. Pentru cã nu aumers la ºcoalã, nu au calificãri în nici o meserie. Pentrucã nu au bani, nu au apã caldã, nu se spalã, nu merg ladoctor ºi se îmbolnãvesc. Existã "Deceniul deincluziune a romilor" ºi o "Strategie naþionalã deîmbunãtãþire a situaþiei romilor", dar þiganii continuã sãfie sãraci, needucaþi ºi sã plece în Franþa. Banii alocaþipentru proiecte n-au fost prea mulþi; un calcul fãcut deGelu Duminicã, directorul Agenþiei "Împreunã", aratãcã s-au dat pentru þigani "50 milioane de euro în 15 ani,care, împãrþiþi la 1,5 milioane romi, înseamnã 2euro/cap/an". În 1998, îmbunãtãþirea situaþiei romilor afost unul dintre criteriile de aderare la UniuneaEuropeanã. Pentru realizarea acestui deziderat,România a primit, printre altele, fonduri PHARE de laUE. Unele dintre proiectele PHARE n-au ajunsniciodatã sã funcþioneze, multe au mers câteva luni, iarfoarte puþine mai existã ºi astãzi. De exemplu, proiectulConsiliului Local Stoeneºti, "Integrarea în muncã afemeilor rome din comuna Stoeneºti" prin înfiinþareaunei secþii de croitorie, nu a ajuns niciodatã sã le punãpe þigãnci la treabã.

Nigerianul care îi educãpe copiii Constanþei

Mai precis,aceastã fundaþieaplicã programul"ªcoalã dupãºcoalã". Aºa se facecã în fiecare ziaproximativ 60 decopii ºi tinericonstãnþeni, ajutaþide voluntari, îºi fac,dupã orele de curs,lecþiile pentruºcoalã ºi participãla diverse activitãþiartistice. "Ajutãmcopiii rromi sã îºi

facã lecþiile. Îi educãm. În primul rând este vorba deeducaþia familialã, apoi sã înveþe la ºcoalã. Le spunem cãînvaþã ca sã poatã sã trãiascã, sã facã ceva util. Sã ajute ºiei, la rândul lor. Din pãcate, ne confruntãm foarte mult cuproblema drogurilor", a completat Mcgreg. Majoritateasunt rromi, dar toþi provin din familii sãrace. Unii sunt aduºichiar de pãrinþi. Împreunã cu voluntarii cooptaþi în asociaþiape care o conduce, Duru le explicã copiilor cã nu este binesã fure, sã mintã sau sã se drogheze, ci doar sã munceascãcinstit, pentru a câºtiga bani, dar ºi respectul celor din jur.Nigerianul este mândru de câþiva bãieþi care au reuºit sãintre la liceu, iar unii dintre ei chiar s-au angajat.

C M Y K

7ActualitateAnul IV • nr. 21025 martie 2015

3.500 de rromi la 5.000 de locuitorinumãrã comuna Lungani. Acum 80 deani, erau doar 200 de rromi. Ursarii ilingurarii pleacã în Occident, lamuncã, la furat sau la cer it, dar vãtraii preferã sã rãmânã în bordeiele lor,lângã familii, sã înfrunte sãrãcia.

"Polul sãrãciei" nu este doar un mit,scrie 7est.ro. La Lungani, pânã ºi primãriaparcã stã sã cadã peste edil, iar rromii dincomunã trãiesc în condiþii de secol XIX.Nu au curent electric, se încãlzesc cuvreascuri ºi îºi vând munca la câmp pe unblid de mâncare. Câinii umblã prin sat defoame Comuna Lungani apare periodic înstatisticile oficiale la douã capitole: sãrãcielucie ºi natalitate ridicatã. PrimarulGheorghe Pricop ºtie cã indicatorii suntlegaþi între ei ºi cã a ajuns sã conducã ocomunã "celebrã" din cauza a douã sate."Zmeu ºi Crucea sunt satele sãrace, locuitede rromi. Sunt oameni sãraci, unii ºi cucâte 10 copii. Din 5.500 de locuitori aicomunei, peste 3.500 sunt în Zmeu ºi

Crucea", spune Pricop. În preajmaprimãriei miºunã câinii vagabonzi maiceva ca în cartierele ieºene. Un sãtean seamuzã, dezvãluind cã pânã ºi ºeful de posta rãmas fãrã gãini, pentru cã i le-a omorâtun câine fãrã stãpân.

Noroiul a invadat asfaltul Drumul spreCrucea poate fi numit semi-asfaltat.Bitumul, turnat anul trecut de Eky-Sam seafla sub o palmã de pãmânt, adus pe ºoseade roþile cãruþelor, de copitele cailor sauchiar de cizmele localnicilor.

AFERIM 2015: Rromii din Lunganimuncesc ca sclavii, pe mâncare."Plãtesc vara ce mãnâncã iarna"

Puþini ºtiu cã strãmoºii actualilor þigani dela Strehaia sunt foºtii robi ai mânãstirii dinlocalitate, pe care Matei Basarab i-a datsfântului lãcaº în anul 1650. Dupã patrusecole, foºtii þigani de curte ai mânãstirii auajuns astazi sã trãiascã în palate de marmurãºi sã conducã bolizi de zeci de mii de Primamenþiune despre þiganii robi ai MânãstiriiStrehaia este la 1 iulie 1654, în zapisul, actulde cumpãrare, prin care Ghira Þiganulcondamnat la moarte este rãscumpãrat deTeodosie eromanahul spre a rãmâne pentrutotdeauna þigan al mãnãstirii Strehaia.

Mânãstirea le-a dat loc pentru sãlaº, pentrucasã, gospodãrie, în partea de apus, la circa300 de metri, unde grupul de robi-þigani au datnaºtere la mahalaua "Þigãnia", cu construcþiimodeste, rudimentare. "Mahalaua Þigãnia s-aformat ºi a rãmas cu aceastã denumire pentrutotdeauna în istoria aºezãrii, unde descendenþiiacestora nu se deosebesc cu nimic de locuitoriioraºului, privind prezenþa lor sub toateaspectele în viaþa societãþii strehãiene. κi maipãstreazã doar rãdãcina, pe care unii orecunosc fãrã jenã, nu-i afecteazã, alþii ocontestã. Odatã cu evoluþia societãþii s-a

schimbat mentalitatea, realizându-se cãsãtoriimixte, dând naºtere la noi familii, care-ºirespectã înaintaºii ºi de o parte ºi de alta.

Cum a ajuns Strehaia paradisul facturilor fictive ºi al kitsch-urilorimobiliare. Mahalaua Þigãnia - moºtenirea romilor robi la mãnãstire

2500 de femei rrome dinTransilvania regiune nord-vest, vor beneficia descreening gratuit pentrudepistarea precoce acancerului de col uterin, gratieunui proiect lansat joi, 16octombrie, de InstitutulOncologic din Cluj Napoca înparteneriat cu Registrul deCancer din Norvegia, si cuAsociatia romilor dintransilvania reprezentata decatre liderul romilor dinjudetul Cluj Aurel Rosianu,Este un proiect de cercetarecare tinde sa arate care estelocul screeningului primarHPV in raport cu clasic,

Babes-Papanicolau. Vommerge in comunitatile rome,vom duce o activitate deinformare si de convingere afemeilor, iar unitatea mobila seva deplasa in comunitatile

rome pentru a le testa. Suntem parteneri in acest

proiect si ne vom asigura cavom face tot ce trebuie pentruca 2.500 de femei sa fie testate.Femeile sunt din regiunea

Nord Vest, am mobilizatcomunitatile si avemexperienta de ani de zile. Va figreu, dar sunt convins ca vomavea rezultatele dorite, declaraAurel Rosianu liderul romilorclujene.

Aurel Rosianu, presedinteleAsociatiei Romilor dinTransilvania a explicat caliderii comunitatilor rome suntdeja implicati in program siacestia vor convinge femeile saparticipe la proiectul descreening HPV: prim maimulte campanii de informare incomunitatile de romi dinregiunea nord-vest cat si inPata rat si Canton.

Am îîntâlnit þþigani ffericiþi

C M Y K

Vocea Romilor

Femeile de etnie rromã auINTERZIS în Parlament! Aleºiinu vor fuste colorate în CasaPoporului!

Biroul Permanent al Camerei deputaþilor, a refuzatpentru a doua oarã în termen de o lunã, gãzduirea unuieveniment dedicat combaterii discriminãrii femeilorrome. Organizatorii Galei Femeilor Rome s-auconfruntat cu o situaþie de discriminare venitã chiar dinpartea reprezentanþilor Parlamentului României.Aceºtia au tergiversat solicitãrile organizatorilor pentruobþinerea unei sãli în cadrul Palatului, refuzând subdiferite motive acordarea sãlii.

ÞOAPÃ DE LA MOLL EPATROANÃ CU ªTAIF

Cât despre caracterizarea fãcutã penibilului,mitul cã natura te înzestreazã fizic ºi le nãruieºtepsihic rãmâne sustenabil, doar datoritã larguluiconcurs al unui astfel de specimen. Nu ºtiu, darcâteodatã mi se descarcã accidental, slobozindcuvinte rele în urechile epilogului. Te naºti femeie,devii femeie cu calitãþi sau fãrã, Eu pot sã fac multedezvãluiri despre ea. Iatã prima ºi mai am multe ladosar Probabil cã se pricepe la stat cu sânii la soare,ca sã-i pipãie amantu ala inalt cu mucii in freza carea lucra la curatenia orasului specimentul a agatatCapra si a uitat ca sotul ei e la bulau (puscarie) ca afurat pentru capra testoasa patachina e mare patroanala Barul din moll Moka o cafenea infecta cu scaunemurdare si taiate dar cu ospatarite dragutetremurandule tartita de frica toapei scorpia e unschelet ambulant care si parasit sotul la greu avindcopii cu acesta si a luat un handralau figurant care secrede frumosul din padure zapacita patroanapitipoanca de la Barul moka din moll Sã-þi fie ruºine!Eºti imbecilã, eºti o impertinentã. Ai nesimþire,sarefuzi sa servesti pe rromi . Mãcar fii cu bun-simþ ºiinformeazã-þi correct ziaristii . Tu speculezi anumitelucruri. Când scriu cã dobitoaca naþionalã vrea sãajungã vacã mondialã realizez cã nu vorbesc aiurea.Da-þi-i un fluier ºi un baston, sã arate ca un jandarmcomunal. Vã daþi seama cum ar arãta la vârsta ei sã

fie fatã mare?!

Pe scurt

8 Vocea Romilor Mapamond Anul IV • nr. 21025 martie 2015

Jurnalistul Jerome Taylor a realizatun reportaj cu "rezidentii celor mairele mahalale din Romania", intr-ogroapa de gunoi, publicat de TheIndependent.

Claudia Greta, in varsta de 40 deani, si familia sa traiesc intr-o "baracasubreda", facand parte dintre cei peste1.500 de rromi care traiesc in tabaraintinsa si urat mirositoare de langagroapa de gunoi din afara municipiuluiCluj-Napoca. Toti au ajuns aici inultimii 15 ani, iar jumatate dintre eisunt copii.

Romanii si spaima britanicilorde imigranti

Multi romani au fost nedumeriti dedeterminarea Guvernului britanic de a-i descuraja sa vina in Marea RegatulUnit si de a-i impiedica sa treaca pesteCanalul Manecii, incepand cu 1ianaurie 2014, cand vor fi ridicaterestrictiile pentru romani si bulgari

privind accesul la piata muncii dinaceasta tara.

In acest context, suspiciunileaparute la Bucurestisi Sofia au fostacelea ca Guvernul Regatului Unit seteme de fapt de migratia in masa a

rromilor, cea mai marginalizata sibarfita minoritate a Europei. Aceasta acreat si mai mult animozitate fata derromi, chiar si romanii si bulgariinvinovatind aceasta comunitate pentruca le defaimeaza imaginea.

Rromii români nu vin înMarea Britanie, nu ne furãslujbele” – The Independent

Cea mai tare aroganþã! Ceau putut sã facã cinci ROMIîn faþa Colosseum-ului dinRoma. Toþi turiºtii au rãmascu gura cãscatã

Linistea din centrul Romei a fost strica de un cativaromani de etnie roma. Cei cinci, toti manelisti, au facutmare taraboi, cantand o melodie lautareasca tocmai infata faimosului Colosseum din capitala Italiei.

In urma cu mai bine de doua milenii, Colosseum-ulera renumit pentru luptele de gladiatori. Acum, in fatafaimoaselor ruini, a avut loc o cu totul altfel de“batalie”, una a manelistilor.Cei cinci artisti, treiinstrumentisti si doi cantareti –

Trandafir si Carmen – au interpretat piesa “Nu pot sama cert cu tine” chiar in fara Colosseum-ului dinRoma.Seful formatiei din acest videoclip este“Trandafir de la Roma” si este cunoscut in lumeamanelistilor dupa ce la nunta lui a cantat Florin Salamiar mesenii au aruncat cu mii de euro.

Un grup de sapte francezi alaturi dedoua romance au incercat pentru o zicum este viata de tigan. S-au imbracatin straie traditionale si au plecat de lacasa unor romi din Stolniceni-Prajescucatre Piatra Neamt, manastirea Sihla,Tirgul Neamt si retur. In drumul lor augatit in padure la ceaun, au incercat savada cum sunt primiti in magazine,baruri sau cofetarii.

Soarele de toamna a ales in aceadimineata sa rasara dintr-o valiza, si-aaruncat razele prinse in straiemulticolore in toate colturile camerei.

Cu ele s-au imbracat sapte francezi sidoua romance, veniti sa traiasca printre

romi pret de o saptamina si sa setransforme in caldarari pentru a sesupune unui experiment. Printre ei s-aaflat si un reporter al “Ziarului de Iasi”.Nu erau la primul contact cu aceastacultura, ei fiind voluntari aiorganizatiei Caritas care are grija deromii din Paris, de cei din suburbii,baraci, din gurile de metrou sau de peterenurile din mijlocul nicaieriului.Casa din Stolniceni-Prajescu, gazdanoastra roma, a dat o noua infatisarecelor noua oameni pregatiti detransformare de dragul intelegerii.

ªapte francezi, þigani pentru o zi

"Ungerea" ca rege s-a desfãºurat încadrul unei ceremonii fastuoase. Stojkaa primit însemnele regeºti: o coroanãtradiþionalã ºi un sceptru. Cea care i-aaºezat coroana pe cap a fost MariaKalinacoba - Miss Roma 2011. Încadrul evenimentului, romii dinRegatul Unit au îmbinat tradiþiile cuobiceiuri ce þin de actualitate. Regele afost transportat la reºedinþa sa dinPeterbourough, situat în partea de sud-est a þãrii, cu o limuzinã luxoasã ºi nucu "o caleaºcã trasã de cai", precizeazãDaily Mail. În acest loc, Stojka asãrbãtorit alãturi de prieteni ºi familie.Încoronarea regelui a fost anunþatã ºi

de cãtre Primãria Peterborough-ului,locul unde s-au întâlnit mai mulþireprezentanþi pentru a-ºi exprimavoturile. În jur de 100 de membri aicomunitãþii "Roma Gypsy", în mareparte originari din Republica Cehã ºiSlovacia, au participat ºi ei la alegeri."Este o zi importantã pentru noi. Acumavem un Rege al Þiganilor ales", adeclarat pentru publicaþia britanicã unvotant. Potrivit Daily Mail, înPeterborough trãiesc peste 4.000 deromi. Comunitatea minoritarã vrea cape viitor sã înfiinþeze ºi un consiliu alei. Printre atribuþiile pe care le va aveanoul conducãtor sunt ºi intermedierea

legãturii dintre membrii comunitãþii pecare o reprezintã ºi poliþia, consiliul ºicelelalte autoritãþi locale.

ªi englezii au un Cioabã al lor: mii de romidin Marea Britanie ºi-au "uns" regele

Polemici mari stârnitede expoziþia cu doi romiromâni “obiecte deartã” din Suedia

Expoziþia din Malmö (al treilea oraº ca mãrime din Suedia)în care sunt folosiþi doi cerºetori romi din România pe post de"obiecte artistice" a stârnit mari polemici ºi o dezbatere aprinsãpe tema "limitelor demnitãþii umane". Ea a depãºit graniþeleSuediei, ieri HuffPost, ediþia online a cotidianului parizianHuffington Post, ºi France Presse prezentând pe larg cazulrespectiv. "Este un demers care aminteºte de cel al artistuluisud-african Brett Bailey ºi de expoziþia lui "Exhibit B", care acreat polemici în Franþa, în noiembrie. De data asta, în Suedia,o expoziþie completeazã dezbaterea fãrã sfârºit privind limiteledemnitãþii umane. Doi romi care cerºesc pe strãzi au gãsit oslujbã la care nu visau niciodatã: sã pozeze ca opere de artã.Luca Lãcãtuº, 28 de ani, dulgher, care a pãrãsit un sat din nordulRomâniei, a fost abordat în timp ce cerºea împreunã cu prietenasa Marcela Cheresi pe stãzile din Malmö. De la cele 30-60 decoroane (3,25 la 6,50 euro) pe care le stângeau pe ploaie sauvânt, ei ºi-au cvadrublat veniturile zilnice,

9MapamondAnul IV • nr. 21025 martie 2015

În 1856, þiganii erau dezrobiþi înPrincipatele române, ca urmare aprimei reforme sociale deproporþii operate în spaþiulromânesc. Din "bunuri agricoleînsufleþite", etnicii deveneau,peste noapte, oameni egali îndrepturi cu foºtii exploatatori.

Aproape nouãzeci de ani mai târziu,în 1940, România îºi aducea aminte cãare þigani printre subiecþii sãi juridici ºiopera a doua reformã majorã adresatãetniei. Mareºalul Antonescu îi trimitea, lapachet, în Transnistria.

În cele nouã decenii scurse între"actele administrative" din 1856 ºi 1940,nicio politicã de stat nu i-a mai vizat peþigani. Pur ºi simplu, dupã dezrobirea lor,România a crezut cã ºi-a fãcut datoria"modernã", investindu-ºi toatã energia înconstrucþia unei naþiuni ºi uitând cu totulcã, la cumpãna ultimelor douã secole,Europa trãia febril naºterea unorsocietãþi. Adicã, a acelor construcþiiapãrute la mijlocul tensiunii dintre putereºi subiecþii sãi.

În vidul dintre cele douã reforme carei-au vizat, þiganii români ºi-au înþeleslibertatea ca eliberare de constrângerilesclaviei. Aºa cã au reacþionat exact cum

ar fi fãcut orice rãtãcitor prin deºert care,dupã zile întregi de sete chinuitoare, dãpeste o oazã: ºi-au încãrcat coviltirele,asumându-ºi o existenþã nomadã ºi trãindla graniþa micii infracþionalitãþi. Înperioada de pânã la izbucnirea celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, nimeni n-aresimþit asta ca pe o povarã.

Oraºele României, intrate în febra

industrializãrii, trãiau oricum aceeaºiangoasã europeanã generalizatã.Extinderea masivã a proletariatului urbaninventase o sub-clasã care ameninþaprivilegiile micilor burghezi, aducând pescena istoriei o realitate înfricoºãtoare:democraþia. Erau vremuri în care olteniierau un pericol mult mai mare decâtþiganii.

Cei mai periculoºi dintrepãmânteni: þiganii

Duminica, la Conservatorul din Milano, va avea loc uneveniment mai putin obisnuit: debutul copiilor superdotati dincadrul orchestrei rromilor, care va prezenta primul sau concert demuzica clasica. Este vorba despre un grup de 20 de copii, cuvarste cuprinse intre 5 si 17 ani, provenind din familii de rromi,crescuti in fosta tabara de nomazi de la Triboniano, la periferiaorasului Milano, relateaza La Stampa. Dupa un an de studiu laconservatorul milanez, copiii rromi care au demonstrat un talentiesit din comun in ceea ce priveste interpretarea la un anumitinstrument, precum vioara, acordeon, violoncel sau instrumentede suflat, au reusit sa-si impresioneze profesorii prin usurinta cucare abordeaza variatiuni din Vivaldi si alti autori celebri demuzica clasica.

Vocea Romilor

De deochiFugiþi deochiturilorFugiþi plesnitorilorFugiþi pociturilorPocitori cu strigoiCu moroiPotoliþi-vãDin capul copilului NSã vã duceþiSã vã încuiaþiÎn pietre, în munþiC-acolo v-aºteaptãUne' cocoºii nu cântãPopa nu toacãSã rãmânãCopilu' curatLuminatCa argintul stracuratCum Dumnezeu l-a lãsat.

Ghicit ºidescânteceþigãneºti

II ttaa ll iiaa –– ddeebbuuttuu ll oorrcchheess tt rree iiddee ccooppii ii rr rroommii llaaCCoonnsseerrvvaa ttoorruu ll dd iinn MMii llaannoo

Ministrul german deExterne: Sper castrategia pentru rromi aGuvernului României sãfie implementatã

" i în Româniaaccesul rromilor lacele mai importantebunuri precumeducaþia, sãnãtatea ºio locuinþã adecvatãnu este, din cele maivariante motive, aºacum ar trebui sã fie.

Este rolul statului sã se ocupe de cetãþenii sãi. Salut,aºadar, noua strategie pentru romi a GuvernuluiRomâniei ºi sper, înainte de toate, cã aceasta va fiimplementatã cu fermitate", a spus oficialul german,în finalul discursului þinut în Sala "Thalia".

Steinmeier ºi omologul sãu român, BogdanAurescu, au arãtat, luni, importanþa comunitãþiigermane din România, ca puncte de legãturã dintreþara noastrã ºi Germania. Cei doi oficiali, împreunãcu preºedintele Klaus Iohannis, au luat parte lamanifestãrile prilejuite de aniversarea a 25 de ani deexistenþã a minoritãþii germane din România. Lamanifestarea de la Sala "Thalia" a mai fost prezent,din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor dinRomânia, liderul acesteia, Kelemen Hunor.

New York Times: Povesteafotografului român care asurprins Holocaustul rromilor

Povestea unuifotograf roman,preocupat ded i s c r i m i n a r e arromilor si de mini-Holocaustul de laBaia Mare, a ajunssubiect de presapeste Ocean.

P r e s t i g i o s u lcotidian New YorkTimes scrie despreMugur Varzariu siexperinta acestuia

cu rromii, intr-un amplu material numit “Spargand zidurileprejudecatii”veti grija. Rromii fura copii!” – cu acest mesajincep jurnalistii americani materialul publicat in sectiuneLens, dedicata fotojurnalistilor. Citatul ii apartine tocmaifotografului roman, care a precizat ca acesta a fost primulavertisment din viata sa primit in privinta comunitatiirromilor din Romania.

“Rromii mai sunt recunoscuti si ca tigani, un termenconsiderat jignitor”, puncteaza NYT, adaungand insa ca“stramosii lor, care au venit in Europa din India, s-au luptatcu agresivitatea si violenta aratata fata de comunitatea lor”.Fotograful roman de 42 de ani cunoastea foarte putini rromipana in urma cu doi ani, cand a renuntat la o cariera desucces in marketing si brand management.

10 Vocea Romilor Diverse Anul IV • nr. 21025 martie 2015

În timp ce majoritatea familiilor carevor sã adopte copii precizeazã expresdirecþiilor de asistenþã socialã cã nicimãcar nu vor sã cunoascã un copilrom, o profesoarã din Braºov, careavea deja doi copii biologici, arenunþat la meserie ºi a devenitasistent maternal din dragoste pentruo fetiþã ce aparþine acestei etnii.Femeia a luptat aproape zece ani casã fie mama Andreei.

Totul a început acum 11 ani. Copiiicrescuserã, plecaserã la facultate în alteoraºe, iar soþii Panã îºi petreceau timpulsinguri, într-un apartament din Braºov,uitându-se la televizor ºi plimbându-se"dintr-un balcon în altul". Viaþa lor sederula linear. Nostalgia evenimentelorcotidiene, de pe vremea când îºi creºteaufata ºi bãiatul, le inducea soþilor Panã unsentiment de inutilitate pe care nu ºtiaucum sã-l gestioneze. "Ne lipsea ceva.Casa era goalã fãrã copii", spune AnnaPanã. O ºtire auzitã în treacãt la televizoravea sã le schimbe însã toatã viaþa."Cineva încerca sã convingã românii sãviziteze, în week-end, copiii din centrelede plasament, sã le facã mici bucurii.

Într-o zi am mers ºi eu într-un astfel decentru ºi mi-au arãtat-o pe Andreea",povesteºte aceasta, iar din acel momentfemeia nici nu s-a mai putut despãrþi deea. Fetiþa avea 2 ani ºi 3 luni, crescuse încentru de când se nãscuse ºi la vremeaaceea se manifesta precum un animalneîmblânzit. "Era o sãlbaticã, o

mogâldeaþã micã, la primele vizite nicinu mã lãsa sã pun mâna pe ea, atât era desperiatã". Încet-încet, Andreea a începutsã capete încredere în femeia care ovizita constant, zâmbea când îi simþeaprezenþa, iar într-o zi i-a cãutat instinctivmâna pentru plimbarea din curte. Relaþiamamã-fiicã începuse sã se sudeze.

Dincolo de prejudecãþi."Am înfiat un copil rom"

haida jas manta ando foro? – mergi cumine in oras?

haida care – hai acasasar busos? – cum te cheama?chechibars satu? – cati ani ai?motomanga – spune-mi si mie

unde esti? – cai san?seav – copil

hamasco – mancarecamis te jas manta? – vrei sa mergi cu

mine?cai sans? – unde ai fost?

star? – de ce?magma an pace – lasa-ma in pace

san dilo – esti prosthai te plimbosaosame – hai sa ne

plimbamjeav manta ando parko? – mergi cu mine

prin parc?hai i tu avreal – hai si u pe afarachechi so ceaso? – este ceasul?

tehala la ce ora intalnisaosame? – mainela cat ne intalnim?

dela draq – da-o draqbengailo – nebun

sukar san – ce frumos estimerav anda tu – mor de tine

bar – gard, piatra

Dicþionar româno-rrom“Blestemul ariciului” –povestea rromilor bãieºi

La Studioul “Astra Film” din Piata Huet a municipiului Sibiua putut fi urmarit ieri documentarul de exceptie “Blestemulariciului”, realizat in 2014 de cineastul Dumitru Budrala.Productia este rezultatul unei munci de cercetare de cinci ani, pecare sibianul a realizat-o intr-o comunitate de rromi baiesi.Autorul urmareste o familie extrem de saraca de tigani in calatorialor de supravietuire pe timp de iarna. Este o calatorie in caremomentele de cumpana, asa cum este moartea singurului magarde corvoada, au semnificatia unor batalii pentru supravietuire.

“Am tinut la magar mai mult ca la omul meu si la copiii mei,da’ acuma o murit. Daca as avea un magar, eu as trai caparlamentarii in Parlament”, spune mama Turica, unul dintrepersonajele filmului. Impreuna cu familia ei, femeia trebuie samearga pe jos din sat in sat, carand in spate legaturi uriase dematuri si cosuri realizate manual, pe care incearca sa le vanda inschimbul mancarii. Filmul sibianului Dumitru Burdala a fostvizionat de publicul Festivalului de Film Documentar de la Rio deJaneiro si a fost proiectat la Amakula Kampala, un festival tanar,dar dinamic si interesant, din Uganda. Productia romaneasca afost, de asemenea, prezentata la Oxford, la prestigiosul FestivalBritanic de Film Documentar, organizat de Institutul Regal deAntropologie si a primit numeroase distinctii si premii.

BerbecEºti capabil sã îþi direcþionezi energia spreobþinerea premiilor. Profitã de orice avantaj al

norocului care te însoþeºte ºi al fluxului pozitiv. Poziþia tafinanciarã este foarte puternicã. ªtii cum sã te descurci cumulþimile ºi nu vei avea nici o problemã ca sã îi atragi peceilalþi spre ceea ce vrei ºi ai nevoie tu.

TaurÎn aceastã sãptãmânã eºti foarte sensibil laemoþiile celorlalþi ºi reuºeºti sã îi ajuþi sã vadã

lucrurile dintr-o perspectiva diferitã. Eºti creativ, mai ales însocietate ºi vei fi apreciat pentru aceasta. Cea mai mareinspiraþie a ta va veni din faptul cã iei totul la modul personal.

GemeniAi din ce în ce mai mare nevoie de siguranþã.Nu existã riscul ca cineva sã te împingã sã faci

ceva ce nu vrei sã faci. ªtii cã trebuie sã înfrunþiproblemele, mai degrabã decât sã te ascunzi. Ai o voinþãde fier ºi vei fi admirat.

RacAi o sãpatãmânã bunã, în care iei lucrurile uºorºi treptat. Ai grijã, chiar dacã nu te gândeºti,

totul are un anumit sens ºi trebuie sã ai o viziune deansamblu. Poþi obþine aproape tot ce vrei în aceastãsãptãmânã, atât timp cât nu forþezi lucrurile. Norocul va fide partea ta atât timp cât îþi creezi o imagine bunã.

LeuPerioada urmãtoare este caracterizatã deoportunitãþile profesionale care îþi apar în cale.

Respirã adânc ºi dupã ia cea mai bunã decizie. Încearcãsã nu pui prea multã energie în probleme emoþionale. Înacelaºi timp, nu amesteca viaþa profesionalã cu ceapersonalã. Mãnâncã sãnãtos, altfel riºti niºte indigestii.

FecioarãVei reuºi sã faci ceva folositor nu doar pentrutine, ci ºi pentru cei apropiaþi. Eºti foarte

sensibil la lumea din jur ºi la relaþiile cu ceilalþi ºi te simþipregãtit sã îþi aperi credinþele. Reuºeºti sã te mobilizezipentru a-þi termina treburile la timp. Vei avea sentimentulcã trebuie sã faci totul pentru a obþine aprobarea uneipersoane apropiate.

BalanþãDupã oboseala ºi delãsarea de sãptãmânatrecutã, reuºeºti sã te mobilizezi ºi sã îþi atingi

scopurile. Vei avea succese la unele teste sau examene pecare trebuie sã le susþii ºi vei reuºi sã duci la capãt oobligaþie mai veche, care îþi dãdea de furcã. La începutulsãptãmânii partenerul sau cineva apropiat te va susþine ºiþi se vor recunoaºte meritele.

ScorpionVei reacþiona la orice situaþie, pur ºi simplu nute poþi abþine sã nu comentezi sau da o replicã

acidã. Rutina nu îþi va da pace, însã vei reuºi cãtre mijloculsãptãmânii sã îþi gãseºti noi ocupaþii, care te vor antrena ºiîþi vor da de lucru îndeajuns încât sã nu te mai simþi afectatde tot ceea ce se întâmplã în jurul tãu. ªtii cine eºti ºi cevrei ºi recunoaºterea meritelor nu va întârzia sã aparã.

SãgetãtorIei atitudine în aceastã sãptãmânã, vei tragelinia cu privire la comportamentul celor din jur.

Te vei distanþa de orice sau oricine ar putea sã te rãneascãºi te vei închide în tine. Mai bine sã vinã pe ceilalþi decâtsã îþi mai creezi complexe. Convinge-te ºi nu renunþa lafelul tãu de a fi doar pentru cã unii nu ºtiu sã aprecieze.

CapricornSimþi cã ai multe de oferit, mai ales dacã staidrept ºi îþi prezinþi ideile doar cui meritã

efortul. Viziunea ta pozitivã despre viaþã te va conducecãtre direcþii interesante. Vei fi curios, inventiv ºi cu ocapacitate deosebitã de exprimare. O perioadã bunã, decare este cazul sã profiþi.

VãrsãtorNu ai o sãptãmânã foarte bunã, deºi cei din jur îþi

vor invidia energia pe care o risipeºti pentru atingerea þelurilor.Eºti ºarmant ºi inteligent ºi te manifeºti ca atare, dar osupãrare mai veche te macinã ºi nu reuºeºti sã treci peste.

PeºtiEsti curios ºi vrei sã afli cât mai multe lucruri,

cu privire la lumea care te înconjoarã ºi la persoaneleapropiate. În aceastã sãptãmânã preferi aventura ºi îþiplace sã o povesteºti ºi celor apropiaþi.

HHOORROOSSCCOOPP RROOMMAANNOO

11DiverseAnul IV • nr. 21025 martie 2015 Vocea Romilor

ªah Hai Mas

PrepararePentru a obþine o porþie pentru 6 persoane,

puneþi la fiert 3 litri de apã, iar atunci cândclocoteºte adãugaþi un ciolan de porc mai mareºi douã aripi de curcan sau de gãinã. Separat,cãliþi timp de câteva minute o ceapã ºi unmorcov. În oala în care fierbe carnea adãugaþiapoi câteva linguri de ghiveci de legume, iardupã ce a fiert carnea puneþi morcovul ºi ceapacãlitã, plus plus 300 de grame de varzã muratãºi 200 de grame de varzã dulce tãiatã fideluþã.La 10 minute dupã ce aþi pus varza adãugaþi150 de grame de orez. Se lasã pe foc pânã cândsunt fierte, trebuie sã fie o mâncare scãzutã. Lafinal, se condimenteazã cu 2-3 foi de dafin ºicâteva crenguþe de cimbru, dupã gust.

Separat, se amestecã 7 ouã întregi cu brânzãtelemea veche, mai grasã, nu foarte sãratã, datãpe rãzãtoare. Se adaugã 100 de grame de zahãr.Apoi, se întind foi de aluat ºi se aºeazã în tavão foaie de aluat, un strat de umpluturã, pânãcând se terminã ambele compoziþii. Pestebrânzã se toarnã, de fiecare datã, câtevapicãturi de ulei. Foaia de deasupra se unge cugãlbenuº de ou, cu o pensulã, ºi se înþeapã cufurculiþa. Se lasã la cuptor, la foc mediu, 25-30de minute.

Sã halim bine

REDACÞIARedactor-ºef: Alexandru DIAMANTReporteri: Prof. Constantin Geantã,Cãlin Bogdan, Ovidiu JinaruCameraman: Alexandru NicolaeSite: www.vocearomilor.roConsilier editorial: Bogdan Popian

EDITAT DE

Tipãrit la ALMA CONSTel./Fax. 0350.426.839Mobil: 0753.509.592Mail: rtvr_rom@yahoo.com

FUNDAÞIA BOBY NEO DROM

Raiul ºi Iadul se întâlnesc la Racoº,situat la vreo 60 de kilometri deBraºov, localitate unde trãiesc 1.000de þigani ºi alte 2.000 de unguri.Ultimii fac echipã împotriva romilor.

Furci, topoare ºi vreo trei cãruþe plinecu pietre au fost armele cu care þiganii auîncercat, în luna aprilile, sã facã legea încomuna braºoveanã Racoº. Ungurii din sat,cei care acuzã încontinuu cã tot ce muncescei furã þiganii, au încercat sã se apere. Dinlupta dusã în mijlocul satului, cel mai"ºifonat" a ieºit fiul primarului, care a statsãptãmâni întregi internat din cauzapietrelor pe care le-a luat în cap. "Nu se maiputea", spun maghiarii din sat, care au cerutaproape în genunchi primarului sã fie pãziþide þigani. Dupã scandalul sângeros,poliþiºtii din sat ºi mai multe echipaje dejandarmi au încercat sã facã liniºte. Nimeninu ºtie însã de ce nu reuºesc niciodatã sã-iþinã deoparte. Cum a venit în sat armata Cuultimii bani de la bugetul local, primarulGaspar Tamas a vrut sã facã liniºte. A plãtito firmã de securitate ºi pazã din Braºov sãfacã pace între þigani ºi maghiari. Chiar cuo zi înainte de Paºte, forþele de ordineintrau, pe ATV-uri ºi cu jeep-uri, în Racoº.Radu Predescu, patronul firmei de pazã,

spune cã noaptea de Înviere a fost prima zide liniºte dupã ani în ºir de abuzuri aleþiganilor. "Chiar eu am mers, îmbrãcatcivil, la slujbã. Trebuia sã simþimadevãratul conflict între ei, ca sã ºtim undesã acþionãm ºi sã depsitãm "zonelefierbinþi" din sat. Poate sunã exagerat, daroamenii fãceau cu rândul ca sã doarmãnoaptea, pentru cã trebuiau sã-ºi pãzeascãgospodãriile. Dar chiar ºi aºa, dacã intrauþiganii peste ei în casã, nu aveau cumriposta", spune Predescu. Asaltul romilor:papuci, mâncare, unelte ºi copaciBraºoveanul povesteºte cã de-a lungul

celor câteva luni de când forþele de ordinesunt cantonate în sat a auzit poveºticutremurãtoare. E ca ºi cum la Racoºdebarcaserã piraþii somalezi sã te lase înpielea goalã. "Intrau în case ºi furaumâncarea din frigider. Oamenii îi vedeau,dar dacã miºcau sau ripostau, îi ameninþaucã îi omoarã. Dacã azi puneau cartofi,mâine pãmântul era golit de seminþe. Zileletrecute, bãieþii au prins niºte puºti careintraserã într-o casã ºi voiau sã fugã cu toþipapucii", mai spune Predescu. Însã ce l-afrapat, mai zice, este cã romii ajunseserã sãfure pânã ºi pomii din curþile oamenilor:

Afganistanul din Racoº: ungurii,pãziþi de þigani cu trupe speciale

Cea mai cruntã perioadadin viaþa copiilor rromi, caredeseori le deformeazãpersonalitatea, este perioadaºcolarã dintre grãdiniþã ºiterminarea facultãþii. Sunt maidegrabã vârste ale deformãrii,decât ale formãrii, pentru cã lelipsesc copiilor rromistrategiile de eliberare destresul rasial care abundã înscolile româneºti. Cadreledidactice se fac cã nu vãd sauparticipã ele însele lavictimizarea copiilor rromi,de aceea, deseori, copiiiabandoneazã ºcoala sau auprobleme de intercomunicaretoatã viaþa. Afli, la 4 ani, cã"þiganul e om de departe", cãeºti considerat inferior, un felde ratat genetic, indiferent ce-ai face, oricât de isteþ sau

bogat ai fi! Nu iei premiulîntâi pentru cã este rezervatunui copil român (excepþiileconfirmã regula!), iar dacãeºti pus în prima bancã e ca ºicum ai fi pus în ultima, tot un"ciumat" eºti, pentru cã eºti"discriminat pozitiv", dinmilã, ca ºi cum ai avea unhandicap.

Cea mai tristã situaþie esteneîncrederea în prieteni. Dacãsunt români, sentimentele lorsunt schimbãtoare ca vremea,devin într-o clipã din angelici,diabolici (excepþiile confirmãregula!). Dacã sunt rromi,sunt ca niºte tovarãºi desuferinþã, de infern, nudiscutãm, de ruºine, despre

rana rasismului pe care osimþim în suflet!

Cel mai adesea, ne esteatât de ruºine de ruºinarea(nedreaptã) a rasismului, încâtnu le spunem nici mãcarpãrinþilor (nici ei nouã),evitând un subiect care paretaboo ºi fãrã rezolvare. În toþiacei ani, dar ºi acum, pierdtimp mai mult decât alþii,pentru a avea grijã de cum mãvãd alþii, pentru a fi acceptatã.

Cum sã ne eliberãm detrauma rasismului, ce soluþii,dacã pânã ºi termenul rasismeste evitat în România (nu ºiîn alte þãri)? E clar cã acestementalitãþi vin din istorie, dinperioada Sclaviei rromilor, aHolocaustului - de ce nudiscutãm public despre ele ?De ruºine?

SSCCUUFF II ÞÞAA NNEEAAGGRRÃÃ

Mica þiganiadã. Ce cuvânt nu esteinterzis în România. Câtevagânduri despre Europa rromilor

Saptamana trecuta mi-a adus aminte de copilarie, candne uitam la filme de groaza, la video. Era unul absolutobligatoriu daca voiai respect pe maidan, cu nisteexploratori mancati de canibali. Cand salbaticii isi decapitauvictimele ca sa le infulece creierul proaspat, puneam manala ochi, dar cu degetele rasfirate, asa incat sa putem totusiprivi festinul. Cam asa mi s-a parut atitudinea televiziunilordin Romania in fata marii inmormantari-incoronari regalede la Sibiu: moderatori-analisti care criticau excesul deimportanta acordat evenimentului, in timp ce colegii lorreporteri se inghesuiau sa prinda un close-up cat mai bun cuvata din nasul mortului. Lipsea Mencinicopschi sa neexplice continutul caloric al colivei etnice.

Scandal la un liceu din Olt. Copiii romi, segregaþiîn clasa I. Directoarea liceului neagã acuzaþiile

Astãzi, Colegiul Naþional "Ioniþã Asan", dinjudeþul Olt, a fost reclamat de organizaþia RomaniCRISS la Consiliul Naþional pentru CombatereaDiscriminãrii (CNCD), pentru segregarea copiilorromi de clasa I, se aratã într-un comunicat alorganizaþiei. Pe de altã parte, directoareacolegiului a explicat, pentru România liberã, cãnu este vorba de un caz de segregare, ci a fostcreatã o nouã clasã la începutul anului ºcolar,dupã ce copiii s-au înscris mai târziu în clasa I. Înacea clasã, opt din cei 12 elevi sunt de etnie romã.

12 Vocea Romilor ActualitateAnul IV • nr. 210

25 martie 2015

Ionelaº Cârpacidin Timiºoara estecel mai bogat þigandin România, cu oavere estimatã la13 milioane deeuro. Totodatã,este semianalfabet,având doar patruclase, dupã cum a mãrturisit chiar el.Clanurile din Timiºoara sunt cele mai avutedin toatã þara ºi, spre deosebire de altefamilii care se ocupã de comerþul cu fiervechi sau de cerºetorie în strãinãtate,clanurile din vestul României ºi-au fãcutbanii din afaceri imobiliare ilegale.

Topul celor mai bogaþiþigani din România. IonelaºCârpaci, cel mai avut þigan

C M Y K

Joacã la douã capete„Consilierii" deputatului Buican greºesc amarnic în ceea ce

priveºte relaþia cu presa judeþeanã. Oameni de "bine" i-au întinso capcanã ºefului PNL Vâlcea. Cum sã devii preºedinte alConsiliului Judeþean Vâlcea, când apropiaþii tãi joacã la douãcapete ºi te îndeamnã sã iei decizii sinucigaºe politic?!

Activitãþi ilegaleDirectorul economic dintr-o societate comercialã de stat,

responsabil acum cu tãiatul frunzelor la câini, va rãspunde penalpentru mai multe activitãþi ilegale. Mai mult decât atât,ipochimenul acesta ºi-a format o camarilã în jurul sãu, alcãtuitãdin salariaþi (din ce în ce mai puþini) ºi oameni de afaceri, care-i cântã în strunã. Individul i-a bãgat în cap numai bazaconii unuilider politic judeþean.

AmendãClovnul politic Valentin Adrian Iliescu, fostul patron de

tristã amintire al TV Etalon ºi fost membru "de vazã" al PDLVâlcea, a primit un "cadou" de 1 miliard de lei vechi din parteaCNA pentru televiziunea lui din garsonierã, denumitã pomposTV Estrada Bucureºti. Consiliul Naþional al Audiovizualului asancþionat postul de televiziune Estrada TV cu amendã de 1miliard de lei vechi, întrucât a modificat structura serviciului deprograme fãrã acordul Consiliului, fapt ce contravineprevederilor din Legea audiovizualului. De asemenea, o serie deemisiuni de teleshopping, precum ºi unele ediþii ale emisiunii"Fabrica de sãnãtate" din perioada decembrie 2014-ianuarie2015 au fost difuzate cu încãlcarea Legii audiovizualului careprevede obligaþia radiodifuzorilor de a informa corect publicultelespectator, precum ºi cu încãlcarea dispoziþiilor legale careinterzic publicitatea mascatã ºi menþionarea în teleshopping aunor indicaþii terapeutice referitoare la boli infecþioase grave sautumorale.

Vrãjeli...adevãrate!

Nuputemcontape ei Constantin ªerban Vasile Boeangiu Cristina Nicula Alina Teodorescu Vintilã Chelcea

Grãdiniþã bilingvãpentru copiii rromi

Prima grãdiniþã cupredare bilingvã, în limbileromânã ºi rromani, a fostinauguratã, ieri, înlocalitatea Lunca Cetãþuii,comuna Ciurea, din judeþulIaºi. Pentru început, unnumãr de 18 copii de etnierromã vor învãþa în nouagrãdiniþã, sub îndrumarea

unei educatoare de aceeaºi etnie. Grãdiniþa cu predare bilingvãeste finanþatã printr-un parteneriat între primãria din localitate ºiun ONG al rromilor.

Sub pretextul fixarii unei legi care sa îi oblige peromi sa plateasca impozite, a început o campane deasimilare a acestora. „Numele de tigan este înlocuit cudenumirea de «neubauer» – taran nou. Limba tiganeascaeste interzisa, la fel si portul sau ocupatiile specifice

acestei etnii. Tinerii peste 16 ani vor fi supusi serviciuluimilitar. Impozite se vor fixa si pe capetele etnicilortigani. În plus, jurisdictia voievodului tiganilor asupraacestei populatii este, o data cu acest decret, anulata”,spune legea data la Viena. Legile si pedepsele aspre alestapânirii austriece au facut ca înca de atunci multi etniciromi sa urasca stapânirea.

RROMII ªI MARIA TEREZA

Istoria roºie a criminalilor din Iaºi. De la "mãcelarul"care-ºi ascundea victimele sub duºumea pânã la ºoferulde autobuz care a ucis 24 de þigani din rãzbunare

O ºatrã de þigani a fost afost spulberatã în anii '70 deun ºofer din Iaºi Cel maicunoscut criminal din Iaºieste un basarabean care apus poliþia pe jar în perioadainterbelicã. Autoritãþile deatunci au putut demonstra

21 de crime comise de Vasile Tcaciuc, numãrul acestora estimându-sea fi mult mai mare. În anii '70, un ieºean s-a rãzbunat pe o ºatrã de þiganiintrând cu autobuzul în comunitate ºi ucigând 24 de persoane. Pe VasileTcaciuc, cunoscutul site Wikipedia l-a inclus în lista criminalilor românicu cele mai multe victime.

CEAUSESCU ªI ÞIGANII

În perioada asta din Martie de multe ori îmiamintesc de jumãtatea anilor '80, de vremurile deatunci, când oamenii se aºezau la coadã fãrã sã ºtiece anume o sã se vândã acolo, când bãtrânii setrezeau cu noaptea în cap pentru a prinde un litru, doide lapte, când sifonul era la putere ºi când spun sifonmã refer ºi la propriu ºi la figurat. Îmi amintesc deperioada sãrbãtorilor când oamenii se cãlcau înpicioare sã prindã un kilogram, douã de portocalesau de banane verzi pe care trebuiau sã le mai þinãvreo sãptãmânã la copt, împachetate în ziar ºi pusepe ºifonier la cãldurã, pentru a putea sã le mãnânce.

Obiceiurile romilor, dinjudeþul Mureº, despre naºtere,nuntã ºi înmormântare vor fipuse în scenã într-o piesã deteatru. Scenariul piesei se aflã,deocamdatã, în faza de concept.Proiectul "Tradiþii rome larampã", iniþiat de Asociaþia

Divers, Asociaþia CulturalãTamacisza ºi Studcard Târgu-Mureº este sprijinit financiarde Administraþia FonduluiCultural Naþional. "Sperãm, înprimul rând, cã se vor pune înscenã ºi se vor valorifica tradiþiiºi obiceiuri pe care le

cunoaºtem superficial sau delocdin cultura romilor. Acesta esteobiectivul nostru. Bineînþeles cãdorim sã scoatem în evidenþãfaptul cã romii au o culturãvaloroasã, din care au trecut încultura majoritarilor uneleelemente ºi invers.

Teatru þigãnesc cu voluntari

Connect-R a ajuns cunoscutpeste hotare atat cu ajutorulmuzicii sale dar si pentru faptul caeste de origine rroma. Artistul aacordat de curand un interviupentru ziarul spaniol El Mundo incare vorbeste despre problemarromilor din Romania, dar si dinEuropa. Acesta este de acord cudecizia presedintelui Sarkozy de aexpulza rromii in tarile lor deorigine si crede ca acesta actiunetrebuie sa continue.”Ceea ce seintampla acum cu rromii e dureros.Locuiesc la marginea oraselormarisi fac lucruri rusinoase.Deportarile trebuie sa continue. Inprimul rand cred ca omul esteopera lui Dumnezeu si ca va finevoie de timp pentru ca poprulrrom sa ajunga la o stabilitate”, adeclarat Connect-r pentru ElMundo. Connect-R a mai vorbitdeschis si despre felul in care suntperceauti rromii in tara noastra.

Connect-R: “Ce seîntâmplã acum cu rromiie dureros! Locuiesc la

marginea oraºelor mari ºifac lucruri ruºinoase”