ION RUSU ABRUDEANU

ROMANIASI

RAZBOIUL MONDIALCONTRIBUTIUNI LA STUDIUL ISTORIEI

RAZBOIULUI NOSTRU

BUCURESTI

Editura LibrAriei SOCEC & Comp., Societate Anonima1921

,

El..

www.dacoromanica.ro

Anekin aoeasta Cue/m 44IO i444 ateerUoei,din *segue creetetaf cut atestautui, ea beutu de. ee.euuouta ruteu tuctedeeeattintigzndu-ua C14 atata eutuziaem aineea a atoutecn-91tazi tatodatic Ga

devoedi4-o,

AnCl EQCC14:44i/LCIf

rensts14. feta .wiucee couttieut eu cave ttiU et eaarecieze inazeiete j4.4tfe rzeut.e. tu Gauteui b mate-viat, c Miecc-atoutawie, Femteu ea aei Ise putern1,ueuea eu tap% de itipiptuiee.a tleafutui. isafignat

Aomauiei.fdRasi.

.77utorul

oc efts-au

Zit

pi

al

www.dacoromanica.ro

PREFATAVolumul de fatti constitue ultima mea lucrare isto-

ried asupra razboiului nostru si dimpreunci cu celelaltecloud volume nesiabsburgii, Ungurii F Romernii", scosla 1915 in colaborare cu cl-nul Vasile Stoica, i PacosiecrRusectscei", aptirut la 1920, cuprinde toate iluziile, spe-raniele, durerile ca bucuriile, pe cari le-am resimtit panel

clipa mareap a apoteozei infa,ptuirei Roinceniei-Mari.Ca si celelalte cloud, tot a.stfel i lucrarea aceasta nu

etnti absolut nici o pretentie literara nici a ultimuluicuveint n materie de adevar istoric. Ea contine descriereaunei serii de evenimente ap cum ele s'au infalisat si cris-talizat prin prizma mintei i sufletului meu, vecinic agi-tate de mirajul idealului national si' de luptele croic clusepentru realizarea unittitei nationale a tutulor Romcinilor.

Singura mea dorintti a fast si este sti pun la inde-mana viitorilor scriitori, cari se vor incumeta .94 factiadevtlrata istorie criticti a rtizboiului nostru de intregifenationala, un material ca't mai vast si mai bine documentat.

Intru.cit acest gcind cinstit al meu se va indeplini, fiechiar intr'o mtisura ccit de modesta, dar desigur pretioasoipentru stabilirea adevarului istoric, lucrarea de fata cciarta 7 atins cu prisos pinta.

Bueure0i, 21 Ianuarie 1921.ION RUSU ABRIMEANU

in

fi

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUI; I

Sufletul unei romance si tragedia Habsburgilor

Pe la sfarrlitul Iunei Innie din vara anului 1909, Curteanoastrl regal/ pregAtea, la Sinaia, organizarea festivitAtilorprimirei archiducelui Franz Ferdinand, mostenitorul Tronuluiaustro-ungar, i a sotiei sale ducesa de Hohenberg, cariaveau, peste cateva zile, fac/ onoarea unei vizite.

Cam In acciaqi vreme, in Ungaria, la Arad, un maresi vibrittor centru romnesc, se comemora, de catre intelec-tualii beau i de prin imprejurimi, dou/zeci de ani delamoartea marelui nostru poet Mihail Erninescu. Ca totdeaunain astfel de ocazii, Romnii Ii dedeau tot entuziasmulprisosul sufletului Mr i dispoziOa tuturor era 'din eels mailn/I0toare.

In mijlocul programului serb/rei, o faa frumoas5,unul din tipurile distinse ale familiilor romAneqti maiBarite dela poalele Muntilor apuseni ai Transilvaniei, dinsatul Ciuciu, de Mug/ Hglmagiu, pe valea Crisului alb, seridiefi iMndr i trupeO, tog/ numai uni cu glas suav, cam tremurat, dar eald i miseMor, declare/simbolica Doina a lui Eminescu. Cnd a rostit versurile :

Dela Nistru lam& la Tisa,Tot RomeinulCti nu mai poate strabateDe-atcita strainatate

si

rl-

peel nutlet,

pleansu-mi-s'a,

www.dacoromanica.ro

8privirea ei Induiosatl s'a ridicat deodatA intr'o ardoarelnfocath i a plecat inggetath, departe, sburand deasu-pra spatiului ce-i tinea gestul ei scurt i diseret pang incelulele temnitei din Seghedin, unde se sbAtuserd atati deai nostri In amar, iar de aci alergl laconul peste camplileArdealului, peste Carpatii vitregi, ca i peste collude Ba-sarabiei, Ong la Nistru. Era transportath, tAnAra si Incn-ttoarea fat5, inteo lame nou i idea1 6 si In toath, apologiapoeticA a eelei mai splendide forme ee ne aratl Elsa de ciarintreg trecutul nostru istorie, ea punea tot sufietul ei si,ca trezia din magia visulni mAret, sugrumaM de neputintacaluselor fatale si de prezenta reprezentantilor politielguresti, blestema printre dintii ei albi ca zapada, repede ca,

inteleagl stAlpii ordinei din statul maghiar :Cine a indrciManca-car inima cecina,iffecnca-i'ar casa pustiaSi neamul nemernicia . . !

1

Fiori de inflgegtrare comunicativg, strIlAturl in elipaaceasta toath, _mfiltimea celor cAteva sute de RomAni, iardin ochii divini ai aceleia, care evocase durerea i idealulunui neam intreg, cu o privire mAndrl, erunta', aspra sinecrutatoare, curgeau picAturi de lacrmi sfinte.

Fata aceasta era Melania Ionescu, fiiea notarului co-munal din Ciuciu nepoatI directl a fostului prefect romln

9 Taal s'iu George lonescu, notar vechiu in comuna Ciuciu, din judetulAradului, a fost unul din cei mai cinstiti si mai constienti functionari adminis-trativi romani din era maghiarg. Pentra clragostea de nearn, pe care el, cu firealui romaneascX nefalsifieatX, nu o putea ascunde, notarul Ionescu a avut multede suferit din partea sefilor si unguri, cAci nu era do Ica usoarit viata unuinotar roman in Ungaria, mai ales pe vreme de rgaboin.

Iatl in scurte cuvinte calvarul acestui bArbat de iniml 0 de omeaie:La 31 Octombre 1918, izbuenind revolutia in Ungaria, soldatii cari se

intorceau de pe front, in debantiadA si farii nici o ordine, jefuiau pretutincleniahangau pe toti functionarii.

Purim lor o desearcau in special asupra notarilor romani, in contra cg.roraantreau o adevkatre url do pe vremea rzboiu1ui, fiindda la propunerea lor sefliceau scutirile dela mi1iie. Trebue notat cI notarii maghiari din prineipin utipropuneau pe soldatii romini sg, fie scutiti. Tot notarii mai aveau n grija lor ali-raentatia, in care calitate comiteau abuzuri nemaipomenite, seurtAnd intru melte-

un-

nual

.

www.dacoromanica.ro

9Dumitru Ionescu din fruntea fostului comitat Zarand, rAmaso figurg de Trurnoag amintire, ehiar printre strAini, din cauzaurmelor adanci de solida i cinstita administratie.

Erau doug surori, vestite in tot tinutul Araduluiin societatea intelectualilor romani dij1 Budapesta, pentrvsentimentele lor alese de romance, pentru pretiosul i ini-mosul concurs, pe care '11 ofereau In toate initiativele cultu-Tale romanesti, ea qi pentru frumusetea lor remareabill iimpunatoare, ce se distingea prin linii simple, dar fine,algituri de tineretea lor, din care izvorau abundent toateresursele de bogatie sufleteascl pentru tot ce era roma,-nese si in folosul natiei.

pe tgrani. La 3 Nov. ajung valurile revolutiei ei la Ciueiu ei tgranii se adung.'prevgzuti cu saci i cu topoare, hotgriti sg spargrt gi sit jefuiaserb. Dar notarul 10vorbeste sg nu urmeze ei ei exemplul rgu al altora, ci sg ia seama ci deacumzverea oomunei e a kr, a Ronignilor, cit Rom-ania Mare se Infgptueete i orb ceea-cevor sg spargg i sg dgrAme ei, tot ei vor trebul sg refacil. .Astfel s'a formatgardg romgneaseg en intentia srt pgzeaseg ordinea. U fecior aleargg In turnulbisericei i coborg steagul romanesc, care demult sta ascuns acolo. Tgranii se In-sufletesc la veclerea steagului, cgntg eintitri nationale i ziva proiectatg pentrujaf se preface Intr'o frumoasit serbare nationall Se prezintit insg jandarmii ungur i

iau la rgspuudere pe tgrani cg de uncle au steagul. Tgranii sar asupra jandar-milor. ii desarmeazg ei Ii bat. Aceetia pgriisesc satul i intrit In armata rogie.

De aiei Incepgnd, o linite clesgvgreitg domnea In comuuele romanestinotarul Ionescu adeseori zicea: Tot e bine sit fii om cinstit, crbci din 92 donotari, cati suntem in jud. Arad, numai pe patru nu 'i-au fuggrit tgranii!"

La 126 Februarie 1919 sosegte Insg armata raeie Inaintea comunni. Gardietiironagni aruncg In aer podul de peste Crieul alb ei se hotiirrtsc sg reziste. Sub-comanda unui preot se Incepe o luptit cranceng si boleevieii pierd ofiterul carecornanda ei mai multi oameni. La un moment dat, Ungurii reulesc sit intre Incomuni, impuscAnd In dreapta i I stfinga. Notarnl Ioneseu tocmai cununa opereehe fingrg, cand sosese bolsevicii In cancelarie. Ei pun numai cleat arma inpieptul notarului ei cer cheia dela eassri. Bolgevicii deschid i fart 24.000 coroane,bani oficiogi, ei amenintg pe notar cg-I omoarli dacg cuteazg sit vorbeascg.

Apoi soldatii unguri merg peste drum la bisericrb caute pe preot; unuldg ordin sit se urce soldatii In turn si srb arunce pe preot jos, dacg SI vor ggsi.Dar preotul fugise. Vandalii unguri Impuect un fecior din sat gi cattg peste totlocul pe preoti, Invgtgtori i intelectualii ronagni.

Notarnl Ionescu renseete sg fugg la Arad ei deacolo. la Budapesta lauinere-sgu dr. Eugen Barbu, fost sub-director al bibliotecei statului din capitalaUngariei si actual deputat In Parlamentul Bomgniei Mari.

In Badapesta viata sub boleevici devenea tot mai insuportabill i bietulbgtran ii pierduse rribdarea.

luteuna din zile se hotgreete sit se reintoarcg la Arad. In drum spre Arai.

sg-1

www.dacoromanica.ro

10

Cine s'ar fi putut gAndi, in seara aceea, cg, incntg-toarea fatA care declamase Doina lui Eminescu, ea, MelaniaIonescu, era ursitg, ca peste cateva zile al fie legAtura de-unire a unui cald sentiment de simpatie intre poporul rorrani archiducele Franz Ferdinand, al cArui tragic sfarit depeste 5 ani trebuia sA provoace rAzboiul european i odatAcu acesta sa, destepte in toate inirnile romneti, dela Nistrupang la Tisa, avAntul luptei celei mari pentru realizareaidealului national!

Inteadevg,r, la o saptAmang, dupg serbarea din Arad,Melania lonescu. sub protectia unei sinaiote domiciliatg, inArad 1), sosea la Sinaia improung, cu o micg societat-

(in Martie 1919) la Kaegyh5za (azi Domnita Deana), lonescu se oprete Ia uu nepotde-al stiu, la pnrintele Ardeleanu, de-oarece trennl nu mergea dada numai pan'aci_In aceastg comunn a stat 4 sgparugni.

Cum insn prin Ketegyhza se retrggeaulItrupele bolsevice, cari fusesergbgtute de armata romAnn la Ciuciu, jandarmii din Ciuciu, earl erau acum soldati.in armata roqie, intalnesc i recunosc pe notarul Ioneseu la Kkegyhiza. Ei iiprind numai decal i-1 tarnse cu ei la Meztnr, uncle II dau in judeeala curteimartiale bolsevice, acuzat find do jandarmi a el op garditaii romlni au rezistatin ciuciu la sosirea Ungurilor, en a omorat cu gardiltii 20 de jandarmi i elk facespionaj pentru armata romgmil. Nn-i dau voie s5 se apere i-I judecn la moarte.La 25 Aprilie dupit amiazi, pe la 3 ceasuri, II duo 4 soldati i doi oameni cusapa la cimitir sn-1 imputice. Mahn lume II insotete, mai ales Ungurii dornici

asiste la acest act plgcut pentru ei.Adus in cimitir, Tonescu roagg, pe calli sg-i dea voie fae5,

eiunea, dupn care ti scoate banii i Ii imparte soldatilor, egrora le d5ruetepaltonul i pAlgria, zicandu-le:Nu sunt supnrat pe voi, cnci i voi sunteti vic-time ca mine I"

Apoi fiind silit sg-si sape singur groapa, ia hIrletul in milnn si'se executn.Terminfind, scoate batista ki roagn pe unul dintre soldati sa-1 lege cu ea la ochi,apoi ingenunchiind, strign entre soldati: Bnieti, bine sg nimeriti". i cfind 4soldati, la comancln, trag foe, el itti riding ma'am dreaptn spre cer i au voce tarestrign: 7 Sti triliaseg Routdnia Mare!"

Doug gloante in cap, doun, in inimg, sting 'Plata blitrAnului notan, romgmcinstit si vrednic in toate ocaziile. Corpul lui fu apoi aruneat ea al unui eitinein.teo groapg de 3 palms.

Dupg intrarea trupelor noastre victoriome in Budapesta, familia, la 1 sep-tembrie 1919, i-a sees osemintele din cimitirul dela Meztur i le-a inmeratantat,la Arad, eu pompa ce se cuvenea unui martir al neamului.

Doamna Marilina Boeu, fiica fostului primar G. Manolescu diu Sinai&i sotia cunoscutului fost director al ziarului Tribuna din Arad, Sever Bocu.

sr,

rapt.-

1)

vg-gi

www.dacoromanica.ro

11

local& '), ea s asiste la primirea mostenitorului Tronuluiaustro-ungar si a sotiei sale.

0 norocoasg intamplare a fgeut ea Melania Ionescu,ggzduitg in easa primarului din Sinaia, sg, fie prezintatkehiar de primar intregoi familii regale si princiare. Primitgin excelente dispozitiuni i in plinul zilei de reeeptiuneal festivitgtilor ce aveau loe pe platoul eazgrmilor din Si-naia, in onoarea ilustrilor oaspeti dela Curtea imperialg dinViena, bgtra.na Reging Elisabeta, impresionatg de infltisareadeosebit de atrgggtoare a Melaniei, asa de distinsg in portulei ronagnese de padureancl, lugndu-o de mana,' i privind-odrept In fatg, de sus si Ong jos, nu se putu retine i inauzul tuturor color din jurul ei se adresg frumoasei romance:

Dac la voi la sate sunt fete atat de frumoase,ce trebue sa fie ,la orap!"

Dupg aeeste euvinte drgggstoase, regina, tineend-o mereude maul, o conduse in fata archidueelui si a sotiei sale,cgrora le-o prezintg, ellduros cu cuvintele:

lea crfrurnoasfat a din imperiul Altefelor Voastre,care a venit s va salute pe pamintul tarii romanefti!"

Archiducele Franz Ferdinand vine drept in spre ea iimediat dupg el ducesa, sotia sa, si cum stau asa, fatg infatg, nefericitul mostenitor al Tronului, inalt i ehipesin uniforma lui de general austriac, ale egrei sumbre cu-lori infioarg o,clipg adueerea aminte a Melaniei de veciniculealthi in chipul jandarmului ungur, o privete lung 1 aim-.patie en privirea albastrg si dug, a Habsburgului vecinicsensibil in fata frumusetei femeiesti, apoi, dupg-ce emotionat,dar calm 1i cerceteaz cii interes supusa, 'i-se adreseazg inung ureste :

Vii pentru 'intaia oara in Romania'? Cum i4iplace? Nu gasefti ca este cat se poate de frumos tot crveciem aici?'

Fata ridic oehii ei de clprioarg sfioasg, umbriti denist gene bogate, in eari disereti picuri de lacrimi sefuniseazg, sub puterea viuei emotii ee fgeea sg-i batg, inimade mndrie i bucurie la auzul mgretului imn regal rotas

1) Dr. Avrameseu, advoeat din Maria-Radna, si dr. Alex. Marta, a-iv-seatlApova, actual prim-prekzedinte al Curtii de apel din Oradea-Mare.din www.dacoromanica.ro

1 2

si la vederea soldatilor romani, asa de dragi inimei ei, carede astdatg bgtea mai cu putere decat oricand in viatg-i.Melania Ionescu privea extaziata' cand la Saveranii, prineipiisi soldatii romani, frumosi i veseli, cand la acela careera destinat sg, fie odatg impgratul i regele ei si care oagrgia, pe pamant romanesc, in limbs, pAgAna' a lui Arpad.*i cum sta dreaptg, subtire i suavg ca un crin, n strg-lncirea demng a frumusetei i gratiilor ei, stransg in fotaneagrg, incinsii in brat' i lanturi, a pgdurencei, cu elmasain cruci maxi negre i roii, cu carpulita neagrii de borangictrash' peste doug cosite castanii si cu opinei gulguiate, privindpe archiduce tintg in ochi, lacra'rnile ei ar fi vrut par'ca'

strige :Mi-e draga, da, tam asta i ei tori, ca' este a Ro-

mcinilor qi nu a Voastra, pe can v urdsc!"Dar timid i Ong de respect fatg de eei mari, inte-

legand ct trebue s spung cu totul altceva decal c,eaceavea in inimg, Melania zimbi linistit i intr'o intorsgturri.sireatl, apucandu-si gratios marginea glugei, ra'spunse cumandrie mostenitorului Tronului austro-ungar :

Bine, Altect`i imperiald, dar ctvem i noi Intart% noastr (a lor, a Crisenilor, iar nu a Habsburgilor)pcirfi mai pitoreqti i neintreeut mai frumoase!"

Din clipa aceea, o neInteleas5, putere de atractielegat pe archiducele Franz Ferdinand de fAptura aceaUatAt de plinI de farmee, care era supusa lui, i dimpreungcu sotia sa dueesa de Hohenberg, dulce si pling de pre-venientg, ca i cu intreaga noastrg famine regala o coplesiautoti cu tot felul de atentii ca in minunea povestilor enImparati si pgstorite de altgdatl, astfel ct in decurs de 4zile, cat a durat vizita archiducelui la Sinaia, MelaniaIonescu a fost obiectul celui mai viu interes, atingandaproape senzatia.

Invitatg, zilnic la palat si la toate festivitgtile ce aumai avut loc la Sinaia i prin imprejurimi, luda'tg ce aptireaMelania, archidueele so Indrepta grabnie spre ea ca s'o salutes'o alIture discret admiratiei anturagiului, agrAind-o dinmijloeul conversatiilor celor mai animate cu Inaltii demnitarii pretutindeni modesta qi gingma f1pturl se achita cuo inteligent1 pIin de originalitate, tact i bun simt, ceeace

gia.

si

www.dacoromanica.ro

13

uimea In mod vgdit pe Franz Ferdinand, neobicinuit cuattlta simplitate naturalg, candoare i drgglkenie, cari.algturi de fireasea ei desteptAciune, inlocuiau toate conceptiilefor melon reci i absurde, cu cari se Invgluia de obiceiu laCurtea din Viena cel mai simplu contact cu vre-unul dintresimplii muritori, necum s facg pe o neinsemnatti romnc6din Ardeal sg coboare pe archiduce i o intreagg ceatg deinali demnitari algturi de sufletul ei candid, neinchipuit deatraggtor si interesant prin inski expresia lui dreaptg,fermecgtoare si curatg.

stia sg le vorbeaseg tuturor cu grain frumos silimpede, s le spung, nemeE,desugit, dar en dttioasg inflg-cgrare, felul vietei ei si al celor de acasa', rednd, prin cu-vinte elocuente, toatg tragica sgrgcie, nedreptate i umilintg,in care era condamnat sg lupte si s trgiascg neamul no-mAnesc de dincolo atftt de eredincios dinastiei de Habsburg,iar in conversatiile-i dese cu archiducele, pe cari le duceaintr'o ungureaseg impecabilg, eguta explice mAgulitornumai pgrti ce-'1 puteau interesa. spunea cat de bunisoldati aunt flgegii romani din tinutul ei, ca i cei dinBitnat i Ardeal i cat de mult vorbeau feciorii intorsi dinoaste, dela manevre, despre impgrgtescul lor comandant,care li bgtea pe amen i Ii lgada In fata regimentului, asa

ceilalti, de alte neamuri, se uitau cu urg la catunaralachei.

Une-ori, cu vointl, Melania Ionescu strecura in des-crierile ei nuante vii, din cari se putea desprinde o nemgr-ginitg dragoste de neam, (lax prin intorsgturi abile stia sitaparg supusg si perfect monarehieg, asa cg chipul Habsbur-

faseinat de interesul i dragostea ce purta romAnceiacasteia minunate, rgnanea mereu senin si plin de ama-bilitate, chiar si in fata unor aluziuni cu carneter politic,earl puteau sg-i Increteaseg fruntea lui rg_spunzgtoare.

Morea calmg i surizgtoare, splendia in naivitatea eiadorabilA, Melania in timp. ce Ii mggulea impgratesculstgpan en vorbe dulci si subiecte alese de conversatie,sufletul dintrInsa Ii zicea necontenit in taing:

'Doamne, ce mai garcht minunatei ar face la Gas-telul Peles feciorii nostri chip esi si cum le- ar mai sta borde bine cu cciulile acestea de dorob anti !

sg-i

gului,

Eu

Ii

ea

www.dacoromanica.ro

14

Curios lueru. Plangand a intrat fata aceasta ferme-eatoare pe pamantul tgrii romanesti, cand, la Predeal, azarit sentinela de post, eel dindiu soldat roman; planganda coborit din tren Ia frontier i nevazuta a dus la buzein pumn de Wang; plangand a aseultat graiul Orli ro-manesti i imnurile eantate de muziei; plangand a intratin Castelul Pe les si a aparut In fats, Suveranilor si a prin.--eipilor Romaniei.

Numai in fata sdpanului habsburgic, privirea ei ful-gera intr'o lurnin noul, signrg fiind c surasul ei gra-tios, fin si mistic atragea, captiva i prindea Intr'o vrajanedeslusitg, sufletul aceluia, care nu trebuia sa vaza, totviseolul patimas de manie i urg, ce clocotea IntrInsa fatgde un intreg popor asupritor. Totusi Melania, cu o sincergindurare, stia s adultnece, eurat si bland, intentiile i apu-eg,turile ei cinstite fad de pei echea imperiala austro-ungarg,unid printr'un sentiment de asa adanel simpatie i dragoste,Ineat sfi poatg, ilustra odad mai mult ea oricand fericireaprin triumful a sine Insusi asupra vointei despotice Inmaterie de inim i s afirme eu putere pe Habsburgulnenoroeit In tot tragicul lui egoism.

AtenOile de tot minutul, pe cari afehiducele FranzFerdinand le argta frumoasei Cosanziene dela Ciuciu,cuserg, dintr'insa obiectul deosebit al interesului general.Numerosi fruntasi romani din targ se intreeeau, la Sinaia,s'o invite la mese bogate, ea sg, poata' petreee In societateaei nespus de agreabith i seducatoare. Ziariti, unguriromani, se grabeau s'o intervieveze, iar lumea curioasg,cguta sa vaza si ea pe fata aceasta, care ajunsese aproapeo eroing din povesti.

La plecarea arehidueelui si a sotiei sale, din gara Sinaia,fiind prezenta i Melania Ioneseu, Franz Ferdinand 'i-adat o nou i ultima probg, despre sincera afectiune ce-ipurta. Inteadevar, cum a zgrit-o, mostenitorul Tronuluis'a Inclreptat spre ea si prinzandu-i amandoua rninile, pecari le strangea cu efuziune, 'i-a zis In auzul tuturor:

Bunt fericit a am canoscut aiei pe cea maifrumoasei supuset a mea. gper e(1 am set te mai revd d I

Ducesa de Hohenberg, bung si prevenitoare, a invitatsi ea foarte gratios pe Melania Ioneseu s mearga la Viena,

f6-

www.dacoromanica.ro

15

la Belvedere, s'o viziteze, asigurandu-o cl va fi foarte bineprimit.

Cu sufletul pfin de impresiuni ce nu bitnuia c Ii vafi hAramit sl le trliascl, dupl, cateva zile s'a Intors i Melaniala ea acasl, in ITngaria. Aici din nou a fost obiectul inte-resului public. Gazetarii unguri nu-i clan ragaz i o chemaumereu la telefon, solicitandu-i intervievuri pe cari lepublicau apoi cu fel de fel de eomentarii, avand grijastrecoare, odatl cu obicinuita animozitateungureascl in contraarehiducelui Franz Ferdinand, si cateva ironii la adresaimpIrltestei simpatii fatit de rornanca din Ciuciu, aceastaolh ledny (fatl valachil), care venea s Insire un subject deduioasl idill In subredul lant al sllbiciunilor sentimentale aleHabsburgilor.

Dar in sat, la ea, a fost un basm intreg Bietii Oraniromani aflaser i ei din svon 0 de prin ziare c fatanotarului lor stltuse de vorbI, in Romania, cu Metria SaImparatul lor" si veneau Duminicele i slrbItorile, rand perand, ea le imprtgqanie, sl le istoriseasc/ Melania cum o

'fost primirea dela Sinaia. 0 iarnl Intreagl a trebuit earepete povestea cu aceeasi rAbdare i miglea1., cu care

mainile ei Incepuserl sl lucreze o dantell mliastrl ce eradestinatl, s'o ducti In persoanl, ca dar, ducesei de Hohen-berg la Viena, uncle se hotArase sI meargl, In baza preainaltei invitatii ee 'i-se flcuse pe peronul glrei Sinaia.

Sufletele bune, naive si neprihlnite ale tlranilor romanidin satul Ciuciu si din Imprejurimi vedeau in faptul c ofatl din muntii lor a stat de vorlal cu mosteriitorul Tro-nului Implrltesc eeva providential si de bun augur, caretrebuia sl aduel cand-va i pentru ei mai mult noroemai multi dreptate.

In linistea lungilor nopti de iarnl, acolo In satul eipitoresc i pierdut in Muntii apuseni ai Transilvaniei, di-vinul cap al Melaniei, aplecat deasupra lucrului, a tesutatatea iluzii Impreunl cu degetele-i mliastre ce crosetau ar-tistica dantell, in care fiecare Hoare, fiecare frunzl, plreauculese de pe Ins5.0 frumoasele pajisti ale Ciuciului i sim-bolizau atatea s,i atatea scumpe i aprinse gandiri i sperantepovestite de ea la toate fetele, femeile i bltranele satului,

sa

!

sa

ci

www.dacoromanica.ro

16

cari veneau Itt casa notarului sg asculte mereu aceiasipoveste minunata si toreand mereu acelas fuior de nadejdi.

In primavara anului 1910, Melania Ioneseu pornea laViena Ca s prezinte omagiile ei recunoscatoare perecheiimperiale, dueand eu ea o splendidg si imensa cuverturg incea mai fina dantela de Irlanda, in albeata careia, pe Magatoate &wile din muntii ei, straducea impletita eu o neinchi-puita arta, sterna armelor casei archiducelui Franz Ferdinand.Sease luni de muncg incordatg, ziva i noaA)tea, pusese cuatata dragoste Melanin ea sa' confectioneze, pe gustul ei,a rtistica Invelitoare.

Nenorocul a fault insa ca aceasta calatorie la Vienasa.' fie lipsita de interesul pe care ea IL punea in sensul ea,prin legaturile ce spera s intemeieze modest si timid, sitpoata' fi de folos Romknilor, eel putin sub viitoarea domniea lui Franz Ferdinand. Atilt arehiducele, cat i sotiafamilia lui lipseau tocmai in zilele acelea din Viena, insta-landu-se pentru mai mult timp la eastelul Konopist dinBoemia.

Se intelege e supararea Nelaniei Ionescu a fost mare.Totusi nu s'a descurajat i eu saerificiul unei a doua ea-

hotarise s revina,' mai tarziu.Prin luna Main, acelasi an, o camp,' de posta, trat

de un cal schiop, aducea in casa notarului comunal dinCiuciu, inteun eos de piele ruptg i invechita, printre altescrisori i citatli unguresti de dare In judecata a Romanilorpentru fel de fel de contraventii, un mie pachet, care aveadeasupra-i imprimata sterna halosburgica. Era un splendidportret ad ducesei de Hohenherg si al sotului ei archiduceleFranz Ferdinand. eu autografele i multumirile lor, ineadratin aur si in pietre pretioase. Era nn dar en adevarat im-perial, care a umplut ochii de lacrarni recunoscatoare intregeifamilii a potarului.

Chipurile acestea itnparatesti, luminand eu raza bunii-tatei lor umila easuta, care nu mai fusese partasa de oasemenea extraordinara, distinctiune, pareau in atmosfetamodesta din Ciuciu o misterioasa i ironica protestare ineontraatator nelegiuiri ce veneau sa fie pecetluite In casa notaruluiroman din sat, prin vointa vecinie rea i fara, indurare amuvernantilor maghiari.

ldtorii,

si

www.dacoromanica.ro

17

Se pare Iiis c topazele darului imperial, ca i sim-patia din care a izvorAt el, nu au adus prea mult norocfrumoasei in toate Melania Ionescu. Din ziva aceea o pre-destinare tragidi venea lege pe toti trei: intaiu pe aleasaromanca din Ciucia si apoi mai tArziu, peste 4 ani, penefericitul archiduce cu sotia sa.

In toamnl, Intr'una din acele zile splendide, cnd muntiiIi imbracl tot aurul codrilor In grblAoarea cea mai fru-rnoas6 a culorilor, pe fereastra umilei csasute, In care por-tretul perechei archiducale strllucea in razele pietrelor nesti-mate ce-1 inconjurau, soarele ii arunca furislrile lui Veselepe un pat alb, in care fermecgtorul trup al Melaniei Ionescuse sbltea in agonia cea mai cumplitl si mai dureroas'a' cea Incheiat cndva viata unei fecioare.

Melania, dulcea si inimoasa" fatl de pe valea Crisuluialb, trAgea dea sufletul, se stingea din frageda ei fiinta'sculpturalii ultima flacArIl a Unei vieti pretioase i dedicat,in toate manifestlrile celei mid puternice dragoste deneam. 0 crudI boalA de meningitl, care nu iartl, venieurme dinteodatii i pe neasteptate firul unei vieti atat dein putere i atlt de promita'toare de bine. Doul zile, inaintede a muri, orbise in nebunia aprinsl a frigurilor.

Nefericita fatl a vorbit pn aproape In clipa din urml,murmurand iubirea ei pentru vitejii Criseni i Moti, evla-via ei sfntl pentru mormantul lui Avram Tanen. dela Tebea,unde regreta cl nu putuse s meargI ea sl-linfloreascA la aniver-sarea din toamna aceia, ca i dragostea ei nem/rginitl pentruRomania, scumpa ei tarl romaneascA, pe care visa ea, cubratul dorobantilor i vaultorilor ce-i admirase la Sinaia,s'o vazl fericitg si mare.

Ultima lacriml inghetat pe genele ei toatldurerea, en care se despIrtea de viatg, care Ii fusese asade dragl, de frurnoash., de p1in6 de nldejdi i presimtiriel ea trebue s ajung6 i o zi mIreatg, pentru neno-rocitul popor romnesc din Ungaria. Si In visurile ei de osoarttl mai bunl pentru Romlnii din statul ungar Ii puseseIn timpul din urmg toatI speranta prin faptul care o adusesein fata mostenitorului Tronului austro-ungar, care, In suiletul6, era privit ea o predestinare de bine pentru neamul ro-mknese.

15985.-1. I?. Abrudeanu: Rom ania i mizlhoiu l mondial. 2

sl-i

sI-si

sit

trIdd

i

www.dacoromanica.ro

18

Da, predestinarea fatalA era ca 4 ani mai tarziu perecheaarchiducalg, ale clrei simpatii le eastigase Melania prinfarmecul flintei ei Intregi qi de care Ii legase atAtea visuripentru binele nearnului ei, s'o sfilreascl in chip atat detragic la Serajewo, s moarl asasinatI de niste fanatici, Inmijlocul unei dureri deopotrivA de mari ca aceea provo-catl printre Romnii din comuna Ciuciu de moartea sAr-manei Melania.

A fast scris insil in eartea istoriei ca acest sflrit dra-matic sl serveasc 6. drept cauz5, pentru marea luptg de eli-berare a natiunilor din blestImata Ungarie, in jugul elreiagemea Melania lonescu in ziva &and a cunoscut pe archiducele Franz Ferdinand pe liberul Omant al Romaniei,al acelei Romnii, pe care ea visa 0 dorea cu ravna unuisuflet mare i frumos s'o vazg cat mai mare i mai fericith,

Ca unul care am cunoscut i admirat la Sinaia sufletulnobil romanese al Melaniei, Ii zic azi:

Odihnqte in pace i fericire, scumpl Melanio, cacitoate gandurile tale de rna'rire a neamului romnesc s'auingptuit intocmai ap, precum doreai i visai tu la Sinaia invara anului 1909! Fie-t4i Orana uqoarls si memoria In vecineuitatil !

f

i

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL Ii

Archiducele Franz Ferdinand

Dintre toti membrii dinastiei de Habsburg, dealungulatator secole, singurul care a reusit castige dragosteaqi increderea poporului roman din Austro-Ungaria a fost,fr tndoia1, archiducele Franz Ferdinand, nefericitul mos-tenitor de Tron, victima atentatului dela Serajewo.

Iubit a fost de Romani qi Impgratul losif II, din eauzainclingrilor sale umanitare qi a cator-va acte de dreptate ceflcuse Motilor eroici ai lui Horia, Closea i Crisan intre anii1783-1785, dar popular, sincer simpatizat i privit eu marieperante de cltre Romanii din monarchia anstro-ungarl n'Lost decal fostul mostenitor al Tronului, Franz Ferdinand.

ciudat Inert' la baza acestei generale simpatii,care incoltise si se eimentase mult in ultimii ani In maitoate sufletele Romanilor de peste Carpati i chiar printrenumeroi Romani din regat, nu era nici un serviciu politicdeosebit sau de altkl, naturl, pe care sl-1 fi &cut Franz Fer-dinand obijduitului popor roman de sub eoroana asa zisl asfantului *tefan. i nici nu putea sl fie, pentru simpluleuvant el archiducele Franz Ferdinand nu avusese inel no-rocul s domneasel de fapt i deci sa aibl otaziapunl in practie.4 eonvingerile sale politiee i s facl popoa-relor din monarchie tot binele, care atribuia in wand.

Se pune deci intrebarea: de unde a putut izvori printreRontarti un sentiment de ittbire, stimI si ineredere asa de

sg-si

Si

sg-si

ni Romnii

1-se

www.dacoromanica.ro

20

puternic si de raspandit fata de persoana archiduceluiFranz Ferdinared?

Raspunsul, bazat pe fapte cunoscute, este urmatorul:Mostenitorul Tronului, prin firea i educatia sa, trecea atat inochii Germanilor din Austria cat si in cei ai Romani lordin Transilvania i Ungaria ea un om care nutrea o necon-testata aversiune in contra politicei de asuprire a guver-nelor unguresti, ca i impotriva suprematiei, la care tindeauUngurii,- cu tot mai multa insolentg, ca s'o obtina in condu-cerea trebilor monarchiei austro-ungare.

inteadevar, aceastg aversiune nu era nici prefaca-torie, nici poveste. Archiducele Franz Ferdinand, ca de altfelintreg anturagiul curtei sale, nu putea tolera nici ingArn-farea traditionalg a aristocratiei maghiare, nici politica soli-nista. si de oprimare a guvernelor din Budapesta fata denationalitgtile nemaghiare.

In repetate randuri, in convorbirile politice avute endiferiti fruntasi i nationalitatilor, mostenitorul Tronuluiaustro-ungar nu facea tin prea mare secret din aceste in-time sentimente ale sale, declarand chiar, pe cat Ii puteanpermite anumite rezoane de familie sau de Stat, ea nu vatrece mult i vor veni vrenturi noui, mai bune si maipline de dreptate pentru toate popoarele nemultumite dinmonarch ie.

Astfel, cand cu votarea faimoasei legi scolare a conteluiAlbert Apponyi, prin care se introducea in toate coaleleromanesti studiul obligator si zilnic al limbei unguresti, ba

predarea unor anumite obiecte numai in limba lui Arpad,.archiducele Franz Ferdinand, care fusese informat de adanearevolta, ce se produsese in straturile romanesti din cauzaacestei legi extra-sovinistc, a sirntit, In sufletul situ, nece-sitatea de a consola i calma pe credinciosii sgi Romani.Spre acest scop, el a invitat in mod cu totul confidentialla Palatul sau Belvedere, din Viena, pe doul distinse fetebisericesti i cu mare autoritate printre Romani, ca sa lasolicite sa linisteaseg spiritele indignate de reforma conteiuiApponyi si sit le asigure totodata, eu lugustul sau cuvant,ea, la urcarea sa pe tron totul se va schimba din funda-ment in spre bine.

Aceste fete bisericesti au fost : episeopul greco- orientalwww.dacoromanica.ro

21

al eparchiei Caransebesului dr. Miron Cristea i) actualMitropolit Primat al Romaniei Mari, si canonicul dr.Augustin Bunea 2) din capitlul Mitropoliei Romanilor unitidin Blaj, douI personaliati de o reahi valoare si Cu caricompta Insui mostenitorul Tronului s lucreze in viitor laameliorarea soartei poporului roman, din ziva in care W-tthnul impArat Franz Iosif, inchizand ochii, el ar fi fostehemat ia locul.

InteadevIr, in vederea acestei zile insemnate pentru el,ca i pentru soarta putredei monarchii austro-ungare, ar-elliducele Franz Ferdinand nutrea planuri si conceptiunimitrete. In prima linie, el avea de gaud sit rupl cutemul politic si de guvernitrnant ce se praetica si care aduceaimperiul la marginea

Partizan convins al principiulni de federalizare a di-feritelor popoare din monarchie, care sti le dea posibilitateade a se administra i instrui singure in limba lor materirI,avand diete provinciale si apoi Un singur Parlament cen-tral la Viena, mostenitorul Tronului, presimtind par'cl ca-taclismul ce avea sa se abath,' incurand asupra Virilor desub dominatia habsburgicl, credea c numai pe aceast1unicl cale va putea fed imperiul austro-ungar de primej-dioase sguduiri interne si intreaseri Tronul in fats,profundei nemultumiri 'ce ar fi provocat, mai ales printre

traducerea in fapt a principiului de federalizare.Acest plan politic, ca i toate sentimentele, de cari era

animat archiducele Franz Ferdinand pentru ziva in care-va lua In mainele sale conducerea efectiv1 a monarchici,erau bine cunoscute in toate tercurile romanesti, gratie des-thinuirilor discrete si propagandei regretatului visltor AurelC. Popovici, eel mai infocat partizan al federalismuluiaustro-ungar, ca unul care stiuse s intre, dirnpreung, cud. dr. Alex. Vaida-Voevod, in stthnse legaluri cu antura-

curtei archiducelui. Refugiat in Romania din ca,uzacondanangrii sale la 4 ani temniti de stat, pentru viguroasa

1) Care mi-a fgeui, la timpul srm aceastA importana comunieare.2)1seetat din niata la 1912. Regretatnl dr. Bunea fusese ales i ele'orik

al Aeaclemiei romilue din BneurcIti. in baza serierilor gale istorice.

qis-

pritpastiei.

Unpin,

gin!

si-i

www.dacoromanica.ro

22

luerare Intitulata Rep liectf), Aurel C. Popovici devenisein tara un fervent propagandist al ideilor de federalizare

multi oameni politici de seamI le-au Impartait cu bungeredintA catva timp, intrucat erau sustinnte en mu1t1 te-nacitate i de alti barbati politici de peste munti In frunteea d. Vaida-Voevod i cu alti membri ai partidului national.

Insui Nicu Filipescu fusese 'catigat la un momentdat, de catre Aurel C. Popovici, ea adept al federalismuluiaustro-ungar. Cine ii putea de altfel inchipui atunci ea,intr'un timp aa de scurt, ideia aceasta nu va mai satis-face dorintele i pretentiile Romanilor, eiirora din ziva iz-bucnirei rUboiului european se lAmurise ea trebuia s li segaseasca o solutiune mai radieall i mai conforma cu ten-dincele moderne de grupare etnica a popoarelor?

Problema federalismului austro-ungar fusese studiataen multa competinta de Aurel C. Popovici 2), In toate alma-nuntele ei, intr'un volum, aparut acum cativa ani in limbagermanti sub titlul Gross Oesterreich (Austria-Mare). Totsub acest titlu aparea Ia Viena i un ziar de propagandafederalisth care mai era snstinnta si de ziarnl Reich,spost,organul partidulni cretin-social al d-rului Lueger. Deaceia nn e de mirare c ideia a prins i a fost intampinatacu simpatie i de multe capete politice din Ora, carimai credeau ea, data rezolvita. chestia Romanilor dinTransilvania i Ungaria, prin federalizare san prin oriceah sistem ingenios, politica interna a Romaniei ea map&de o mare ghiulea, de o chinuitoare greutate inainte

.1) Iatg intreg titlul egrtei:07:eatitinca ran/Anti tn Transilvania Ungaria, Replica juttialci acado-

ntiee,rmnine din Tranailvania st Ungaria la R(Upunaul" dat de juoimea aca-demical, maghiarg studentilor universitari din Romania. Cu o hartietnclraficli a Austro-lingariei si Borniniei. Martie 189% Tiprbrit lii rotnnektefrautinteste, neinteqte, englezeste si italieneste.

Autorul acestei opere de valoare i care, la timpul situ, flcut mare valviiin presa europeang, este regretatul Aural C. Popovici.

2) Karel C. Popovici a fost snrprins de rizboiul nostru in strkinittate. Duro-ruale zile do erisg, moralg. petrecut la Geneva, in Elvetia, nude a eerieo operg postuing, in care cerea botirit ca Ardealul sg, fie alipit la Romania li--berg. Inabrlitifind astfel ealea adevgratelor destine ale neamului, Aurel Pe-poviel a lueetat din viat4 hi Elvetia, pela inceputul unului 1917. BerposatulPo povici, ea si d. dr. Vaida-Volivotl, erau soeotiti ea ministeriabili sub 1.1A eve.tuat p.j .,. federalist, sub patronagiul Habsburgitor.

4i

i

fi

Iffentoritattl'

a

si

lera

www.dacoromanica.ro

23,

de tragedia dela Serajewo era intr'adev6r riseat di, nu creziin posibilitatea realizgrei de fapt a acestei probleme, pecare o inventase i o patrona chiar aeela, care intr'o ziera sl fie chemat. ca urmap al impgratului Franz Iosif, sPpeazA pe tronul Habsburgilor.

numai asase explied dragostea pi ineredereape cari, in general, WO Romanii le-au purtat in inima IonfatA de archiducele Franz Ferdinand pa,nd in elipa asasi-ngrei pale, care, aril, Indoiall, a lgsat un mare gel in multesufiete einstite pi credule.

Zic credule, fiindeit eine ptie dac tainele viitorului ne-piitruns n'ar fi rezervat fra(ilor nostri de peste Carpati anoul serie de crude si amare desiluzii chiar din parteaprea iubitului lor Franz Ferdinand, devenit odat6 imparatal Austriei pi rege al Ungariei ,

.eine ptie, dael, cAutnd mdrAznetul66u plan politic, noul impqrat n'ar fi fost nevoit s dea inapoiin fata opozitiei turbate a Ungurilor sau poate chiar infata consimtimAntului aristocratiei maghiare ea contesa Sofiade Chotek, casAtoritg, morganatic cu Franz Ferdinand, stifie reennoscutg intr'o bunl zi ca regin a Ungariei, iarcopiii lor s aibit dreptul pragmatic la moptenirea Tronuluiungar?

Cate nu face oare omul din iubire prea mare pentrucopiii lui !

In aceastl privintl cunoseutul seriitor englez HenryWickham Steed, inteun studiu politic al s'au intitulatPactul dela Konopift" qi publicat in revista The Ni-neteenth Century aud After' (fascicolul dela 1 Februarie1915), ne d unele informatiuni extrem de interesante siimportante totodatl.

Steed spune c1 in intrevederea, care a avut loe re laineeputul lunei Iunie 1914. la Konopipt1) intre impitratulWilhelm pi archiducele Franz Ferdinand, acesta s'a fa.cutcemplieele lui Wilhelm pentru o viitoare conflagratie ge-serall proectata de grandomanul imparat al Germaniei.

Domeniu in Boemia, proprietace a foRtului axehiduce Franz Fenii d.I)

Asasi

www.dacoromanica.ro

24

Visul amestui ambitios suveran zice Steed a fosttotdeauna ca s intinda stapnirea german& phng la MareaAdriatic& si sa faca ea provinciile germane austricace stintre in imperiul sau

,La Konopist, el a deschis archiducelui Franz Fer-ainand un maret orizont, desvolt'and in fata lui un plaxgrandios, care trebuia sa, plaseze in eurand pe fiii sai Maxi-milian si Ernest In capul a doll& importante regate dinorient si din Europa central. Conceptia era vast& si namai putin nerealizabila. S'ar fi provocat Rnsia la un rrtzboiu,pentru care Germania i Austria erau de mult preparate.Franta era sa fie recluse; la neputiata prin chteva lovituri vi-garoase date la timp. Absteirtiunea. Angliei era considerataca sig are.

Este adevarat cL publicistul englez nu garanteaza au-tentieitatea pactului dela Konopist, desi aduce ea sprijinal tezei sale o multime variata de probe, spunand el toateinformatiile despre pact le are din partea unui exilat aus-triac, foarte in eurent cu afacerile de la Curtea din Viena".

Oricum ar fi ins, fapt cert este el Romanii dinTransilvania si Ungaria, dad, nu erau sit fie saerificati decatr, Franz Ferdinand, ajuns odata imparat, pe altarnl luiWilhelm II, erau s patimeasea acela lucru pe altarul Co-roanei regatului ungar, din dragoste pentru sotia qi pro-genitura sa, Garora, ea sot i parinte, ar fi eautat din ras-pOeri s le asigure un rang la fel cu al sau.

...

,

www.dacoromanica.ro

CAPITOL-UT, III

Austro-Ungaria urmArind rAzboiul

Archiducele Franz Ferdinand a fost sortit de istorieprin inoartea Tui, sa' deslantue cea mai grozava catastrofaa omenirei. SfAritul Au tragic pare a fi o pedeaps/ divinpentru faptul c stapilnirea austro-ungara, cu buna

cu aprobarea mostenitorului Coroanei habshurgice, voiaprovoace cataclismul mondial In doua rnduri consecutivela 1909 $i in vara anului 1913.

Se stie ca, putin timp dupa, anexarea Bosniei i Hertego-yinei, decretata la 1908 de catre cancelarul emit Aehrentbal,Austro-Ungaria era decis s reprime cu arma in mAna,"agitatia &easel produg In Serbia si peste tot In lumeapan-sarba de aceasta anexiune samavalnica' si neasteptat6.

Fara Indoiala, era o pornire crimina1 i stupida dinpartea Austriei : criminala, pentruca asupritorul voia sapedepseasca, pe asupritii, caH protestau Impotriva opresorului,

stupida, pentruca miscarile nationale nu sufera, prinnatura lor, A, fie reprimate cu armele.

Dar Inteleptii dela Viena i Budapesta erau de altaparere. Ei amenintau. Serbia cu razboiul. Numai gratieindoielii, in care plutea Rusia, i interventiei Angliei s'atputut evita atunci iminenta unui razboiu european, printeodeclaratie asiguratoare data de guvernul sarbesc dela Bei-

', grad.Aceste fapte, earl s'au petrecut In Martie 1909, eran

cunoseute de toata lumea. Ceeaee nu se stia. sunt faptele

ea,

stiintaal

www.dacoromanica.ro

2,6

earl rezultg din revelatiile fgeute la 5 Deeembre 1914, infata Camerei italiene, de catre primul ministru de atunciGiolitti, revelatii cari atestg categoric el Austro- U n gar iaurnatirea in, August 1913 exact aceleafi scopuri ca la 1909si c numai atitudinea Italiei a impiedicat-o de a le punein executie.

Intreagg presa straing a calificat ea memorabile sen-zationalele destginuiri ale lui Giolitti, fiindcg ele desvgleau,intr'nn chip indiscutabil, planurile agresive ale Austro-Un-gariei. De aceea, caueelariile dela Viena si Berlin au Plcutatunci tot posibilul ea sg ingbusiaseg aceste revelatii, ca siefeetele lor. Ele sunt insg de un interes prea capital, pentrua nu le acorda toatg atentia ce comport&

Se stie c, dupg rgzboiul baleanic (1912-1913), si-tuatia in Balcani fusese regulat& in August 1913, de calrestatele direct interesate, prin istoricul tratat de pace delaBucuresti.

Austro-Ungaria nu vedea Insg cu ochi buni mgrireateritoriall a Serbiei si a Romithiei. Dei aliat en RomAnia,monarehia austro-ungarg' nu era multumitg de regulareateritorialg prevgzutg in tratatul de Bucuresti ii obiectacg Serbia a Luca mai mutt din prada Turciei decat Bul-garia. Ea incereg deci s obting revizuirea tratatului.Serbia si Romania opunndu-se, Austro-Ungaria hotgriatunci si urmgreascg realizarea cererilor ei cu forts armatg.

Pentru aceasta, ea avea nevoe insg de .consimtimantulcelorlalte Puteri, can fiiceau parte din Tripla a1ian i inspecial de acel al Italiei, care totdeauna rezervatdreptul de all spune euvntul san in regularea afacerilordin Baleani. Adesiunea Puterilor Triplei aliante pentru oactiune armatg impotriva Serbiei era consideratg de Austriaea absolut neeesarg, deoarece ea ftia cei un rdzboiu cuSerbia nu se putea sti nu promace un conflict furopean

Spre acest scop, contele Berchtold, cancelarul austro-ungar, nu eit s intrebe Italia care ar fi atitudinea sadate find obligatiunile aliantei in cazul unui conflict euSerbia i, eventual, in eel al unui rgzboiu european. Intre-

Tezi volnnatth J'aceisse! par un Allemand, mina 93. Paris 1.91I. Li-Payot & C-ie.bruiTio

.

www.dacoromanica.ro

27

barea Ballplattz-nlai a provocat un schimh de telegrameintre marehizul di San Giuliano, ministrul de externeItaliei, qi prekedintele eonsiliului de minitri, Giolitti, carelipsea din Roma.

San-Giuliano telegrafia lui Giolitti:

Austria ne-a comunicat, nou i Germaniei, inten-tiunea sa de a merge incontra Serbiei; ea defineste aceaitaactinne ca defensiva in speranta de a provoca din parteaTrip lei aliante easus foederis, care, dupd pet rerea Inea, nuexistei, in aced caz. Eu, impreuna cu Germania, ma trudesc-sa gasesc mijlocul eel mai nemerit de a impiedeca actiuneaaustriaca. Lisa' se poate sa fie nevoe ea sa deelaram si mailamurit c noi nu privim o aseinenea actiune ea defensiv i efi,.prin urmare, noi nu admitem, existenta de cams foederis.Telegrafiaza-mi la Roma, daea aprobi i tu vederile mele".

Iatg rgspunsul lui Giolitti:

Daca Austria ataca Serbia, este evident ea nu poateexista casus Joederis. Aceasta ar fi o actiune In beneficiuisau, deoarece nu poate fi vorba de defensivii, 'eat timp ni-meni nu se gandeste s atace Austria. Sunt de parere eaeste necesar sa se spuna aceasta lamurit Austriei. S speramea" Germania va reusi s abata Austria dela aceasta even-tura" periculoasa".

Austria a reculat, de fapt, atunci (Ia 1913) sit pro-voaee rlzboiul, In urma refuzului Italiei de a privi In-erurile prin prisma diplomatiei austro-ungare. Ceea-ce in-tereseazg in prima linie este faptul c Austro- Un g aria , cuun an inainte de izbucnirea rdzboiului curopean, avea inten-fiunza radit st% sesizeze, Ara nici ztn motiv binecuvtintat,preteottul trebuincios de a provoca un con flic armat cuSerbia, mai ales a. la acea epocg .nu fusese omorit niciun archiduce austriac i nu se descoperise nici o pro-paganda; austro-maghiarofobg din partea Sarbilor, deoareceSerbia era oeupatg peste mgsurg eu rgzboiul IncontraTureilor i eeva mai tarziu cu'al douilea rAzboiu incontraBulgariei, aliata sa din ajun.

a4

www.dacoromanica.ro

28

Acest fapt are cea mai mare importantg pentru stabi-lirea responsabilit4ilor rgzboiului mondial. Evenirnenteleanului 1913 se pot rezuma astfel:

a) a politici ai Trip lei alianfe Viau deja laacastd. epocti, cei un reizboiu austro-sarb va provoca cleslan-Nirea focului european;

evitarea acestui pericol era posibila, ttheitdm-1Austro- Ungaria dela aceast aventurd,refuzindu-i concursul.

Este, deei, evident ca, dacg un an mai tarziu s'ar fiurmat aceste invataminte din trecut, izbucnirea razboiuluieuropean in 1914 n'ar fi fost posibilg. Singura putere, carele-a urmat, a fost Italia vorbese, bine inteles, de puterilegrupate in Trip la alianta i modul ei de a lucra nusufere nici o diseiiiune, nici din punct de vedere moral, nicijuridic.

Germania insa voit s urmeze exemplul Italiei,fiindeg avea un gand aseuns i diferit de modul ei de aluera. Pentru ce oare Germania nu pus in joe inftuentaei moderatoare asupra Austriei, in Iu lie 1914, cum a facut-oen succes cu un an inainte, adicg, la 1913?

Pentru-eg, in 1913, ea nu voia rgzboiul san cel putiuiu-i voia incd, pe cg,nd in 1914 ea il voia in mod absolut.

La aceasta epoeg, Germania 10 regulase toate socote-lite i Ii terminase toate, dar absolut toate formidabilele eipreggtiri militare.

Pentru aceastg crima monstruoasg trebuia insa de ggsitun pretext-0 in frigurile cautarii dupa un motiv avuabil",asasinarea nenoroeitului archiduce Franz Ferdinand 0 ta, sotieisalt venea la timp, ca o adevarata mana cereaseg

bdrbafii

b) Cid

n'a

'i-a,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

0 victim augusta pretext de rziniuS'ar putea spune c In trei orase mari ale lumei :

Berlin, Viena i Buclapesta se considera ca o victorianeasteptatl vestea, destul de ingrozitoare, primita,' in dupgamiaza zilei de 28 Innie 1914, despre omoritrea archi-ducelui Franz Ferdinand si a sotiei sale, la Serajewo.

quelgue chose, malheur est bon!Inainte de a descrie ins6 drama, in care au pierit aceste

dou'a nenorocite fiinte, nu e fArA interes de a aminti, chiarPe seurt, imprejurgrile romantice, cafi le-au unit inteo viataconjugall din cele mai ferieite, pentru a dispare apoiarnandona", In aceiasi cIip, inteun chip, aa de tragic.

Archiducele Franz Ferdinand era fiul archiducelui CarolLudovic, al doilea frate al impgratului Franz Iosif.

In 1889, dupl misterioasa moarte a printului impe-rial Rudolf, archiducele Carol Ludovie fu proclamat subitmostenitor al Tronului austro-ungar.

In 1896, Incetand din viat i archiducele Carol. Ludovie,prerogativele de mostenitor al Coroanei habsburgice treeAsupra fiului s6u mai mare, archiducele Franz Ferdinandd'Este.

Crescut de Jesuiti, aeesta a qtiut A, se conduc5, astfel,ineat s6 inspire convingerea c va fi un suveran bun, careva face onoare i imperiului i dinastiei. DO, la ineeput,se pArea c ar nutri dorinta de a pune frIu inftuentei ger-mane mereu erescalide la Viena, ea i despotismului ua-

A

www.dacoromanica.ro

30

guresc, noul motenitor al Tronului Ii schimb1 pgrerile la1908, in urma vizitei pe care 'i-o fAcuse impAratul Wil-helm II la eastelul Eckartsau, de pe Dungre.

Franz Ferdinand rAmtine un servitor umil al gerrna-nismului, prefleandu-se a se consacth numai organiAreiarmatei austro-ungare. Prietenia lui cu impAratul Wilhelm

se cimenteag din zi in zi mai mult i devine i el, eai bAtranul imparat Franz Iosif, un adept fidel al alianteigermano-austro-ungare, ca o garantie neeesarl in contra unuieventual atac din partea Rusiei.

Implratul Franz Iosif nu prea avea insl mare sim-patie fall de nepotul Am, din cauza firei acestuia inde-pendente. 0 prolog despre aeeasta ne-o dt chiar egAtorialui eu contesa Sofia de Chotek, foal domnivarl de onoarela curtea archiducesei Isabella de Croy, sotia archidueeluiFrideric, care voia m6rite ea una din fete cu archidu-eele Franz Ferdinand. Dar ce desiluzie! Acesta, in locse alipeascil cu inima de una din numeroasele fete ale familieiarchiducelui Frideric, prefer aleagli ea viitoare sotiepe domnivara ei de onoare, contesa Chotek. Nu e de miratA aeest fapt alindignat mult pe archiducesa Isabella, care,surprinAnd la contesa Chotek i un bilet din partea arehidu-celui mostenitor, hotAri s'o concedieze.

Contesa Chbtek, gonit5, dela Curtea archiducelui Frideric,se vede late() bunl zi alungat5, i dela parintii ei qiatunci se refugiaA inteo m6nastire de caluglrite din Praga,uncle archidueele Franz Ferdinand vine i o cautl, ferm deeiss'o ia in clAtorie.

ImpAratul Franz Iosif, numai dupl indelungate stAru-jute i rugAciuni, cedeaz1 i Ii d consimtimintul la aceast6mesaliantl, contrarrt intereselor dinastice, dupit ce a pus maiindiu pe archidueele motenitor A iselleasel condiOa at.aecept5, ea viitoarea sa sotie sit nu aihl nici un rang laCurte, iar eopiii ce se vor nalte din cAstitoria lor s n'aibkdrept la motenirea Tronului.

AjunA a fi tovarl1 legitiml a archiducelui Franz Fer-dinand, fosta conteA Chotek, ridicatit odath, cu clAtoria sala rangul de printesl (Firstin) i ceva mai t.i.rziu la acelade duees1 (Herzogin) de Hohenberg, ea tiu etuitigesimpatiile Curtei inperiale, atat prin modul Au de a se

II

sg.

sg-si

al-0iwww.dacoromanica.ro

purta, cat i prin dragostea sincera ee o ,arata soCului ei.apoi copiilor lor.

** *

31

Aproape de sfarsitul lunei Iunie 1914, dap), o impor-tanta Intrevedere avuta, en imparatal Wilhelm II la Kono-pist, In Boemia, Intrevedere care a fost viu comentata depresa europeana si in care se afirma ca, se hotarise In modsigur atacul armatei austro-ungare In contra micei Serbii,arehiducele Franz Ferdinand, Impins par'ca de destinul sunenoroeit, hotari s asiste la inanevrele corpului XV dearmatl din Bosnia, ca sa-si poata da seama cat se poatebizui pe armata menith s dea lovitura de gratie regatuluisarbesc.

Desi cercurile Curtii vieneze erau cam alarmate deaceasta calatorie, banuind e. Sarbii vor ghici rostul unei

semenea vizite Inteo epoca asa de inearcata i c vor cautasa". 8chimbe mersul lucrurilor, dm:4 le va sta in putinta,totusi mostenitorul Tronului, ca militar i cu earacterullui independent, nu se IAA intimidat i -lua" drumul Bosniei.Insotit de sotia sa, care nu voia sa-1 priveze de ingriji-rile, eu caH era obicinuit.

Va ramane, desigur, o veeinica enigma faptul c atatautoritatile milita,re cat i cele administrative din Serajewo,capitala Bosniei, nu au gasit cu cale s. ia nici o masurade siguranta pentru evitarea unei eventuale incercari crimi-Dale, mai ales el se semnalase fierberea ce domnea printrepopulatia sarba bosniaca din prieina anexiunei. Cert este

polonul Bilinsky, ministrul comun de finance al Austro-Ungariei, in sarcina caruia cadea conducerea afacerilor dinbosnia i Hertegovina, nu dase mama fiber)", generaluluiPotiorek, comandantul corpului XV de armata, ca s iatoate garaatiile, de cari trebuia sa fie Inconjurata vizitaperechei archiducale.

Lipsa aceasta de masuri proteguitoare dat roadelefara intarziere. Inteadevar, dui)). terminarea manevrelor,archiducele Franz Ferdinand en sotia i suita sa, mergandin _ziva de Dumineca, 28 lunie, s einsteasca capitala Bosnieien vizita lor, sant, in drUmul spre palatal Primariei, obiectulunei atentat. Lueratorul tipograf Cabrinovici, fiul unui poli-

ca

i-a

www.dacoromanica.ro

3 2

tist austriac, deci supus austro-ungar, arunca o bombaexplozibilg in spre automobilul perechei archiducale si rgnestemai multe persoane dc pe trotuar si din automobilul careurma imediat pe mostenitorul Tronului.

Scgpat din aceasta Incercare, soarta insil nu l'a menajatcleat cateva minute. Franz Ferdinand, ajungand la PrimArie,unde trebuia sa' se facg receptia oficiaM, inainte ca pri-marul un Turc sag salute de bung venire, nu se putustg,panl apostrofa cu urmg.toarele cuvinte :

Bine, domnule primar, venim la Serajewo ea sava facem o vizita qi clv. ne prirnii cu bombe? E nedemn!"

Dupg ce primarul Ii bolborosi, ca vai de el, cuvan-tarea, archiducele Franz Ferdinand, cAruia i-se comunicasecg. bomba inferna1, ce fusese Indreptath. In contra lui, fgcusemai multe victime din suita sa, printre cari doui adjutanti,decise sil plece la spital,' spie a vedea i ingniji pe raniti.Se urcara deci, Inteun automobil de curte, archiducele, sotiasa si generalul Potiorek, volanul fiind condtA de conteleHarrach, unul dintre cei mai intimi prieteni ai fostului printde Coroana.

In drumul spre spital, moartea pandea necrutgtoare.Inteadevar, la coltul stradelor Franz Iosif si Rudolf, iiastepta fanaticul licean Gavril Prinzip, care descarcit dou'gfocuri de revolver in contra familiei archiducale. Toatg scenaaceasta s'a petrecut asa de repede, That Franz Ferdinand,lovit mortal, nu si-a dat seama ea' si sotia sa fusese atinsa'de moarte si avu puterea sg-i mai sopteasca :

Sofio, tu trebue sa traeqti pentru copii!"Ambii soti an Incetat din viatA dupit cateva minute,

In emotia i groaza orgsenilor.Osamintele celor doug victime an fost transportate la

Viena, unde au Lost expuse o zi in capela dela Hofburg si apoi-inmormantate la Amstetten, In susul Dungrei, locul de odihng

membrilor familiei d'Este. Funeraliile au avut loc fgritfastul cuvenit, din eauza intrigelor printului de Montenuovo,unul din cei mai marl dusmani ai rAposatului archiduce.

Vestea nenorocitului atentat a sosit la Viena in du$amiaza zilei de DumineeA, 28 Tunic Cancelarul, contele

1) Atentatul a fost eomis Duminee4, 28 Tunic, pe la orele 11 dimineata.

s,i-'1

al

1).

www.dacoromanica.ro

33

Berchtold, a comunicat-o de urgenta cabinetului impgratului,care se afla la Ischl. Se pare el persoana, clreia 'i-a fostincredintatl greaua misiune de a aduce la cunotinta bgtra-nului impgrat trista tire, a fost tot vechia sa prietenl,doamna Schratt, cunoscuta artistl1/4 vienezl, care, intr.() si-tuatie i mai nenorocitg pentru Franz Iosif, aceea a morciifiului su Rudolf 9, a indeplinit de asemenea acest roldelicat, dela care tinuse sg se deziste nefericita impgrAteaslElisebeta 2).

La primirea gravei tiri, octogenarul suveran a exclamat :Ingrozitor, ingrozitor! Nici o incercare nu mi-a

fost (TWO!"Este cu desIvarire straniu faptul c odioasa criing

dela Serajewo niceri n'a produs bucurie decat la Viena,Budapesta i la Berlin. Un sentiment de multumire mut/.

cuprins majoritatea cereurilor conducAtoare din aceste treicapitale, optindu-i Ineet : Evrika! Se gIsise, adicA, motivulmoral" i avuabil" de a provoca rlzboiul.

Nici nu se inehisese bine mormantul celor doug victime laAmstetten i presa din Budapesta, Viena i Berlin primiordin s qate si sI agite spiritul public In contra Serbiei,pe care o acuzau ar fi favorizat pe autorii crimei delaSerajewo. Toate ziarele ungureti, austriace i germane eereaupe fa pedepsirea micei i nevinovatei Serbii.

Era natural ea, Intr'o asemenea atmosferg, creatg deo presg frl frau i flrg nici un scrupul, guvernul austro-ungar, tiindu-se de astgdatg nu numai sustinut, dar i Irn pinsdela Berlin, s primeaseg cu raceall toate declaratiunile pecari le facea, in numele guvernului din Belgrad, d. Iovanovici,ininistrul Serbiei la Viena, pentru aplanarea pe cale pacinicla conflictului, oferind toate garantiile posibile i imaginare.

Toate sfortgrile sincere i inimoase ale Serbiei, ca 1 alemarilor Puteri ale Antantei, s'au loyit Insg din prima zide Inelpittanarea neinfrantl a Austro-Ungariei, care, spri-

') Archiducele Rudolf, fiul implratului Franz Iosif i mokitenitor al Coroaneade Habsburg, a fost omoria, in conditiuni misterioase, la 1889, iarna, in castelulde Tanh,toare d'ela Meyerling.

2) ImpiirKteasa Austro-Ungariei, Elisabeta, a craut victinaa stiletului anar-chistnIni Italian Lucheni, acum vr-o 15 ani, la Geneva (Elvetia).

15985. I. R. Abrudeanu : Romiimia u rcizboizel mondial.

a

el

www.dacoromanica.ro

34

jinitg de Germania, nu voia audi de nici o regulare a conflic-talui, efIci se voia a tout prix fa'zboiul, intaiu pentru-ca pacinicaGermanie realizeze visurile sale de dominqie

iar, in al doilea rand, pentru-ca Austro-UngariaimbunIateasel situatia compromisg din Balcani.

La Berlin, Viena i Budapesta se pierduse sim01 ratiunei,nu .se mai calcula, nu se mai judeca, ci se credea sosit mo-mentul, ea stf se dea marea lovitura! In capitolul ee ur-meazg. eititorul va vedea cum s'a preparat aceast.1 loviturlcatastrofalii nu numai In contra Serbiei. ci in contra omenireiintregi.

s6

univer-said,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL

-Perfidia austro-germand

Dela crima din Serajewo (28 Iunie 1914) si pana la23 Julie, acelas an, adiel timp de 25 de zile, o activitatedin cele mai intense se desfasura intre eabinetele din Vienasi Berlin, in scopul de a combina platforma diplomaticti,care s conduca, fara greg, la declararea inevitabila a Az-boiului.

Fauritorii complotului pentru incendierea Europei erau,din partea Austro-Ungariei, oameni cunoscuti prin senti-mentele lor anti-sarbesti si anume contele Tisza, conteleBerchtold, baronul Burian, contele Forglich i Kanyaacesti doui din urma functionari superiori la Ball-platz lucrand toti, trup i suflet, sub inspiratia directa',neIntrerupt i infernala a ambasadorului Germaniei laViena, faimosul Cirsky. Opera, la care se inhamasera' acesticomplici sangerosi, era atat de abominabila si Ingrozitoare,Neat Italia si Romania, aliate vechi si coreete ale Puterilorcentrale, nu avusesera cinstea s fle Instiintate i consultatenici macar de forma sau ca Incercare, macar pentru a li-seputea afla intentiile. Totul trebuia s se petreaca In ceamai mare tain i IntFe oameni corminfi de mai 'nainte,pentruca marea crima, sa se poata, comae sigur i tot s-igursg, duca la rezultatul ce se urmarea.

Ca prima formalitate, se hotaraste, de catre bandaneagra a omenirei, trimiteres unui ultimatum Serbiei, con-ceput In astfel de termeni i plini de atatea exigente, irn-

V

www.dacoromanica.ro

36

po8ibile de indeplinit, dar intentionat formulate, ina tnici Ingerii din cer s mi i-se poata supune. Lisa trebuiagsit momentul favorabil. S'a asteptat ateva zile oeazias'a ivit.

Inteadevar, pe cand Raymond Poinearr, presedinteleRepublicei franceze, dimpreung cu primul situ ministruViviani, se aflau In vizita la Petersburg, pe and noulministru plenipotentiar al Frantei, Auguste Boppe, se atlain drum spre Belgrad, iar Nicola Pasici, primul ministrual Serbiei, lipsea impreuna cu mai multi coIegi ai sai dincapitala regatulni, baronul Giesl de Giesslingen, ministrulaustro-ungar la Belgrad, inmAna, in ziva de 23 Iu lie, laorele 6 dupa amiazi, ministrului de finante sArb, d-rul Paciu,ultimatumul redactat de contele Tisza, dupa-ce fusese revazut

corectat la Potsdam.Aceasta 'iota avea ca scop represiunea tendintelor pan-

sArbesti, pe cari, pretindea Austria, a le tolera Serbia. Printrecererile Austrei nurnai zece la nutnar erau cele maimulte de asa natura, Inat n'au mai fost niciodata adresateunui stat independent.

Guvernul sArbese era obligat s publice, in prima pa-ging, a organului sau oficial, o declaratie, al carei cuprinsera dietat pe deaintregul i prin care condamna oriee pro-paganda in contra Austro-Ungariei i promitea st pedep .seasel riguros pe toti acei mai ales ofiteri i functio-nari cari in viitor ar mai Iua parte la asernenea misarinationale. Aceasta amenintare trebuia sa fie adusa si lacunostinta armatei, printr'un ordin de zi al regelui, publicatin buletinul militar oficial. In afara de aceasta, guvernulsarb trebuia sa se angajeze: s suprime publicatiile, sa, di-solve societal* nationaliste, s faca s dispara din cartilede scoala tot ce era de natura ostila Austriei, sa' indepar-teze pe toti ofiterii i functionarii vinovati de propagandaanti-austriaca, 1) sa inchida pe cei desemnati ca cornpromisiin complotul dela Serajewo, s impiedice orice trafic ilicit

Conditinni identice de nmilintl an fost impnse de Anstro-Ungaria, prin-tr'o Convenfie secretd,Roma.niei cii ocazia lAcei dela Bucureftl (1918), incheiat4de faimosul gurern Marghiloman cn Pnterile centrale. Din fericire, ele au rilmas

moartS, lngropind pe yecie politica marghilornanistra.Merl

i

ei

9

www.dacoromanica.ro

37

arme peste frontiera, s dea explicatii asupra declara-t.iilor cu caracter anti-austriac facute de inaltii functionari, etc.

Punetul 5 din umilitoarea nota cerea Serbiei : set pri-mewed .colaborarea organelor austro-ungare pentru supri-marea milcdrei subversiveindreptata incontra integritelteiteri-toriale a monarchiei, iar punctul 6 pretindea : set se deschiciiio ancheta judiciard incontra partizanilor complotului, carise gasesc pe teritoriul scirb; delegati ai guvernului austro-ungar set ia parte la cercetlirile ce vor avea loc in acest scop.

Raspunsul guvernului sarb trebuia sa fie dat in intervalde 48 ore, adica pang la 25 Julie, orele 6 dupa amiazi.

Nota austriaea a fost comunicata, cabinetelor europenela 24 lulie i publicata de presa diferitelor taxi la 25 Julie.

Se tie impresia senzationala, pe care a pricinuit-o incancelariile diplomatice si in public faimosul ultimatum cuuprinsul sau extra-ordinar .1 forma sa brutala. Fiecare se

atepta la un refuz categoric din partea Serbiei, apoi Jaun razboiu al Austro-lJugariei incOntra micului regat, la ointerventie din partea. R.usiei si instarsit la un conflict europeau.Nimeni nu ignora intirnele raporturi dintre Serbia i Rusiade eand exista chestia balcanica. In timpul razboiului bal-canic, Rusia declarase oficial ca ori-ce atac austriac impotrivaSerbiei va aduce propria ei interventie. elliar de data aceasta,guvernul din Petersburg flea cunoscut cit o actinne mili-tart a Austriei nu ar lasa pe Rusia indiferenta.

Aceasta, de comun acord cu Franta i Anglia, facutoate sfortasile in scopul: a) de a indemna Serbia sa facatot posibilul ea sa satisfaca cererile Austriei i b) de aobtine din partea Austriei o prelungire a terrnenului flxatprin ultimatum, pentru-ca Statele sa poat6 studia dosaruljudiciar, a carui comunicare li-se promisese, spre a exercitaTh urrna o aetiune moderatoare la Belgrad.

Prelungirea termenului fu brutal refuzata de Austria.dei Rusia i Anglia ii declaraser6 i cu drept cuvantca, eomunicarea ultimatumului catre Puteri era zadarnica, dacanu li-se acorda si timpul necesar pentru studiarea dosaruluip4 i ert refuzul ei este contrar usajelor internationale. DelaTheeput, Jagow, ministrul de externe al Germaniei, ,se in-doia" el Austria poate sit acoi de prelungirea ceruta.

In acelasi timp, Serbia, In urma presiunei Angliei

www.dacoromanica.ro

38

Rusiei, facu raspunsul san la nota austriaca, raspuns carea uimit Europa mai mult chiar decat Maki nota Ballplatz-ului.Serbia se supunea la aproape toate exigentele monarchiei.Ea se declara gata se predea justitiei pe toti acei caH parti-eipasera la asasinatul din Serajewo, fara considerare desituatia i rangul lor ; ea se obliga sa publice In NonitorulOficial i s aduca la cunostinta armatei declarhOunile cerute7

introduca in constitutie, ca si in legea presei, noui an-ticole, In baza carora sa se permita urmarirea, confiscareasi pedepsirea publicatiilor agresive, sa disolve societtatile ostile,

revizuiasca In sensul voit de Austro-Ungaria Invtamntulin scoli, sA pedepseasca ofiterii i functionarii culpabili,reprime contrabandele de arme, etc.

Numai in privinta punctelor 5 si 6 din nota austriaca,guvernul sarb ii permitea s faca, cu toata umi1ina, eitevarezerve. Intr'adevar, tonul notei sarbesti era acela cum von-beste un inferior superiorului sau si nu al unui stat inde-pendent, care se adreseaza altuia. Relativ la punctul 5 rIs-punsul guvernului Serbiei spunea ca adrnite intreaga cola-borare a organelor austro-ungare, intrucdt aceasta ar cores.,punde principiilor de drept international fi de procedurocriminald, ca i bunelor raporturi de buna vecinOtate"in privinta punctului 6 declara ca Intrucat e vorba sa se des-chida, de insusi guvernul sArb, o ancheta incontra acelora cariau luat parte la complotul din Serajewo, nu poate sa admita

amestecul autoritatilor austro-ungare la ancheta, de oareceaceasta ar aduce o atingere constitutiei qi legii asupraprocedurei criminale. in cazuri concrete, rezultatele 'oarputea fi comunicate organelor austro-ungare" .

Nota grba se termina cu urmatoarea fraza :

Guvernul regal sarbesc, considernd ea' este de u-ninteres comun sg. nu se precipite solutiunea acestei ehestiuni,el este, ea totdeauna, gata s accepte o intelegere pacinicii, fiesupunand aceastri afacere deeiziunei Tribunalului interna-tional dela Haga, fie aceleia a Maribor Puteri, caH an luatparte la colaborarea deelaratinnei fgeut5, de guvernul stir,bla 18/31 Martie 19091).

Cand en anexarea Boaniei i Hertegovinei de eiltre Austro-Ungarai')

el

oftoft

iar

www.dacoromanica.ro

39

Raspunsul Serbiei a fost .remis ministrului austro-ungar, baronul Gies1 de Gieslingen, in ziva de 25 Iu liedupg amiazi. Doug ore mai tarziu, acesta pgrgsea WI Bel-gradul cu Intreg personalul legatiunei. Nota guvernuluisgrbese nu satisfgeea exigenteleguvernului din Viena 0 deaeeea Austria rupea relatiile cu Vecinul ei dela sud.

De ce ? Diplomatia europeang, exceptand, bine Inteles,pe eea germang, se ggsea In fata unei enigme, pentru carenu avea decgt o singurd explicatie: aceea cg Austro-Ungariavoia cu orice pret nn conflict cu Serbia, desi niciodatd,timp de pace, un stat independent n'a avut s suporte ase-menea prescriptii umilitoare i un aqa amestec n afacerile.sale interne, precum consimtise Serbia.

La 27 lulie, guvernul austro-ungar publica in Frem-denblatt nota sarbg, nu insg Intreagg, ci numai crmpeie,insotind-o de comentarii de rea credintg. Tot astfel a pro-feedat i Norddeutsche Allgemeine Zeitung, organul oficiosal guvernului din Berlin. Scopul era vgdit: sg impediceefectul ce l'ar fi putut produce forma qi cuprinsul impd-aiuitor al notei sgrbesti. Marehizul de San-Giuliano, mi-nistrul de externe al Italiei, ealifica de copilaroasd aeeastgmasaerare de cuvinte. Calificativul era In realitate preadulee, dacl ne gandim eg dela aeeste explicatiuni atArnasoarta Europei, ba chiar a lumei intregi.

Inientiile rlzboinice ale Ballplatz-ului reesiau vgdit dinprimele trei aete ale tragediei : din nota sa , din refuzul dea prelungi termenul fixat pentru rgspuns si din rechemareamimistrului sgu.

Supunerea Serbiei, pe care toatg lumea o dorea In chipw, de arzgtor i pe care diplomatia europeang cu ex-ecptia Germaniei, bine Inteles se trudise atata ca s'oobting, a fost pentru Austro-Ungaria eea mai mare de-eeptie. La Viena se spera doar inteun refuz brutal, caresg legitinueze ruptura relatiilor i rlzboiul. De altfel, notaaustriacg de aceea si fusese redactat in forma ei cunoscutit,ea sit poatg, provoca un refuz categoric. Dar speranteleAuetriei furg Inselate, pentrucg dragostea de pace a Rusiei

a Serbiei erau cu mult mai mari decat vointa ei beli-cow& Ea se ggsea Ante() situatie falsg, : motivul asteptat

40

venteze ceva, care A, faca A' se creaza, printr'o rastalmaeirede cuvinte, ca, Serbia, In boo sa se supuna, se revoltase.

AMA timp cat raspunsul guvernului sarbesc nu fusesecunoscut de public, fiecare credea Intr'un refuz al Serbiei,refuz care, in general, era considerat ca singurul raspunsposibil la Imbrobodita declaratie de razboiu a Austriei. Candinsa, la 26 si 27 Julie, caneelariile diplomatice si Europa

cunostinta de nota cabinetului din Belgrad,toata lumea a limas uimita, de modul de a proceda alAustro-Ungariei, care nu se putea explica decat prin vointaabsoluta de a provoca rkboiul, si se intrevedea cu groazaprimejdia unei conflagratii europene.

Sir Edward Grey, mini.strul de externe al Angliei, fuprimul, care Incerc s inlature pericolul. El propunea oconferinta a ambasadorilor Germaniei, Frantei i Italiei,care sa se tina la Londra sub presidentia sa, i s caute mij-loace de a regula, prin bung, intelegere, punctele din ulti-matumul austriac, cari separau Inca pe Austria si Serbia.Ideia fu acceptata de urgent,a, de catre Franta si Italia, iarRusia declara fara, ezitare c considera conferinta mbasa-dorilor celor patru Puteri neinteresate ca cel rnai bun'mijloc de a salva pacea i ca, ea se va supune deciziuniloracestei coferinte.

Ei bine, cea dintaiu Putere, care a refuzat s admitg,ideia conferintei, a fost Germania, obiectand cei, nu se poateeita Austria in fata unui tribunal european!" Iar cand SirGrey demonstra absurditatea acestei obiectiuni, Austriadeclara deschis ca ea are datoria moral s respinga pro-punerea. engleza. i astfel in timp de 5 zile, Austro-Ungaria,pentru a patra (Ara, stiindu-se sprijinita de Germania, fcea

esueze toate sfortarile pacifiste ale celorlalte Puteri.in timpul insa, pe cand ridica obiectiunile sale mefisto-

felice in contra conferintei, Germania propunea negocieridirecte Intro Austria si Rusia. Acesta era, dupa ea, eelmai bun mijloc de a impiedica ea conflictul austro-sarlaA, nu dea loc la un conflict european. Aceasta propunerea intrunit imediat asentimentul Angliei, Rusiei si Frantei.

Sir Grey se declara gata s amane ideia conferintei,propusa de el, pang, se va vedea rezultatul negocierilor dintreViena si PAtersburg. DacI rezultatul era pozitiv, conferinta nu

insgsi Nate,

si

www.dacoromanica.ro

41

mai avea nici un rost, iar dael rezultatul era negativ.,aceasta s'ar fi putut oricand ineerca. Deci inca o noua razilde speranta

Dar socotelile se faceau farit Austria. Aproape nu-tivine sa erezi ceeace dovedeste in mod irefutabil corespondentadiplomatica : Austria refuza propunerea aliatei sale Ger-mania de a sta cle vorba cu Rusia. Ea declara ambasa-dorului rus fiebeko cd nu da inapoi i ca nu poate .94 intrein discuriuni cu privire l nota

Incontestabil, era la mijloc un dublu joc, concertat intreViena si Berlin. Dar, oricum ar fi, fapt este ca intelegereadirecta, propusa' de Germania intre Austria si Rusia, afacut fiasco prin refuzul Austriei. In ziva de 28 Iulie,cand avu loc intrevederea hotaratoare dintre ,ebeko si con-tele Berchtold, Austro-Ungaria deelara razboiu Serbieia doua zi fti bombardat Belgradul. Mai mult Inca, odataeu mobilizarea in contra micei Serbii, ea mobiliza, tot la28 Iulie, i impotriva Rusiei.

Ca raspuns Ia aeeste masuri militare, luate de Austria,Rusia comunica, la 29 Julie, guvernelor straine ca. a ordonatsi ea mobilizarea in guberniile Odessei, Kiewului, Moscoveisi Kazanului, adilogand precis insa ca aceste clispozifiuniau fost luate in urma preparativelor austro-ungare i canu inzplica nici o intentie belicoasei in contra Germaniei.

In acelasi timp, Anglia si Rusia continuau sfortarilelor ca sa gaseasca,' o formula transactionala, care sa. permitacel putin regularea confiictului de interese ruso-austriac.Razboiul izbucnise. Nu mai era chestia de a face pe Aus-tria sa dea indarat, ci de a obtine o oprire a operatiunilormilitare. Se lasa Austriei, ca garantie, portiunea de teritoriuArb ce ocupase si pe aceasta baza se sta'ruia de a se satisface,pe elt era posibil, exigentele monarchiei austro-amgare.

Grey si Sasonow, inimos secundati de Viviani, lucranneobositi in acest sens. Prima formula transactionala fusupusa, la 29 Julie, de Grey ambasadorului german delaLondra, printului Lichnowsky. Prin ea se cerea Austrieisa se mulfumeasca cu ocuparea Belgradului .1i a teritoriuluilnpecinat,ca gaj pentru o re,gulare satisfacatoare a exigenfelorsale, 0. sa se lase P uterilor timpul necesar de .a interveniintre ea i Rusia.

sarba.

i

www.dacoromanica.ro

42

Regele George al Angliei, printr.o telegrama trimisa.la 30 Julie printului Henrie de Prusia, se ocupa de propunerealui Grey si o recomanda in modul cel mai caldurosratului, exprimandu-si speranta nca va pune 1,11joc toata marea sa infiuentd, pentru-ca sa decidd Austria

primeasca propunerea. Reufind, va dovedt ca Germaniafi Anglia au lucrat impreana ca si mpiedice o catastroPinternafionala. Te asigur ca eu fac tot ce-mi sta prin putintaca sa mentin pacea europeana".

Concomitent (30 Julie), ministrul rus de externe Sasonow-dicta, din parte-i, contelui de Pourtales. ambasadorul Ger-maniei la Petersburg, urmItoarea formula Irnpaciuitogre :

Dad, Austria, recunosehnd ei ebestiunea austro-sarba'luat earaeterul unei chestiuni europene, se deelaral gataelimine din ultimR.tumul su pnnetele eari ating dreptu-

rile suverane ale Serbiei, Rusia se obliga th renunte la pre-parativele sale militare".

Ce se intampla insa% ? Ministrul Rusiei la Berlin, Sver-heiew, transmitand, la 30 Julie, ininistrului de extern&german, Jagow, propunerea lui Sasonow, care li fusese tele-grafiata, si de contele de Pourtales, primeste raspunsul cdrespinge propunerea, deoarece era inacceptabild pentrftAustria". Trebue notat c acest raspuns a fost dat deJagow, fr s fi consultat Austria. Ministrul de externeal G-ermaniei se considera astfel, in mod manifest, ea tuto-rele sau insarcinatul de afaceri al guvernului austro-ungar.care, dela declaratia de rk'zboiu In contra Serbiei si refuzulde a accepta mice discutiune, nu mai era in relatiuni enPetersburgul.

Deci Inca un insucces ! Cu toate acestea, Anglia siRusia nu &au oprit de a face noni tentative pentrureconciliere.

Trecusera, trei zile dela 29 la 31 fulie fa,r11 eaAustria A dea un raspuns oareeare propunerei lui Grey-,pe care regele Angliei o recomandase asa de alduras impa-ratului Wilhelm, i Europa, inspgimantata, vedea venindevenimente din cele mai teribile. Diplomatii nemti si aus-triaci nu erau zoriti. tiind ce voiau, ei pregateau, Ii

inipa-

sit

sa

Wilhelm

a

www.dacoromanica.ro

43

marea drama in culise, pe cand In fata scene' toatainmea se agita cu groaza si striga ajutor.

Grey, Sasonow i Viviani, en toate nereusitele de 'Ana'aci, se sbateau sa Impiedice incendiut. Telegrame peste tele-grame furl - schimbate Intre Londra, Paris si Petersburg ,lucrAndu-se ziva si noaptea pentru a menOne paeea. Propunerea lui Sasonow fiind resping, iar eea a liii Gre yneprimind Inca nici un rlspuns, se cluta o a treia formula,care sl tinI mijlocia intre eele doul precedente.

La 31 Ellie, SasonoNi transmitea Puterilor urmatoareaformul/ :

Daca' Austria vonsimte s opreasc . nlersul armatelorsale pe teritorinl sarb i daca", recunoscand c conflictul ans-tro-skh a luat caracternl unei chestiuni de interes european,admite ca Marne Pnteri srt examineze satisfactia, pe careSerbia ar pntea-o acorda gnvernulni Austro-Ungariei fgrAa i-se stirbi din drepturile sale de stat snveran si independent,Rusia sa petstreze atitudinea sa expectative .

Ei bine, la aceastl formula, care reprezinta maximulde satisfactie ce se putea acorda Austriei si care dovedeaferrna vointa pacificl a Rusiei, niei Austria, niei Gemanian'au raspuns niciodata. Astfel, Germania nu se mai Inul-tumea s joace rolul de inthircinatei de afaceri a Austriei",-ei lua pozitie in chestie, in numelo sail. Din complice, eadevenea prota.gonista aici incepe noul bilant al Ger-maniei.

La 31 Iulie pe la amiazi avu loc mobilizarea generalain Itusia, ea raspuns la nw&ilizarea generalli austro-ungardcare o precedase1) Si Ia intreagl atitudinea diplomatica acelor doul imperil In timpul dela 23 panl la 31 Inlie. Fapteert este ca mobilizarea general/ in Rusia a avut Joe cAte-vaceasuri chip& mobilizarea generall austriad.

In aceiasi zi, 31 Julie ora nu e cunoseuta pericolulunui razboiu iminent era proclamat si in Germania. La 7 ore

r)Dupji raportul rus, la Viena. mobilizarea generall austriaei aa%ut toe la 28 Iulie, jar clupg, rapoartele a-lor Dumaine i Bunsen, anabassbdoriiI'rantei i Angliei, la 31 fu'ie, ora, 1 dirnineaca. keeastra datii o eertiGe i ans-

a'4oru1 Angliei la Paris, Sir Bertie.

obiligc th

si

liniste,

-

miai8tru5ui

www.dacoromanica.ro

4 4

seara, ultimatumul G-ermaniei, adresat Frantei, s remitea laParis si pe la miezul noptei se remitea i Rusiei la Pe-tersburg.

Zi bogata in evenimente! Ceea-ce a lost insa mai su-prinzator din toate, a fost gestul Austriei. Inteadevar,Austro-Ungaria, in cursul acestei zile, faril s ina seatuade mobilizarile generale. de starea de razboiu si de ultima-

declara .subit la Paris si Petersburg ea ea e gatasa discute cu Rusia i cu cdelalte Putcri continutul note?'sale adresate Scrbiei.

La Paris, Petersburg si Londra, aceasta desteptare apa-renta a Austriei produse surpriza cea mai plAcuta. Totivedeau sclipind a noul raza de speranta. Grey si Sasonowsupusera Austriei, in ultimul moment, toate propunerile po-sibile In nAdejdea ea vre-una din ele o sit intalneasca asen-timentul acestei difleile cliente. Dar si de asta-data, toatepropunerile din ultima clipa ramasera fara succes i nicinu se putea altfel, pentruca cea mai serioase bunavoinoa Austriei nu era deet o prefeicatorie criminala, precumtot prefach'torie era i din partea itnpratului WilhelmeAnd, la 29 Julie, telegrafia Tarului Nicolae :

Dupd pcirerea nzea, conduita Austro-Ungariei trebu-s fie privith ea o tentativg de a obtine toate garantiile c.promisiunile vor fi executate de fapt. "Insusi Scion, ambasadorul Germaniei la Paris, stia tot

ata de putin ea si stapinul sau ce voia Austro-Ungaria.neputand. da primului ministru franeez Viviani nici o ex-plicatie.

Dar cum se explica aceasta bruscg, deftepture a Aus-triei? Buna-vointa austriaca, care, dael ar fi lost formulatctmai din vreme, ar fi condus in mod sigur la un rezultatfericit, era in momentul In care fusese exprimata faraniei un pericol: o solutie pacinica nu mai era de temut_Cabinetul din Berlin, prin propria sa atitudine, asigurasein mod complect razboiul.

Astfel razboiul european izbueni din cauza esuarii tu.-turor negocierilor diplomatice si chiar dadi Europa in-treaga ar fi cazut in genunchi inaintea Germaniei si Aus-triei, el nu putea fi inlaturat. Simpla victorie diplomatiea

tum-mi,

www.dacoromanica.ro

45

nu satisfitcea aceste doug state; le trebuia i o victorie mi-Marl. pentruca Austro-Ungaria asigure suprematia inBalcani, iar Germania sit-qi poatg, deschide calea triumfalapentru dominatia universaki

Acuzatiunile in contra Austro-Ungariei se pot, dec.'.rezuma astfel :

I. Dupei ce a proiectat, in August 1913, set atace Serbia,Austro-Ungaria, in Julie 1914, a remis acestui Stat o not& con-tinetnd exigente atdt de exorbitante, Meat set conduc& la un rev,boio austro-sdrb ,si prin urmare la un r&zboiu european.

9. Ea a refuzat $ et acorde prelungirea, cerut& de Puteri,a termenOlui de 48 ore, impus Serbiei pentru a retspunde laultirnatumul ce-i inmanase.

3. Si-a rechemat ministrul dela Belgrad ci a declarat rii z:-boin Serbiei,defi guvernul setrb,intr'o form& respectuoasei, satis-accuse aproape toate cererile austriace i consimfise sa discutepe celelalte sau s& le supund hotardrei unei curti de arbitrayiu.

4. A respins orice conversafiuni cu Rusia fi celelalte Puteri,relativ Ut tOndul notei sdrbe nu s'a declarat dispus sa ne-gocieze decdt atunci cdnd era prea tdrziu (31 Julie).

5. A respins propunerea lui Sir Grey, care tindea ca celepatru Puteri neinteresate set intervinei sau cel putin sa dea con-s iii, ceeace Rusia acceptase.

6. Ea n'a voit set rcispunclit, cu toate solicitrile insistenteale Angliei, la formula transactional& propos& de Grey.

7. A facut ca Jagow sd respinget prima formula de trans-w(le a lui Sasonow.

8. N'a riispuns la a doua formula propus& de Sasonow.9. A rejuzat sit retspunclei ultirnelor demersuri conciliante

fticute de Grey fi Sasonow.10. In lmuririle pe cari le &idea, Austria se mar ginea

intoldeauna set spun& ceeace nu vrea, dar niciodat& ceeace vrea.11. Ea, cea dintdiu, a inceput mobilizarea i operatiunile

militare; ea a precedattutulor celorlalte Puteri,intdiu prin mo_bilizarea partial& ,si in urmei prin mobilizerea general& 1)

Este, cred, destul pentru a stabili In modul cel maineindoios c Austro-Ungaria este culpabili in fata ome-

9 Vezi voluraul: .raccuse! par au Allemand (pag% 123).

sa-si

g

www.dacoromanica.ro

46

nirei i a istoriei de a fi volt, singuri sau in compli-citate cu Germania, sit provoace riisboiul european.

In ce priveste atitundinea Germaniei, ea a fost dincele mai diabolice : ea llsa pe Austria sa' lucreze, 6," ci stiaa are sA Increze bine, dupl planuri anume concertate Intainr, si Germania nu apgrea dedt atunci cand trebuia.Daa, lumea ar fi legatI la ochi, Germania ar putea poza

si &And ar fi fost Ulla In rgzitoiu de Austria, In vir-tutea aliantei ce le lega. Decat faptele i uneltirile ei cri-minale sunt prea evidente, pentruca lumea sa, nu le aprecieze

sl le judece conform eu realitatea.Germania avea deplind contiin e o aetiune mili-

targ a Austriei In 'contra Serbiei va face pe Rusiadescinc la. in arena si al se angajeze ea Inssi intr'un rzboiu,care, prin jocul aliantelor, avea In chip fortat sg, ia carac-terul unui rlzboiu european.

Dar odatg, rAzboiul .european, pus la cale i pe drumdc executie, Germania, perfidg, si frl scrupul, tinea cu orkepret sg se asigure de neutralitatea binefikatoare a Angliei.Spre acest seop. Inca' in seara de 29 Iulie, cancelarul BethmannHollweg prezinta ambasadorului englez la Berlin, Goschen,urimitoarea ofertg :

1. G-uvernul german nu va face nici o achizitie terito-rialg in dauna Frantei, in eazul cg, un rAzboi.n ar nrma ieg, el s'ar termina in avantagiul Germaniei. (Cancelarul

') Totui Rusia nu vrea azboinl. DovadK este activitatea intensg a luiSa-sonow pentru mentinerea pgcii. 0 a1t prolog clespre aeeasta este i urmItoareatelegramg a Tarului Nicolae IT, expediati ea rgspuns telegramei impgratul uWilhelm dela 29 Iulie : cni -noulluluese de Virile 141e ausieule si concilientt. Guminsa rdspunsui comunicat mm ridui melt prin anibetsodorsd Mu este redigiatintr'un ton cu totul diferit, te rog expHei aceasta contradiefie. dr )6 binesit se supunci conflietal austro-siirb Curtii do arbitragiu delft Hasa. Arc itwrederein infe/epciunoa Si anykifits tco.

de remareat ern aceastg telegramg a Tarului Nicolae II lipsqte dinCancel cabg gezmang. Ea a fost suprimatg de guvernul german, pentru cuprindeapropunorea cea mai simplit qi mai naturalg din lume, lucru pe care tI cereaSerbia : adieg supuncrea diferendului Tribunaluliti dela Ilaga. Scuza invoextg de-Yore/deutsche dilgerneine Zeitung c aceastX telegramg a Post litsatg ia o purtaflindeg Ware niei o importang, aratl respectul pe care il are acest ziar pentnivelta intelectual ci cititorilor

ea

sa

7:nirEstecro

9

aliens:

era.www.dacoromanica.ro

47

cleclara ca nu poate da o asemenea asigurare ct privire lacoloniile franceze).

2. Germania va respecta nentralitatea Olandei atattimp cat vor respeeta-o i adversarii ei.

3. Operatiunile, pe cari Germania s'ar putea vedeanecesitati s le 1nt-reprinda in Belgia, vor depinde de ce vaface Frantl. Dupa fazboiu, integritatea Belgiei va fi respee-tata. daca aceasta tara nu se va all-tura de partea adversarilorGermaniei.

Intelesul acestei oferte fu imediat sesizat la Londra :Germania urrnarea, ea i la 1912, politica de mn liberain Europa 0 Anglia respinse, ea 0 eu doui ani maiinainte, propunerea germana. A fi prima targul nemtese,insemna ea Anglia sit mpg bunele ei raporturi en Frantasi st dea totodata o lovitura obligatiunei eontractata la 1839de a apara neutralitatea Belgiei, ceea-ce ar fi pus in joenu numai interesele engleze, ci i excelenta reputatie a cuvdo-tut ui en gl ez.

Grey insareina pe Goschen s declare cancelaruluiBethrnann Hollweg ca Anglia respinge in modul eel maiscilemn oferta germans i ca bunele raporturi dintre celedoul taxi nu vor putea fi mentinute cleat daa ambele statevor continua sl eoopereze la mentinerea pacei europene. Dacaaeest rezultat va fi obtinut, relatiile mutuale dintre Angliai Germania vor deveni din cele mai bane i reconfortateipso facto Guvernul englez se arlta gata s lucreze inacest sens cu cea mai mare hunvoint i sinceritate.

Insa cancelarul Germaniei era cu totului tot de altaparere. Anglia voia pacea Europei, pe and Germania voianeutralitatea An gliei, pentru ea sa poata turbura pacea infavoarea ei.

Inteadevar, se .tie ea' in seara de 29 Julie, pe and cancelarulfacea cunoscuta oferta Angliei pentru a-i castiga neutrali-tatea, ultimatele Germaniei adresate Frantei si Rusiei fu-seseza remise tot in aceia0 zi seara : la Paris, pe la orele7, iar la Petersburg, pe la miezul noptii. Mai mult ehiar :la 29 Julie, patrule germane piltruns )ser4, deja prin doua.puncte pe teritoriul francez.

In dimineata zilei de 4 August, Germania invadawww.dacoromanica.ro

48

teritoriul belgian, dupti, ce primiserlspunsul negativ al Belgieila ultimatumul ce-i trimesese in ziva de 2 August, orele7 seara, i prin care cerea ea sI i-se permia libera treeerea armatelor ,sale, in scopul nemitrturisit, dar real, de a puteaataca din Ilane fortele armatei franceze.

Germania viola astfel neutralitatea Belgiei,prin tratatul dela Londra din 1839 si garikutat6 perpetuude Anglia, Franta, Austria, Prusia si Rusia. Dupl men-talitatea lui Bethrnann Hollweg ins6, tratatul, care asiguraaceasta' neutralitate, nu era dealt o fifuica de lartie1), pecare a si sfarticat-o In virtutea principiulni, invocat tot deel in Reichstag (sedinta dela 4 August), cum cg, necesitateanu, cunoafte lege".

Germania motiva, in nota ei ultimativl adresatI Belgiei,cererea liberei treceri a armatei sale, pretexand Ca planulFrantei era sit meargl in contra Germaniei prin Belgia.

G-uvernul belgian a respins Ins aceasa supozitiune euultima energie, spunnd in r.,spunsul

Intentiile cari se atribue Frantei sunt in contradictieon declaratiunile formale, ce ni s'an fcut, la 1 August, innumele gnvernului Republicei.

De altfel, darA, incontra a0ept6rei noastre, o violarea neutralitgtei bclgiene ar fi comisg de Franta, Belgia rtfiva indeplini toate indatoririle male internafionale annataei va opune neivcilitorului cea mai viguroasci rezisteng."La 3 August, regele Albert al Belgiei adresa regelui

George al Angliei o telegramI, prin care ii solicita inter-ventia sa diplomatica (nu milltarg), iar la 4 August ministrulenglez la Bruxelles,