Judeţul Cluj

Capitole

Geografie

Aşezare. Judeţul Cluj se poate numi judeţul Someşului Mic. El este aşezat în partea de N-V a bazinului Transilvaniei pe drumul cel mare internaţional care, venind dinspre Oradea, ajunge, prin Cluj- Sighişoara- Braşov- Bucureşti, la Constanţa. 

Suprafaţa. 4.813 km². 

Înfăţişarea pământului. În apusul judeţului se ridică masivul Bihorului cu vârfuri la peste 1.800 m. El separă valea de munte a Someşului Mic şi deci judeţul C. de bazinul Arieşului în S (judeţul Turda) şi de bazinele Crişurilor (Repede şi Negru) spre V şi N-V (judeţul Bihor). Restul ţinutului face parte din Podişul Transilvaniei. Numai spre judeţul Sălaj, în N, se mai înalţă, foarte puţin însă, o culme muntoasă cristalină care nu depăşeşte 1.000 m. (Meseşul sau, după denumirea locală, Imezeul). Şi aici podişul a fost fragmentat de ape în numeroase dealuri, mai înalte şi mai strâmte în V (peste Someşul Mic) ; mai joase (de obicei sub 300 m) şi mai rotunjite, în partea răsăriteană, cunoscută sub numele impropriu de « Câmpie ». 

Climă şi ape. Clima este mai umedă şi mai aspră decât în părţile sudice şi estice ale ţării ; contrastele dintre iarnă şi vară sunt, în schimb, mai potolite. 

Râurile, cele cu izvorul în podiş, fiind ameninţate de secare vara, au fost prefăcute, multe dintre ele, în iazuri, (tăuri). Astfel singurele ape de care se poate vorbi în chip mai serios rămân cele cu izvorul în munte: Someşul Mic şi Crişul Repede, din care judeţul C. are numai obârşiile. 

Vegetaţie. Păşunea alpină şi pădurile de conifere ocupă suprafeţe întinse în Bihor. Pe marginea de N-E a aceluiaşi masiv însă şi în Imezeu, predomină fagul, iar pe dealurile sub 600 m, stejarii. « Câmpia », a fost şi ea odată, în mare parte împădurită. Despădurirea sălbatică de mai târziu a avut ca efect nu numai întinderea plantelor de stepă (şi recent, a grânelor) dar şi dezlănţuirea torenţilor şi alunecărilor de teren ( o adevărată calamitate a ţinutului). Au ieşit astfel la iveală, de sub nisipurile culmilor, argilele sărate iar pe aceste argile s-au dezvoltat plante de sărături. 

Bogăţii minerale. Bihorul clujean este sărac în minereuri metalice. În schimb, periferia munţilor (fostele golfuri ale mării terţiare), cuprinde cărbuni bruni (Ticu-Aghireş) iar podişul, argilă plastică (Imuc), sare (în axa Someşului), şi mai ales gaz metan (în « Câmpie », la Sărmăşel). Petrol, până în prezent s-a găsit foarte puţin.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. În cuprinsul judeţului C. se afla sub dominaţia romană, un centru militar, castrul Napoca, cu nume probabil autohton. Urmele lui se află în mijlocul Clujului. 

Un drum roman lega Napoca de Apullum (Alba Iulia), loc de răsfirare a altor drumuri principale. Către miazănoapte, drumul ducea la Porolissum (Moigrad), centrul Daciei Nordice (Porolissensis), de care ţinea şi actualul judeţ al Clujului. 

Judeţul C . este un vechiu ţinut voievodal. La 1370, este amintit aici « Ladislaus woywoda Olacorum ». 

Numele Clujului sub forma lui românească - Clus, Castrus Clus, Clusium- se întâlneşte în documente începând din sec XII. 

În timpul Reformei, « umaniştii » au văzut în acest nume, urmele lui « Claudium » roman. De aici a derivat forma lui pedantă « Claudiopolis » pe care saşii au tradus-o prin

« Klausenburg ». 

Primul castelan al Clujului, cunoscut documentar, este Toma, pomenit într-un testament din 1173. La 1183, aflăm cu acelaşi titlu pe un anume Gallus.

La 1267 Clujul împreună cu ţinutul său este dăruit episcopului Transilvaniei.

În împrejurimile Clujului, înflorea pe atunci o abaţie benedictină, fundată către anii 1061-1063 şi înzestrată la 1296 de regele Andrei II cu 40 de sate. Amintirea ei e perpetuată de numele Mânăşturului – aşezare curat românească în acele locuri.

În Cluj s-a născut la 23 februarie 1440 un fiu al românului Ioan Corvin - Matei – care avea să devină cel mai mare rege pe care l-a avut Ungaria.

Prin ţinutul Clujului au trecut în fruntea oştilor la anul 1556 Pătraşcu cel Bun, domnul Ţării Româneşti  şi Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei. Intrând în Cluj ei au pus în scaunul Ardealului pe nefericita « crăiasă » Isabella, văduva voievodului Ioan Zapolya.

La 5 februarie 1601, nobilii unguri au ars de viu la Cluj pe Baba Novac, generalul lui Mihai, venit aici ca sol al voievodului său, după lupta de la Mirislău, la George Basta.

Tot la Cluj s-a desfăşurat în 1894, încă un episod dureroa al istoriei noastre: procesul Memorandului.

Unirea a redat însă acestei cetăţi care a fost a asupririi, rolul ei firesc de cetate a romanităţii. 

Monumente istorice. Casa lui Matei Corvin din Cluj, în care s-a născut gloriosul rege, restaurată în 1867.

Biserica romano-catolică Sf. Mihail din Cluj, în stil gotic transilvan începută în timpul Angevinilor, către 1320 şi terminată în 1444.

În urma ciumei care a bântuit în Cluj în 1738-1742 i s-a ridicat un somptuos portal în stil baroc.

Biserica greco-catolică “Calvaria” din Mănăştur.

Ruinele bisericii din Mănăştur, construită în 1601 de călugării benedictini, reconstruită de mai multe ori.

Castelul din Gilău, din secolul XII-XIII, în care şi-a avut reşedinţa Regina Isabella în secolul XVI. După « Anonymus Notar », cronicarul ungur din sec XIII, numele Gilăului ar deriva de la acela al voievodului Gelu, apărătorul eroic al patriei sale româneşti.

Biserica în stil gotic, din Someşeni, fostă a catolicilor, trecută apoi românilor uniţi. 

Biserica gotică din Feleac, din sec XVI, reconstruită la 1770.

Populaţiesus

Starea populaţiei. Judeţul C. are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei, decemvrie 1930, un număr de 333.545 locuitori. 

Populaţia judeţului este repartizată astfel: 

a) Pe oraşe şi plăşi, după sex:

Unităţi administrativeNumărul locuitorilor  Total Bărbaţi FemeiTotal judeţ 333.545166.315167.23Total urban 104.01951.397 51.6221.      Municipiul Cluj98.569 48.718 49.8512.      Oraşul Huedin 5.45 2.679 2.771Total rural 229.526114.918114.6081.      Plasa Borşa 20.8 10.463 10.3372.      Plasa Cluj 50.837 25.579 25.2583.      Plasa Gilău 26.844 13.488 13.3564.      Plasa Hida 29.752 14.974 14.7785.      Plasa Huedin 49.87 24.788 25.0826.      Plaa Mociu 27.484 13.694 13.797.      Plasa Sărmaşul 23.939 11.923 12.007

b) Pe grupe de vârstă: 

Grupe de vârstăLocuitoriGrupe de vârstă LocuitoriToate vârstele 333.5 30-49 de ani 78.580- 9 ani 79.35 50-69 de ani 38.2410-29 ani 127 70 de ani şi peste 8.955    Vârstă nedeclarată1.452

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele: 

AnualCifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an

Cifre absoluteProporţii la 1.000 locuitori

Născuţi vii

MorţiExcedent natural

Născuţi vii

MorţiExcedent natural

1930- 1935(medie anuală)

- 9.459 6.36 3.099 27,7 18,6 9,1

1931 335.3 9.627 6.1753.452 28,7 18,4 10,31932 338.9 10.09 6.2743.368 29,8 19,8 10,01933 342 9.277 5.9873.29 27,1 17,5 9,51934 345.4 9.316 6.1953.121 27,0 17,9 9,11935 347.5 8.985 6.7272.268 25,9 19,3 6,61936 350.8 9.68 6.4573.223 27,6 18,4 9,2

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Cluj a fost de 353.945 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 333.545 reprezintă un spor natural de 20.400 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 6,1 %.

Economiasus

Având ca pământ arabil 30 % din totalul suprafeţei sale, având un venit de peste 200 milioane lei anual numai din cultura grâului, judeţul Cluj nu este totuşi un judeţ agricol. 

Caracterul său economic este determinat de municipiul Cluj, unul din cele mai mari centre urbane ale ţării, împrejurul căruia s-a dezvoltat o puternică industrie, favorizată de un subsol bogat. 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 481.300 ha. Suprafaţa arabilă este de 145.710 ha, adică 30,27% din suprafaţa judeţului şi 0,49 % din suprafaţa totală a ţării. 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 7.689 ha, adică 5,28%, iar mica proprietate 138.021 ha, adică 94,72%. 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 109.313 ha, astfel repartizate: 

Grâul ocupă 47.545 ha, cu o producţie de 617.455 chint. (prod medie la ha 13 chint.), în valoare de 244 mil. lei. 

Porumbul ocupă 43.165 ha, cu o producţie de 429.261 chint. (prod. medie la ha 9,9 chint.). 

Ovăzul ocupă 8.612 ha, cu o producţie de 82.912 chint. (prod. medie la ha 9,5 chint.) în valoare de 25 milioane lei. 

Orzul ocupă 6.458 ha, cu o producţie de 78.289 chint. (prod. medie la ha 12,1 chint.). 

Secara ocupă 3.521 ha, cu o producţie de 41.604 chint. (prod. medie la ha 11,8 chint.). 

Meiul ocupă 12 ha. 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 7.835 ha repartizate astfel: trifoiul ocupă 3.539 ha, cu o producţie de 72.843 chint. fân (media la ha 20,6 chint.), şi 2.400 chint. sămânţă. Lucerna ocupă 2.235 ha, cu o producţie de 35.64 chint. fân (media la ha 24,8 chint.) şi 800 chint sămânţă (media la ha 0,4 chint.). 

Plantele alimentare ocupă 2.907 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.512 ha, cu o producţie de 86.855 chint. (media la ha 57,4 chint.), în valoare de 11 milioane lei. 

Varza ocupă 440 ha, cu o producţie de 9.105 chintale. 

Plantele industriale ocupă 1.808 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 1.285 ha, cu o producţie de 7.176 chint. fuior (media la ha 5,5 chint.) şi 2.909 chint. sămânţă (media la ha 2,2 chint.). Floarea soarelui ocupă 393 ha, cu o producţie de 2.022 chint. (media la ha 5,1 chint.).

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (481.300 ha), ogoarele sterpe ocupă 23.847 ha. 

Fâneţele naturale ocupă 56.736 ha, cu o producţie de 953.164chint. (prod. medie la ha 16,8 chint.). 

Păşunile ocupă 62.449 ha. 

Pădurile ocupă 129.607 ha. 

Livezile de pruni ocupă 1.807 ha cu o producţie de 16.624 ( prod medie la ha 9,2 chint.). 

Alţi pomi fructiferi ocupă 1.976 ha. 

Viţa de vie ocupă 192 ha cu o producţie de 9.240 hl. 

Creşterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935: 

Cai 8.001, boi 58.457, bivoli 26.869, oi 205.400, capre 6.991, porci 31.408, stupi sistematici 3.733, stupi primitivi 5.433 

De remarcat marele număr de oi şi de bivoli. 

Industrie. (Fără municipiul Cluj). Industria alimentară. 10 mori sistematice, 6 fabrici de spirt, 1 fabrică de ulei vegetal (la Dragu); Industrialemnului: 10 fabrici de cherestea, 1 fabrică de mobile împletite, de grădină (la Bucea). Industria materialelor de construcţie: 3 fabrici de ghips, brichete de talaş cu ciment pentru construcţii (la Poeni); Industria minieră: 1 exploatare de gaz metan la Sărmăşel, 5 mine de cărbune brun (4 la Aghireş şi 1 la Ticu); Cariere: nisip de cuarţ la Corneşti, ghips la Inucu, Stâna şi Turea, piatră calcară pentru fabricarea varului la Turea, piatră calcară pentru construcţii, şosele etc. la Turea,

granit la Bologa şi Valea Drăganului, andezit-trachit la Bologa, tuf dacitic la Gilău. 

Alte industrii. 1 fabrică de vată industrială (la Ciucea), 1 fabrică de pălării bărbăteşti (la Huedin), 1 fabrică de îngrăşăminte artificiale şi 1 de cretă şi produse chimico-industriale (ambele la Aghireş), 1 atelier mecanic de reparaţiuni la Sărmăşel. 

Drumuri. Judeţul Cluj este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 3.639 km 674 m, repartizată astfel: 

Drumuri naţionale. 243 km 002 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 134 km 802 m (pietruiţi şi pavaţi), iar municipiul şi oraşul Huedin 8 km şi 200 m. 

Drumuri judeţene 420 km 836 m din care administraţia judeţului întreţine 396 km 174 m (pietruiţi). 

Drumuri comunale 2.975 km 836 m. 

Lungimea podurilor este de 15.906,00 metri repartizată astfel: podur i naţionale 3.326,30 m, judeţene 5.403,10 m şi comunale 7.176,60 m. 

Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi: 

Turda – Cluj - Oradea. Cluj – Dej - Şomcuta. Reghin - Apahida. Cluj – Zalău

Cale ferată. Judeţul C. este străbătut de o reţea de cale ferată în lungime de

196 km din care 118 km linii principale simple şi 78 km linii secundare simple. 

Itinerarii principale. Rapide: Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului

(Budapesta, Viena, Paris) Accelerate: Bucureşti - Halmeu (Praga). 

Staţii importante: Cluj, Apahida, Călăţele, Mihai Viteazu, Ciucea.

Navigaţie aeriană. Plecare şi sosire pe aerodromul din Cluj. 

Liniile L.A.R.E.S.: Cernăuţi – Cluj – Arad, Cluj – Satu-Mare, Cluj - Tg.- Mureş, Bucureşti - Cluj – Uzhorod – Pyestian - Praga. 

Linia C.S.A.: Bucureşti – Cluj – Uzhorod - Praga. 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Cojocna, staţiune balneară, situată în regiunea colinelor dimprejurul Clujului, la 335 m înălţime. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicaţiuni: reumatism, nevralgii, anemie, exudate cronice, tuberculoză ganglionară şi osoasă, scrofuloză. Instalaţiunile balneare sunt formate din trei piscine şi mai multe cabine pentru băi calde. 

Anotimp: 1 iunie-30 septemvrie. Hoteluri, vile, case de închiriat. Doctor. Farmacie. Staţie c.f. la Cojocna şi la Tunel, pe linia Bucureşti – Oradea. Curse regulate de autobuze la Cluj.

Someşeni. Staţiune balneară, aşezată în imediata apropiere a Clujului. Ape cloruro-sodice şi nămol. Instalaţiuni pentru băi calde şi reci. Locuinţe din sat şi în Cluj. Anotimp: iunie- septemvrie. Gară locală.

Leghia, staţiune balneară de interes local, situată într-o regiune de dealuri împădurite, la 570 m înălţime. Climat subaplin, aer curat. Ape sulfatate. Indicaţiuni în cură externă: boli de inimă şi boli nervoase, în cură internă: boli de rinichi şi rachitism. Câteva cabine pentru băi calde şi 3 piscine pentru băi reci. Hotel, vile, locuinţe în sat. Gară la Aghireş pe linia Cluj – Oradea. Proprietatea minelor Şorecani. (Tic).

Ţăgşoru, mică staţiune neexploatată, ape minerale bogate în sulfat de sodiu, indicate ca purgativ.

Măguri, staţiune climatică alpină, admirabil situată într-una din cele mai frumoase regiuni ale munţilor Apuseni, la 1.350 m înălţime. Înconjurată de păduri împădurite, e ferită de vânturi şi are un aer puternic ozonizat. Staţiunea posedă şi câteva izvoare cu apă dulce, radioactivă.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După datele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 275.984 locuitori, din care 64,5% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 69,6% bărbaţi ştiutori de carte şi 59,5% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea: 

 

 

Gradul de instrucţie şcolarăMediul urbanMediul ruralTotalul ştiutorilor de carte 100,0 100,01.       Extraşcolară 1,2 1,02.       Primară 57,5 93,83.       Secundară 26,2 3,94.       Profesională 7,0 0,75.       Universitară 5,9 0,56.       Alte şcoli superioare 2,2 0,1

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 72.342 loc. (13.231 mediu urban şi 59.111 mediu rural). 

Şcoli superioare. Universitate cu Facultăţile de Medicină, Drept, Litere şi Filosofie şi Ştiinţe ; Academie de înalte studii comerciale şi industriale, Academie agricolă, Academie teologică ortodoxă, Academie teologică greco-catolică, Academie teologică reformată, Academie de muzică şi artă dramatică, Şcoala de conducători tehnici.

Şcoli secundare. 7 licee de băieţi, 3 licee de fete, Liceu comercial de băieţi, Gimnaziu comercial de băieţi, Şcoală normală de băieţi, Şcoală normală de fete, Gimnaziu mixt, Gimnaziu industrial şi tehnic, Şcoală profesională de fete, 2 şcoli de menaj.

Şcoli primare. 322, din care 288 rurale şi 34 urbane (273 şcoli de stat şi 49 confesionale), cu un număr total de 42.137 elevi (7.845 mediu urban şi 34.292 mediu rural) şi cu 728 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 22, din care 7 rurale şi 15 urbane, cu un număr total de 31.696 copii (512 mediu urban şi 1.184 mediu rural) şi cu 32 conducătoare (situaţia din 1934).

Instituţii culturale. Instituţii dependente de Universitatea « Regele Ferdinand » din Cluj: Institutul de anatomie descriptivă, Institutul de anatomie patologică, Institutul de medicină legală, Institutul de fiziologie, Institutul de higienă, Institutul de istologie şi embriologie, Institutul de patologie, Institutul de istorie a medicinei, Institutul de istorie naţională, Institutul de istorie universală, Institutul de psihologie, Institutul de zoologie, Institutul de speologie, Institutul de botanică, Institutul de mineralogie şi petrografie, Institutul de geologie şi paleontologie, Laboratoarele pentru studiile experimentale, Seminarii, Clinici universitare, numeroase muzee, Biblioteci, una dintre cele mai frumoase grădini botanice din Europa, cu un mare herbar, Observator astronomic, Observator meteorologic şi altele. Extensiunea universitară pentru răspândirea şi popularizarea ştiinţei, Soc. de Ştiinţe, numeroase publicaţiuni periodice de specialitate. 

Asociaţia « Astra » cu sediul în municipiul Cluj şi cu organizaţii locale în Almaş, Câmpia, Huedin şi Mociu. Sediul secţiilor ştiinţifice-literare ale asociaţiunii « Astra » se află la Cluj.

Liga Culturală activează în municipiul Cluj.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 43 cămine culturale, 17 societăţi muzicale şi 6 biblioteci, adică în total 66 organizaţii culturale, dintre care 19 au personalitate juridică.

În municipiul Cluj mai activează Soc. naţional-culturală „Crişana”, Asociaţia literară ştiinţifică şi culturală a colaboratorilor revistei Ardelene (A.C.R.A.), Cercul „Ronsard” pentru răspândirea limbii şi literaturii franceze, Uniunea „Muzeul Ardelean”, Casina naţională, Frăţia ortodoxă română, Casa naţională, Soc. „Şoimii Carpaţilor”, Soc. de sociologie, Cercul catolicilor, Acţiunea patriotică, Soc. maghiară literară ardeleană, Soc. de studii psihice, 2 teatre, Operă, 8 cinematografe.

Religiesus

Confesiuni. Din totalul locuitorilor judeţului 42,7% sunt greco–catolici şi 19,2 % ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 catedrală ortodoxă, 84 biserici şi 2 capele ortodoxe, 117 biserici şi capele greco-catolice, 76 reformate (calvine), 1 evanghelico-luterană, 2 unitariene, 21 case de rugăciune sectante, 21 sinagogi şi o casă de rugăciuni evreiască. 

Mânăstirea piaştrilor şi Mânăstirea franciscanilor (ambele la Cluj). 

Instituţii bisericeşti. Episcopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia greco-catolică a Gherlei şi a Clujului, Episcopie reformată, Episcopie unitariană, Consiliu romano-catolic, Protopopiate ortodoxe, Protopopiate greco-catolice, Protopopiat reformat.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului C. este municipiul Cluj. Judeţul are 2 oraşe (Cluj şi Huedin) şi 230 sate, împărţite astfel: 

Plasa Aghireşu - 28 sate Plasa Borşa - 21 sate Plasa Călata - 25 sate Plasa Cluj - 27 sate Plasa Gilău - 24 sate Plasa Hida - 28 sate Plasa Huedin - 28 sate Plasa Mociu - 28 sate Plasa Şărmaşu - 21 sate

Organizare sanitară. Spitale de stat: Clinicile universitare, Spitalul epidemic, Spitalul de cancer, Spitalul ortopedic, Spitalul militar şi sanatoriul « Stella » (toate în municipiul Cluj), Spitalele din Huedin, Mociu şi Sâncraiu, Sanatoriul pentru tuberculoşi din Săvădisla. 

În municipiul Cluj mai sunt: Spitalul comunal de femei, 2 spitale, 5 sanatorii particulare, 17 dispensare de stat şi 2 dipensare particulare.

Dispensare de stat la: Aghireşu, Apahida, Aschileu-Mare, Bălceşti, Borşa, Călăţele, Cojocna, Gilău, Hida, Măguri, Mărgău, Mânăstireni, Nădăşelu, Panticeu, Săvădisla, Ticu şi Zimboru.

Serviciu sanitar judeţean şi serviciile sanitare ale oraşului Cluj şi Huedin.

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurărilor Sociale din Cluj are un cămin pentru asiguraţi la Bucea şi organizaţii medicale la Cluj, Huedin, Aghireş, Călăţele, Gilău, Hida,

Apahida şi Bălceşti, cu un total de 44 medici şi 5 farmacişti. 

Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale întreţine în judeţ următoarele aşezămite: Institutul pentru ocrotire “Principesa Elena”, Aşezământul pentru ocrotirea orbilor şi surdo-muţilor, Aşezământul pentru ocrotirea debililor mintali, Institutul de orcotire “M. Sa Elena”, Institutul Surorilor de ocrotire.

În municipiul Cluj mai activează:

Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Caritatea », Secţia medicală a « Astrei », Soc. « Principele Mircea », Soc. « Frăţia Maria », Soc. femeilor greco-catolice, Soc. « Armata Sfintei Cruci », Gruparea femeilor române pentru procurare de lucru, Reuniunea femeilor luterane, Reuniunea femeilor luterane maghiare, Reuniuna femeilor unitariene, Reuniunea femeilor izraelite, Soc. romano-catolică de ocrotire a mamei şi a copilului, Centrul pentru ocrotirea copiilor izraeliţi, Reuniunea femeilor universitare, Soc. « Sanatoriul muncitoresc », Biroul de ocrotiri al municipiului Cluj, Soc. « Salvarea » pentru ajutorul imediat al accidentaţilor, Oficiul de plasare, 5 aziluri de bătrâni, 1 cămin de servitoare, 1 internat pentru copii şi 3 leagăne pentru sugaci.

În comuna Someşul-Cald se află o colonie de vară pentru tineret.

Principalele aşezărisus

Cluj, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă. 

Huedin, comună urbană, aşezată în vestul judeţului, pe Crişul-Repede, la poalele muntelui Vlădeasa. Staţie c.f. pe liniile Bucureşti – Cluj – Oradea şi Huedin- Călăţele.

Are 5.459 locuitori. 

Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 (prevederi): venituri şi celtuieli se ridică la 3.970.948 lei.

1 moară sistematică, 1 fabrică de gips, 1 fabrică de pălării bărbăteşti. 

Banca « Vlădeasa », Banca de credit şi păstrare, Banca cooperativă de credit, Banca populară « Fântânele ». 

Gimnaziu mixt, Gimnaziu industrial şi tehnic, 1 şcoală primară, 1 grădină de copii. 

Despărţământ al Asociaţiei penru cultura şi literatura poporului român « Astra », Asociaţia culturală « Înfrăţirea », 6 soc. sportive, 1 soc. de vânătoare, 1 cinematograf. 

1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 casă de rugăciune baptistă, 2 sinagogi. Protopopiat ortodox. 

Pretură, Primărie, Judecătorie mixtă, Notar public, Serviciu de control, Regiune agricolă, Ocol silvic, Percepţie fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic. 

1 spital de stat, 1 dispensar, circumscripţie medicală. 

Asoc. de binefacere a femeilor ortodoxe române, Asoc. de binefacere a femeilor greco-catolice « S-ta Maria ». 

Şărmăşelu. Comună rurală aşezată în mijlocul « Câmpiei », este un important centru de extragere a gazului metan. 

Apahida. Nod de cale ferată(ramura spre Dej).

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II, Ț ara Românească, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]