ROMANIA JUDETUL BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI … · Cadrul social în care se desfăşoară viaţa...

1

ROMANIA

JUDETUL BOTOSANI

MUNICIPIUL BOTOSANI

CONSILIUL LOCAL

_______________________________________________________________________

Anexa nr. 4 la H.C.L. nr. 354 din 21 decembrie 2010

PROIECTUL DE MANAGEMENT

CÂŞTIGĂTOR LA CONCURSUL DE PROIECTE DE MANAGEMENT PENTRU OCUPAREA

FUNCŢIEI DE MANAGER LA FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,

CONSILIER, PETRE TUPILUŞ SECRETAR, IOAN APOSTU

2

PROIECT DE

MANAGEMENT PENTRU

FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI

2011-2013

3

A. ANALIZA SOCIOCULTURALĂ A MEDIULUI ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA

FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI

Cadrul social în care se desfăşoară viaţa culturală este marcată de problemele cu care se confruntă şi

judeţul Botoşani în procesul tranziţiei societăţii româneşti către economia de piaţă, unele fiind acumulări ale

trecutului, altele fiind provocări actuale. Evidenţiem în continuare factorii cu cel mai semnificativ impact asupra

fenomenului cultural:

O dezvoltare economică relativ stabilă (cu dezechilibre în structură şi în teritoriu, generate de politica

industrială a trecutului), dar nu suficient de viguroasă (datorită şi austerităţii generale), pentru ca această

putere să se răsfrângă pozitiv şi asupra culturii. Economia locală, confruntată cu propriile ei probleme de

restructurare, nu este încă dispusă şi pregătită să sprijine cultura.

Mediul de afaceri, încă incipient, este insuficient dezvoltat, de aceea influenţa lui, prin mecenat,

sponsorizare şi parteneriatul public-privat, este modestă. Dialogul între mediul de afaceri şi mediul

cultural, în spaţiul botoşănean, este timid, cu rezultate minime.

Configuraţia economică a judeţului resimte încă urmările industrializării forţate, care a provocat

dezechilibre grave, generând apariţia unor arii defavorizate în părţile de nord, sud şi vest ale judeţului,

cu consecinţe negative în registrul socio-cultural, zonele respective cunoscând declinul şi pe plan

cultural.

Repartiţia inegală, în teritoriu, a aşezărilor urbane, cu rol de centre de polarizare a lumii rurale;

înfiinţarea a încă trei noi oraşe (Flămânzi, Bucecea, Ştefăneşti) a mai ameliorat situaţia, dar lasă încă o

vastă zonă în afara procesului de urbanizare, cu urmări inevitabile şi în sfera culturală.

Reţeaua de localităţi rurale se caracterizează printr-un grad ridicat de dispersare, ceea ce îngreunează

dotarea şi echiparea tehnico-edilitară (inclusiv în domeniul culturii) şi împiedică organizarea intensivă a

activităţii culturale, prin concentrarea şi valorificarea forţelor existente.

Gradul mare de izolare al unor aşezări, datorită decalajelor în privinţa accesului la principalele căi de

comunicaţie.

Austeritatea bugetară a administraţiei publice limitează drastic capacitatea consiliilor locale, a

primăriilor de a susţine activitatea culturală, fondurile alocate neputând acoperi nici măcar cheltuielile

de gospodărire şi întreţinere a căminelor culturale, ceea ce agravează degradarea materială şi funcţională

a acestora. Această situaţie este generată însă şi de lipsa de interes şi chiar de răspundere a unor

reprezentanţi ai autorităţilor locale faţă de soarta culturii.

4

Gradul redus de implicare şi participare a unor cadre didactice la viaţa culturală, mai ales în mediul

rural, pe fondul eforturilor, încurajate pe plan judeţean, de recuperare a ofertei culturale a şcolii în afara

instituţiei, continuând tradiţia haretiană a învăţământului românesc.

Îmbătrânirea populaţiei rurale, depopularea satelor, migraţia tinerilor spre oraş sunt cauze cronice ale

declinului tot mai pronunţat al vieţii culturale în mediul rural, chiar şi în localităţi cu tradiţie culturală

recunoscută.

Totalizând aceste constatări şi observaţii şi avansând spre formularea unui diagnostic, putem caracteriza

contextul social al vieţii culturale ca fiind auster, neprietenos din punct de vedere economic şi labil, centrifug

din punct de vedere social. Pe plan economic, se simte absenţa unui dialog real, activ, sistematic între mediul

economic şi mediul cultural, care să pună în acţiune corelaţia funcţională dintre cei doi termeni: pe de o parte,

cultura asigură un climat armonios şi atractiv, constituind un factor determinant în asigurarea coeziunii sociale;

pe de ală parte, mediul economic generează resursele necesare susţinerii şi dezvoltării ofertei culturale. Pe plan

social, deficitară este solidaritatea comunităţii locale, atât a reprezentanţilor autorităţilor publice, cât şi a forţelor

societăţii civile, inclusiv a exponenţilor intelectualităţii, în jurul vocaţiei culturale a comunităţii ca dimnesiune

necesară a unei dezvoltări durabile.

Mediul cultural botoşănean al acestui început de secol poartă deopotrivă amprenta mutaţiilor

determinate de tranziţia României spre o societate democratică şi spre o economie de piaţă şi a unor

transformări în peisajul cultural al judeţului.

Pe plan general, mutaţiile au vizat reforma instituţională a culturii în concordanţă cu imperativul

descentralizării şi cu cerinţele gestiunii economice: trecerea instituţiilor publice de cultură în administrarea

autorităţilor publice judeţene şi locale; statuarea finanţării culturii pe bază de programe şi proiecte, în condiţiile

unei austerităţi bugetare care face necesară atragerea altor resurse financiare.

Instituţiilor de cultură tradiţionale, unele centenare, cum ar fi: Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu”,

Muzeul judeţean, Centrul de Studii „Mihai Eminescu”, Filarmonica de Stat, Teatrul „Mihai Eminescu”, Teatrul

de păpuşi „Vasilache”, Orchestra de muzică populară „Rapsozii Botoşanilor”, Centrul Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala de Arte şi Meserii li s-a adăugat o reţea de organizaţii

ne-guvernamentale de profil în cadrul societăţii civile; alături de Filiala U.A.P., s-au constituit: Societatea

Culturală „Ecoul Siretului” din Vf. Câmpului, Societatea Culturală „Raluca Iuraşcu” din Vorona, Societatea

Culturală „Tiberiu Crudu” din Tudora, Fundaţia Culturală „Nicoară”, Fundaţia Culturală „Hyperion – Caiete

botoşănene”, Asociaţia culturală „Orpheus”, Asociaţia culturală „Nicolae Iorga”, Fundaţia „Ştefan Luchian”,

Societatea culturală „Datina” etc.

5

La nivelul structurilor, s-a produs o polarizare instituţională: pe de o parte, consolidarea instituţiilor

publice de cultură de interes judeţean, trecute sub autoritatea Consiliului Judeţean şi a Consiliului Local, care au

asigurat, cu eforturi remarcabile, chiar şi în condiţii de austeritate bugetară, funcţionarea acestora; pe de altă

parte, restructurarea instituţiilor culturale din teritoriu (case de cultură, cămine culturale), care au rămas în

administrarea autorităţilor locale, ale căror fonduri limitate nu le-au permis nici măcar o minimă finanţare. S-a

creat astfel o primă falie în spaţiul cultural, cu multiple consecinţe negative.

Propunere de acţiuni pentru îmbunătăţirea promovării pentru activităţi de PR – de strategii media.

Strategia comună de promovare a proiectelor include diseminarea informaţiei in presa scrisă, audio-video si

electronică, pe suporturi neconventionale si conventionale,interne si externe, după cum urmează:

- conferinţe de presă (presa locală: ziare, reviste, televiziuni,radiouri, presa electronică)

- comunicate de presa (presa locală, naţională si internaţională,

agenţii de presă)

- newsletter

- publicitate outdoor: mash-uri, bannere, afisaj exterior în locaţii proprii

- publicitate indoor: afisaj interior pe panouri proprii (instituţii publice, locuri de agrement, centre comerciale)

- realizare spot video cu difuzare pe ledscreen televiziuni,

partenere, mijloace de transport in comun, site propriu, site-uri specializate video)

- realizare flyere distribuite în locuri cu trafic intens

- concursuri cu premii desfăsurate la televiziuni, radiouri, ziare, tombole sau cu ocazia diferitelor evenimente)

- ocuparea diferitelor spaţii de emisie (tv., radio) dedicate proiectului promovat (invitaţi dirijori, artişti,

instrumentişti)

- organizarea protocolului pentru fiecare proiect in parte (invitarea oficialităţilor, partenerilor si a oamenilor de

cultură la aceste evenimente)

- alocarea pe site-ul propriu a unei pagini dedicate proiectului promovat(fotografii, afis, spot video, biografii,

recenzie, articole presă)

Strategia aplicată în urma evaluării ultimei stagiuni se axează pe următoarele coordonate:

- poziţionarea instituţiei ca filarmonică tanără, novatore, deschisă, comunicativă si apropiată de publicul său

(diseminarea informaţiei pe suporturi noi, neconvenţionale, cu audienţă sporită: site-uri de socializare

Facebook, Twitter, YouTube, site-uri accesate cu preponderenţă de un public ţintă activ, televiziuni online).

- extinderea promovării outdoor/indoor prin realizarea de noi parteneriate pentru a se maximiza vizibilitatea

imaginii si a proiectelor filarmonicii.

6

- intensificarea promovării în instituţiile de invăţământ, instituţiile publice si societăţi comerciale în vederea

aducerii la spectacole a grupurilor organizate.

- intensificarea promovării pe suporturi video si audio(spoturi TV, promo-uri radio) ca urmare a tendinţei

generale a publicului de a accesa informaţia dinaceste surse.

- promovarea online a producţiilor filarmonicii pe site-urile festivalurilor internaţionale.

- realizarea unei reviste online de specialitate care promovează producţiile filarmonicii şi oferă informaţii de

estetică .

- atragerea publicului in sălile de spectacol si promovarea imaginii filarmonicii în mass-media (influenţarea se

face prin găsirea punctului de atracţie al fiecărui eveniment, crearea ştirii în jurul evenimentului, a titlului

comunicatelor de presă, selecţia fotografiilor, captarea privirii prin identitatea creată pentru fiecare producţie).

B. Analiza acivităţii profesionale a institutiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia

MISIUNEA ŞI IDENTITATEA FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI

Filarmonica de Stat Botoşani este o organizaţie de cultură integratoare, care stimulează şi gratifică

performanţa , competenţa, iniţiativaşi spiritul novator, combinându-le şi punându-le în dialog cu iniţiativa

aplatizării ierarhiilor şi stimularea stabilirii reţelelor de comunicare.

Comunicarea muzicală creativă este catalizatorul civilizării contemporane.Ea oferă repere pentru

comunicarea publică şi socială.

Filarmonica de Stat Botoşani este o organizaţie misionară individualizată, , cu caracter de unicitate clară,

precis focalizată şi toţi cei implicaţi în activitatea Filarmonicii pot şi trebuie să se identifice cu ea.

Misiunea FILARMONICII BOTOŞANI este plurifocală : construirea de concerte şi de atmosferă ,dialog

şi participare, naşterea şi impunerea de evenimente care intersectează cât mai multe genuri şi stiluri muzicale.

Misiunii FILARMONICII BOTOŞANI , ca organizaţie , îi sunt asociate anumite obiective, oferind

posibilităţi de stimulare a cunoaşterii prin muzică.

Singura politică a FILARMONICII BOTOŞANI trebuie să fie aceea de a promova producţiile

spectaculare ce pot avea ecou civilizator asupra publicului larg.

Filarmonica de Stat Botoşani, este o organizaţie colectivă care modelează strategii şi promovează acţiuni

şi interacţiuni în contextul instituţional dat, stabilit de rigorile legislative.

Finanţată de la bugetul local,FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI , trebuie să slujească interesului

comunităţii locale.

Imaginea Filarmonicii Botoşani trebuie să fie aceea de loc al libertăţii, imagine rezultată din pluralitatea

obţiunilor estetice şi etice.

7

Orice tendinţă muzicală semnificativă din muzica naţională şi internaţională trebuie să-şi găsească locul şi

reprezentarea în conceptul repertorial al Filarmonicii de Stat Botoşani.

FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI poartă amprenta celui mai mare muzician român GEORGE

ENESCU . În acelaşi timp trebuie să fim conştienţi de valoarea tradiţiei interpretative, reprezentată de artă

instrumentală , arta compoziţiei, arta dirijoratului, în conturarea a ceea ce numim “ istoria muzicală din românia

” Spiritul creator al şcolii româneşti de dirijat a respins rutina concertelor prăfuite , generând concerte de

răsunet.

Instrumentiştii de excepţie au creat o imagine puternică, vie a unor concerte de excepţie.

FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI trebuie să redevină un constructor al tradiţiei, nu un beneficiar al

ei , mergând pe un drum al creaţiei în toate domeniile artei muzicale.

EXPERIMENTUL ( promovând noua muzică simfonică şi modalităţi noi, surprinzătoare de a dezvolta arta

muzicală )

Experimentul muzical presupune, în primul rând , opţiune şi acţiune. Experimentul înfăptuit , în cadrul

FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI , ar aduce cu sine un fapt revoluţionar : cu această ocazie MUZICA ,

ca eveniment cultural ar ieşi din spaţiul tradiţional, propunând o deschidere amplă către spaţii noi de

găzduire.Nu se pot face testări riscante la nivelul instituţiei, dar pot fi create proiecte menite implementării unor

soluţii eficiente şi de substanţă , altele decât cele practicate în prezent.

CARACTERISTICILE ACTIVITĂŢII ARTISTICE A FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI SUNT :

imaginaţie şi rigoare , pasiune şi profunzime, profesionalism şi demnitate, risc, prospeţime şi

noutate.CONCEPTUL SĂU MUZICAL aduce viaţa la viaţă.

PRINCIPALELE DIRECŢII PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII :

OBIECTIVELE FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI se referă la aşteptările oamenilor cu privire

la finalităţile activităţilor pe care şi le propun să le realizeze ( activităţi de culturalizare , educare şi promovare a

creaţiei muzicale ). Aceasta înseamnă că ele oferă direcţia pe care FILARMONICA este de aşteptat să o urmeze

astfel încât să acţioneze eficient.

Obiectivele au prioritate în faţa tuturor celorlalte componente ale instituţiei, întrucât doar prin raportarea la

ele se proiectează structura instituţiei, respectiv activităţilor de muncă ale angajaţilor sau ale grupărilor de

activităţi .

● OBIECTIV I

Realizarea programelor repertoriale

8

Strategie: Program de cercetare pentru explorarea tendinţelor în muzica contemporană .

● OBIECTIV II

Atragerea unor mari nume ale muzicii româneşti

Strategie: OFERTĂ repertorială pentru Orchestră , Orchestra de cameră, Orchestra de suflători .Crearea

unei punţi de dialog cu tânăra generaţie prin proiecte speciale.

● OBIECTIV III

Atragerea tinerilor artişti talentaţi valoroşi şi întărirea orchestrei.

Programe speciale de dezvoltare profesională şi de cultivare a imaginii publice.

Strategie: Promovare de evenimente în spaţii publice şi condiţii spectaculare specifice tineretului.

Strategie de promovare de evenimente în spaţii publice pentru persoanele de vârsta a doua ( concerte cu

orchestra de suflători în Parcul Mihai Eminescu, pe pietonalul Unirii şi chiar în cartiere ).

● OBIECTIV IV

Realizarea unui cadru adecvat creaţiei .

Strategie: Discutarea misiunii şi a valorilor FILARMONICII de Stat Botoşani, dezbaterea propunerilor

artistice şi profesionale la toate nivelurile şi cu întreg personalul Filarmonicii.

● OBIECTIV V

Promovarea concertelor.

Construirea unui nou concept pentru secretariatul muzical astfel încât acesta să devină un concept

construit pe management cultural şi publicistică muzicală.

Strategie: Crearea unei strategii de imagine speciale, bazate pe identitatea repertorială, program artistic şi

pe publicul ţintă diferenţiat al acestora , inclusiv prin identitate vizuală. Îmbinarea proiectelor artistice cu

proiectele educaţionale, anticiparea prin acestea a temelor repertoriale şi amplificarea impactului public al

repertoriului.

● OBIECTIV VI

INTEGRAREA ÎN CIRCUITUL INTERNAŢIONAL

Strategie de parteneriate şi schimburi între artiştii instrumentişti, dirijori, orchestre.

Iniţiere de proiecte în parteneriat , cu finanţare comunitară europeană.

9

Invitarea constant periodică a unor personalităţi din ţară şi străinătate, pentru stagii, module de formare

profesională dedicate tinerilor artişti instumentişti şi dirijori.

● OBIECTIV VII

Promovarea FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI

Proiect special pentru promovarea FILARMONICII BOTOŞANI prin tehnologii digitale şi multimedia,

material vizual de promovare a concertelor şi proiectelor educaţionale.

● OBIECTIV IIX

FORMAREA UNOR NOI CATEGORII DE PUBLIC

Realizarea unui studiu privind publicul potenţial, pe categorii de vârstă, educaţie, pregătire profesională.

● OBIECTIV IX

EFICIENTIZAREA MANAGEMENTULUI RESURSE UMANE, materiale, financiare, informaţionale.

Consolidarea finanţării din resurse suplimentare.

Atragerea de sponsori. Contracte de publicitate.

● OBIECTIV X

Dezvoltarea formelor de specializare şi perfecţionare profesională.

Elaborarea unei politici pe termen mediu pentru dezvoltarea profesională. Crearea de parteneriate cu

învăţământul artistic pentru formarea tinerilor artişti instrumentişti.

C. ANALIZA ORGANIZĂRII INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI DE RESTUCTURARE

Problemele de imagine, probleme de repertoriu, problemele artistice ale instituţiei nu sunt problemele

CODULUI MUNCII.Respectând cadrul legislativ actual este necesară şi posibilă deschiderea modelului creativ

şi cultural pe care îl reprezintă FILARMONICA BOTOŞANI. Pentru aceasta este necesară o strategie orientată

spre noile valori din muzica românescă şi universală , spre un nou public activ intelectual şi social.

Muzica de azi este impregnată de spiritul culturii populare urbane contemporane.

Importantă este previziunea schimbărilor majore de generaţii. Cuvintele cheie sunt dialogul, valoarea,

publicul, tineretul. Iar direcţiile de explorare ţin de intenţii, misiune, viziune, strategie.Calendarul etapelor de

reformare asigură concreteţe şi conferă realitatea necesară proiectului.

10

Sunt necesare proiecte care să ţintească publicul cartierelor oraşului, în special pentru vârstele sub 25-30

de ani dar şi pentru publicul de peste 50 de ani.

Trebuiesc strategii eficiente pentru a cuceri publicul care nu vine la concertele simfonice , public ce

poate fi descoperit în cartierele Botoşaniului, în şcoli, în oraşele care au minimă dotare pentru un concert.

Exigenţa valorică trebuie să se întâlnească cu strategiile multiple şi profesionist elaborate astfel încât

orchestra simfonică ,FILARMONICA, să-şi îndeplinească rolul de catalizator al clarificării valorilor într-o

societate ce evoluează rapid.

Fenomenul artistic, în general şi cel muzical în special, trăieşte un proces de globalizare.Există o piaţă a

muncii de creaţie şi o piaţă a receptării acestei munci.

Schimbarea este cea mai dificilă problemă cu care suntem obligaţi a ne confrunta, accelerează ritmul

vieţii , provocând o creştere considerabilă a calităţii sale.

Schimbarea trebuie să reprezinte o prioritate iar procesul implementării sale trebuie discutat şi

conştietizat în parteneriat cu personalul.Numai astfel efectele schimbării pot fi benefice şi nu traumatizante.

D. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI

d.1.analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la

instituţie:

- bugetul de venituri

- bugetul de cheltuieli

d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada/perioadele indicată/indicate

în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:

Nr.

crt

Programul Tipul

proiectului

Denumirea

proiectului

Devizul

estimat

2011

lei

Devizul

estimat

2012

lei

Devizul

estimat

2013

lei

Observaţii,

comentarii,

concluzii

1. Muzica

pentru

toate

varstele

Proiecte

mici

1.Filarmonica- EDU 2.500 2.500 2.700 Subventie venituri

proprii

2.Antenele

Filarmonicii

2.500 2.500 2.700 Subventie venituri

proprii

3.Muzica pentru

toate vârstele


proprii

11

4.Proiectul Studio 2.500 2.500 2.700 Subventie venituri

proprii

2. Concerte

extraordin

are

Proiecte

medii

1.Concertul de

Craciun


proprii

2.Concertul de 8

Martie


proprii

3.Concertul Pascal 7.500 7.500 7.700 Subventie venituri

proprii

4. Seară de opera 7.500 7.500 7.700 Subventie venituri

proprii

5. Turnee prin

reciprocitate

organizatorica

- 7.000 8.600 Subventie venituri

proprii

3. Concert

traditional

Proiecte

mari

1.Proiectul

TRADIŢIONAL

Concertul de vineri

100.000 101.000 103.200 subventie venituri

proprii

2. Festivalul

ZILELE GEORGE

ENESCU


proprii

3. Concertul de

Anul Nou


proprii

4. Total :

d.3. -analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei:

- 2011 : 2,87%

- 2012 : 2,97%

- 2013 : 3,03%

-analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete/tarife

practicate: preţ întreg/preţ redus /bilet profesional / bilet onorific /, abonamente, cu menţionarea celorlalte

facilităţi practicate:

- 2011 : 60.000 lei

- 2012 : 65.000 lei

12

- 2013 : 70.000 lei

-analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei:

- 2011 : 10.000 lei

- 2012 : 10.000 lei

- 2013 : 10.000 lei

-analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi

publice locale:

- 2011 : 0

- 2012 : 0

- 2013 : 0

d.4.-analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor:

- 2011 : 2,87%

- 2012 : 2,97%

- 2013 : 3,03%

d.5.-analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:

- 2011 : 90,68%

- 2012 : 90,79%

- 2013 : 90,86%

d.6.-analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total:

- 2011 : 0,57%

- 2012 : 0,55%

- 2013 : 0,53%

d.7.-analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie:

- 2011 : 70,32%

- 2012 : 70,42%

- 2013 : 70,55%

13

-ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă

(drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile):

- 2011 : 12,21%

- 2012 : 12,21%

- 2013 : 12,20%

d.8.-cheltuieli pe beneficiar, din care:

- din subvenţie:

- 2011 : 2,87%

- 2012 : 2,97%

- 2013 : 3,03%

- din venituri proprii:

- 2011 : 97,13%

- 2012 : 97,03%

- 2013 : 96,97%

E. STRATEGIA, PROGRAMELE ŞI PLANUL DE ACŢIUNEPENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII

SPECIFICE A INSTITUŢIEI

■ PROIECT FILARMONICA – EDU

Filarmonica de Stat Botoşani nu trebuie să propună o “ industrializare ” a artei, mediocrizând gustul

spectatorilor printr- o invazie de subvalori. Filarmonica trebuie să militeze împotriva standardizării producţiei

artistice.

Educaţia deschisă, interactivă, neconvenţională, este o valoare centrată a misiunii FILARMONICII ca

instituţie profesională de concerte .Accesul şi participarea la concerte a tinerilor ( spectatori şi artişti

instrumentişti, dirijori ) trebuie asigurat prin strategii specifice.

Programul care structurează această componentă a activităţii FILARMONICII se numeşte

FILARMONICA – EDU şi este organizat pe două nivele :

- nivelul adresat publicului( două componente EDU –CLASIC şi EDU- CONTEMPORAN)

- nivelul adresat tinerilor artişti ( instrumentişti, compozitori, dirijori, etc.) pentru dezvoltarea

profesională şi rezidenţă artistică.

Misiunea sintetică a programului FILARMONICA-EDU este formarea publicului de mâine şi atragerea

instrumentiştilor , compozitorilor şi a dirijorilor tineri către instituţia noastră.

14

Dubla filosofie a programului FILARMONICA- EDU ,FILARMONICA –IN şi FILARMONICA –

OUT. Toate proiectele educaţionale ale Filarmonicii vor implica atât prezenţa publicului de concerte ,cât şi

ieşirea FILARMONICII în spaţiul social.

■ PROIECT ANTENELE FILARMONICII

Acest proiect presupune realizarea unor legături stabile ale FILARMONICII pentru activităţi în afara

INSTITUŢIEI, structurate pe două nivele.

● Legături cu şcoli, organizaţii dedicate unor categorii diferite de persoane care reprezintă public potenţial

pentru FILARMONICĂ , obiectivul educaţional şi de promovare a concertelor primează iar zona prioritară este

legătura cu localităţi din jurul Botoşanilor, în care există dotări pentru buna desfăşurare a concertelor ( Suceava,

Paşcani, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei ). Obiectivul principal este de a creşte veniturile şi de

promovare a FILARMONICII BOTOŞANI.

■ PROIECTUL MUZICA PENTRU TOATE VÂRSTELE

● Organizarea de spectacole – live în parcul Mihai Eminescu şi pe Pietonalul Unirii atât cu Orchestra

mare a Filarmonicii cât şi cu Orchestra de suflători.

● În cadrul aceluiaşi program vom realize spectacole şi pentru persoanele cu nevoi speciale.

■ PROIECTUL “ STUDIO “ – proiect pilot pentru studiu şi creaţie experimentală.

Proiect axat pe promovarea tinerilor artişti ( instrumentişti, compozitori, dirijori ).

PROIECTUL “ STUDIO “ va găzdui şi stagii de MASTER –CLASS pentru tineri instrumentişti şi

dirijori ( programe în cadrul studiilor de masterat, în colaborare cu instituţiile de învăţământ artistic).

Experimentul muzical este o componentă esenţială a proiectului.

În cadrul proiectului STUDIO vom reorganiza orchestra de cameră de coarde, vom înfiinţa un cvartet de

coarde şi un cvintet de suflători.

FILOSOFIA PROIECTULUI STUDIO

● Dezvoltarea şi promovarea noilor artişti prin construcţia unei punţi între comunitate şi professionalism

artistic.

15

● Dezvoltare şi cultivarea publicului de mâine, anticipând evoluţiile societăţii prin tematică şi stilistica

muzicală.

● Angajarea unei relaţii directe cu publicul , răspunzând nevoilor sale pragmatice educaţionale.

● Asigurarea unui support suplimentar prin iniţiative directe pentru dezvoltarea tinerilor artişti.

● Dezvoltarea unui tip de spectacol cu o singură reprezentaţie, dedicate unei teme, realizat sincretic şi

presupunând dezbateri ( după modelul concertelor lecţie ). Pentru acest tip de spectacole se va urmări

relaţionarea cu liceul de artă “ ŞTEFAN LUCHIAN”.

■ FESTIVALUL “ ZILELE GEORGE ENESCU ”

Aflat la a XXXV ediţie acestă sărbătoare a muzicii nu are strălucirea şi amploarea binemeritată. Această

acţiune trebuie să se transforme într-un FESTIVAL Internaţional pentru a provoca interesul faţă de Botoşani.

Festivalul poate fi organizat pe secţiuni :

● Recitaluri şi concerte camerale

● Concertele de la miezul nopţii

● Spectacole de operă şi de balet

● Enescu şi contemporanii săi

● Muzica secolului XXI

● World Music

În cadrul Festivalului pot fi organizate evenimente deosebite de nivel naţional, expoziţii, lansări de carte,

mese rotunde , etc.

Festivalul poate deveni de prestigiu dându-I şi personalitate internaţională invitând nume emblematice

din ţară şi străinătate.

■ PROIECTUL “ TRADIŢIONAL ” ( concertul de vineri ) – seară magică a ceremonialului musical – va fi

definit printr-o stilistică a artei musicale şi a privilegierii performanţelor artistice pe o creaţie muzicală deschisă

de la muzica clasică la muzică contemporană.

Un proiect în şi pentru spiritual clasic care să militeze pentru spiritual clasic authentic şi nealterat.

Spiritul clasic este resursa vie extraordinară prin care muzica poate renaşte pe ample dimensiuni

umaniste .

16

■ Proiect de repertoriu ( anexa V )

În cadrul acestui proiect vom colabora cu cei mai reprezentativi dirijori şi solişti din ţară şi străinătate.

■ Participarea ORCHESTREI FILARMONICII la Festivaluri şi turnee internaţionale.

Turnee prin reciprocitate organizatorică , cu orchestre similare din spaţiul european, schimb de concerte

şi de artişti din întreaga lume.

■ Evenimente anuale de referinţă :

● Concert de Crăciun

● Concert de Aul Nou

● Concert de 8 Martie

● Concert Pascal

● Seară de OPERĂ

O componentă importantă a proiectelor enumerate este aceea care ţine de selecţia “ publicului ” ( cum

este convins publicul să vină la concerte ) . Este vorba de reducerea şi atragerea publicului

Publicitatea este factorul de legătură între acţiune şi contextual său social.

O alta este cea care ţine de planul de comunicare internă şi externă de care are nevoie o instituţie ca

FILARMONICA. Aducerea în discuţie a unor potenţiali sponsori , pe lângă cei existenţi. Atragerea lor în

sprijinirea actului artistic ar putea constitui o garanţie a seriozităţii şi eficienţei programului managerial.

Concertele trebuie să aibă soluţii împotriva “ excluderii ” unor categorii de spactatori. ( ca potenţiali

consumatori de muzică clasică sau contemporană ). Trebuie să propună spectacole de elită care să nu excludă

spiritual popular.

Concertele ar trebui să ţintescă segmente de public foarte clar definite ( în funcţie de vârstă, de

preucupări şi interese sociale ).

Tematica concertelor trebuie să fie vastă cu o arie cât mai întinsă de cuprindere şi de abordare..

Scopul acestor proiecte este de a aduce un număr de persoane, alese din cale mai variate pături sociale,

condiţii economice şi vârste, printr-o formă variată de contact cu artistul şi în urma acestui lucru, de a ajunge la

rezultatul financiar cel mai bun care este compatibil cu realizările scopului respectiv.

Publicul trebuie abordat ca partener. Filarmonica investeşte bani, timp şi angajament artistic.. Publicul

investeşte la rândul său, bani şi timp pentru a susţine Filarmonica.

17

Crearea unei strategii de imagine speciale bazate pe identitatea repertorială program artistic şi pe

publicul ţintă diferenţiat al acestora, inclusiv prin identitate vizuală.

Îmbinarea proiectelor artistice cu proiectele educaţionale, anticiparea prin acestea a temelor repertoriale

şi amplificarea impactului public al repertoriului.

PROGRAMAREA CONCERTELOR PENTRU LUNILE

IANUARIE-FEBRUARIE 2011

13 IANUARIE 2011 CONCERT SIMFONIC

(joi)ora 18.30 Dirijor : CRISTIAN SANDU

Suceava, Sala Casei Culturii Solist : SORIN LUPU, tenor

14 ianuarie 2011 Participă : Balerini de la Opera Română din Cluj – Napoca

Ora 18.30 Prezentarea : actor / actriţă T.M.E Botoşani

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

În program pagini orchestrale celebre, canzonette, arii şi duete celebre.


ora 18.30 Dirijor : MIHAIL SECIKIN

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solistă : SIMONA STRUNGARU, pian

În program : S. Prokofiev – Concertul pentru pian şi orchestră nr.3, în do major

C. Franck - Simfonia în re minor


ora 18.30 Dirijor : RAMIRO ARISTA , Argentina

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : nenominalizat,tenor Argentina

În program pagini orchestrale şi vocal orchestrale din muzica latino americană.

3 februarie 2011 CONCERT SIMFONIC

(joi)ora 18.30 Dirijor : MIHAIL SECIKIN

18

Suceava, Sala Casei Culturii Solist : GABRIEL CROITORU, vioară

4 februarie 2011

Ora 18.30

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

În program : Ed. Lado – Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră.

Al. Borodin – Simfonia a II-a, în si monor – “ A bogatârilor “


ora 18.30 Dirijor : MIHAIL SECIKIN

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : RĂZVAN DRAGNEA, pian

În program : S. Rahmaninov – Concertul pentru pian şi orchestră nr. 1, în do major

J. Brahms – Simfonia a IV-a, în mi minor


ora 18.30 Dirijor : ALEXANDRU GANEA

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : DANIEL PODLOVSCHI ,vioară

În program : George Enescu – Suita pentru orchestră nr. 1, în do major

A. Haciaturian – Concertul pentru orchestră şi vioară în re minor .


ora 18.30 Dirijor : MINSEOK KANG ,Coreea de Sud

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : nenominalizat, Coreea de Sud

Program nedefinitivat.

Personalităţi şi nume de dirijori , solişti, solişti instrumentisti cărora le va fi adresată invitaţia realizării

repertoriului Filarmonicii în perioada 2011 – 2013 ( anexa V):

ILARION IONESCU Galaţi, GHEORGHE VICTOR DUMĂNESCU , VINICIU MOROIANU,MARIN

CAZACU, ADRIAN PETRESCU, ILINCA DUMITRESCU, VASILE MACOVEI, MIHAIL AGAFIŢA,

ANDREI TĂNĂSESCU, GIUSSEPPE CARANNANTE, RITA DELLA RAGIONE, SABIN PĂUTZA,

ROMEO RÂMBU.

1

ANEXA 2

Tabelul valori de referinţă ale costurilor aferente investiţiei

Categorii de investitii in proiecte Limite valorice ale investitiei in

proiecte din perioada precedenta

De la …….. la ……………….

Mii lei

Limite valorice ale investitiei in

proiecte propuse in perioada de

management

De la ………… la ……………

Mii lei

(1) (2) (3)

Proiecte Mici:

1. Filarmonica EDU

2. Antenele Filarmonicii

3. Muzica pentru toate varstele

4. Proiectul studio

-

-

-

-

De la 2,50 la 2,70

De la 2,50 la 2,70

De la 2,50 la 2,70

De la 2,50 la 2,70

Proiecte Medii:

1. Concert de Craciun

2. Concert de 8 Martie

3. Concert Pascal

4. Seara de Opera

5. Turnee prin reciprocitate organizatorica

De la 7,40 la 8,00

De la 7,40 la 8,00

-

-

-

De la 7,50 la 7,70

De la 7,50 la 7,70

De la 7,50 la 7,70

De la 7,50 la 7,70

De la 7,00 la 8,60

Proiecte Mari:

1. Concertul Traditional ( Concertul de vineri )

2. Festivalul “Zilele George Enescu”

3. Concertul de Anul Nou

De la 100,00 la 105,50

De la 50,00 la 54,50

De la 10,00 la 13,50

De la 100,00 la 103,50

De la 50,00 la 55,50

De la 11,00 la 12,50

2

ANEXA 3

Tabelul investitiilor in programe

Nr.

ctr.

Programe / surse

de finantare

Categorii

de

investitii

in proiecte

Nr. de

proiecte

in anul

2011

Investitie

in proiecte

in primul

an

2011

Mii lei

Nr. de

proiecte

in anul

2012

Investitie

in proiecte

in anul

2012

Mii lei

Nr. de

proiecte

in anul

2013

Investitie

in proiecte

in anul

2013

Mii lei

Total investitii in program

Mii lei

2011 2012 2013

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

1 Muzica pt. toate

varstele /

subventie si

venituri proprii

Mici

10,00

Mii lei

4 10,00 4 10,00 4 10,80 10,00 10,00 10,80

Concerte

extraordinare /

subventii si

venituri proprii

Medii

30,00

Mii lei

5 30,00 5 37,00 5 42,60 30,00 37,00 42,60

Concert

traditional /

subventii si venit

propriu

Mari

163,00

Mii lei

3 163,00 3 164,00 3 169,80 163,00 164,00 169,80

2 TOTAL din care: - Total nr.

Proiecte

in anul

2011:

12

Total

investitie

in proiecte

in anul

2011:

203,00

Total nr.

Proiecte

in anul

2012:

12

Total

investitie

in proiecte

in anul

2012:

211,00

Total nr.

Proiecte

in anul

2013:

12

Total

investitie

in proiecte

in anul

2013:

223,20

- - -

3 Surse atrase - - 10,00 - 10,00 - 10,00 - - -

4 Bugetul autoritatii - - 2.365,00 - 2.454,00 - 2.557,00 - - -

3

ANEXA 4

Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe

categorii de bilete/tarife practicate

Perioada Nr. de proiecte

proprii

Nr. de

beneficiari

Nr. de bilete Venituri

propuse

(mii lei )

(1) (2) (3) (4) (5)

Anul de

referinta 2010

7 10.000 6.500 65,00

2011 7 11.000 7.500 70,00

2012 7 11.500 8.000 75,00

2013 7 12.000 8.500 80,00

TOTAL 28 44.500 30.500 290,00

4

ANEXA V

REPERTORIUL FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI PENTRU PERIOADA

2011-2013

ALBINONI Tomaso

- Adagio pentru orchestră de coarde

- Concert pentru trompetă şi orchestră

ANDERSON Leonard

- „Blue Tangou” pentru orchestră

ARUTJUNIAN Alexandr Grigorievici

- Concertul pentru trompetă şi orchestră

AXIOTIS George

- Trilogia dragostei pentru orchestră

BACH Carl Philip Emanuel

- Concert pentru flaut şi orchestră

Bach Johann Christian

- Simfonie

BACH Johann Sebastian

- Concerte brandenburgice

- Concerte pentru pian ( şi pentru două, trei, patru piane ) şi orchestră

- Concerte pentru vioară ( şi pentru mai multe viori ) şi orchestră

- Suitele pentru orchestră

- Pasiunile după Matei

- Cantata nr. 51 pentru soprană şi orchestră

- alte lucrări de sine stătătoare sau acompaniamente

BARTOK Bela

- Concertul pentru orchestră

- Suita de dansuri româneşti pentru orchestră

- Trei dansuri româneşti pentru orchestră

BARBER Samuel

5

- Serenada pentru orchestră de coarde

- Adagio pentru orchestră de coarde

- Concertul pentru vioară şi orchestră

BEETHOVEN Ludwig van

- Simfonii I → IX

- Uverturi ( Coriolan, Prometeu, Leonora, Victoria lui Wellington, Egmond, etc. )

- 12 contradansuri pentru orchestră ( op. posth.)

- Missa Solemnis

- Concertele pentru pian ( nr. 1 → 5 ) şi orchestră

- Fantezia pentru pian, cor şi orchestră

- Triplu concert pentru vioară, violoncel şi pian şi orchestră


- Uvertura operei „Fidelio”

- Aria de concert „Ah ! Perfido”

BERLIOZ Hector

- Simfonia fantastică

- Uverturi ( Carnavalul roman, Benvenuto Cellini, etc. )

- „Harold în Italia” – poem simfonic cu violă solistă

BIZET Georges

- Simfonia I

- Suite pentru orchestră ( din opera „Carmen”, „Arleziana” )

- „Carmen” - suită pentru orchestră ( Bizet-Scedrin)

- arii din opere

BERNSTEIN Leonard

- extrase din lucrările sale ( balete, muzical-uri, muzică de scenă )

- Suită orchestrală din comedia muzicală „Poveste din Cartierul de Vest”

BOCCHERINI Luigi

- Simfonia aVI-a

- Concert pentru violoncel şi orchestră


BOIELDIEU François-Adrien

6

- Uvertura operei „Califul din Bagdad”

- Concertul pentru harpă şi orchestră

BOTESSINI Giovanni

- Concerte şi lucrări concertante pentru contrabas şi orchestră( „Elegie”, Fantezie pe

teme din opera „Prea frumoasa morăriţă” de Paisiello, „Passioni amorosi” pentru doi

contrabaşi şi orchestră )

- Duo concertant pentru vioară şi contrabas

BORODIN Alexandr

- „În stepele Asiei Centrale” – poem simfonic

- Dansurile polovţiene ( din opera „ Cneazul Igor” )

BRAHMS Johannes

- Simfonii I → IV

- Uverturi ( „Tragica” , „Academica” )

- Variaţiuni pe o temă de Haydn

- Concerte pentru pian ( nr. 1 şi 2 ) şi orchestră


- Dublu concert pentru vioară şi violoncel şi orchestră

BRITTEN Benjamin

- Simfonia da Requiem

- Variaţiuni şi Fugă pe o temă de Purcell pentru orchestră

- Baladă scoţiană pentru două piane şi orchestră

- „Iluminaţiile” ( pe versuri de A. Rimbaud ) pentru soprană şi orchestră

BRUCH Max

- Concertele pentru vioară şi orchestră

- Fantezie scoţiană pentru vioară şi orchestră

- „Kol Nidrei” pentru violoncel şi orchestră

BRUCKNER Anton

- Simfoniile a IV-a „Romantica” şi a VII-a

CASTILLO Manuel

- Concertul pentru două piane

CEAIKOVSKI Piotr Ilici

7

- Simfoniile I-a „Vis de iarnă”, a II-a „Mica rusoaică”, a IV-a, a V-a, a VI-a „Patetica”,

„Manfred”.

- Capriciu italian pentru orchestră

- Uverturile „Anul 1812”, „Francesca da Rimini”, uvertura-fantezie „Romeo şi Julieta”

- Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră


- Variaţiunile pe o temă rococo pentru violoncel şi orchestră

- numere din muzica de balet

- arii din opere

CHAMINADE Cecile

- Concertino pentru flaut şi orchestră

CHAUSSON Ernest

- Poema pentru vioară şi orchestră

CHERUBINI Luigi

- Simfonia în Re major

CHOPIN Frederick

- Concertele pentru pian ( nr. 1 şi 2 ) şi orchestră

- Andante spianato şi Marea poloneză pentru pian şi orchestră

- Rondo a la Krakowiak pentru pian şi orchestră

CIMAROSA Domenico

- Uvertura operei „Traci Amanti”

COPLAND Aaron

- „Rodeo” pentru orchestră

CORELLI Arcangelo

- Concerto grosso nr. 8

- Sarabandă, Gigue şi Badinerie pentru orchestră de coarde

- Variaţiunile „La Follia” pentru vioară şi orchestră

DARIAS Javier

- „Vidres” pentru orchestră

DEBUSSY Claude

8

- „Marea” pentru orchestră

- „Preludiu la după-amiaza unui faun” pentru orchestră

- Dans sacru şi Dans profan pentru harpă şi orchestră

DONIZETTI Gaetano

- uverturi şi arii din opere

DOPPLER Karl

- Fantezie pastorală ungară pentru flaut şi orchestră

DUKAS Paul

- „Ucenicul vrăjitor” pentru orchestră

DVORAK Antonin

- Simfoniile a VI-a, a VII-a, a VIII-a şi a IX-a „Din Lumea Nouă”

- „Legende” pentru orchestră

- Suita cehă pentru orchestră

- Serenadă pentru orchestră de


- Concertul pentru violoncel şi orchestră

ELGAR Edward

- Variaţiunile „Enigma” pentru orchestră

- „Pompă şi Circumstanţă” – marşuri pentru orchestră

- Concert pentru vioară şi orchestră


FALLA Manuel de

- Suită din opera „Amorul vrăjitor” pentru orchestră

- „Dansul poştaşului” din baletul „Tricornul”

- 1. „Nopţi în grădinile Spaniei” pentru pian şi orchestră

FLOTOW Friedrich von

- arii din operete

FORTE James

- Suită pentru orchestră de coarde

FRANCK Cezar

- Simfonia în re minor

- Variaţiuni simfonice pentru pian şi orchestră

9

GERSHWIN George

- Rapsodia albastră pentru pian şi orchestră

- Concertul în fa pentru pian şi orchestră

- Variaţiunile „I got Rhithm” pentru pian şi orchestră

- Fantezie pentru vioară şi orchestră pe teme din opera „Porgy şi Bess” ( aranjament de

Alexander Courage )

- Suită din opera „Porgy şi Bess” pentru orchestră

- „Un american la Paris”- poem simfonic

GLAZUNOV Alexandr Konstantinovici


GLINKA Mihail Ivanovic

- Uvertura operei „Ruslan şi Ludmila”

GOLDSCHNEIDER Gary

- „Concertul unei lumi” pentru pian şi orchestră

GOMEZ Antonio Carlos

- Uvertura operei „Il Condor”

GLUCK Cristoph Willibald

- Uvertura operei „Ifigenia în Aulida” ( Gluck-Wagner )

GRANADOS Enrique

- Uvertura operei „Goyescas”

GRIEG Edvard

- „Peer Gynt” - ambele suite pentru orchestră

- Concertul pentru pian şi orchestră

GULDA Friedrich


HACIATURIAN Aram

- Simfonia a II-a „cu clopote”

- „Mascarada” - suită

- numere din muzica de balet

- Concertul pentru vioară şi orchestră ( şi în versiunea pentru flaut şi orchestră )

HOFMANN Heinrich

- Serenadă pentru orchestră de coarde

10

HAENDEL Georg Friedrich

- Suitele pentru orchestră „Muzica apelor” şi „Muzica pentru focurile de artificii regale”

- Concerto grosso nr. 6

- Concertul pentru două violoncele şi orchestră

HAYDN Joseph

- Simfonii

- Oratoriul „Creaţiunea”

- „Theresianmesse” pentru solişti, cor şi orchestră

- Concerte pentru pian şi orchestră ( în Re major şi în Sol major )

- Concert pentru vioară şi orchestră în Sol major

- Concertul pentru violoncel şi orchestră în Re major

HOLST Gustav

- „Planetele” - suită pentru orchestră

- Piesă pentru orchestră de cameră

HONEGGER Arthur

- Simfonia a II-a pentru orchestră de coarde şi trompete

HUMMEL Johann Nepomuk

- Andante şi Temă cu variaţiuni pentru oboi şi orchestră

HUSA Karel

- Piesă pentru orchestră de cameră

JANACEK Leos

- Suita pentru orchestră de coarde

JONG Hans de

- Piesă pentru saxofon şi orchestră

IBERT Jacques

- „Paris 32” - suită simfonică

KABALEVSKI Dimitri Borisovici

- Concertul nr. 2 pentru violoncel şi orchestră

KEMPER Karl

- Missa pastorală op. 24 pentru cor şi orchestră

KODALY Zoltan

- Dansurile din Galanta pentru orchestră

11

KREISLER Fritz

- „Liebesfreud” pentru orchestră ( orchestraţie – Corneliu Dumbrăveanu )

KROMMER-KRAMMER Franz

- Concert pentru clarinet şi orchestră

KUSSEWITZKI Serghei Alexandrovici

- Concert pentru contrabas şi orchestră

LALO Edouard

- Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră

LEONCAVALLO Roggero

- arii din opere

LISZT Franz

- poeme simfonice ( „Preludiile”, „Prometeu”, „Tasso, Lamento e Triomfo”, Orpheus” )

- Concertele pentru pian şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )

MAHLER Gustav

- Simfoniile I-a „Titanul”, a IV-a

MANZINO Giuseppe

- Tripticul savonard pentru orchestră

MASCAGNI Pietro

- arii din opere

MASSENET Jules

- arii din opere

- „Meditaţie” din opera „Thais”

MAKOWETZKY Jan

- Concert pentru clarinet, corn şi orchestră

MENDELSSOHN-BARTHOLDY Felix

- Simfonii I → IV şi a X-a

- Uverturile „Hebridele”, „Mare calmă, călătorie fericită”

- Suita „Visul unei nopţi de vară”

- Concertele pentru pian şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )


MIHAILIDIS Solon

– „Răsărit deasupra Parthenonului” şi „Iarmaroc la Cacava” pentru orchestră

12

MIEG Peter


MOZART Wolfgang Amadeus

- Simfonii

- Divertismente pentru orchestră

- Serenadă nocturnă pentru două orchestre mici

- Simfonia concertantă pentru oboi, clarinet, corn, fagot şi orchestră

- Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră

- Concertele pentru pian şi orchestră

- Concertul pentru două piane şi orchestră

- Rondo de concert pentru pian şi orchestră

- Concertele pentru vioară şi orchestră

- Concertele pentru instrumente de suflat ( clarinet, flaut, flaut şi harpă, fagot ) şi orchestră

- Andante pentru flaut şi orchestră

- Rondo pentru corn şi orchestră

- uverturi şi arii din opere

- Recitativ şi Arie pentru soprană şi orchestră

- „Exultate, Jubilate” pentru soprană şi orchestră

- „Regina caeli” pentru soprană, cor şi orchestră

MUSORGSKI Modest

- „Tablouri dintr-o expoziţie” ( orchestrate de Maurice Ravel )

NARDINI Pietro


NIELSEN Carl


OFFENBACH Jacques

- Uvertura operetei „Orpheu în Infern”

ORFF Carl

- „Carmina Burana” cantată scenică

PACHELBEL Johann

- Canon şi Gigă pentru orchestră

PAGANINI Niccolo

13

- Concerte pentru vioară şi orchestră

PASTOR Ramon

- Concert-fantezie pentru pian şi orchestră

PIAZZOLLA Astor

- diferite piese pentru orchestră sau pentru solişti şi orchestră

POULENC Francis

- Concert pentru două piane şi orchestră

PROKOFIEV Serghei

- Simfonia I-a „Clasica”

- Suită pentru orchestră din baletul „Romeo şi Julieta”

- Petrică şi lupul” - basm simfonic


- Concerte pentru vioară şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )

PUCCINI

- arii din diferite opere

PURCELL Henry

- Uvertură pentru trompetă şi orchestră ( extras din opera „Regina indiană” )

QUANTZ Johann Joachim

- Concerte pentru flaut şi orchestră

RAHMANINOV Serghei

- Simfonia a II-a

- Concerte pentru pian şi orchestră ( nr. 2 şi 3 )

- Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră

- Dansuri simfonice pentru pian şi orchestră

RAMEAU Jean-Philippe

- „Găina” – aranjament pentru orchestră de cameră

RAVEL Maurice

- Rapsodia spaniolă pentru orchestră

- Pavana pentru o infantă defunctă ( versiune orchestrală şi versiune pentru harpă şi orchestră

)

- Bolero pentru orchestră

- Valsul pentru orchestră

14

- „Mama mea gâsca” – suită pentru orchestră

- „Alborada del Gracioso” pentru orchestră

- Concertele pentru pian şi orchestră ( în Sol şi „pentru mâna stângă” )

- „Tzigane” – rapsodie de concert pentru vioară şi orchestră

- Introducere şi Allegro pentru harpă şi orchestră

REGER Max

- Variaţiuni şi Fugă pe o temă de Mozart pentru orchestră

REICHE Eugen

- Concertul nr. 2 pentru trombon şi orchestră ( în aranjament de Studiu de concert pentru

trombon şi orchestră de F. Seyffart )

REINECKE Carl Heinrich Carsten


RESPEGHI Ottorino

- Poeme simfonice ( „Fântânile Romei”, „Pinii din Roma”, „Serbările romane” )

- „Păsările” - suită pentru orchestră

- Arii şi dansuri antice pentru lăută

REVUELTAS Silvestre

- „Sensemaya” pentru orchestră

RIMSKI-KORSAKOV Nikolai

- „Sheherazada” pentru orchestră

Capriciu spaniol pentru orchestră

RODGERS

- Suită din muzica filmului „Sunetul muzicii”

RODRIGO Joaquin

- Concertul de Aranjuez pentru chitară şi orchestră

- Fantezie pentru un gentilom – suită pentru chitară şi orchestră

- Concertul andaluz pentru 4 chitare şi orchestră

ROSENHAUS Steven

- Piesă pentru orchestră de coarde

ROSSI Francesco

- arie din opera „Mitrana”

ROSSINI Gioachino

15

- uverturi şi arii din diferite opere

- Variaţiuni pentru clarinet şi orchestră

ROTA Nino

- Concert pentru orchestră de coarde

SAINT-SAENS Camille

- Simfonia a III-a cu orgă

- Suita „Carnavalul animalelor” pentru orchestră

- Concertele pentru pian şi orchestră ( nr. 1 →5 )

- Concertele pentru vioară şi orchestră ( nr. 1 → 3 )

- Introducere şi Rondo capriccioso pentru vioară şi orchestră

- Concertul nr. 2 pentru violoncel şi orchestră

- Arii din opera „Samson şi Dalila”

SALIERI Antonio

- Concert pentru flaut, oboi şi orchestră

SARASATE Pablo de

- lucrări pentru vioară şi orchestră ( „Melodii lăutăreşti”, „Navarra” pentru două viori,

Fantezie pe teme din opera „Carmen” de Bizet )

SANABRIA Juan Jose Falcon

- „Italica” pentru orchestră

SCHOECK Othmar

- Intermezzo pastoral pentru orchestră de coarde

- „Noapte de vară” pentru orchestră

SCHUBERT Franz

- Simfoniile a III-a, a VI-a „Mica simfonie”, a VIII-a „Neterminata”, a IX-a „Marea

simfonie”

- Uverturi italiene pentru orchestră

- Uvertura operei „Fierabras”

SCHUMANN Robert

- Simfonii I – IV

- Concertul pentru pian şi orchestră



16

SIBELIUS Jan

- Simfoniile I-a şi a II-a

- „Finlandia” pentru orchestră

- Suita câmpenească pentru orchestră


SIVELOV Niklas

- „Concerto classico” pentru pian şi orchestră

SEIXAS Jose Antonio Carlos de

- „Abertura” pentru orchestră de coarde

SKALKOTTAS Nicos

- 36 de dansuri greceşti pentru orchestră

SKRIABIN Alexandr Nikolaevici

- Concert pentru pian şi orchestră

SMETANA Bedrich

- poemul simfonic „Vltava”

- uvertura operei „Mireasa vândută”

SPOHR Ludwig

- Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră

STAMITZ Carl Phillip

- Concert pentru violă şi orchestră

STEINBERG Maximilian Oseievici

- versiunea orchestrală a Ciacconei de J. S. Bach

STILL William Grant

- Simfonia afro-americană

STRAUSS Johann-fiul

- valsuri, polci, uverturi, etc.

STRAUSS Richard

- poeme simfonice ( „Till Eulenspiegel”, „Moarte şi transfiguraţie”, „Aşa grăit-a

Zarathustra”, „Don Juan” )

- Serenadă pentru 13 instrumente de suflat

- Suita orchestrală „Burghezul gentilom”

- Suită orchestrală din opera „Cavalerul Rozelor”

17

- Suită orchestrală sin opera „Salomeea”

- „Burlesca” pentru pian şi orchestră

- Concert pentru oboi şi orchestră

- Concert pentru corn şi orchestră

- „Ultimele 4 cântece” pentru soprană şi orchestră

STOKOWSKI Leopold

- versiunea orchestrală a Toccatei şi Fugii în Fa major de J. S. Bach

STRAVINSKI Igor

- suite de balet ( „Pasărea de foc”, „Sărbătoarea primăverii”, „Apollon Musagete” )

- Suita „Pulcinella”

- Suita a II-a pentru orchestră mică

- Concertul pentru orchestră de coarde


ŞOSTAKOVICI Dmitri

- Simfoniile a V-a, a VI-a şi a IX-a

- Uvertura festivă pentru orchestră

- Suita nr.1 pentru orchestră de jazz

- Concertul nr.1 pentru pian, trompetă şi orchestră

- Concertul nr.2 pentru pian şi orchestră

- Concertul nr.1 pentru vioară şi orchestră

TELEMANN Georg Philipp

- concertul pentru violă şi orchestră în Sol major

TURINA Joaquin

- Simfonia Sevillei ( „Sinfonia Sevillana” )

- Rugăciunea toreadorului - pentru orchestră

VERDI Giuseppe

- uverturi şi arii din diferite opere

VIEUXTEMPS Henri Francois Joseph

- concerte pentru vioară şi orchestră

VILLA-LOBOS Heitor

18

- Bachianas brasileiras

- Fantezie concertantă pentru chitară şi orchestră

- Concert pentru chitară şi orchestră

VIVALDI Antonio

- „Gloria” în re pentru solişti, cor şi orchestră

- „Cele patru anotimpuri” şi alte concerte pentru vioară ( sau două viori ) şi orchestră

- concerte pentru flaut şi orchestră



- Dublu concert pentru vioară, violoncel şi orchestră

WAGNER Richard

- uverturi şi preludii ale diferitelor drame muzicale

- Idila lui Siegfried

WEBER Carl-Maria von

- uverturile operelor „Freishutz”, „Eurianthe” şi „Oberon”

- „Invitaţie la vals” pentru orchestră

- Concerte pentru clarinet şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )

- Concertino pentru clarinet şi orchestră

- Fantezie ungară pentru fagot şi orchestră

- Piesă de concert ( Konzertstuck ) pentru pian şi orchestră

WIENIAWSKI Henryk

- Concertele pentru vioară şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )

Lucrări aparţinând unor compozitori din America de Sud ( Carlos CHAVEZ, Agustin

LARA, Manuel PONCE, Maria GREVER )

REPERTORIU ROMÂNESC :

ALESSANDRESCU Alfred

- „Amurg de toamnă” pentru orchestră de coarde

BENTOIU Pascal

- Concert pentru pian

BUCIU Dan

19

- „Sărbători de iarnă” - suită pentru orchestră

COMIŞEL Emil

- Dans din opereta „Culegătorii de stele”

CONSTANTINESCU Paul



- Concert pentru harpă şi orchestră

- Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră

COSTINESCU Gheorghe

- Trei cântece timpurii pentru soprană şi orchestră

CUDALBU Grigore

- Două mişcări simfonice

DĂNCEANU Liviu

- „Pietas” pentru orchestră

DIDU Marian


DONCEANU Felicia

- „Rugăciune” - pentru cor şi orchestră

DRĂGOI Sabin

- Divertisment rustic pentru orchestră

DUMITRIU Leonard

- Trei piese pentru orchestră de coarde

ENESCU George

- Rapsodia română I-a şi a II-a

- Suita I-a pentru orchestră

- Intermezzi pentru orchestră

- Simfonia I-a

- Simfonia pentru 12 instrumente soliste

GANEA Laurenţiu

- „La via verso le stelle” pentru chitară şi orchestră

GEORGESCU Remus


20

GHEORGHIU Valentin


HEREA Marius

- Simfonia Renaşterii

- Uvertura „Eroica”

IACOB Gabriel


JORA Mihail

- „La piaţă” - suită de balet

MARIAN Vasile

- „Agonia taurului” pentru orchestră


MARIN Lodrin

- „Codex Caioni” pentru orchestră de coarde

MUNTEANU Viorel

- Concerto grosso pentru orchestră de coarde

- „Triptic psaltic” pentru soprană şi orchestră de coarde

- „Glasurile Putnei” pentru orchestră de coarde şi cor bărbătesc

NEGREA Marţian

- „Izbuc” din suita orchestrală „Prin Munţii Apuseni”

ODĂGESCU-ŢUŢUIANU Irina

- „Momente - pentru orchestră

OLAH Tiberiu

- Suită orchestrală din muzica filmului ”Mihai Viteazu”

PORUMBESCU Ciprian

- Balada pentru vioară şi orchestră

SZILAGYI Ana

- „Pescăruşul Ionathan” - suită de balet

TIMARU Valentin

- Variaţiuni pe tema unui cântec popular - pentru orchestră

VOICULESCU Dan

- „Codex Caioni” pentru orchestră

ROMANIA JUDETUL BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI … · Cadrul social în care se desfăşoară viaţa...

Documents

Transcript of ROMANIA JUDETUL BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI … · Cadrul social în care se desfăşoară viaţa...