Romnia i Holocaustul n iunie-august 1940, printr-un pachet de legi similareLegilor de la Nrnberg, autoritile romne i-au exclus din serviciul public pe funcionarii evrei. Etnicilor evrei li s-a interzis excercitarea oricror funcii publice, fiind nlturaii nu numai din aparatul funcionresc, din armat i din magistratur, ci i din societile comerciale, din echipele sportive etc. n octombrie 1940 bunurile funciare ale evreilor au fost naionalizate.Chiar i dup nlturarea de la putere a Grzii de Fier, regimul Antonescu, aliat al Germaniei naziste, a continuat politica de opresiune i masacrare a evreilori, mai apoi, aiganilor), mai ales n teritoriile estice. Pogromurile i transporturile erau la ordinea zilei nMoldova,Bucovina, i Basarabia. Numrul morilor este inc n discuie, dar i cea mai mic estimareatinge un numr de 250.000de evrei (i 25.000 igani) . Atrocitile au nceput n luna iunie 1941 prinpogromul de la Iai. n aa-numitele trenuri ale morii (trenuri cu deportai plimbate atta timp prinMoldova, pn cnd pasagerii au murit de sete i de foame) au fost ucii aproximativ 4.400 de evrei. Totui, n zona Europei Centrale i de Est, majoritatea evreilor de naionalitate romn au supravieuit rzboiului . Regimul Antonescu fcuse planuri pentru deportri n mas din Valahia, sudul Transilvaniei, i din sudul i vestul Moldovei dar nu le-a pus niciodat n practic. Istoricii nu s-au pus de acord cu privire la rolul fostului coleg de clas, evreulWilhelm Filderman, n nepunere n aplicare a acestor planuri, sau Antonescu a calculat c Romnia de Vest nu era destul de anti-semit pentru a putea pune n aplicare planurile, sau nu voia s nlture contribuia evreiasc la economia romneasc (Este de notat c dei antisemit, mama vitreg a lui Antonescu era evreic precum i prima sa soie a fost o evreic de naionalitate francez.)