ROLUL TRADITIEI

IN CRESTEREA FEMEILOR

LA ROMINI0 0

CONFERINTA TINUTA LA. CONGRESUL DIN 1911 ALSOCIETATII ORTODOXE NATIONALE A FEMEILOR

ROMINEu

DE

(2-

VALENIf-DE-MUNTE

Tipografia Societitii Neamul Romfinese"1912

--

=Inf=r1=f.'-111r..-1,- 1.--11Ifir.-r......1,1

N. IORGA.

r

ROLUL TRADITIEI

IN CRESTEREA FEMEILOR

LA ROMINI

0 0

CONFERINTA TINUTA LA CONGRESUL DIN 1911 ALSOCIETATIT ORTODOXE NATIONALE A FEMEILOR

ROMINE.

DE

N. IORGA,

VALENII-DE-MUNTE

Tipografia Societätii Neamul Románese1912

1. 109.

Onorat

Aplausele acestea se indreapta catre scopulnational i religios pe care-1 urmareste aceasta,societate, shop pe care intr'o Parte din ac-tivitatea mea, si care n'a fost cea mai rea,am cautat sa,-1 urmaresc i eü. Prin urmare,-dad, aplausele acestea, pentru care va Sintadinc recunoscator, pot fi primite fax6, säiigneasca datorita modestie, ele pot fi pri-mite numai in:céia ce prive0e idealul caruiai se consacra, din ce in ce mai multe silinTIn societatea noastra.

In societatea aceasta, onorat auditoriti, dela o bucata de vreme, se petrece o schim-bare, o vadita schimbare, 0 eine omai bine, acela patrunde mai mult viitorulcare se deschide innaintea noastra. Schim-

:

e

I..

anditorio,

fc

intelege

4

barea aceasta este o reculegere a societatifromanesti, care -era pornita pe un drum gresit.In cele mai multe domenii de activitate,e i hotarirea, in acelasi timp, de a parasiacest drum gresit, care innainte de toate nueste al nostru, de a data pretutindenfdrumurile noastre, drumurile viitorului careSint i drumurile trecutului, si de a indraznisa Mergem pe aceste drumuri.

Si ar parea curios ca un poporcum sintem noi, ca un popor care a väditde atitea ori tinereta sa, si nu totdeauna informele cele mai bune, ar !Area curios decirca un popor tinar, izbucnitor de tinereta iaanume momente, sa alba, curagiul de a se.Intoarce cake traditie.

D-voastra ai aplaudat la;_inceputul acestefconferinte traditia pe care vin sa o apar aidinnaintea d-voastra, cIT sinteti aid, si Inna-intea celor, mai multi, cari vor auzi prind-voastra cuvintele mele de aici. Va voit in-demna totdeaun sa ,pa,rasim ceia ce parefrumps in present pentru a ne intoarce, cuoarecare sacrificli ppate, Care ceia ce .e mai

. . tinar, .

:

,

, ,

5

putin frumos in aparénta, -dar mult mai fo-lositor, in trecutul nostru.

Cad eü n'am respect, si cred ca nimenicare cunoaste viata popoarelor nu poate saaiba respect, pentru acele natiuni care auavut intr'un anume moment tristul curagit dea o desfiinta. Se poate admite ca pentru unanume timp traditia sa fie parasita, dar

datoria unui popor sa se intoarca indataspre ceia ce a parasit, sa cumpaneasea va-loarea lucrurilor pe care le-a lasat in urma

macar de la o bucata de vreme sa tragadin trecut toate invatamintele i toate fc-Thasele pe care el e chemat sa le dea.

E drept ca moda straluceste, traditia nu;moda se .vecle, apuca pe fiecare, 11 silestesa iea cunostinta de dinsa; traditia se tinela o parte, ca toate lucrurile foarte vechi,foarte venerabile, foarte sfinte i foarte fo-lositoare; traditia e sfioasa, moda e obraz-nica. Intr'un moment am lost cu desavirsirein stapinirea acesteia fara sä ni dam seamace ascundea vesmintul ei foarte stralucitor,dar, atunci cind violent ne-am despartit demoda, am gasit de o parte buna traditie

e

.

.

,

si

6

sariatoasa, cinstita, binefacatoare care ne as-tepta, care ne indreapta, astazi si care neva indrepta din ce in ed mai mult. Modanavalit de odata ca un ivoiU salbatec,sa fim multamitori dad, de pe urma ,el ra-mine macar milul care rodeste, puterea mairoditoare a pamintului ,asupra carnia ea s'a.intins. Traditia nu navaleste in acea porniresalbateca de torent, traditia depune cu in-cetul. Traditia e linitita, senina, armonioasä;nimic nu chiama atentia asupra el, .dar nue un singur dorneniu al activitatii omenestiin care aceasta linite &sculls& in adincimiletraditiei sa nu poata fi de cel mai marefolos.

Multa lume, vazindu-ne cä ne indreptamcare traditie, ar spune: acestia cauta comorrascunse in pämint, si pamintul e bun de altlucru decit de cautarea acestel ilusil a co-morilor. Totusi flacara albastra care sejoaca de-asupra locurilor unde zac ingropatecomori nu te va insela aid, pentru ca foeulcare chiama asupra comorilor ascunse aletraditiunii nu e un foc inselator, ci focul viacare arde vesnic in sufletul poporului. Pria

a

3

si

7

acest foc se chiama luarea aminte asupracomorii aclevarate care zace in adinc.

Acolo o sa gasim multe lucruri. Ingroapacineva in clipe de frica, d'innaintea unel na-valiri, fel de fel de metale: i metalul buncare-0 va 'Astra totdeauna valoarea luimetalele care-0 datoresc valoarea numai fap-tului cä pe dinsele se gases° anume efigii,

atunci cind efigia nu mai are nicio va-loare, far& indoiala ca nitneni nu va maicauta piesa de moned& pentru valoarea eiintrinseca. In traditie nu se cuprinde numaiaur i argint, dar se cuprinde foarte multaur i argint, i acest metal pretios al tra-diiei bun pentru toate timpurile, pastrin-du-§i valoarea chiar atunci cind efigia este$earsa i nu-ti mai amintesti nici numelesuveranului al carui chip se vedea odata pemoneda: cind legenda cuprinsa in jurul ca-pului celui uitat nu mai are valoare actuala,aurul i argintul pastreaza Inc& valoarea lorvesnica. Cred deci ca, rascolind pamintul desupt picioarele noastre, indreptati de flacaraaceasta de amintir3 popular& care n'a in-§elat niciodata, o sa gasim, alaturi de multa

e

I

arama, care nu mai are azi decit o valoarede curiositate, o sa gasim din plin, in bucatimart, aurul i argintul pe care strämosiinostri strins acolo pentru timpurile noas-tre grele.

Traditiunea are valoare in mice domeniu,mai mult decit in toate celelalte, in do-

meniul educatiei. Legile se pot improvisa,cu resultate mai bune sat m iT rele, in edu-catie inst nu se poate improvisa, -si so-cietatea care indrazneste s improviseze ineducatie, este o societate care lucreaza laruina el proprie. Iata, am incercat in anumemoment sa facem lucrul acesta: sa inovamsubit in materie de crestere, sä parasim totceia ce dadusera veacuri intregi de adaptarea ideilor i metodelor la existenta noastrana#onala. Atunci am luat, din dreapta sidin stinga, un sistem de educatie pe care-Iavem astazi, i pentru barbati si pentrufemei. Resultatul a fost un sir intreg detineri i tinere cari n'aveat din educat,iedecit forma el exterioara, zadarnica, carin'aveat nimic din ce face pe oameni in stare

1-at

.-

-

1

11

I

ai,

9

sa lupte, ci aflasera doar un mijloc de aiesi la ivealk un mijloc de a insela ochii.Si fara indoiala da, atunci cind un sir in-treg de tineri se ridica inteo societate astfelpregatiti, societatea nu poate fi o societate

adevarat sanatoask De aceia, cu cit 'pa.-trufidem mai mult acest adevar, cu cit cau-tam traditia, cu iubire, pentru a o urma cusupunerea cuvenitk de atitea oni traditiaaceasta ni se infatiseaza ca invatatoarea cea*bunk care nu insealä niciodata nadejdilenoastre.

Si istoricii slat datori, totdeauna cind tra-ditia e cercetata, sä o interpreteze. Noi 'sin-tern acei earl, prin cercetarea urmelor trees-tului noStru, ajungem mai drept decit altiila sufletul acela din trecut si, de cite ori Iizasirn, sintern datori sa-1 lämurim i altora.Si prin urmare sintem .datori ca si din ceia-ce prindem din sufletul poporului nOstra In

ceia ce priveste datinile sale de crestere, da-tinile sale de invatamint, sa dam contimpo-ranilor nostri. Aceasta e datoria noastra-tributul pe care-1 putem aduce: sã. dam in-

cu

.

,

.

si

10

dreptarile traditionale de care simtimsocietatea de azi are nevoie.

n?ar fi fost vorba de adus fapte noi, .

daca n!ar fi ,fost vorba de fixat idei drepte,marturisesc cä a fi multamit pentru onoareace mi s'a facut de a mi so cere aceastaconferinta, dar n'as fi Onut-o. Pentru ca imiinchipuit ca ,a venit vremea la noi ca reto-rica sa piarda cu, desavirsire drepturile sale.Dup'a multa vreme in care am trait numalpentru retorica i prin retorica, a venit cea-sul sa o. jertfim. Pina acum iTam dat4reamult prea mult ne-arn incintat de ideilebanale in yesmint .stralucit, s1 cred ca, inimprejurarile de astazI., And viata a capatatun caracter foarte serios, de multe ori uncaracter tragic .chiar, i cind atentia tuturoreste imperios solicitata in atitea parti, oriceom onest este dator a nu deschide gura Inpublic, a nu se Infatisa innaintea lumii de-ct cind are de adus fapte noi satidef reale, care sa-I apartha in propriu.

Am sacrificat poate i eU retoricel, i ceriertare pentru aceasta. Nu-i mai sacrific. Chiar

.

Si daca,

atunci

ca

11

çiac ar sta in mijloacele mele sari mai .dailpartea, refusa Itotarit sa o Oak De aceia,facind aceastä declaratie, vã void ,rugaaveti rabdarea cuvenit'a, pentru a va, gasiinnaintea unor yealitäti care rnie imi sint fa-miliare, dar sint mult mai nutin cunoscutede cl7voastra, neAtru ca, pe urma, pe basa:acestor impreuna, sa," tragem , con-clusiile care se desfac.,

Daca ar vrea cineva sä lamureasca tra-ditia educatie, ar trebui sã cerceteze piata-insW pentru care s'a intemeiat aceastä tra-ditie. 0 sa, se zica insk: nu e nevoie. de locaceasta; poate sa studieze cineva perfecteducatiunea pe care o dal tineretului nostrufara sa, se cunoasca starea societatil roma-nesti. De la rninistrul Instructiunii publicepana la cel din urma profesoras, educatoriinu sint datori sä cunoasca, traditia, si, daca

fac, este din aplecare individuala, iar nudinteun, sentiment de datorie. Nu e cinevadator nici astazi, cind se ocupa de educatia

sa.

.realitatT,

. II." r

in

Q

12

generatillor tinere romanesti, sa, cdnoasca,bine sOcietatea noastra §i nevoile cafe sedesfac dintr'insa. Nu. Autorii celor d'intähllegi, dela 1860 innainte, in invatainint nailcunoScut §i nu ail simtit de loc datoriade a cunoaste aCeste rea1itar pentru caretrebuia creiata, educatia cea ci aUhiat din alta societate un sistern de edu-catie §i 1-ail mutat la nOi. Ca samanam safinu samanam cu cealalta societate, ce area face ! erail sail ba oameni acei cariiesiail de pe urma acestui invat'amInt, pareaun lucru cu totul indiferent. Ca se simtia insocietatea noastra, nevoie de forte omenestibine pregatite i ca pierdeam o parte din-tr'insele prin educatie cad aim pierdutforte prin educatia gresita ce s'a dat, in locza cIstigam forte noi , de aceasta nu sepreocupa nimeni.

Din acest punct de vedere, batrinii nostrierail mult-mai cuminti, mai cuminti i cinderail mai tineri decit no!, i atunci cInd a-jungeail sa fie batrini. Noi am pierdut simtulunor realitati pe care innaintasil nostriavut totdeauna innaintea ochilor.

nona,

C

18-an

13

Strämosii nostri aü fost biruitorigloriosi i robitl pe rind; stramosii nostri atfost marl i mici, neatirnati i supusi: tot-deauna aü lamas niste oameni absolutfundamental seriosi. Cel din urnA, dintredInsii se poate ridica innaintea celordintre noi, aparind el mai serios in barbarialui veche deCit 20i in civilisatia noastranoua.

astfel, onorat auditorit, cci. d'innainteanoastra sint pentru noi o vesnicasimtim slabind in nol ceia ce formena, te-melia unei vieti omenesti, vitejia, increderea,munca, consecventa, toate se cuprind, incuvintul de caracter, care se spune des sise intilneste foarte rar dad, avem nevoiede lectil de caracter, sa ne indreptamdinsii. Aft tiut totdeauna nevoile care li-adStat in fata, aft gasit .drumul catre. dinselesi aft avut barbatia, trebuitoare, chiar fe-meile, mai barbate decit multi din barbaWtimpurilor noastre; a0 gasit barbätia tre-buitoare ,pentru aceasta.

Prin .urmare, daca vrem sä tim cumcresteat el pe fetele lor, pentru aceasta tre-

i biruiti;

d'intaiii

4,

.

:

c

lectie. Daca,

7,la

si

.

ii

14

buie s,im nevoile: de capet6iietap bor.

Invätamintul ferneilor. pe atnnci era, amzis, un `invatamint.potrivit nevoilor sodet ãiTcatre care se indrepta, in fotosut careia sefacea. Ei bine nevoile acestea ale societatilromänesti din timpurile vechi puteail sa .fiesatisfacute prin trei lucruri marl:

Intäiü puteati fi satisfacute prin religiosi-tate. Vern vedea ce religiositate, in ce fortha,

pe ce drum, cad, daca e o singura adevarata religie, sint multe feluri de religio:-sitate. Prin unnare, nevoile timpului se pt-tteat indeplini pe vremea aceia de femei prinreligiositate, apol prin iubirea de art i, inrindul al treilea, prin talentul o sa vamirati de cuvintul talent" de a cirmuiin aceasta mica Imparatie a Casei, careadese off, de cele mai multe oil in tirri.purile noastre, n'are suveran, are doi suve-rani, ceia ce e maT rat deck niciunul, sail arede suverani pe toti acei cari se cuprind in-teinsa, inclusiv, si mai ales, copiii de toate

,

' t '

*

si

15

vristele. Si' Inca e bine daca! sint numai

Prin urmare, religiositate, simt pentru artasat iubire pentru rtä i, in al treilea

rind, pregatire pentru cirmuirea familia Injurul acestor idel ' marl se poate totceia ce priveste cresterea de odinioara afemeilor la Doi:

Ziceam: religiositate. Este o religiositateaparenta si este o; religiositate realä. Reli-giositatea aparenta goneste foarte adese oripe cealalta; ele nu se impaca impreuna. Cre-dinta are oroare de ipocrisie. Ipocrisia, dinpartea el, se risca i innaintea celei maiadevärate credinte, dar credinta n'o primestesi se retrage innaintea el. Paca e vorba dereligiositatea, Ncrestina, a aparentelor, dacae vorba de aceasta religiositate care cuteazaa introduce si in domeniul cel mai intim alsufletului omenesc ceia ce numim azi re-clama, apoi innaintasii nostri din yeacurileal XV-lea pant la al XVIII-lea, singurele pecare le putem cerceta, n'aveati aceasta re-ligiositate. Aveat religiositatea care se mar-

*acesti a..

16

turiseste rar i deplin, i aveat religiositateacare se infatiseaza prin fapte. Fapte folosi-toare si marturisiri in care se oglindeste oviata. Lucrurile acestea le vedem la femeilede odinioara, i pentru o astfel de religio-sitate erail pregatite prin intreaga lor cres-tere, fara examine, fara atestate, far& me-dalii i far& anuntarea prin gazetele deschise

reclamei tineretului studios.Sa incepem intiü cu faptele femeii ro-

mince nu zic femeii romine, fiindca sunaa feminism, aminteste anumite conferinte,aceiasi groaza v'ar cuprinde i pe d-voastraca si pe mine de femeia romina", care aocupat mult timp, prin glasuri atit de auto-risate, scindurile acestea ale Ateneului.

Prin urmare, zic, femeile romince de odi-nioara Ii aratat religiositate& lor prin fapte.

Sa incepem cu Doamnele.Doamnele cele mai vechi nu cladiat Inca

biseria, si une ori nici sotil lor, cind cla-diat, nu le pomeniati. Se parea o jignire areserVei la care e indatorita, totdeauna fe-meia.' De la o bucata de vreme, Doamnelenoastre cladesc insa. Unele din cele mai

si

§i.

!

!

17

frumoase monumente de arta ale noastresint datorite lor. Biserici intreol facute dinjertta banului i cucerniciei, fara decare de sigur eel n'are nicio valoare,

le faceati din piatra, i suflet, poateca de aceia nu se darimati si in vremeanOastra, cind bisericile se fac numai din niatrafara suflet, mate aceia e causa de se ri-sinesc asa de curind. Cad si In materie ar-bitectonica poate cel mai bun ciment esteacela care nu se vede, si cele mai bunelucruri acelea care nu se platese. Acelasi sen-timent "11 avea atunci mesterul care cladia,ea si acéla care-I clients. Prin urmare, dinjertfa unora si altora se lege' pentrU veciepietrele care alcatuiaii un prinos menit lufDumnezeit.

A cladit astfel tref biserici Doamna liiiPetru- Rates: -lima. In Bucovina, (Iona in Mol-dova, -- acted, in Moldova ramasa roma-neasca, cad si Bucovina nu e decit Moldovacare n'a putut sä rainlie romäneasca decitnumai ca amintiri scrise i legaturi sufle-testi intre eel de acolo i nob de aid.

In Botosani Sint doll& elädiri, biserici ale2

.si,

i

,

crintaiit

18

Doamnei lui Petri, Rares. Elenafata de Despot", adeca din neamul 'Despo-tilor sirbesti, inrudita cu ce era mai stra-lucit din semintfile imparatesti Sf. Gheor-ghe si Ospenia. Biserica aceasta din urmanu e reparata Inca, si pare Inca mareata,cealaltä e reparatk.

Nu stit cum, dar reparatia scade. Sintmai poi, dar par totdeauna mai mid, odatareparate sat restaurate. Cred ca este o gre-sala ingaduiti-mi sa interealez aceasta,rentesa ca este o gresala, deci, sa se reparemonumentele vechi furindu-li vechimea, cacili-ai furat si evlavia. A repara un monumentvechit inseamna a-1 impiedeca de a cadea,dar nu inseamna a-1 innoi. A-1 innoi pareadese ori o profanatie: e pentru mine acelasilucru ca si cum ai scormoni un mormintstravechit, ai scoate mortul din groapa si1-ai imbraca in haine dupa ulitma moda,ba i-ai pune i o masca de ceara cutraudafiri in obraz.

Pe linga Doamna Elena Rares, o fata ael, Doamna Ruxanda. sotia strasniculuipusneanu, .care era- insa om evlavios, --a-

-pa-

La-lun

I

..E1Pna.

10

cladit biserica Precistei din Roman, lingacare se gaseste astazi Un spital.

AicT, in Muntenia, Doamna Chiaina, soraRuxandef, nevasta lui Mircea, Ciobanul, iarasIun Domn grozav, a claim measly care, pre.facut, traieste si acurn: e biserica zisaCurtea-Veche. claditA. scone ins;rxintin:Mircea Ciobanul. deci.de Doamna Chiajna.-

ne dopiii lor.In veacul al XVII-lea, Doamna lui Matel

Basarab, Elena din Fierast.j a facut o bise-rica in satul di, i, pe linga aceasta, cu avereaei proprie, si la averea -proprie a femeilorvom veni indata, a ajutat atitea cladiri aleDomnului care a acoperit tot pamintul Teri'Romemesti cu zidiri nof saU innoirI ale cla-dirilor de odinioara.

Doamna .Balasa, sotia lui Constantin Or-nu]; a malt uoua biserici, cea de la ii-tianul, linga Craiova, i una din bisericileTirgovistil., Sf. Paraschiva. Doarnia &in-coveanu. Maria.. a zidit la Hurez bisericaBolnitel; in inscriptie spune eh, .urmIndexemplul sotulni el, a vrut sä aduca si ealui Dumnezeti jertfa din Veniturile sale , nu

i

(11,

20

din Vistieria donmeasca i nici din ajutorcerut de la Dornn.

0 Moldoveanca, ajunsa Doamnä in Tara-Romaneasca, Maria Stairza_ sotia Ce ini

Grigore Ghica, a cladit peste Olt ma-nastirea de la Fedelescioit.

MitropOlia din Iasi e un dar al -DoamnerAnasiasiaa lui-Vuca-Voda; care a rascum-parat multe pacate- are ei prin darnicia cucarQ a dat cea biSerica a Capita leiMoldova

Pe urma, vine epoca fanariota, care numai aVea venituri pentru aceste lueraxi, niciin ceia ce priveste Domnii, nici in ceia cepriveste Doamnele.

Dar, in afara de cladiri de biserici i ma-nastiri, care -mi. erail a indarnina oricui, puteasa, se mai arate rivna catre Dumnezeil, re-ligiositatea adevarata, care cere neaparat.fapte, Si pe alta cale. 0 biserica nu e.cu ade-varat o biserica atunci cind are numai schele-tul ei de piatra sail de caramida: o adeVarata.biserica, la pOpoarele cele adevarate;- arata.si in cele din urma amanunte ale ei o grija

din-tiü

.

dtintäAü

21

necontenita a oamenilor, a ferneilor mai ales,care incunjoara, biserica lor necontenit cu iu-bire. La popoarele care n'at biserici pustiibiserici goale, atitea amanunte duioase vadescgrija de fiecare zi a femeilor care mergsa Se inchine acolo, care air adus acolornortii lor spre ultima binecuvintare, care airinfatisat, dupa datinile vechi, copilul lorpentru a ti botezat in cuprinsul bisericii,care at ridicat spre Dumnezeir atitea ruga-ciuni strasnice in cele mai grele ceasuri alevieii si aU fest ascultate de atitea ori,atitea amanunte, zic, care vadesc coca-nostinta ce se cuvine pentru binecuvintareadumnezeiasca coborita asupra bor.

Aid, 'cum se stie, sint in Bucuresti bise-rid de doua feluri, si religiositatea se poateirnparti si ea in doua categorii: sint bisericilecercetate, iubite, ingrijite de femeile altorcare air in altä lege alta religiositate, i sintbisericile in care preotul slujeste pentru das-zal i dascalul cinta pentru preot, bisericicare se impodobesc cu odajdiile cumparate.de la onoratii fratii Bloch, oaspeti din

vinzatori de argintarii pentru bisericile

.

Ga-litia,

si

ortodoxe, -hind ortodocsi de cea mai vecherasa, si, pe de alta parte, de la o vestith bro-deusä; care si ea apartine unei natii foartealese, care lush se deosebeste esential de natianoastra. Calugaritele, in manastiri, nu lu.-.creaza, lucruri do biserica, aoamneleiertati multe dintre dinsele, aU uitat mes-tesugul vechit de a coase Fi de a brOdanentrn biserica lor ortodoxa. si. cu bani gata,de eatre Ministeriul Cultelor, se ciimpara ves-minte arhieresti si ceia co mai trebuie pen-tru a impodobi deosebitele biserici. De sigur

mirosul thmiii de la o bucatä de vremeizbuteste sh izgoneasca de pe odajdii atit deeterodoxe in originea lor mirosul cu totaldeosebit de acela care se rhspindeste in bi-sericile noastre.

Odata nu era asa. Odata in cuprinsul bi-sericilor ridicate une ori de Doamnele noastre,de juphnitele, sotiile boierilor nostri, era unnecontemt izvor ae darun velure din toatenArtile: biserica nu le mai putea cuprinde,'de multe ce craft. Se va zice lush: undo:sint lucrurile ae3,stea? Lucrurile acestealuat dusmanii intahl i dupl aceia le-am

22

.

ea,

.

.

.

,

. .

ma,

23

stricat noi. Clod le-am dus la Musen, Incaera bine, dar drumul de la biserica pana laMuseil e .1ung, si Sint si mini destul de lungicare se Int/kid catre obiecte de arta, ce nuIi apartin. Cu pradaciunile dusmanilor, cunoile obiceiuri pioase fata de ramasitele tre-cutului nostru, cu toate acestea bisericilenoastre aU ramas goale, goale si de odoare,goale si de odajdii, cum goale sint si decredinciosi. Cum numai bisericile noastreSint goale, pentru ca bisericile celelalte sinttotdeauna pline, si de daruri, si de oameni,

de rugaciunl, si a ajuns vremea sa ni fierusine cä numai bisericile poporuluinitor slut goale in Bucurestii unde rugaciunipe alte limbi i in alte rituri se ridica, ne-contenit din inimile a .mii de credinciosistrain I.

Daruiaildeci.Doamnele si itmanesele de odi-nioara, nu luernti cumnarate: Ii g'at-ri pantca se incrunta stinW din cadrele lor aurite,ca privesc mustrator catre aceia care ar ventcu lucru gata de la negustor; veniaU en lu-crud acute de dinsele. Sta Doamna incunjuratade ioabele ei, de. tetele el de casa sail de

.

stapi7;

.

si

24

Curte, care crab domnele de onoare de atunci,duph exemplul el faceati i celelalte: so-

tiile de bbieri, tot asa, stall si lucrati darn-rile care trebuiati sh ImbodobeascA

toate acele perdele trumoase care aco-periat mormintele, toate acele frumoase pinzecare ascundeaU vederea celor ce se sävirsiaiiin altar, toate acele delicate lucrari de cu-satura, si tesätura pe care le vedeti pretu-tindeni, supt vasele sfinte si innaintea icoa-nelor, erat nu numal lucrari din minile roa-belor rasa, dar, in acelasi timp, i lucraridin minile stapinelor de cash. Mindra Doamida lui Petru Rares insäsi insemna ca darulcutare inchinat bisericil sale e fácut, nu numaidin banul sau, ci si de degetele sale, e un dardin ostenelile sale, din ceasurile furate munch'.zilei si din ceasuri de noapte, cind cu evla-vie si 'in liniste se lucreaza darul catre Duni-nezeil i catre sfintii ocrotitori.

Veniati la biserich si bhrbatir, dar -mai alesfemeile: pe barbati ii furat i atunci atiteaocupatil in drumul catre pinea cea de toatezilele care e de .prea multe on un drum detot greil, dar nu e om adevärat acela care-SI

7

bisericile.Si

-

si

25

Indreapt i sotia cake drumul pinil detoate zilele, nu e mindru barbatul care nupoate gasi el pine pentru toti ai lui. Odataaceasta, mindrie 'o aveati toti. Nu trimeteafemeia la munca nici cel din urma, teran depe brazda. i de aceia avem alesele cu-säturi teranesti, pentru Ca brazda o lucranumai bratul cel tare al barbatului, si nuse istoviat pe brazda, alesele i gingaselemini ale femeii. A fost un timp in Tara-Roma-neasca cind mai toti teranii din ses erat serbi,Jurnini", dar femeile lor erat toate libere.Niciodata, nu se intilneste intr'o virizare demosie insemnat, pe ling& _numele pecetluitde robie al bärbatului, i numele, care nici--odata, nu trebuia sä fie umbrit de banuialarobiei, al femeii. Asa incit robul crestea subochii unel femei libere i in sufletul lui nupieria niciodata simtul

Prin urmare, femeile mergeat la biserica,simtiat o datorie de a, merge la biserica, cumulta rinduialä. La noi nu putem urmariaceasta rinduialä, dar la fratii nostri dinArdeal, cari aveau comunitati orasenesti,negustori bogati, 'se mergea la biserica cu

libertAii.

.

.

cea mai desavirsita rinduiala. Fiecare avealocul säU acolo, fara placa de metal caresa-1 insemne, fara scaun special adus deacasa, dar fiecare Ii avea locul. Era maresuparare cind trecea cineva mai innainte delocul sail. 51 el nu era determinat ma gra--hese a o spune nici de nume, nici deavere; locul acesta era determinat de virsta,de munca si de virtute. i iata, avem o rIn-duiala, din 1753, la SibiiU, privitoare la felulcum ..jupaneasele sa mearga la biserica, cindmerg la Evanghelie si la icoane si la ana-fora, ca sa sarute, si care si eine sa stea-la foisor sus si care sa, stea jos", i avem ocereetare, facuta tot acolo, impotriva uneiacare trecuse innainte la biserica: Mind ti-nara si de curind maritata, aü iesit in bi-searica la mir, Ia angora, la Evanghelie si laicoane innaintea nurorii mele, find nora meamai batiina, cu copii casatoriti i maritataçle ,douazeci de aril si mai bine" 1.

Era considerat ea ibarte rusinos a-si facecineva loe cu coatele. Une ori se exprima

Jorga, ,tI(di i documente, p. 190.

26

; .

r.,..,,-,

27

sentimentul acesta en multa minie: Nam'a impins pe mine, ca i-ar ti sarit caitadin . cap...". Cad in sfinta biserica se cadesmerenie, plecare i rugaciuner iamb nu a-sicauta innaltare i marire saU cearta".

Religiositatea de odinioara insa se maiputea cunow,te i pe alta cale: prin martu-risirea aceia din ceasurile grele ale vietii, mar-turisire pe care o ti putini i ale calif re-sultate se vad doar din faptele de milosteniesavirsite mai tirzit, nrin testamente

Un testament in timpul nostru este lucrulcel mai banal: se chiama un advocat, i searata averea, se manifest& dorinta i, po-trivit cu averea i cu dorinta,. se imparte,Formulele sint din cele mai bine cunoscute,si variaza doar iscalitura i proportia ba-nilor, a lucrurilor care se distribuie intre mos-tenitori. EI bine, nu e unul din testamen-tele de odinioara care sa o valoaremorala, care sa nu ne acute a vedea in ,Cele

curale intimitati ale sufletului. Sint si

M.

_Math&

mai

,

28

testamente de barbatI care cuprind elementeduioase, dar nu e testament de femeie care.s'a nu cuprinda innainte de toate elemental.acesta duios.

Rasfoind o parte din lucrarile tiparite, amales citeva testamente din care volt culegenumai unele pasagii ca sa va, invederez aten-iile care se manifest& prin mij-

locul bor. De exemplu, la 1728 llinca Strim-beanu I are grija de Ruminii de pe mosia ei:pe unul sa-1 Inv* .pinzar"., cum a invatat

pe altii. Pentru sufletul mien, iert treiRumini." Datoriile manastirilor fata de dinsasa se ierte. 0 saraca sä capete doua vaci,doi boi, o rochie de dimie, un zabun desandal. Asa si sase fet3 care se va intimpla,sa se inzestreze cu cite un bog i o vaca

o rochie i un zabun i cizme". Daca-imor copiii, toti Ruminii sa fie iertati i slo-boil., far& vre-o bintuiala de catre neamul

Daca s'ar intimpla deci s moaratoti copiii el, aceia can aU lucrat pe brazda

. pentru farnilie s'a nu -Mai rämlie robi, ci toti

Iorga, Studit i documente, XI. p. 263 §i unn.

I IC ,-Ik-.1711,1

miscatoare

,

1

-§I

29

sa fie liberi. Numai atit cit neamul el va.trai vor fi RurnInI: indata ce e vorba ca unom strain sa vie pe rnosie, toate indatoririlevechi sint iertate i cu totii intra in deplinastapinire a libertatil lor. Sotul e lasat sästapineasca averea numai atita vreme citacest prea iubit" sot, va petrece nelm-preunat .cu alta sotie" cind va veni altarsotie, averea va trece la copii.

Avein, In aceiasi familie, apoi testamen-tul, din 1745, al Despinei StrImbeanca Eavrea sa se fad, un dar din, averea ei unefjupanese mai sarace. Prin urmare, nu ruda, .

ci cineva din fetele sarmane de boierinas vaprimi un astfel de dar: rochie de cutnie,ghiordie de hataia de Saciz (Chios), blanitacu pIntece de singeap, cu. zagarale de ha-nele de singeap, cu chinga, cu. caltuni"Avuse odata o judecata care a adus flutiü ce hotarire a Patriarhului tarigradean

impotriva ei, si se gIndeste sa, nu moara, cublestemul patriarhal asupra er i spune Fi4se aduca in locul blestemului blagoslovenia.

Jorga, Studi i documente, V, pp. 322-3.

;

0

30

prelatulul. Oricit ar costa, oric s'ar cheltui,sa se cheltuiasca, numal acest lucru jossa flu ratniie". In sfarsit un paraclis ne-putind fi o biserica o va pomeni, si sa i

se vada chipul, cu al sotului i al fiiului.Mila dc saraci- grija de suflet, iubire de

biserica.

Un alt testament, testamentUl Saftel Stol-nicese, fiica lul Miron Costin. Lasa un satpentru comindul el, raminind grijile de po-menire fiuluf Joan, care i-a fost ei, vaduvel,,toata sprijineala .si mingiierea mea"1.

lata apoi, testamentul, din 1797, al Marie.'Vacarescu:

Daniile el se indreapta, catre fete saracemanästiri: Dalhauti, Sfintu-Ioan din Bu-

euresti, care saracil ce lacuesc prin chi-bile de la biserica Ceaus-David" (azi a Icoanel).Din mosiI una. se lasä nepotului, AlexandruVacarescu, poetul, i anume: ca nu sa intreintFalta mina, streina, fiind mosie Orin-teasca" .

Era mare crimä pe vremea aceia a lasa

lorga, &luta i documente, VII, pg. 340-1.

.

J

. . . 4-

.

31

mosia parinteasca," sa intro in mini straine.Si mina straina" ingemna mina, crestina,cit de groaznic ar fi fost pe vremea aceia salase cineva mosia parinteasca, cu mormin-tele de pe dinsa i cu biserica ci crestina,In minile a eine stie cui, apartinind altuineam i altel religil!

Murind, Maria ii aduce aminte si de sotulde care era despartita de multa vreme,nu in cuvinte de ura se indreapta catredinsul: Aduca-si aminte ca am fost amindolintru insotire si ca dumnealui este muritorsi ca dreptul Judecator nu 'se amageste...ma rog dumnealui sa ma ierte de am greSitceva, si Dumnezet sa-1 ierte si pe ddm-nealui"

Acestea sint femei din boierimea mare,bogata, munteana. Tata 0 vaduva boierinasamoldoveanca: Maria Capsoaia2. Lasa sa sefaca o biserica, la Brosteni, din cele &Alamosil ale ei, i arata ca adunase singura30 de cosuri 'de piatra si 55.000 de cara-

1 Ibid., III, pp 56-82 Ibid., VI, p. 06.

1.

f

si

Si

32

mizi, lemn, funii, etc., .ca Meuse 70 de varnitide var. Traise' ant d zile in grija iubitoarea bisericil ce va fi.

IV.

Acum, cind se faceafi darurile acestea labiserida, in acelasi timp se servia i arta.E o intreaga ramura de arta care se dato-reste femeilor din trecut. Chiar in timpuldin urma s'a pus intrebarea aceasta clacktraditiunile artei noastre cele vechi fiind na-tionale, §i lucrurile acestea de arta erail alenoastre. Putem raspunde foarte toatelucrarile de mina erail nationale, nu numai inceia ce prive§te traditia, dar §i in ceia ceprive§te lucrul. Pe linga arta populara, atitde delicata, in ceia ce priveste alegerea co-lorilor i potrivirea intre dinsele, peamestecul elementului de arta chiar unde seputea astepta mai putin in ceia ce a trecutsupt degetele neingro§ate. Inca de lucrul elm-pului ale terancelor de odinioara, i altaarta a femeil, care servia spre a impodobibisericile noastre, a resultat intreaga din

lamurit:

lInga,

33

munca-impreun'a a Doamnelor si jupaneselorcu elementele care le incunjurait Avem inaceastä privinta, scrisorile Doamnel lui Ma-tel Basarab, Elena, sora foarte invatatuluiboier Udriste Nasturel, o sprijinitoare a ti-parului romanesc si a literaturii prin daru-rile ei. Doamna Elena scrie odata, o scri-soare catre judiceasa din Brasov (nevastajudelui), care era intre Sasoaicele cele maimarl, in urmatoarele cuvinte:

Elina gospojda, bojieiti mi1ostii nacialnitazemle vlascoe. [Elina Doamna, cu mila luiDumnezet stapinitoare a Terii-Romanestil

Scris-am la a noastra iubitä, buna priat-nica si de aproape vecina, jupaneasa Ca-trina judeceasa din cinstita cetate a Braso-vului; cu sanatate ma 'nehin dumitale. Alta,poftesc pe dumneata c aid am cumparatDomnia Mea o roaba, si este impletitoare;numai nu avem aid izvoade de petere,sa fad dumneata bine -sa, ru dal ceva iz-voade de petere, si mai marl si mai mid,si de cIlT, i de tot felul. Ca intr'acolo sintmulte la dumneavoastra. i sä ni cItigidumneata, i sä ni trimeti, pe acest om al

3

1

34

nostru, iar noi vain a 'multami dumi-tale. i iar poftesc pe durrineata, pentrurindul semintelor de lion de tot felul, sa nidaruiesti dumneata i noua de ce vor Ti a-

colo Ia dumneavoastra. Iar, de nu le veiputea trimete acum, pe acest om, le .vei tri-mete mai incolea, .la vreme. Tar Domnia MeaInca voit fi bueuroasa, din cc va fi poftadumitale. -SA flu dumneata sanatoasa. ScrisFevruarie 10 zile, leat 7157 [16491

La a noastra iubita, buna prietnicaveeina de apreape, jupaneasa Catrina jude-ceasa de la cetatea Brasovului s se dea".

V.

Cu mult mai mult decit despre religiosi-tate, despre iubirea pentru arta, despre fo-losul pe care I-at adus artei noastre in. trecutfemeile nominee, se poate vorbi despre ele-mentul cellalt, care poate nu e mai putintrebuitor in tiMpurile noastre: despre talen-tul de ocirmuire al femeilor noastre de odi-nioara, despre marele rol in rosturile prac-tice pe care le infatisa viata de toate zilele,

I

.F r .

t,

..

'

si

35

de la teranoa papa de boier, st dela sotia de -boier liana la Doamna eriL Ele,cu toatele, avean, nu- o situatie asamana-

. toare cu situatia pe care o aü femeile..in unele parti ale Europe!, si mai ales in.America de Nord: Half& sera; foarte seumpe,foarte gingase, tirade de o- parte de deicegrija: barbatul munceste in fabric!, in pra-valti, in deosebitele ()Heil de govern, iar fe-meia calatoreste singura in Europa si so-

Jul inciritat )ate da mijloacele dea face asa coast Ali s'a intimplat, cind eramstudent in Berlin, sa vad o tinara.persoanadin Statele Unite care era socotita de toata

. lumen: ca domnisoara ce se primbla pninEuropa innainte de, a se intoarce in tara

ca sa se marite.' Spre mirarea noastrami-a spus ca é maritata. Am intrebat decItã vreme: de vre-o luna saU doua: fundedsotul ei era foarte ocupat, a trimis-o sa faciasingura ealatoria de nunta in Europa.

Sistemul acesta de a transforma femeiaintr'un element de lux, vrednic de cea maimare robire cake dinsa, dar fara niclunrost in cirmuirea easel, in indreptarea so-

. . t ; .

0 PO q 141fl141

r

f

carl.

0.7 f

-i

-'

1..,,,er,)"vr`'

ci

36

cietsatil prin mijloacele acelea multe pe carefamilia le tine la indemIna, e una din celemai strasnice eresil 'sociale ale .timpului no-stru. El bine, innainte ca America sa, nasco-cease& asa ceva, inapoiatil nostri stramosiintelegeati altfel dreptul i datoria femeii. Eracu desävirsire staipin& in casa el, si aceasta.chiar in casa teranului. Datinele rele in ceiace priveste viata casnica la atitia terani deal nostri nu sint atit de vechl: teranul betiv,care sa-si bath nevasta, sa, o arca cu,fie-rul rosu, sateanul acesta care-0 fasbuna,parcä de toate nedreptatile care apasa, asupralui ingramadind si el nedreptati asupra cuivamai slab decit dinsul, sateanul pe care-I chi-nuieste demonul alcoolului ce i-a zdruncinat.Intregul sistem nervos face a nascoci tor-turi noua din nenorocire sint si de acestia,poate mai des in regiunile unde se bea ra-chit decit unde se bea tuica 0 yinteanul acesta e not, el apartine civilisa-tier moderne. Odata, cu rachiul, cu desfiin-tarea bunelor gospodärii materiale i mo-rale de odinioara, a venit i acest repulsivtip care se pune alaturi de ce poate fi mar

,

,

.

' I it I i ..01

0-1

s--,

37

salbatec in omenire; odinioara Ins& nu era.Am cules, iaräT rasfoind pentru d-voastra

prin ce am tiparit in deosebite timpuri, amcules unele märturii care merita sa va fieinfati sate.

E vorba odata de 'o glum& care se faceinteo familie indata dupa nunta: vine unul

rizind, arata, catre nevasta si-i spuneca ginerele, mirele, i-a spus bataie...."atunci se revolt& toata lumea, i gluma tre-buie sa inceteze.

A doua zi de nunta, fiind adunati lamasa ei cu rudeniile si cu nasu-sail, Nicolae,in multe rinduri i-ar fi zis socru-sät pentrufie-sa: bataia, Wale" ; care cuvint auzindu-1nasu-sail, zis: de va ajunge a se tineacasa cu bataia, nu este nici un lucru cucuviinte 1.

Si alta: tot o teranca spune: odata aridicat bita asupra mea si de atunci I-amurit". Propriiie ei cuvinte. De cite oil nu seintimpla azi Dumnezeil sa ma ierte , nunumai in clasele acestea, dar i in altele,

1 Ibid., VII, p. 16 0 urm.

.

,

§i,Si

38

cind barbatul nu-si mai indeplineste rosturde sprijinitor al easel...

Tata, ce petitie scrie o femeie, la ince--

putul veacului trecut: -sint sdraca si ti-caloasa aceia Maria; sotil a ,lut Rducan ti ca--losul, carele nu ath.nitniea dupa-sufletul rnieüSara numai sapte fete F,;r trei oOpii mid, earn-II hranesc de cãpãtat, i barbatu-mieu, findde tot ticalos Si nevolnic, nu sintern vrednicia ni agonisi nici hrana i ne aflam de azipana mine, amarind pardintul" 1.

Am gasit si plingerea unei Tiganee, scrisainteo foarte frumoasti-limba, probabil de undiac, care o i infatisa la Episcopie pentruun ajutor:

Poate sa dat un copil ea sa platese,nici opined, in noastre pe iarha

aceasta n'am incaltat si am iernat inte6cioerca de tufa, ea n'am fost vrednici sä nifacem -Numal farm, atita-i hranamea a creste copiii, i nici lucru de furca,nu mai gasesc -pe la muieri, nu mai gasescsari hranese" 2.

1 Ibid., VI, p. 521.2 Ibid., VII, p. 20.

7F-

: .LI

11

"

r -

I I

,.'1L1 ," a! . I ,I

ci

39

Acum, chiar dad, n'o fi dictat-o ea, dardaca o societate poate pune In gura uneifemei din clasa eareia-I apartine aeeastanenorocita, astfel de cuvinte,: apoi societateaaceasta avea en totul alta parere decit, supttrista noastra civilisatie. avemazi despre rostuTfemeii, chiar atunci cind nu sta in ,cioerca'aceia de iarna.

Pe atunci era parerea hotarita ca nu toat'aaverea easel este a barbatului. `,S.111,1 e vorbade zestre, ci de averea eistigata; pe mina,. Sefacea deosebirea -aceasta: averea muneitã .impreuna,. cistigata impreuna se stapinia,se cirmuia impreuna. Cit era vorba de ave--rea cistigata impreuna, i barbatul i femeiaaveat asupra el aeeleasi drepturL Tar, cindaverea resulta numai din munca femeii, fe-meia avea toate drepturile.

Si ascultati ce frumoasa declaratie facein aceasta privinta cineva in intaia jumatatea veacului al XIX,lea

Stint este tuturor oamenilor casnici cafiestecare feineie in casa sa este stapina, pestrinsura easel i, de va da la niscai femeilucratoare o legatura de Mina, sail un mertic

-

Jru

,

, .

,

.

: . )CT

.

.

40

de malaiii saü putine legume sail un paharde rachifl, nu da degeaba, ce, on pentru tor-turi, pentru tesut, on pentru Innalbit, oripentru alte ajutorinte ale easel" [.

E o intreaga moral& cuprinsa in acesterinduri; dreptul femeii asupra tuturor lucru-rilor care alcatuiesc strinsura easel", drep-tul el de a imparti aceasta strinsura a ea-sel i scopul pentru care se face aceastaimpartire. Nu prea merg acesti bani sprecirciuma la clasele de jos, iar la cele de susspre magazinele de nimicuri, era o vremecind -strinsura" easel cu greil se aduna, cuscumpete se 'Astra si se intrebuinta pen-tru ca sa se faca, tot strinsura easel" simai begat&

trecem la unul din cele mai frumoaseacte care ail plecat tindva de supt dictareaunei femel in terile noastre.

Pe la 1680 se hotari sa plece catre Ieru-salim i Locurile Sfinte una din cele maibogate, mai invatate si mai vestite, nu nu-

Ibid., p. 16.

[

'

, _

.1,1- .,

I I )

Sd

41

mai prin numele tatalui ei Si barbatului elraposat, ci i rin faptele ei, dintre jupa:nesele, sotii de boieri, ale Torii Romanesti,Elena Cantacuzino. Era fata lul Radu-VodaSaban. Crescuta in Apus, nu din dorintade a fi crescuta in Apus, nu din dorintaaceasta pe care nu 0 putem critica pentruca o- are toata lumea intr'o vreme cind unteolog ortodox simte neaparata nevoie sastudieze teologia protestanta pentru a fi aiceparoh de oras sail de sat, cind se cer bursepentru studiérea limbii romanesti i literaturiiromänesti in cine stie ce departata tara occi-.dentala, cind omul nu-si poate afla astim-par pana nu petrece o bucata de vremein vre-un loc strain, cu folos problematic.De ce ne-am mira deci ca unele persoane tinfoarte mult, cu deosebire inteo anumita lume,cu speciale imprejurari de viata, trimete

astazi din fericire cu mult mai putindecit alta data copiii lor, din cea maifrageda vesta, acolo in Apus, unde invatamulte lucruri, dar uita mai ales multe lu-cruri. Invata multe lucruri care nu sint tot-deauna de nevoie i uita lucruri care nu

Si

a-11

42

ar trebui sa le .uite niciodata. E departatcopilul de casil i nicio 'crestere nu e-buna cind departeaza prea de curind si pen-tru pica muta Vreme pe copil de parintifWI, din aierul acela al easel care cuprinde,Cind casa e cum trebuie sa fie, cea. mai}Duna, pregatire pentru viata. Din aierulacesta al easel numai in imprejuraxi foartegrele, si la o vrista cind Ii da searnadeplin de ceia ce e bine si ceia ce esi nu-si mai instraineaza sufletul, nuthalatunci poate fi trimis pentru attune du-nostipti speciale, In sträinaate. i un baiatInca se poate trimete mai lesne, dar.curajulacelor trimit fetele peste nona, mail

noua teri, mi-1 InchipulU foarte cuCurajul acesta nu-1 aveaU parintii de de-

mult, cafi nu se despartlaff de copil lOr. ViaNlor era invaVatura copiilor lor: o invataturaprin exemple. Nu era crescuta fata ca sanu samene mamel el, ci ca sari .sarnene,mama era a§a, cum trebuie -sa-. fie capoata semana fata, ca samene in tot cepretinde pamintul si datinele acestei teri.

Prin urmare, i'acheind aceasta parentesa, pe

rat,

, gret.

sari1

pe

§i

.sa-i

caxi-pf

43

care -yeti binevoi a o ierta, drumul spre Apusse faced de nevole. Elena Cantacuzino apetrecut in Austria. in tara trnparatului cres-tin mUltime de vreme hindca era in pri-begie fatal ci, .Radu erban, biruitor asupraUngurilor in doua rinduri: ()data, a ncis peCraiul UngurilOr din Ardeal, pe MoiSe Sz6ke1y,iar a doua oara, dad, nu a Omorit pre G-a-Mel Báthory, a fiost numal meritul intimif ca-lulul acestui trufas Crain ungur. Dupa ac,eastaCasa de Austria. recunoscatoare, I-a lasat satie izgonit din tara. si i-a dat in schimb o micapensie la Viena: A stat acOlo bietul om vre-ozeee ani din viata lui, scriind scrisori Chesa-rului, amintindu-i serviciile pe care i le Meuse.Intr'un moment acesta i-a propus char sase impace cu Gabriel Báthory, si el socotiaastfel : .,Daca o judeca imparatul asa,impaca çi en dlismanul midi de moarte,numal de un lucru imi pare rail: ca, a ra-mas pana astazi dthtwnanul imparatului".Dupa aceste cuvinte de omenie, a mai traitcitava vreme, si a murit la Viena: Fetele luiaU crescut intr'acel mediu. Una a luat pefiulinI Mihai Viteazul, cealalta pe Postehticul

o(2:

if-

IL

.

;

t

si

.

;

; "

Constantin Cantacuzino, pe care, la batrinete,Domnul, temindu-se de situatia sa, de am-

fiilor lui i ai Elenei, 1-a dus la Snagov,unde e acum o biserica reparata curat,

dar se desface caramida in praf prin par-tea care e reparata i 1-a zugrumat deun stilp al trapezariel.

Cu parere de rail trebuie sa spunruga s'a, nu se insemne acestea, cad nu sintin legatura cu conferinta, dar e bine sa lespun totusi ca de acolo, de la Snagov adisparut, la reparatie, ,. o piatra de mormintin legatura cu viata femeilor noastre de pevremuri, o piatra foarte duioasa. Sint inmor-mintati in biserica boieril pe cari Domnii 11Vadat. Este si unul taiat de Mihai Viteazul,si mai sint trei tineri boieri cad aü fost p1in§1mult, toti .trel fif unei singure jupanite. I-aomorit in aceiasi zi acelasi Domn: Alexandru-Voda; top trei aU singerat in aceiasiAtunci, in ziva aceia, mama lor s'a facutcalugarita, i, cind i-a fost sä moara, a pusIntäiü sa se fad, marl pietre de mormintfrumoase pentru copiii ei i sä insemne pefiecare ca a fost taiat de Alexandru-Voda in

44 .

=

clipa.

bitiile

Si as

45

ziva aceia. Si la picioarele mormintelor co-piilor el a lasat apol sa se puie o caramidavulgar& pe care era insemnat, fara nicio po-doaba: Aid zace cutare, nemingiiata mama,pina la moarte".

Dupa trei copii taiar, pentru o nemin-gliata mama pin& la moarte" trebuia oarecarepietate, macar fata de cAramida smereniei saledureroase. De la reparatie ea- nu mai exista.Pietrele sint, caramida de pe mormintul ne-mingiiatei mame a resistat trei veacuri, darcivilisa0a noasträ a desfacut legatura, i pedinsa a izgonit-o de la locul de veghe. Sifamine numai amintirea duioasä, pe care nuo mai cuprinde nimic material astazi, ci plu-te§te numai duhul acestei nemingiiate pain,la moarte" asupra celor trei pietre tari careascund cele trei trupuri tinere cu capeteletaiate.

Inchid acum aceasta parentesä, i ma in-tore la calatoria la Ierusalim a vaduveiConstantin Cantacuzino.

Innainte de a plem, 41 face testamentuLActul acesta e de o deosebita frumuseta.dupa dinsul voit cita Inca unul.

lui)

Si1

r ) v

4(3

0 sa intrebati poate de ce le citez aici,si nu innainte. _Minded, in legaturA nuatit en religiositatea, cit cu go-spodkriastricta a altor timpuri.

Elena Caritacuzino oven. Nlietj marl. Unuldin ei era Dornn. Credeti d-voastra ca, ease intelegea altfel decit ca doaintia stkpinka tuturor Nu. Scapase doar do supt .aripi cenu obosjaii, cel mare, fiindck ajunsese, .Domn.

. Antoritatea mamei.se opria laneputerii domnesti singure. Ii era necaz si cle

aceasta, si-1 desmostenise aproape, inlktu-rindu-1 din testament; lar el s'a rasbunat peurnik: a luat averea fratilor dupa moarteamama Cei1aii ramaneatt insa, in cask, siea raminea doarrina; _ea mostenise drepturilesotului. Erail lArbat.i. de doukzeci, treizeci simai multi ani; ea ins& stApInik peste tot

_ cuprinsul gospodkriei, ea orinduia fara .con-..testatie si fara discutie, i ii dadea sfaturi

celor strinsi Inca in locurile 'uncle tralse fe-ricit tatkl, mort de multa, vreme, si mamacare pleca pe drumul pribegiei periculoase.

Intre fill el a fost unul, poate eel maiinvatat, Constantin, care a ajuns tata de

.r

;,I % LI. 11%

u ..! 4 4

. ).,, r- t" r_

.

_

,

47

Domn:- fiul lui a fost -tefan-Voda, Cantaeu-zino, un uneltitor pentru peirea lui Brinco-veanu, si lumea a socotit ca moartealor a fost osinda pentru rascumparareacatului mare .ce faptuisera. Dar mama, eindscria la 1682 euvintele de. lauda pentruConstantin, nu stia pe ce drumuri ambitialul stearpa Ii va aduce la bätrinete.

spune sa locuiasca el in easä atitavreme cit ea va 1-1 pe drumul catre LocurileSfinte si sä, aiba toata cirmuirea:

Intadil, fill miei, sã va imbracatii eu fricalui Dumnezet i Aceluia Mania sa slujiti i

Lui sava, inchinati. i sa iubii unul pe altul,lacuind intru'o dragOste frateasca,, dupa cumeste zis, Uncle vor fi frati adunati in nu-mele mich, acolo slut efi pren mijlocul lor".

Aar: Cine va lacui in dragoste, in mineva lacui, si efi intr'insul; ca unde iaste dra-gostea, acolO iaste -si pace". Derept aeeifijI miei, sa läcuii toti impreunä, ca cum atdfi intr'un suflet, sa nu se dasparta unul dealtul nici cit, ce sa cinsteasca eel mai micpre eel mai mare, cum se cade; asijderea

cel mai mare sa iubeasd, pre cel mai

,.

.

It

t .4

pa-

ca:

SI

shoat,

si

48

mic, dupa, cum iaste zis. SA fie toti supt,grija lui Constantin," suppindu-1 a fi In localrale' ispravnic, adeca sä aiba, el voie a cautacasa mea, si de toate Sate le sitiganii miel, veri cite vor fi, ail de mosie,.sail de cumparatoare, numal el singur sa,aiba, a porunci tuturor citi se vor afla suptoblastia casel mele, i s iea seama pircä-labilor, si de dinsul sä asculte

Sarl cinstiti i sa, va plecati invataturiilui eel bune, i toate tocmelele ce am.lasatasupra lui, sa le tineti cu de adinsul, nein-doiti i neschimbati, precum se cuvine"...

Va, leg supt blestemul lui Dumnezeil sisupt blestemul mieü cel parintesc ca sa, nuva plecati urechile voastre supt ascultareacuvintelor jupsaneselor voastre, ins& de celeproaste i vrajbitoare, care fac fratilor ne-viata, nici s'a se mestece ele in vorba voastra,cind yeti avea intre voi, aü pentruaü pentru alte trebi, ce sarsi päzeasca, fie-care treaba ei"

Prin urmare ceia ce trebuia sa faca fiul

1 Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 104 §i urm.

1. -

. 1. ) F T

.

mo0ile

mo0i,

gi

49

acuma, Meuse innainte ea: lua socotealapircalabilor de dinsa ascultat toti.

Atita ajunge pentru ca sa, fie cineva la-murit in ceia ce priveste rosturile de odi-nioara ale femeilor in societatea noastra, celputin pan& in vremea cind datine apuseneprost imitate at stricat toata atmosfera bunade pace si de viata practica armonioasa.

VI.

Acum venim la invalatura. Fara sa.am cules impreuna co .d-voastra Inca de maiinnainte traditiunile acestea, care iesiail dinnevoile de viata ale timpurilor trecute. Fe-meile erail in trecut asa cum le vedem dindovezile, din scrisele acelea care ail trecutinnaintea d-voastra. Datinele acestea de edu-eerie pot ele sa aiba inset valoare i astazi,sait nu?

S'ar ,zice ca Intre len i astazi nu poatefi o legaturd: 0 societate a fost i s'adus, iar noi sintem alii, traim altfel de

noua ni trebuie lucruri din viemile4

vreati,

viata;

F

50

noastre, si nu trebuie sa, se mire cinevasistemul de educatie de acum cauta sa fiecu totul deosebit de cel de odinioara. Sis'ar putea zice sistemul apusean deeducatie e in sine foarte potrivit: s necaznim doar a schimba unele puncte deprogram, dar in sistemul acela de invata-mint stä mintuirea. Si s'ar putea raspunde:nu, in ceia ce priveste imitarea Apusului inedUcatie ne-am inselat; societatea noastranu primeste acea educatie. Educatia aceastaa fost superficiala, ea n'a creat suflete, n'adat caractere, n'a desvoltat energii intr'osocietate care avea nevoie de strasnice ener-gii puse in serviciul 'unor raspicate carac-tere, i in ceia ce priveste bärbatul, si inceia ce priveste femeia, pe care viltoareavieiI o prinde mai putin si care trebuie säserveasca mai mult ca model celor cari crescin cuprinsul easel. Nu e bun programul apu-sean, dar nu-s nici datinile moarte; trebuie

gasim ceva mijlociU, potrivit cu condi-iunile ale societatii noastre."

Nimeni nu se poate gindi sa recomandecuiva in timpurile noastre acele discipline-

saschimbate

ca

51

care se invatail odinioara. Femeile invatatsa ceteasck sa scrie i s& socoteasckceiace nu inseam& chiar asa de putin cum arcrede cineva. Foarte multe absolvente a nutffi cite clase de heal nu stiil sa soco-

teasca. Nu, nu era asa de putin chiar, ce-titul, scrisul i socotitul. Scrisul... Cine scriaodinioar& scria ortografic; scrisul i orto-grafia erat lucruri perfect legate. Nu numaiatit, dar eine scria, i compunea. Nu numaica era in stare sä fac& slovele, dar stiairostul alcatuirii unei scrisori. N'am vazut in=file i zecile de mil de scrisori de odinioar&deck rare ori cite una scrisa prost in ceiaice priveste limba saü alcatuirea stilisticO.

aceia nu Mouser& trei ani de filologie roma-nica, de istoria literaturii romine, de invatare abiografiei poetilor, cum se fac in timpurilenoastre. Sint profesor de multi aril' la Uni-wersitate, i numai ei till cite tese scrise.prost le-am vazut. Nu e ins& una din seri-.-.sorile acestea de jupanese de odinioark bachiar si de femei din clasa negustoreascknu e una, zic, care sa, nu cuprinda cea mai,des&virsita ordine i logic& de stil.

;Si

si

52

Dar cetitul? Noi cetirn in mai multeCine e absolventä de liceü ceteste grecesterlatineste, frantuzeste, nemteste, englezeste,italieneste i romaneste. Un fenomen! hi in-chipui: intr'un timp asa de scurt, sa Invëe .

cineva atitea limbi! Insa nu e vorba: citelimbi stie, ci in cite limbi ceteste, in citelimbi vorbeste. i atunci raspunsul e une oriatit de trist: in niciuna.

lubirea cartii se desfacea odiniOara dincunoasterea cetitului. Aceste doua lucrurierat nedespartite la noi. Din stiinta multaa gimnasiilor i liceielor se desface .de cele maimulte on orOarea lecturii: foasta eleva vedecartea, Ii inchipuie profesorul, i atunci ime-diat o si inchide. De ce? Pentru cã releamintiri din copilarie invie tot odata. Tre-buie intäitt asigurata doar ca e o carte si atit,.ca nu cuprinde nimic de spaima, cum s'arparea.

Innainte se cetia, i e o placere s iefunele carti tiparite la inceputul veacului alXIX-lea ca sa afli lista prenumerantilor".Nu e niche familie boiereasca care .sa, nu fierepresintata, i sint anume persoane pe care.

limbL

53

cu deosebita placere le gasesti. pretutindeni.Mi-a facut o mare bucurie astfel cind amgasit daunazi intr'o lista,. de prenumeranti"de acestia pe doamna Maria de (sic) Dra-ghici", care era bunica mea si care traduceape Adolphe" de Benjamin Constant. De citeori se lucra o carte noua, venia adunatorul desubscriptii, si nu numai ca fiecare se pre-numera" printre cumparatori, dar strabateacartea de la inceput pana la sfirsit.

Prin urmare, eine stia sa socoteasca, eineputea sa conduca o gospodarie de douazeci,treizeci de mosii, ca Elena Cantacuzino, cineintelegea cum trebuie sa scrie, sä faca scriso-.rile astfel cum nu mai sintem capabili astazi,cine cauta sä ceteasca in asa fel, inch cee mai bine scris in toata literatura sariimbogateasca sufletul, inseamna mai multdecit persoanele care at opt clase de beetplus o diploma universitara.

Dar recunosc i eü ca programul trebuiesteimbogatit. Nu-1 asa ?, timpul nostru cere maimulte lucräri de invatat decit cel de odinioara.Poate ca trigonometria nu este de cel mai

54

mare folos pentru pregatirea unei fete sieducatie poate fi complecta chiar daca, nucetesti pe Tucidide si Omer in original, cumprevede programul scolilor de astazi. PoateiarãI ca vederea intr'o Carte de scoala a mu-miei lui Ramses al II-lea, a oribilei mumii pecare am vazut-o chiar de curind intr'o cartedupai care invata copiii miei, sa, nu fie decel mai mare folos pentru ca o domnisoara,sa, alba o crestere deplina. Mai ales ca.se poate s nu fi vazut niciun museü,vatind in Bucuresti timp de opt ani de zile,.sa nu fi mers la nicio biserica spre a cer-ceta tesaurele de arta care se cuprind acolo.Inca. Cad toate bisericile noastre sint Inca.stralucite musee. Cita, frumuseta in podoaba deaur a mini! de Sfint, datind din vremea lui Mi-hal Viteazul, ce se afra in biserica Sf. Gheorghe-Not din Bucuresti, i eine stie ca, in aceiasfbiserica a Sf. Gheorghe este una din celemai frumoase catapitezme din toata, Roma-nia? Si tot la Sf. Gheorghe, in partea dreapta a.bisericii, se calca in picioare mormintul unuiDomn ctitor : atita a fost de calcat in pi-.cioare, inch abia se mai cunoaste inscriptia

o

fri--

:. -

55

cu numele lui Joan Mavrocordat, un Fanariot "bun. Sint membri ai familiel 1u aici, darniciodat& n'am vazut un covor pe mormintulcare acoper ramasitele lui de Domn. M'amrugat de un prieten din Iai care avea rudedin veacul al XVI-lea inmormintate intr'obiserica de acolo, s& puie un acoperemint pemormintele stramosilor sal: 1-am mai intilnitdupa citiva ani, i nu-1 yusese. i totusi eun om cult si bun.

Prin urmare: mumia lui Ramses al II-lea sao vad& fetele e necesar Pentru desavirsireaeducatiei lor, dar sa strabata o biseric&ortodox& ca sä afle unde se odihnesc Domni

Doamne, cite eleve din scolile noastre,cite din profesoarele noastre chiar art facutacest drum ?

Prin urmare, nu ma sperie programul: re-cunosc ca in programul acesta sint multeparti care folosesc, dar sint covirsite de partice nu folosesc la nimic decit la un singurlucru, la obosirea sufleteasc& i trupeascaa fetelor care Ultra', in viata batrine la 17 ani.La aceasta da, foloseste inv&tamintul formal.

avem fete care nu inteleg slujba in bi-

si

Si

56

serica, care nu still sä deosebeasca lucrulfrumos de lucrul urit, lucrul de arta de eon-trafacerea ridicola, in loc ea prin *coal& sa, Iise fi format gustul. In trecutul nostru gustulera atit de raspindit, incit omul far& gustparea un fenomen ciudat, parea un infirm.In miile de inscriptil pe care le-am vazut,nu mi s'a intimplat sa aflu una gresita dinpunctul de vedere al artei: o literã pusäaltfel. Proportiunea este asa de bine pastrata,socoteala asa de desavirsita, condeiul ineterului in zugravire, dalta mesterului insculptura asa de sigure, incit nieiodata n'amgasit o singura scapatare. Observati cu atentie

i trebuie sa ingrijeasca de lucruri eaacestea: mai ales femeile observati cata-pitesmele, adese on inlocuite cu oribile lu-cräri de timplarie de astazi: una nu samanacu alta, este o uriasa opera de sculpturalemn acolo. Cercetati bisericile grecesti, sIr-

besti, bulgaresti: putiine or sä aiba fineta,varietatea, originalitatea, superioritatea insculptura a catapitesmelor din bisericilenoaStre. Ar trebui ea albumuri intregi deaceste catapitesme i alte scuIpturi sa se ga-

in.

57

seasca in minile tuturor scolaritelor. Avemscoff de arte i meserii, se infatiseaza fel defel de desemne liniare copiate dupa caietefacute la Viena, Paris si aiurea, iar elemen-tele acestea, care ar trebui sä fie in minafiecareia, nu sint. In colile de fete ar trebuisä avem reproducerea tuturor minunatelorlncrari de tesaturi si de cusaturi pe care ni

pastrat trecutul Deschideti cartea pecare ati luat-o in asta seara, Femeile inviata neamului nostru" si vedeti acea admi-Tabila perdea de mormint care infatiseazachipuI Doamnei Maria din Mangup. In fie-care scoala ar trebui ca aceste lucrari sa seInfatiseze fetelor. Ornamentele minunate dinmanuscrisele noastre, acelea care incunjuraliterele capitale, ar putea fi intrebuintatepentru cusaturi cu acul, in locul iniiaIeIorgotice sat latine din Apus, care se intre-buinteaza astazi.

\TE

De sigur ca ar trebui alta alegere in ceiaSemnalarn cu placere alhumurile d-lui Comp, al d-rei

Minerva .Cosma, ale d-nelor Cernescu i Marghiloman.culegerea de izvoade a d-rei Margarita Mfiller-Verghi.

si-

le-at

58

ce se invata, dar nu pentru a discuta acestlucru am inceput partea a doua a acestelconferinte, ci pentru altceva. In afara deinStrugie este acea deprindere pentru viata,cu privire la care tot trecutul nostru da in-vataturi valabile Si astazi.

Ar putea crede cineva cä religiositateaeste un element inutil sufletelor de acuma,

s'a facut odata la Iasi 0 intreaga propa-ganda in vederea inlaturarii ultimelor ele-mente de religiositate din suflete. Era un domn

acuma traieste aid. ca gazetar mai putin cuvaza, , care a stat in fruntea unui curentanti-religios i credea ca, face un lucru grozav,ca societatea romäneasca-1 va fi vesnicrecunoscatoare pentru opera pe care a in-deplinit-o ; venia cu lumina, si fugiat intoate partile, ingroziti, liliecif negri al trecu-tulul... tiI d-voastra bine cine e, i nuvreat s'o spun et aid. N'ati trait pe vremearevistel C o rn p or an ul"... Pe vremeaaceia se credea ca se indeplineste o operafoarte folositoare prin combaterea acestorramasite de religiositate care se pastraserade societatea r 0 m an eas c a. Era Mitro-

si

59

polit in Iasi Iosif, un batrin care represintatraditia cea mai buna monahalä a trecutuluinostru: fost ucenic al lui Chesarie de Buzat,care si el amintia prin numele sati pe ma-rele Chesarie de Rimnic, prin urmare dinrindurile acelor oameni sfinti can niciodatanu s'ail apropiat nici de vulgaritatea vietii,nici de pacatele tinär stint, sfint cabarbat luptator pentru biserica lui i batrinvenerabil prin vrista lui, prin toiagul deMitropolit pe care-1 tinea in min i prin-tr'un sir de binefaceri pe care le-a savirsit.in cea mai deplina saracie, ca acel VeniaminCostachi, calugarul care nu stia a doua zi cuce o sa se hraneasca. Acest batrin sfint eraun elenient de imoralitate pentru domnul cupricina: in societatea romäneasca nu exista.decit primejdia propagandel obscurantiste"a Mitropolitului Iosif. 11 provocail sä raspundala cutare argumente, ca si cum logica ome-neasca ar fi cel mai bun mijloc pentru a socotitoate adincurile necunoscute ale ceruluisufietului.

Nu e adevarat om de stiinVä acel care nustie margenile stiintei, si nu exista lucru mai

. Si

60

nestiintific decit a spune: nu, in numeleacolo uncle ea nu are de spus, nici: da,nu.' Curentul adela iesan nu intelegea insa lu-cruri ca acestea, i campania lor a trecutasa de rapede!... Tar acurna ni dam cu totii.seama ca sufletul omenesc are, oricind, ne-vole de nadejde si de mingiiere.

Nu sint toate sufletele tart. Sint unele ,carese opresc la margenea cimoscutului: Ma-opresc aid, nu vreaU sa ti decit fapta bunacare pleaca de la mine, si nu-mi trebuiemai mult". Dar nu toate sufletele sint astfel,ci sint i suflete de acelea care vreaa sa serazime pe ceva, i, daca vor voi sa se ra-zime sigur, nu se vor razima niciodatape silogisme, ci mai curind pe bratele celeidin urma crud putrede pe care o vor in-tilni in drumul lor. Nu, religiositatea nu eun fenomen care sä apartina trecutului. Cit vafi durere omeneasca nemingliata, cit va finadejde omeneasca neajutata de oameni, citva fi curiositate omeneasca doritoare sa treacadincolo de margenile tiintei, atita vreme su-fletele omenesti vor trebui sa aiba in cupritl-sul lor o parte pastrata numai pentrn religie.

nicl:stiintei,

61

Afel, luptatorii teribili pentru adevarul tiin-tiflc nu erat oameni superiori; sint insa oa-meni superiori interzic sa faca aceiace aU facut ei. De sigur, oricine are cre-

. dinta. sa, pe care e. dator sä i-o pastrezepentru dinsul are convingeri pe care nimicnu-1 sileste sa le raspIndeasca mai departe-decit constiinta lui. Caci noi nu traim numaipentru noi, ci i pentru alii, i nu ni e inga-duit sa jignim prin pareri care nu se pot do-vedi, prin pareri personale care nu se potimpune prin argumente pentru ca sint din-colo de margenile argumentelor, suflete caretraiesc inteo credinta seculara 'n care ailadormit, multämind lui Dumnezeil pentru bu-nurile din viata i cerind rasplata dreaptadupa moarte, innaintasii nostri. Noi sintemurmasii acelora, si trebuie sari respectam fa-cind loc in .sufletul nostru credintei in careei ail trait, pe care ei s'ati sprijinit, care li-afacut cu putinta viata in imprejurari groaznicde grele. Si, am zis-o, traim in mijlocul oame-nilor, deci sintem .datori, precum sintem..datori si a raspindi ceia ce este cu adevaratfolositor in cugetarea noastra, sintem datori.

.

cari-sI

62

Ls'a pastram in sufietul nostru, oricit ne-amcrede 'fidicati mai presus de mintile vulgare,ceia ce ne leaga de gellalti oameni.

Nu e datorie mai innaltä pentru om decit.datoria sociala. Datoria sociala a omuluicere mart jertfe, i chiar daca cea mai marear fi jertfa unei parti a marturisirii de con-

spre folosul acelor cafi traiesc §i inamintirea celor earl pregatit. viata, omulcel mai mare e dator Inca, sa aducl i acea-.sta jertfa.

Dar eine s'a intretie religiositatea in socie-tatea noastra? Protesorul de religie? Dupajudecata de azi, a§a ar fi. Cine intretine vi-goarea natiunii? Profesorul de gimnastica.Iubirea cetirii? Profesorul de limba romina.In competinta budgetara a cui intra, deci,religia? A profesorului de feligie. Preotuln'are a face doar cu sufietele decit cindcredinciosul vine in biserica. riiridca insacredinciosii nu yin la biserica, atunci, profe-sor de religie, in schimbul a 200 de leipe luna se cer acum 300 de lei; jertfa vafi de sigur mai mare cind va fi i leafa mai

.§tiintk

,

i-an

63

mare , preotul, trecind din biserica goalain scoala plina, pregateste religiositatea.

Numai cit religiositatea nu se invata. tiica, sint persoane care cer suprimareade religie. Sa nu se supere profesoril de re-ligie, dar nu still daca n'as cere si eU su-primarea lec.VeI de religie, dar din motivulopus celui al dusmanilor religiei: in' folosulreligiei. Fiindca, trista, marturisire, profesoriide religie servesc adese off ca sa fad, religia,odioasä. Stiü i eU ceva. Am invätat sidupa, o carte de prin 1860, morala Faun-trice si morala dinafarice . Nu oig ce estemorala launtrica," i morala dinafarica" ?Eti tot am resistat, dar sint multi cari nu seduc la biserica, fiindcars1 inchipuie cä undeva,intre chipurile sfintilor, este si chipul mo-rale l'auntrice" de o parte si al moraledinafarice" de alta, parte, i aceasta ii In-grozeste.

Nu d-lor, religiositatea nu se invata ascul-tInd expunerea" filosofica a dogmelor, i nicienuntarea metodica" a principiilor moralerostite prin gura dumnezeiasca a lui Isus; re-ligiositatea se invata vazind un om religios,

lectief

s

et,

64

cum milostenia se invata vazind un ommiloS i spiritul rugaciunii 'vazindcare se roaga cu adevarat. Atunci cind cinevanu va vedea in casa lui pe nimeni rugin-du-se cu sufletul, nu cu buzele i cu dege-tele prinse in semn de cruce si cu genun-chii plecati spre adorare, pe nimeni jertfindcele omenesti cu gindul 'la lucrurile care segasesc mai presus de ele, atunci cind in casa.lui nu va sufla niciodatã acel curat vint alinstrainarif senine de ceia ce viata are maicrud si mai aspru, toate lectiile de religio-sitate, ba chiar i licentele teologice ale profe-sorilor din Cernauti, nu-i vor folosi de loc. Al-tarul Bisericii noastre are pret, nu cindvazut Intiü servit de un preot de bisericabogat imbracat in odajdii aurite, ci de abiata femeie batrina cu lacrami in ochiracasa. Si, de oare ce aceasta se vede dince in ce mai putin, religiositatea dispare..Innaintea preotului, trebuie sa fie acele su-flete simple rugindu-se la Dumnezet. Oricum,daca nu vor face din tinar un credinciosmare, vor da fara indoiala un om mai bun.decit

un om

1-af

ceilalti.

65

Astfel, cita vreme societatea are nevoie de re-liogisitate i va avea totdeauna o societatemenita, ca a noastra, s& mai aiba, Inca multezguduiri strasnice, femeia trebuie sä fie pre-

, gatita prin intreaga el educatie pentru aceasta.

VIII.

Si noi avem nevoie de innáltarea sufletelornoastre i altfel: noi sintem, sa nu ni-oascundem, de sus si pan& jos niste oameniadesea cam... ordinari. Uitati-va oriunde: inviata socialä, in viata politicä, in soils, celde polemic& 0 cellalt. Asupra noastra trebuiesa se intinda, i o binecuvintare de arta.Sintem inteligenti, i putem sa fim distin§f,ale§1. In trecut am i fost. Innainta§ii nostriaveat in tot ce faceati o nuanta de aristo-cratie. Teranul nostru, e neasteptat ?teranul nostru, mai ales in regiunile de muntedin Moldova, este mai aristocratic in cuge-tarea lui, in faptele i vorba lui, decit eeldin clasa de sus. Este o omenie i o sfiala,inteinsul, de care noi nu mai sintem capa-bill. In alegerea cuvintelor el sta multa vremepan& se hotareste, in 3& te urmaresc indelung

5

*- 1

cuvinte ale lor, zbucnite din suflete- calde,adevarate i frumoase. Cu greil am gasi lascriitorii din timpul nostru mai multa poesiedecit in cutare rinduri de plingere scrise decine stie ce logofat vechiü i vrednice de a staalaturi de acele pagini cu care se glorificamai mult literatura .noastra astazi.

Ei bine, prin ce am putea noi iesi din aceastatrivialitate a oamenilor minati de ambitie, desetea de stapinire, de goana dupa placerilemateriale ale vietei ? Cum am putea face sanu ni samene urrnasii cu tinerii aceia grasi,cu ochil stralucitori de pofte, cari parca sint=flag de toate titlurile pe care le ail in buzu-nar, de toate poftele pe care cu siguranta si levor satisface ? Tipuri1e acestea trebuie corectateprin arta. Poate insa revista de arta, istoriaartei, filosofia artei, conferinta artistica, expo-sitia de tablouri: la care te dud. de trei off pean, i s'a ispravit ? Nu.

Odinioara träiam in arta Ma pretentil: :dearta; cuvintul arta" s'a introdus doar de cu-rind in aceasta, tara, de arta! Credeti ca acei cariaü facut cele mai frumoase picturi, cele maifrumoase sapäturi in lemn si in piatra, ca i cei

66

,

t

67

vestiti cintareti in poesiile anonime, eel maimarl inspirati visatori al trecutului nostru, cre-deti ca el stiail ca fac arta" ? Fereasca Dum-nezet... Cu toate acestea, instinctiv oameniiaceia se incunjurail de arta. Daca ,putetifazbi cindva in vre-o veche casa de boiercare sl nu fi fost cu totul modernisatacad avail o nra impotriva trecutului..., ori-unde-1 vedem ne napustim cu furie de Vandaliasupra di ttrugem zicind parca : Inca unulcare n'o sa ne mai mustre! yeti intelege in-tuitiv, din orice proportie, aceasta. Rasbatindtara, in casa cutarui proprietar care nu vinedecit din zece in zece ani acolo, yeti aflain cele mai mid amanunte de mobilier, incele mai modeste elemente de impodobire ceamai desävir§itä potrivire artistica. Si eine faceaaceasta ? Boierul ? Nu: jupaneasa, sotia lui.Ea izbutia sä creeze acel mediu de aleasä

armonica arta, care era al doilea mijlocde a cultiva sufletul.

Dupa noul program se fac nu Ohl citelecOuni de arta" , se invata dupa noul pro-gram numele tuturor pictorilor Mabel din veaculal XVII4ea, cu enumerared tuturor tablou-

.

lui

si

68

rilor pe care le-at facut, nume dupa nume,data dupa data, titlu dupa titlu, buche dupabuche. Aceasta... monstruositate face parte

acum din programul scolilor secundare defete, pentru clasa a VI-a. E unul din cele maipotrivite mijloace de innabusire i desgustarea sufletului, sa vorbesti de lucruri pe careeleva nu le are la indemina: un RembrandtexPlicat fara, sa se arate fie Si o copie proadadupa un tabloil al lui, ci nuinai un desemnnegru pe hirtie galbena, facind pe micaesteta," sä alba, ambitia ca ar cunoaste peRembrandt, pan& acolo incit sa, i discuteasupra lui! Mai bine ar foloSi o singura ex-cursie scolara, pana la marile musee dinViena, cale de doua zile, decit un an intregde buchereala" cu privire la istoria arteL

IX.

Dar, fiindca e i tlrziU, sa incheiem prinafirmarea necesitgii de a pregati pe fetelenoastre, printr'o educatie real i practied,pentru rosturile pe Care innaintasele lor din

eacul al XVII-lea si al XVIII-lea 11 avuserin viata materialä, in cirmuirea casei, in_

,I .

-

si

69

administrarea mosiilor, in crearea i rinduireabogatiilor taril. Cite din femeile care se bu-.curt astazi de o crestere aleasa pot sa ad-ministreze o mosie, cite pot sa, primeasca,o avere, i sã o transmita intreaga urma-Olor ? Astazi vezi rar de tot femeile maimult de o oarecare vest& care sint capa-bile de asa ceva. Cu un veac sat cloud, inurma, insa, raminind vaduva, fie si la 20

o femeie fart insusiri exceptionale cu-teza sa primeasca mostenirea i stia sã o ad-ministreze. Epitropie, cpnsiliu de familie, si-necure de tutela pentru persoane scapatate,industria minorilor, lucrurile acestea nu.existail. La moartea sotului, vaduva rämineastapina cu egale drepturi: vindea, cumpara,

niciun tribunal n'o intreba nimic. Era doartribunalul cel mare si fard apel care cereasocoteala sus, la Scaunul de judecata undenu se insala niciodatä... Dar in afara deacest 8caun de judecata unde nu se poateminti, nu se recunostea pe pamint niciunfel de judecata impotriva sotiei, a mamei. Sâmearga innaintea tribunalului ca sä cearaverificarea socotelilor tutelei, nu i-ar fi intrat

7

ani,

si

70

in minte asa ceva. Dar tot asa n'ar fi avut cu-ragiul sä plece undeva in lume, lasind toatagOspodäria strinsa §i de dinsa O. de barbatul ei,venitul zestrii el pe mini straine. Mosul admi-nistrate de arendasi sträini pentru ca vaduvasa. poata, trai 1inititã cine §tie pe unde, aidla noi nu se gäsiati.' 0 astfel de femeie arfi fost socotitä desonorata cu desavir§ire.

Nu pot uita splendida pledoarie a lui Mi-hail Kogalniceanu, facuta pentru o vaduva dinMold va, pe la 1840, cuvintare care ar trebuisä se gasiasca, in fiecare carte buna de cetire,frumoase pagini ale omulul acelui minunatcare in vorbire era acelasi lucru ca Eminescuin poesie : la Eminescu citeva acorduri,sufletul e vrajit, fermecat; la Kogalniceanuin graiti, de o potrivä ; cele accent&ale glasului sat sun& ca venind din altalume, mai mare, mai larga decit a noastra.Acele vre-o zece pagini de pledoarie pentruvaduva careia i se cerea socoteala de fillajun§1 marl i cari aveat nevoie de bani derisipit, ni arata cum traia atunci o vaduva.tinara In Moldova :

ii

I I I

d'intalt

0:

71

Cine nu stie in pamintul nostru trudele,sufefintile i lacrimile ce ail fost viata pos.-telnicesel in vadea de zece aril? Cine n'avazut pe aceasta, duioasa, mak& incunjuratade nou'a copii mid rapiti de intreaga averestramoseasca, puind de o parte slabiciuneafemeii i rusinea sotiei de boier mare siaducindu-si aminte numai ca este mama sica trebuie sa-si hräneasca pruncii? Cine n'avazut-o ziva alergind pe la straini i pe lainimile facatoare de bine si cu talgerul, potzice, cerind pine pentru flii sal.? Cine nu-siaduce aminte de dumneaei traind in nisteticaloase bOrdeie, suferind chinurile ploii si agerului, lipsita, de cele intãiü trebuinte ale

cu toate acestea, aflind Inca incuragiul i iubirea sa catre fii destule mij-loace spre a dadaci singura pe cei mai midprunci si a plati, pe de altä parte, grelelefi pe la pensioane i dascali pentru ceimari 1?"

Educatia de astazi nu pregateste de locpe femeie la asa ceva. Barbatul insusi e doara

I Studif i document, XVI, p. 42.

vietuirii §i,

72

adese ori ingrozit innaintea greutatilortinerii aceia fricosi de viata, cari alearga laadapost de la inceput sint eel mai pacatosdocument moral al timpului nostru. Nu i-ativazut oare temindu-se de a märturisi o cre-dinta, ducindu-se acolo unde nu e niciuna,pentru cä li se deschide u§or portita de dindos ca sa ajungä mai rapede unde sintlocurile de frunte, baieti triumfatori cari cerin puterea diplomel eel 500 de franci pe lunäla inceputul carierei? N'ati vazut pe acei darise ingrozesc innaintea dificultatilor marl de aintemeia i tinea o familie, scotocitorii aceia dezestre, cari-0 vindtineretele delainceput pentruun venit ? i ginditi-va acum la educatia ame-ricana, care scoate pe tirarui de 15, 20 ani,cel mai tirziü, singur, Mr& protectie, deprinssa-si caute existenta unde e viata mai in-vierpnatä, in du§mäniile §i greutatile ei,el n'are multamire decit atunci cind, stind ingramada, a primit §i dat lovituri, cind s'aluptat corp la corp cu primejdiile i aspri-mile traiului §i a ingenunchiat aceste greu-täti, 0, atunci cind le-a ingenunchiat, sesimte barbat si se bucura, de biruinta lui!

vietii;

si

73

Cind n'avem intre barbafif de astazi su--fiete, putem sa cerem asemenea porniri eroicela femei ? Nu. Cu toate acestea, cit demare ar fi datoria femeilor de a-si crestecopiii in felul acesta... ins& ele nu-i vorputea creste astfel pin& nu vor fi primit, ele in-.sele prin educatia lor altd intelegere anu pe drumul unde se lunec& usor catrepraceri, ci pe acela unde se räsbate gret,InsIngerindu-te prin stinci i maracinI, careo departata biruinta, saü chiar si far&.aceast& departata biruinta!

Avem in timpul de astazi o strasnic&problem& agrarä. Strainif ne string de toatepartile pentru a ne alunga pana si din acestultim razim al vietii nationale. Din ceia cegeneratiuni intregi de boieri statorniciti acolocu gospodaril care faceati admiratia strai-nilor, ail claklit i impodobit, nu 'Amine ade-sea nimic deck pare#I gol ai celor mai ne-gospodari luxosl din lume. Ei bine, acestegospodaril paraginite, aceste brazde secate,AcestI terani famasi fax& niciun sprijin, far&niciun sfat, fara niciun ajutor in strasni-

vietii,

,

74

cele nevoi ale vietii, toti acestia i toateacestea nu chiama oare pe femeile clasernoastre bogate a indeplini cea mai stint&opera care se poate sävirsi aid i astazT ?

In orasele acestea, din ce in ce mai pier-dute pentru nor, in orasele acestea in careceTialT nu zic: dusmanii nostri, dar nu tot-deauna prietenii nostri se ingramadescdin toate partile si se aseaza aid la noi dinbielsug, in neputinta noastra de constiinta,tog cu viata lor social& deplin organisatade acasa, cu societatile lor de gimnastica,societatile lor de lectura, '§ocietatile lor demusica, tot ceia ce este in legatura cusufletul i cu trupul, stabilind pretutindenibisericile lor, co1iIe lor, de la cele mai de jospan& la cele mai de sus, aducind o

superior organisata, nu pentru pace,ci pentru ra,zboit, avangarda a cuceririi,avangarda muncitoare, nearmata In apa-renta, a cuceririi peste mahalagiii ce pierde oftica, peste functionarii ce se liaised, pentrulegea pensiilor i suprimarea retinerilor asu-pra lefurilor, unde e inceata, indäratnica,eroica impotrivire a femeii? Aid, unde noi

,

satie

-

civili-.

,

,

75

sintem adese on numai o plebe uitata, unproletariat de functionari:, 0 boierime stralu7citoare in aparenta, mincata ins& de creanteneplatite i de imprumuturi la Credit, §i to-twit ne evitam urindu-ne intre noi, functio-narul despretuind pe mahalagit i cel desus despretuind lumea de mijloc a functio-narilor, unde e femeia care sä apropie,

solidariseze, sä .unifice? Cind ceilalI yinde toate partile organisati in astfel de legi-uni cuceritoare, iar noi sintem niste bietecete risipite, sarace suflete§te, sarace mate-,rialmente, fart, a ne intilni nici in biserici,unde nu calcam, nici in sail de conferinte,unde nu venim, nici pe bancile Universitatii,care sint doar fabrici de diplome, cineare mai mult datoria sa predice teleror, nude sus, ci din mijlocul mu1imii Irises!, ace1a4crez, crezul re1igiositäiT stramo§e§ti, al cre-dintei in natiunea noastra, in nevoia unelinnaltari i purificari suflete§ti generale, crezullegaturii strinse a tutulor elementelor roma-nest! impotriva coloniilor cotropitoare care,f4i saü ascuns, aU nävälit asupra noas-

? Cine are de indeplinit acest apostolat:

-

.

.

sa,

\

tra,

76

,de a da unei societati fãrä suflet un singursuflet, care sa, fie sufletul traditiunii noastre?Femeia. Si pentru aceia toate si1ini1e barba-tilor vor fi zadarnice, atita vreme citin cea mai bogatä ca i in cea ma sa-raca, din case, predicatorul lucrurilor bunenu va avea ajutorul devotat, de fiecareal aceleia care, indreptindu-si bärbatulindrumindu-§i fiul, e singura in stare a in-cepe opera de reunire a puterilor noastre slä-bite spre a putea resista astazi *i a puteabirui mine puterile cele marl care ni stallin fata!

.

1

.

pi

DE ACELAS1:

Femeile in viata neamului nostru, 1911.Scrisori istorice de femei (cu un adaus de tes--

tamente i fof de zestre); n preparafie.

fe

\

Tiparitk pentru societate, de Casa Bisericii.

DE ACELASI:

Femeile n viata neamului Niostru, 1911.Scrisori istorice de femei (cu un adaus de tes-

tamente si foT de zestre); n preparafie.

PRETUL 1 LEU.

!,P