Rolul si importanta biostatisticii in formarea unui medic

Barbu Andreea

GRUPA 1,Anul I

Despre cunoastere si relatia dintre cunoastere si statistica medicala

Cunoasterea: Definitie

“Cunoasterea este un tip special de interactiune intre fiinta umana si realitatea fizica,biologica sau sociala,intemeiata pe capacitatea creierului uman,ca materie superioara organizata,de a reflecta realitatea inconjuratoare;aceasta reflectare nu este o simpla reproducere a realitatii percepute ci o surprindere a legilor si tendintelor de devenire a realitatiilor respective” (Irimie,1982)

Ce permite activitatea de cunoastere

Reflectarea lumii inconjuratoare in creierul si sistemul nervos central al omului

Descifrarea legitatilor care guverneaza fenomenele inregistrate

Predictii ale fenomenelor studiate

Stadii de dezvoltare a cunostintelor medicale (DEP)

1.Descriere:• Care este amplitudinea volumului prostatei unui esantion de pacienti

cu patologie urologica?• Care este diferenta intre volumul mediu al prostatei la pacientii cu

biopsie pozitiva in comparatie cu cei cu biopsie negativa?

2. Explicatie(interferenta= testarea unei ipostaze)

• Pentru un esantion de pacienti cu probleme de prostata,ne putem astepta ca media volumului prostatei sa fie mai mica la pacientii cu biopsie pozitiva in comparatie cu cei cu biopsie negativa?

Stadii de dezvoltare a cunostiintelor medicale(DEP)

3. Predictie:• Care este probabilitatea ca un pacient cu rezultat negativ

la examinarea rectala digitala, cu o valoare a antigenului specific prostatic de 9 si un volum al prostatei de 30 ml sa prezinte cancer?

Predictia ne permite interventia diagnostica/terapeutica in scopul scaderii sansei de aparitie a unui eveniment nedorit.

Rolul cunoasterii:Cunoasterea este Inamicul Bolii

• Folosirea cunostintelor acumulate pentru alegerea celui mai adecvat comportament

Forme ale cunoasterii:• Observarea -caracter constatativ-existential cel mult discriptiv-

calitativ:• Masurarea (cunoastere experimentala)-caracter discriptiv-cantitativ• Experimentul - interventia directa a cercetatorului in desfasurarea

naturala a evenimentului de interes• Modelarea - transformarea in modele(teoretice,matematice…)a

fenomenelor de sanatate

De retinut! - Cunoasterea in medicina

Aplicarea a ceea ce cunostem in ingrijirea pacientului are un impact mai mare decat orice medicament!

Observarea- masurarea- experimentul-modelarea sunt forme ale cunoasterii medicale

In medicina,cunoasterea e in relatie directa cu statistica!

Populatie vs Esantion

Conceptele statisticii elementare: Populatie statistica Esantionul Unitatea statistica Variabila statistica

Populatia statistica

Multime de elemente (obiecte sau subiecti) care au anumite insusiri (atribute sau caractere) comune,care formeaza obiectul unei analize statistice

Numarul elementelor populatiei se numeste volumul sau talia populatiei

Populatia statistica

Un grup de persoane O multime de obiecte Un grup de fenomene sau evenimente

Esantionul: de ce?

• De cele mai multe ori volumul populatiei nu permite investigarea exhaustiva a acesteia

• Restrictii: timp-bani-personal• Studiul intregii populatii poate determina distrugerea

ei• Avem acces doar la o parte din populatie• Procesul si tehnicile de masurare sunt mai precise

la nivelul esantionului decat la nivelul populatiei Prin extragerea corecta a participantilor la studiu dintr-o

populatie specifica,cercetatorul poate analiza esantionul si realiza interferente despre caracterisica studiata a populatiei.

Esantionul

Reprezentativ pentru populatie: • Talie• Caracteristici Calculul taliei esantionului• Riscul de a respinge ipoteza nula daca ea

e adevarata(α= 5%=0,05) • Puterea studiului (probabilitatea de a

respinge ipoteza nula care nu este adevarata)

Pasi in obtinerea esantionului

• Populatia tinta

• Populatia accesibila

• Determinarea volumului esantionului

Determinarea volumului esantionului

• Acuratete: valoare reala +eroarea (cu cat volumul esantionului e mai mare cu atat probabilitatea de eroare e mai mica)

• Cost (cu cat volumul esantionului e ami mare cu atat costul cercetari e mai mare)

• Omogenitatea populatiei (membrii populatiei sunt similari in ceea ce priveste caracteristica de studiat): cu cat variabilitatea in populatie e mai mare cu atat volumul esantionului trebuie sa fie mai mare

• Alti factori care pot influenta: (a) exisita variabile pe care nu le putem controla;(b) se doreste imapartirea esantionului in subgrupe; (c) se prevede un numar mare de pierduti din vedere;(d) se doreste o putere statistica inalta.

Volumul esantionului:reguli empirice

Volumul/talia populatiei Volumul/talia esantionului(%)

0 - 100 100

101 - 1000 10

1001 - 5000 5

5001 - 10000 3

>10000 1

Metode de esantionare:

Esantionarea:

• Simplu randomizata

• Sistematica

• Stratificata

• Cluster

Esantionarea simplu randomizata

Subiecti extrasi la intamplare din populatia statistica

Fiecare subiect are aceiasi sansa de a fi inclus in esantion– Tabele cu numere randomizate– Folosirea functiilor Exel pentru generarea

numerelelor randomizate(RANDBETWEEN)

Esantionarea sistematica

• Este selectat pentru a fi inclus in esantion fiecare al k-lea element din structura de esantionare

• Numarul k se obtine impartind talia populatiei la talia dorita a esantionului• Populatie de 1000-esantion de 1000: k=10• Se selecteaza prin randomizare punctul de start(0-9)• Nu este indicat sa fie folosita atunci cand in structura

de esantionare ar putea apare o periodicitate

Esantionare stratificata

• Se imaprte populatia in mai multe subgrupe relevante numite straturi

• Se constituie esantionul prin extrageri aleatoare din straturi

• Fiecare strat trebuie sa fie reprezentat in esantion in functie de importanta sa in populatie

Esantionare de tip cluster

• In procedeu in doua etape– Se imparte populatia in clusteri– Se selecteaza aleator o submultime de

clusteri• In mod obisnuit alegerea clusterilor se

bazeaza pe criterii geografice,iar acest procedeu este aplicat in studiile epidemiologice.

De retinut! – Populatie vs Esantion

• Populatie tinta

• Populatie disponibila

• Esantionul

• Reprezentativitatea esantionului