CUPRINS

1. INTRODUCERE....................................................................................

2. PRIMII ANI DIN VIATA SI PERIOADA DE STUDII...................................................................................................

2.1. STUDIILE DIN ROMANIA........................................................... 2.2. STUDIILE DIN STRAINATATE..................................................

3. ACTIVITATEA PROFESIONALA 3.1.ACTIVITATEA PROFESIONALA DESFASURATA IN ROMANIA....................................................................................... 3.2.ACTIVITATEA PROFESIONALA DESFASURATA IN STRAINATATE..............................................................................

4. OMAGII SI APRECIERI ADUSE LUI NICHOLAS GEORGESCU ROEGEN................................................................................................

1.INTRODUCERE

“Nicholas Georgescu-Roegen, figură cu care corpul de economişti români se mândreşte şi căreia îi poartă cel mai mare respect şi recunoştinţă, precum şi o mare admiraţie. Un mare spirit al epocii, unul dintre savanţii pe care viitoarea istorie îl va aşeza printre aceia care au gândit şi acţionat cu mult înaintea timpului lor şi care, în cursul vieţii, nu au reuşit să obţină întreaga recunoaştere pe care ei o merită”1.

Printre marile personalitati ale Romaniei, trebuie enumerat Nicholas Georgescu Roegen, distins matematician-statistician, profesor universitar si unul dintre marii economisti ai lumii din secolul al-XX-lea. Talentul, originalitatea si insemnatele contributii ale profesorului Nicholas Georgescu la solutionarea celor mai dificile probleme de modelare si luciditate cu care el aplica matematica in economie sunt recunoscute de autoritati in domeniu ( de exemplu, Paul Samuelson), iar biologii si ecologistii il revendica pe profesor fara probleme.

Născut la 4 februarie 1906 la Constanţa, tatăl ofiţer, mama profesoară, a urmat şcoala primară în localitate, apoi ca bursier la Liceu Mânăstirea Dealu.

Înclinaţiile şi dragostea sa de matematică l-au determinat să urmeze facultatea de matematică la Universitatea din Bucureşti, studiile doctorale în statistică matematică la Sorbona, apoi specializare în statistică la University College din Londra.

Pe baza unei burse Reckefeller, a mers la Harvard unde a urmat cursurile de economie şi a colaborat cu Joseph Schumpeter.

Întors în ţară, a ocupat mai multe funcţii publice şi didactice legate de statistică şi comerţ exterior şi a fost secretar general al Comisiei de Armistiţiu. Scăpând de urmărirea securităţii, în 1948 a emigrat în SUA unde a lucrat ca cercetător şi profesor de economie mai întâi la Harvard apoi la Universitatea Vanderbilt din Nashville-Tennesee.

Tânărul Georgescu-Roegen a debutat în cercetare în două domenii apropiate – statistică şi aplicaţii matematice în economie.

Studiile elaborate se referă la: elemente de statistică matematică, problema cercetării componentelor ciclice ale unui fenomen (teza de doctorat); probleme de statistică aplicată şi de aplicaţii matematice; alegerea: utilitate şi expectaţie; probleme ale analizei input-output.

Toate contribuţiile din această arie de probleme sunt cuprinse în două volume din Opere complete. Ele i-au adus faimă profesorului în întreaga lume ştiinţifică din domeniu.

Pregătirea sa matematică şi statistică deosebit de solidă obţinută la Universitatea din Bucureşti cu profesori renumiţi (Onicescu, Lalescu, Ţiţeica ş.a.), precum şi specializarea sa în statistică obţinută la cursurile doctorale de la Sorbona cu profesorii Aftalion, Darmois, Fréchet, Borel, şi în cadrul programului post-doctoral de la University College din Londra sub îndrumarea marelui statistician Karl Pearson i-au oferit tânărului Georgescu-Roegen condiţiile unei ascendenţe generale faţă de toţi colegii de breaslă cu care venea în contact şi cu care colabora, printr-o forţă de înţelegere şi de creaţie ştiinţifică ieşită din comun, depăşind de fiecare dată convenţionalismul aşa – numitelor ştiinţe normale.1 Paul Samuelson, “Mayumi & Gowdi”, 1991, p. 1

1

Cunoştinţele statistice l-au făcut să vadă mai limpede şi mai realist procesele economice şi sociale şi relaţiile dintre acestea.

Mentorii acestei mari personalitati sunt Paul Samuelson, fost coleg cu Roegen in echipele de cercetare de la Harvard si Joseph Schumpeter, un economist austriac care a avut o contributie importanta in economia mondiala, fiind un pioner al dezvoltarii economice. Sub indrumarea acestuia din urma, impreuna cu nume importante(Paul Samuelson, Wassily Leontief, Oskar Lange, Fritz Machlup, Gerhard Titner şi Nicholas Kaldor), a ajuns sa faca parte din elita mondiala a lumii economostilor.

Anii petrecuţi la Harvard în preajma lui Schumpeter au fost cei mai productivi pentru Roegen pe linia formării sale ca economist, dar şi pe linia afirmării lui ca si cercetător.

În 1936 încheie programul de cercetare în calitatea sa de bursier la Harvard şi revine in tara. Deşi el declară că cei 12 ani cât a lucrat în România până la emigrarea sa definitivă în SUA, în 1948, au fost ani pierduţi pentru cariera lui de cercetător de elită într-o comunitate academică de prestigiu, totuşi el a realizat şi publicat diferite studii despre economia şi agricultura României cuprinse în volumul 2 al „Operei complete”.

În plus, şi acest lucru poate este cel mai important, el a studiat şi cunoscut direct realităţile unei economii slab dezvoltate, predominant rurală şi, ca atare, a putut face comparaţii cu economiile industrializate care devorează resursele energetice epuizabile şi spoliază mediul natural.

Tocmai această perioadă, care i-a adus multe necazuri personale încât, aşa cum spune în memoriile sale, s-a simţit exilat în ţara lui, i-a fost totuşi de mare folos pe plan intelectual şi pe cel al cunoaşterii realităţilor.

A devenit unul dintre cei mai activi si mai apreciati membri ai asociaţiei econometricienilor alături de nume bine cunoscute în domeniu – Samuelson, Solow, Leontief, Koopmans, Malinvaud, Arrow, Debreu ş.a. toţi aceştia obţinând, începând cu anul 1970, Premiul Nobel pentru economie.

În întreaga perioadă, până prin 1960-1965, Georgescu-Roegen a mers în sensul curentului prin tematică, mod de abordare şi concluzii, adică, în sensul de a aplica, fără negări sau critici demolatoare la adresa modului de înfăptuire a programului de extindere a utilizării matematicii în ştiinţa economică, program în care el în fapt credea şi pe care l-a sprijinit din plin.

Nicholas Roegen este cel care a expus un nou concept: bioeconomia- definit prin legăturile sistematice dintre procesele economice, mediu ambiant în care aceste procese se desfăşoară şi om ca fiinţă vie reprezentând un amestec de comportamente raţionale şi iraţionale precum şi cel de generator şi de beneficiar al produselor şi serviciilor.

Faţă de elementele de mai sus, conceptul roegenian mai include: legăturile dintre procesele economice şi procesele dinamice, transformările dialectice ale proceselor, caracterul predominant aleator al acestor procese, precum şi ingredientul instituţional specific.

Toate sunt elemente definitorii ale bioeconomiei roegeniene şi fac obiectul de studiu al noii discipline schiţată din Georgescu-Roegen în ultimele sale două decenii de viaţă.

A decedat în octombrie 1994 la vârsta de 88 de ani.Realizarile sale ştiinţifice îl situează pe Nicholas Georgescu Roegen ca fiind cel

mai cunoscut şi cel mai apreciat economist român din toate timpurile.

2

2.PRIMII ANI DIN VIATA SI PERIOADA DE STUDII

Nicholas Georgescu Roegen s-a nascut in Constanta, pe data de 4 februarie 1906, intr-o familie de greci. De la prenumele bunicului sau, George, i s-a stabilit numele de familie-Georgescu. Psedonimul Roegen nu este altceva decat o anagrama a inceputului numelui sau (N.George), utlizat pentru evitarea eventualelor confuzii de nume.

Parintii sai erau oameni modesti; tatal-ofiter, obligat sa se pensioneze pentru ca a surprins un ofiter mai mare in grad furand, iar mama sa era maistru de lucru la liceul de fete din localitate. Acestia aveau venituri modeste, fara posibilitatea de a putea contribui la capriciile fiului lor: “ei nu–şi permiteau să–mi cumpere nici măcar pantofi cu şireturi, care erau cu un leu mai scumpi decât cei cu butoni, deşi eu jinduiam după pantofi cu şireturi”2.

Inca de mic copil, Nicholas era pasionat de studiu, mai ales de matematica. Inclinatia spre acest domeniu l-a determinat sa se implice cat mai mult in studiul materiei preferate. Astfel, prima indeletnicire a fost sa scrie numerele de la 1 la 99 pe hartii, apoi sa scrie “o suta” 100 si numerele care urmeaza.

Ca urmare a pensionarii fortate a tatalui sau, Reogen Gorgescu a inceput sa fie educat si supravegheat de acesta si, in timp relativ scurt, rezultatele bune au inceput sa apara. Colaborarea a fost benefica pentru Georgescu, avand in vedere faptul ca era deja la a doua desoperire matematica si anume “ciurul lui Eratostene”3.

Pierderea tatalui sau la varsta de 8 ani a fost greu de suportat, el insusi recunoscand ca l-a afectat nu numai lipsa lui ca tata, dar si pe cea a unui barbat care sa-l pregateasca pentru viata4.

La varsta de 4 ani, stia deja sa scrie si sa citeasca, iar scoala primara a urmat-o in Constanta. In cadrul acestei scoli, il va cunoaste pe institutorul Gheorghe Radulescu, care a observat potentialul lui Georgescu si care a facut eforturi pentru formarea acestuia. Gheorghe Radulescu a fost cel care l-a pregatit pentru admitere la Liceul militar “Manastirea Dealu”, o scoala renumita. In cele din urma a fost admis al 23 lea, din 900 de candidati, fiind totodata si bursier.

Ziua aflarii acestei vesti coincide cu ziua intrarii Romaniei in razboi impotriva Puterilor Centrale.

In perioada 1916-1918, Georgescu si mama sa au locuit la Bucuresti, in casa bunicii dinspre mama. In cei doi ani de ocupatie germana, Nicholas a studiat in Bucuresti, insa traumele razboiului si-au pus amprenta asupra sa. In scrierile sale mentioneaza de 2 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 26.3 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 26. În matematică, ciurul lui Eratostene este un algoritm simplu şi vechi de descoperire a tuturor numerelor prime până la un întreg specificat. Este predecesorul algoritmului modern ciurul lui Atkin, un algoritm mai rapid dar mai complex. A fost creat de Eratostene, un matematician din Grecia antică.4 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 26.

3

razboi si de imaginile care l-au marcat la vederea ranitilor plini de sange, ingramaditi in carutele trase de cai.

O data ce s-a incheiat razboiul, Liceul militar si-a reluat functia, iar Roegen-locul sau in cadrul acestei institutii, la care ar fi trebuit sa activeze de 2 ani.

2.1. Studiile din Romania

Liceul “Manastirea Dealu” era izolat de oras. Din acest motiv, elevii nu aveau alta activitate in timpul liber decat studiul.

Este de remarcat o critica a lui Nicholas Georgescu in aceasta privinta: lipsa socializarii si a interactiunii umane si-a pus amprenta in mod negativ asupra economistului, mentionand totodata ca aceasta izolare l-a privat de lucruri de importanta vitala:

„Mănăstirea Dealu” apare ca un dar ceresc, deşi nu fără cusur (părere care probabil nu va fi pe placul absolvenţilor de la această şcoală încă în viată). Să trăieşti an de an izolat de societatea obişnuită, supunându–te unui program asupra căruia nu poţi să ai nici o influenţă, să stai aşezat în clasă lângă unul şi acelaşi coleg şi să dormi în acelaşi dormitor cu un grup aproape invariabil de elevi nu este modul cel mai potrivit de pregătire a unui tânăr pentru a stabili contacte cu alţi oameni şi a dezvolta cu ei relaţii fructuoase în funcţie de oportunităţile existente în fiecare caz.

Vacanţele petrecute în familie nu erau nici ele de mare folos. Dată fiind situaţia, fiecare se străduia cum putea să–i facă pe plac „turistului”. Nu mă îndoiesc că, din cauza acestei lungi perioade extrasociale din viaţa mea n–am ajuns să stăpânesc arta de importanţă vitală, de a cultiva relaţii cu persoane interesante pe care le–am cunoscut, sau măcar regulile elementare de a întreţine legături cu persoane pe care le contactasem întâmplător”5.

“Gazeta matematica-seria A” reprezinta un alt “episod” din viata economistului. La inceput a publicat solutia unei probleme, iar apogeul a fost reprezentat de premiile castigate prin intermediul acesteia:

-premiul al-II-lea, in 1922, la un concurs de matematica;-premiul I, in anul 19236. Colaborarea cu “Gazeta Matematica-seria A” a fost constanta, ajungand unul

dintre cei mai activi redactori in perioada 1945-1949.Desi a excelat in matematica, Georgescu a acordat importanta cuvenita si

celorlalte materii. Datorita acestui fapt, el a fost pe locul I in toti anii de liceu. Marturiseste ca acest lucru l-a determinat sa fie mandru de el si de realizarile sale: „mândria este sentimentul în care omul nu cunoaşte de regulă limite şi aşa stăteau lucrurile desigur şi cu mine, când îmi vedeam numele

5 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 29.6 Gazeta matematică – seria A. Cronologie: Savantul Gheorghe Titeica(presedintele comisiei de examinare a candidatilor la concursul amintit) remarca cunoaşterea largă a materiei, stăpânirea sigură a calcului şi maturitatea de judecată.

4

săpat în marmura tablei de onoare a liceului. Regret că nu am o fotografie

a acelei memorabile plăci prefăcute în pulbere de regimul comunist, aşa cum a făcut şi cu numeroase monumente cu adevărat istorice”7.

Sustine examenul de bacalaureat si, spre dezamagirea mamei lui, care voia si-ar fi dorit ca fiul sau sa devina inginer, acesta alege Facultatea de Matematica din Bucuresti.

Perioada facultatii a fost una benefica pentru Georgescu, atat pe plan personal, cat si pe plan profesional, formator.

In ceea ce priveste viata personala, in cadrul Facultatii de Matematica a Universitatii din Bucuresti o va cunoaste pe cea care ii va deveni sotie. Aceasta se numea Otilia Busuioc; ea sustinuse examenul de “agregare”(echivalentul definitivatului de astazi pentru a putea preda la liceu), examen la care obtinuse punctaj maxim in randul fetelor.

Tot la universitatea din Iasi, acelasi examen a fost sustinut si de Nicholas Georgescu, care a ocupat locul I la baieti. In urma acestui examen, a ales un post de profesor la liceul de băieţi din Constanţa şi a candidat pentru o bursă de studii doctorale la Paris, bursă pe care a câştigat–o8.

Printre colegii de facultate, ii putem aminti pe Grigore C. Moisil, Emanoil Arhiriade, Alexandru Nicolescu, Gabriela Ţiţeica.

Dintre profesorii pe care i-a avut, i-au captat atentia urmatorii: Octav Eniscescu( profesor pe care l-a avut si in liceul “Manastirea Dealu”), Traian Lalescu si Albert Abson, ultimii doi fiind cei care au utilizat un sistem mai putin clasic, cu dialoguri intre studenti si profesori.

A fost impresionat de stilul lui Gheorghe Ţiţeica: „un lucru pe care nu pot să–l uit din cauza farmecului imprimat de Ţiţeica, a fost problema isoperimetrică în cea mai generală concepţie a sa. Prelegerile lui Ţiţeica mi–au întărit o convingere pe care o căpătasem de la profesorii mei de liceu. Prelegerile sale se desfăşurau atât de cursiv, atât de clar, atât de impecabil, încât mulţi studenţi plecau de la cursul lui cu iluzia că au înţeles absolut tot şi că nu era nevoie să mai studieze. Cât de nefericit trebuie să fi fost acest mare dascăl văzând cât de mulţi studenţi cădeau la el la examene. Orice lucru perfect are, după câte se pare, reversul său”9. In ultimul an de facultate a activat la un dintr-un oras mic, unde, din cauza dificultatilor financiare, a fost nevoit sa acorde meditatii. Sumele obtinute din aceasta activitate erau folosite pentru achizitionarea cartilor intrucat facultatea nu mai dispunea de baze materiale de studiu. Cu uimire, a observat sacrificiul fiilor de tarani, in ceea ce priveste studiul: „la

7 Un emigrant dintr–o ţară în curs de dezvoltare, Banca Nationale del Lavoro, Quaterly Rewiew, nr. 164, martie 1988 (placa a dăinuit la sediul din Predeal a liceului până în 1948).8 Iancu Aurel, “Opera lui Nicholas Georgescu Roegen”, Institutul National de Cercetari Economice al Academiei Romane9 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale,Editura Expert, 1996, p. 31.

5

Universitate nu exista nimic demn de numele de bibliotecă. Fundaţia „Carol I” avea însă o bibliotecă bună, comodă, la care accesul era liber. În ceea ce priveşte însă cărţile noi care în anii postbelici soseau în valuri acestea nu puteau fi procurate decât de la librărie. Pentru a–mi putea cumpăra unele dintre ele şi pentru a–mi rotunji modestul sprijin financiar de la mama, mai dădeam ceva meditaţii. În ultimul an am acceptat chiar să predau într–un liceu care fusese înfiinţat recent într–un mic orăşel cu scopul special de a face învăţământul secundar mai accesibil fiilor de ţărani. Cu acest prilej, neostoita sete de învăţătură a ţăranului a fost o revelaţie pentru mine; chiar şi pe ploaie sau ninsoare elevii veneau pe jos din sate aflate la kilometrii distanţă”10.

O data incheiat doctoratul la Paris, Nichoasl Georgescu s-a reintors in tara. Initial, impreuna cu Traian Lalescu, hotarasera sa lucreze impreuna. Acest lucru nu a mai fost posibil deoarece profesorul economistului a trecut in nefiinta. In preajma anului 1929, se formeaza Partidul National Taranesc, partid care nu va mai aproba bursa pentru finalizarea doctoratului. Este pentru prima data cand Georgescu apeleaza la relatii pentru a-si atinge un scop. Astfel, mama lui vorbeste cu un invatator din Constanta, Al. Lepadatu, deputat in Parlament din partea Partidului National Taranesc, si bursa ii este aprobata. Tema lui de dizertatie s-a intitulat: “Problema cercetării componentelor ciclice ale unui fenomen”. Din comisie au făcut parte: Darmois, Alfred Bariol, N. Huber, Lucian March şi Jacques Rueff.

Dizertaţia a fost ţinută la 27 iunie 1930 şi a primit calificativul maxim: „très bien”, dar comisiei i–a plăcut lucrarea atât de mult încât toţi membrii au semnat diploma mea după ce se adăugase „avec les félicitations du jury”11.

Lucrarea a fost prezentată integral în „Journal de la Société de Statistique de Paris” în numărul din octombrie 1930, număr dedicat în întregime acestei lucrări. Prin intermediul acestei lucrarii sale, Georgescu ofera prima solutie de statistica pura pentru analiza spectrala, fiind unul din cele mai importante capitole ale matematicii de mai tarziu12.

2.2 STUDIILE DIN STRAINATATE

10 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 31.11 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale,Editura Expert, 1996, p. 36.12 Nicolae Mariana, Nicholas Georgescu-Roegen-economist-matematician, statistician si teoretician, Institutul de prognoza economica.

6

Interesul pentru statistică l-a determinat pe Georgescu-Roegen să aprofundeze studiile la London University College, cu marele statistician Karl Pearson, în anii 1931-1932, în cadrul unui program postdoctoral.

Pe lângă cunoştinţele de statistică matematică obţinute în cadrul programului, cartea lui Pearson, The Grammar of Science, avea să-l convingă de faptul că un om de ştiinţă trebuie să răspundă şi la cerinţele de ordin filosofic, cu scopul cel puţin de a controla continuu verosimilitatea propriilor încercări ştiinţifice. Dupa sustinerea dizertatiei, Nicholas a aflat de la Darmois despre contributiile lui Karl Peterson in domeniul statisticii si a dorit sa studieze cu acesta.

In perioada in care si-a dat silinta pentru a invata limba engleza, a stat la un fost coleg de studii doctorale. Imediat dupa ce a considerat ca detine cunostintele elementare, s-a prezentat lui Karl Pearson. In mod inevitabil, a fost surprins de detasarea pe care o simtea in preajma lui Pearson, acesta din urma putand fi contactat fara a anunta o secretara mai intai13.

Devenit cunoscut prin lucrarea sa asupra fenomenului ciclurilor, Georgescu-Roegen a fost invitat în Statele Unite ale Americii, prin Fundaţia Rockefeller, să lucreze cu economiştii de la Barometrul Economic din Harvard. Între timp, Barometrul Economic a fost lichidat, deoarece nu prevăzuse criza din 1929-1933, de desfiinţarea acestuia aflând de abia când a ajuns la Cambridge.

Apelând la profesorul Joseph Schumpeter de la Departamentul Economic al Universităţii Harvard, care lucra la cartea Business Cycles, Georgescu-Roegen a fost imediat cooptat în echipa de cercetare a marelui profesor, echipă din care făceau parte nume prestigioase de economişti: Wassily Leontief, Oskar Lange, Fritz Machlup, Gerhard Tintner, Nicholas Kaldor, Edgar Hoover, Frank Taussig, Paul Samelson.

Stagiul de la Harvard a constituit o perioadă cu o activitate intelectuală intensă şi deosebit de fastă. Sub conducerea profesorului Schumpeter aveau loc dezbateri ştiinţifice pe diferite probleme economice cu aplicaţii matematice, prilejuri cu care se încingeau schimburi pasionate de idei până noaptea târziu.

„Având în vedere pregătirea ma matematică - scrie Georgescu-Roegen în „My Life Philosopy” – a trebuit, fireşte, să mă cufund mai întâi în lucrările lui Vilfredo Pareto, pe care am ajuns să-l consider drept cel mai mare economist matematician care a existat vreodată… Schumpeter, continuă Georgescu-Roegen, a fost omul care, direct şi prin intermediul scrierilor sale, avea să aibă o influenţă mai mare asupra gândirii mele decât cea a lui Karl Pearson… Schumpeter m-a transformat într-un economist şi, cred eu, în unicul economist cu adevărat schumpeterian. Singurul meu titlu universitar în domeniul ştiinţelor economice îl am de la Universitas Schumpeteriana”14.

În aceste condiţii şi în acest climat intelectual deosebit de elevat, Georgescu-Roegen s-a convertit la profesia de economist, profesie pe care a slujit-o cu multă strălucire şi devotament şi căreia i-a lăsat o zestre atât de valoroasă încât o apreciază nu numai economiştii, ci şi multe alte profesii.Cunoştinţele sale în domeniul economic, consolidate şi rafinate în centrele intelectuale cele mai selecte din lume, alături de stăpânirea în profunzime a tehnicilor matematice şi statistice avansate şi folosirea lor cu multă îndemânare, au făcut din Georgescu-Roegen

13 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 36.14 Nicholas Georgescu-Roegen, Opere complete, vol. 1, p. 77.

7

un tânăr de avangardă profesională, un desăvârşit novator şi un pionier în economia matematică.

În pofida admiraţiei câştigate din partea lui Schumpeter şi a interesului acestuia de a lucra împreună la un tratat de analiză economică, precum şi în ciuda condiţiilor de lucru excelente oferite de Universitatea Harvard, ca şi a începutului său demn de invidiat în domeniul economiei matematice în plină ascensiune, Georgescu-Roegen s-a întors totuşi, în anul 1937, în România. Decizia a izvorât, în primul rând, din dorinţa şi obligaţia sa morală de a-şi servi ţara15.

Nicholas Georgescu–Roegen a refuzat oferta şi s–a întors împreună cu soţia sa în România.

Mai târziu acesta îşi explică refuzul de atunci: „ce mi–a influenţat modul de a gândi a fost faptul că întreaga mea chiar şi bursa de care am beneficiat (Rockefeller) provenea dintr–o cotă alocată României, aşa cum şi ceilalţi bursieri se încadrau în cota ţării respective. Aveam deci datoria să–mi servesc ţara în modul în care se aştepta de la mine. Nu–mi vine totuşi să cred că a fost vorba numai de chemare a sângelui”16.

Tabelul Nr.1. Revenirea lui Nicholas Georgescu in Romania si anii de emigrare in S.U.A

Nr. Crt.

Anul Evenimentul

1. 1932-1938 Director adjunct la Institutul de Statistica

2. 1938 Delegat al Romaniei la Comitetul pentru schimbari

3. 1938-1939 Consilier Economic la Ministerul de Finante

4. 1939-1944 Director la Oficiul de Comert

5. 1944-1945 Secretar general al partilor romane in Comisia de Armistitiu

6. 194817

Aparand interesele nationale, a devenit o persoana incomoda pentru autoritatile sovietice. Arestarea lui

devine iminenta18

Obtinerea vizei si plecarea in Statele Unite

15 Iancu Aurel, “Opera lui Nicholas Georgescu Roegen”, Institutul National de Cercetari Economice al Academiei Romane

16 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 48.17 Iancu Aurel, “Opera lui Nicholas Georgescu Roegen”, Institutul National de Cercetari Economice al Academiei Romane18 Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii Naţionale, Editura Expert, 1996, p. 70.

8

Nr. Crt.

Anul Evenimentul

ale Americii7. 1948-1949 Stabilirea sotilor Roegen in Nashville,

TennesseCercetator si conferentiar la Harvard

UniversityProfesor de economie la Vanderbilt

University8. 1979 Publicarea primei traduceri in limba

romana: : Legea entropiei si procesul economic”19

9. 1991 Devine membru de onoare al Academiei Romane

10. 1999 Este instituit premiul „Diploma Georgescu–Roegen” care se atribuie anual cadrelor didactice sau cercetătorilor care în anul calendaristic precedent au desfăşurat

cercetare ştiinţifică în cadrul proiectelor finanţate de organisme naţionale sau

internaţionale (CNFIS, CNCSIS, ANSTI,COPERNICUS etc.)

In lucrarea “Ncholas Georgescu-Roegen. Epistemologia evolutionista. Sageata Timpului”, de Filimon Ruben si Popescu Gheorghe, este mentionat ca, fara experientaromaneasca a perioadei 1936-1948, nu ar fi putut elabora o noua “epistemologie”20. Deasemenea, si-a definit personalitatea stiintifica el insusi. Aceste doua idei au la bazaurmatoarele argumente:1. În prima sa experienţă americană a fost puternic influenţat deeconomiştii neoclasici Schumpeter, Samuelson şi Leontief. Nu se ştie cum ar fi evoluat gândirea roegeniană dacă el s–ar fi aflat un timp atât de îndelungat sub influenţa unor aşa mari personalităţi.

19 Cuvânt înainte la ediţia I în limba română, Legea entropiei şi procesul economic, Editura Politică, 1979.

20Epistemologie – teoria cunoaşterii, gnoseologie. Originile termenului se află în cuvintele greceşti

episteme – cunoaştere şi logos – teorie. Uneori epistemologia este înţeleasă şi ca „teoria ştiinţei”. Epistemologia – parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoaşterii, aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei, teoria cunoaşterii ştiinţifice.

Episteme (gr.) – ştiinţă, Logos (gr.) – teorie. Epistemologie – teoria ştiinţei. „Epistemologia este ramura teoriei ştiinţifice care cercetează originea, structura metodele şi validitatea cunoaşterii ştiinţifice” (Ştefan Georgescu, Epistemologie, Edituradidactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978, p. 13).

9

2. Întors în 1936 în patria natală după o experienţă occidentală, a putut înţelege mai bine mecanismele economice ale ţărilor agrare şi deosebirile de fond dintre ele şi cele din ţările industrializate. O astfel de experienţă l–a ajutat să se apropie de interpretarea entropică a economiei şi de sistemul său bioeconomic21.

3. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

3.1. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ ÎN ROMÂNIA

Anii Activitatea profesionala

1925–1926 profesor de matematică la Liceul „I. M. Angelescu” din Găeşti

1926 susţinerea licenţei

1926-1927 Profesor de matematică la Liceul „Mănăstirea Dealu”

1927-profesor de matematică la Liceul de

băieţi „Mircea cel Bătrân” din Constanţa-a obţinut bursa de doctorat la Paris

1932–1946 profesor la Universitatea din Bucureşti, Şcoala de Statistică

1932–1938 director adjunct la Institutul Central de Statistică

1938–1939 consilier economic la Ministerul de Finanţe

21 „În 1935 cu lucrarea sa «L’organisation generale de la vie collective, des organismeset du mecanisme de la production dans la Biosphere», Grigore Antipa (1867–1944), biolog, ihtiolog, oceanolog, zoolog şi ecolog, a pus bazele unei noi ştiinţeinterdisciplinare – bioeconomia”.

10

1940 a făcut parte delegaţia română convocată la Viena pentru a se supune arbitrajului lui

Ribbentrop şi Ciano1944–1945 secretar general al părţii române în Comisia

de armistiţiu

Tabelul nr.2

3.2. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ ÎN STRĂINĂTATE

Anii Activitatea profesionala

1948–1949 conferenţiar şi cercetător asociat la Harvard University

1949-1969 profesor de economie laUniversitatea Vanderbilt din Nashville

1962–1963 profesor asociat (Rockefeller), Japonia

1963 conferenţiar asociat, Institutul de Statistică India,

1964 conferenţiar asociat (Ford), Brazilia

1966 profesor asociat (Ford), Sao Paolo (Brazilia),

1971 profesor asociat (AID), Brazilia

1972 profesor asociat, Acera, Ghana

1974 profesor asociat, Florenţa, Italia

1975 profesor asociat, Ottawa, Canada

1976 profesor eminent de economică, Vanderbilt

11

University1977–1978 Profesor asociat, Faculte des Sciences

Economiques, Universite Louis Pasteur, Strasbourg (Franţa)

1976–1978 profesor asociat „Claude WorthingtonBenedum” de economie a energiei, West

Virginia University1979 profesor asociat, The University of Texas

at Austin1982. conferenţiar asociat, Institute for Advanced

Studies, Viena, Austria1964 consultant al Fundaţiei Ford (Brazilia)

1966–1967 consilier al Fundaţiei Ford

1976 consultant al Partidului Social–Democrat Austriac

1973–1975 membru al National Academy of Sciences

1977–1978 membru al Office of Technology Task Force

1971 Distinguished Fellow al American Economic Association, 1971

1973 membrual Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe

1976 Doctor Honoris Causa: Universitatea din Strasbourg

1980 Doctor Honoris Causa :Universitatea din Florenţa

1991 Membru de onoare al Academiei Române,

1950 membru al Societăţii de Econometrie

1946 membru al fostei Academii Române de Ştiinţe Sociale, 1946

1960 membru al Institutului Naţional de Sociologie

1970 membru plin al Institutului Internaţional de Statistică

1977 membru al Academiei Toscane de Ştiinţe şi Litere La Colombaria

1979 asociat eminent al Asociaţiei Atlantice de Ştiinţe Economice

1935–1947 membru al Colegiului de redacţie al Enciclopediei României

1951–1968 membru al Colegiului de redacţie al revistei

12

Econometrica1934–1936 cercetător asociat cu grant

Rockefeller,SUA1958–1959 membru al Fundaţiei Guggenheim

1958–1959 cercetător cu grant Fulbright, Italia,

1967 profesor eminent Harvie Branscomb

1969 beneficiar de subvenţie oferită de National Science Foundation

1976 membru de onoare, Phi Beta Kappa

1976 premiul Earl Sutherland pentru realizări în cercetare

1977 membru al Consiliului Consultativ Fundamenta Scientiae, 1977

1977 membru de onoare al Asociaţiei de Econometrie Aplicată, Franţa, 1977

1979 cercetător principal asociat,Australian Institute of Marine Science,

Cape Ferguson, Australia1981 conducător de dezbateri (limitări în analiza

energiei nete), Gordon Research Conferences

1985 Consilier ştiinţific, Economia e Ambiente

1985 Comitetul de onoare, International Review of Sociology

1987. comitetul Consultativ, International Journal on the Unity of Sciences

1985 a demisionat dinprestigioasa Asociaţie Economică Americană (American Economic

Association) care–l onorase în 1971 cu titlul de „Distinguish Fellow”22

Tabelul nr.3

4. OMAGII SI APRECIERI ADUSE LUI NICHOLAS GEORGESCU ROEGEN

22 Alaturi de Tjalling Koopmans, American Economic Review, June 1972, LXII, no. 3.

13

UN OMAGIUADUS LUI NICHOLAS GEORGESCU–ROEGEN

Jacques Grineval23

„În ianuarie, anul trecut, economistul madrilen Jose Manuel Naredo, iniţiatorul ediţiei spaniole „The Entropy Law and the Economic Process”, ediţie pentru care mi–a cerut să scriu o prefaţă, m–a anunţat la telefon că un prieten întors din Statele Unite i–a zis că Georgescu–Roegen a murit. Când anume? Probabil în octombrie. Am fost cuprins de melancolia irevocabilului, care însoţeşte doliul unei relaţii afective şi intelectuale de excepţie şi am resimţit intens sentimentul timpului ireparabil care fuge şi care în fizică este numit entropie. Trăisem cu ideea (care mă consola în oarecare măsură) că măcar post–scriptum i se va aduce un omagiu marelui Georgescu– Roegen, că i se va recunoaşte măcar în cele din urmă amploarea moştenirii intelectuale, puţin recunoscută în prezent. Dar nu, iluzii deşarte, nimic în presă! Georgescu–Roegen se stinse fără vâlvă, ca un muritor de rând. Deşi mă aşteptasem la acest lucru, vestea morţii sale mă arunca într–o stare de perplexitate copleşitoare. Mi se părea ceva de necrezut. Ivo Rens îmi împărtăşi nedumerirea, sugerându–mi chiar să abordez o atitudine circumspectă faţă de o astfel de veste neconfirmată. Nimic în presă? Cum să promovezi aşa ceva în inflaţia mass–mediei! Nu suntem copleşiţi de legea de Gresham a informaţiei: răul vânează binele!Aşa este, fără îndoială, iar în cazul de faţă avem de–a face cu o entropie a informaţiei! Cu toate acestea citesc mult, consult regulat numeroase reviste ştiinţifice. Am verificat încă o dată. Am răsfoit presa americană şi revistele care ar fi putut să conţină un necrolog. Efort zadarnic. Am petrecut ore întregi citind o cantitate incredibilă de ziare care făceau abstracţie într–un mod elegant de Georgescu–Roegen.Cum se poate ca autorul operei „The Entropy Law and the Economic Process”, lucrare fundamentală care ar trebui considerată la fel de importantă, la fel de revoluţionară, în istoria gândirii ştiinţifice occidentale ca şi cartea lui Copernic datând din 1543, sau a lui Darwin din 1859, să nu aibă dreptul de a fi omagiat în ziua înmormântării sale?Ca atare, rana narcisistă provocată de descoperirea semnificaţiei bioeconomice a legii entropiei, este atât de teribilă pentru orgoliulspiritului uman care îşi zice modern?În mod curios nu am primit reacţii din partea lui Herman Daly, care e de obicei atât de atent şi nici din partea Societăţii Internaţionale aEconomiei Ecologice.Prietenul meu, Jean–Paul Deleage, decise imediat să publice înrevista „Ecologia politică”, de care se ocupa în Franţa, micul meu text, pecare îl reproduc după cum urmează:

Nicholas Georgescu–Roegen a murit in Statele Unite, la Nashville(Tennessee), în data de 30 octombrie 1994, la vârsta de 88 de ani. Dispariţia principalului dizident al ştiinţei economice Occidentului, a părintelui „revoluţiei bioeconomice” (care pune bazele economiei ecologice prin reconcilierea teoriei economice cu biologia evoluţionistă, ecologia şi termodinamica, cea mai economică dintre ştiinţele naturii), a trecut în mod bizar, nebăgată în seamă. Există

23 Jacques GRINEVALD, Institut universitaire d'études du développement (IUED), Genève.

14

manifeste de idei eretice care nu trec pe „autostrăzile comunicării”. În 1985, Nicholas Georgescu–Roegen „Distins Profesor Emerit” al Universităţii Vanderbilt (Nashville), demisionase din prestigioasa Asociaţie Economică Americană, care îl onorase în 1972 cu titlul de „Distinguished Fellow” („Membru Distins”) (Revista Americană deEconomie, iunie 1972, LXII, numărul 3). În ciuda aşteptărilor unei minorităţi heterodoxe şi în special ale rarilor economişti cu sensibilitate ecologică care nu confundă dezvoltarea cu creşterea, dezvoltarea cu industrializarea, ştiinţa cu aritmomorfismul,fizica cu viziunea mecanică a lumii, Nicholas Georgescu–Roegen nu a primit Premiul Nobel (premiul ştiinţelor economice în memoria lui Alfred Nobel), care a recompensat deja marea majoritate a „economiştilor eminenţi” cu care lucra.Născut în 4 februarie 1906 la Constanţa, în nordul Mării Negre, în sânul unei modeste familii de români, Nicholas Georgescu, această „minte din spatele Mediteranei”, un matematician foarte precoce, a devenit mai târziu marele Nicholas Georgescu–Roegen, în special după publicarea cărţii sale de căpătâi „The Entropy Law and the Economic Process” în 1971, care dezvoltă idei exprimate deja în 1966 în „Economia Analitică: Rezultate şi Probleme”. A relevat apoi implicaţiile practice ale tezelor sale eretice în numeroase contribuţii şi în special în cel mai celebru articol iconoclast al său, „Energia şi Miturile economice”, „Ziarul Economic din sud” (ianuarie 1975) articol care a dat titlul ultimei sale cărţi „Energia şi Miturile economice: Eseuri economice instituţionale şi analitice” (New York, Pergamon, 1976). În franceză, bioeconomia sa a fost prezentată într–o mică carte intitulată „Mâine descreşterea: entropie – ecologie – economie”, tradusă şi cu o prefaţă de Ivo Rens şi Jaques Grinevald (…)24. Una dintre cele mai importante probleme ecologice este aceea de a distribui tuturor generaţiilor ce vor veni un stoc de resurse limitate. Economia legarantează doar la scala unei singure generaţii. Toţi economiştii, inclusive cei din Clubul de la Roma, au uitat în ziua de azi că un stoc de resurse limitate se epuizează în mod inexorabil „chiar dacă consumul lor încetează să crească şi chiar în cazul în care consumul lor se diminuează”(articol reprodus în cartea sa „Ecologie şi Politică”, Seuil, colecţia Points, 1978). În recenta literatură istorico–biografică cu privire la principalii economişti contemporani, Nicholas Georgescu–Roegen ocupă de acum încolo un loc incontestabil, dar în acelaşi timp problematic. Putem lua în considerare aici: „Dicţionarul Biografic al Economiştilor Dizidenţi”,publicat de Philip Arestis şi Malcom Saweyer; operele biografice ale lui Mark Blaug (în special Marii Economişti de la Keynes încoace: „O introducere în Viaţa şi Operele a 100 de economişti moderni”, Brighton, Wheastsheaf, faimosul „New Palgrave. A Dictionary of Economics”, editat de John Eatwell, Murray Milgate şi Peter K.Newman; lucrarea colectivă editată de Michael Szenberg, intitulată„Eminent Economists: Their Life Philosophics” (Economişti Eminenţi:Filozofia vieţii lor) (Cambridge University Press, 1992, pp. 128–159). Nimeni nu este preocupat de revoluţia bioeconomică care, în pofida acestui fapt, clarifică într–un mod izbitor criza ecologică generată de creşterea noastră economică ce a succedat revoluţiei termoindustriale, în care Occidentul a „îmbarcat” de atunci încolo,

24 O a 2–a ediţie revizuită şi îmbunătăţită a apărut la Paris, la editurile „Sang de la terre”(Sângele Pământului), în anul 1995 sub titlul „La Décroissance. Entropie – Ecologie –Economie”, 256 pagini, prezentare şi traducere de Jacques Grinevald şi Ivo Rens.

15

ansamblul umanităţii.În final, un telefon de la Departamentul Economic al Universităţii Vanderbilt mi–a confirmat informaţia precisă pe care o căutasem în zadar. Emoţia îmi este încă vie şi dificil de exprimat. Sunt furios şi acest zbucium interior nu poate să cedeze în faţa acestei fortăreţe a tăcerii care a înconjurat mormântul lui Nicholas Georgescu–Roegen. Reprezintă pentru mine şi pentru mulţi alţii, un far de o putere ieşită din comun, în negura furtunii acestui sfârşit de secol XX. Mai mult decât oricare altul, el a fost cel care m–a învăţat economia şi mi–a relevat diferenţa fundamentală dintre o viaţă bogată şi o viaţă de bogat. Am greşi dacă l–am prezenta pe Georgescu–Roegen drept un Malthusian de un pesimism excesiv, pentru că el este unul dintre puţinii oameni de ştiinţă din domeniul economiei politice şi al ecologiei politice, care a subliniat adevărata finalitate imaterială a activităţii bioeconomice: „bucuria de a trăi”, sau „the enjoyment of life”, ori „gioia di vivere”, „joie de vivre”. În 14 ianuarie, am redactat un text destul de scurt (pentru a fi citit) pentru colegii mei de la IUED şi l–am trimis de asemenea la 50 de persoane din toate cele patru colţuri ale planetei, sperând să contribui în acest fel, cu toate că modest, la propagarea veştii în întreaga lume. Cu siguranţă, nu te poţi aştepta la multe flori pe mormântul unui eretic, dartotuşi …! Stefano Zamagni, profesor de economie la Universitatea din Bologna şi admirator fervent al lui Georgescu–Roegen mi–a scris: „este scandalos”.Diana Schumacher, corespondenta mea de la Societatea Schumacher din Anglia, îmi trimise o scrisoare emoţionantă. Din Italia, Silvana de Gleria îmi împărtăşi o emoţie similară. Era la fel de furioasă ca şi mine cu privire la tăcerea corporaţiei economiştilor. Am avut privilegiul de a deveni, începând cu 1974, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai săi. Nu am încetat să aprofundez învăţăturile sale, lucru dificil de altfel, dar azi sunt mai convins ca niciodată de importanţa acestora pentru viitorul umanităţii. Tăcerea care a înconjurat moartea sa mă întristează în aceeaşi măsură ca dispariţia lui. NicholasGeorgescu–Roegen a fost un savant şi un filozof ieşit din comun; unul dintre cei mai mari gânditori non–conformişti ai secolului XX. El lasă o moştenire imensă, pe care nu o conştientizăm încă, în special pentru specialiştii în economie şi în sociologia dezvoltării.Încă câteva cuvinte. În octombrie 1976, când Universitatea Vaderbilt sărbătorea, într–o atmosferă de solemnitate excepţională, o sută de ani de existenţă, această prestigioasă instituţie academică americană făcu din „Distinsul Profesor de Economie”, eroul zilei. Cancelarul Universităţii, Alexandre Heard, l–a elogiat pe Georgescu (aşa cum i se spunea în America): „un om complet al academiei, un intelect riguros, un profesor exigent şi meticulos. El reprezintă intelectul nostru centenar Este la înălţimea aşteptărilor acestui secol şi ale acestei universităţi, ale oricărui secol şi ale oricărei universităţi” (Jean Crawford „A Prophet with honors”). În onoarea profesorului Georgescu, trei dintre foştii săi elevi,care au devenit profesori de economie, Anthony N. Tang, Fred M.Westfield şi James S. Worley, au organizat la Vanderbilt o conferinţă intitulată „Economia. O nouă perspectivă”, între 22–25 octombrie 1975, cu participarea mai multor foşti preşedinţi ai Asociaţiei Americane de Economie, Kenneth E. Boulding (1910–1993) şi Joseph J. Spengler (1912–1991)şi laureaţi ai premiului Nobel pentru economie, Paul A.Samuelson (n. 1915), Jan Tinbergen (1903–1994), Sir John Hicks (1904–1989) şi Simon Kuznets (1901–1985). Celebritatea lui Georgescu–Roegen a fost într–adevăr la apogeu în Statele Unite, în prima jumătate a anilor `70, ca urmare a publicării cărţii sale de căpătâi „The Entropy Law and the Economic Process”.Analizând această carte în prestigioasa revistă

16

„Science”, în 10 martie 1972, Kenneth Boulding scria: „Dacă (…) 500 de oameni potriviţi ar citi–o, probabil ştiinţa nu ar mai fi niciodată la fel”. În aceeaşi revistăştiinţifică, Nicholas Wade a publicat în 31 octombrie 1975, un important articol intitulat „Nicholas Georgescu–Roegen: Entropia ca măsura a omului economic”, articol reprodus în mai multe antologii ale mediului înconjurător. În Franţa, în articolul intitulat „California: o nouă revoluţie Americană”, publicat în „Le Nouvel Observateur” (Noul Observator) din 10 mai 1976, Andre Gorz (sub pseudonimul de Michel Bosquet) scria:„Nicholas Georgescu–Roegen nu este încă cunoscut decât de un public restrâns. Când va primi – ceea ce e doar o problemă de timp, zise omul de ştiinţă american – Premiul Nobel, toată lumea va şti, că acest economist, de origine română, profesor la universitatea din Virginia,insistă de vreo 10 ani asupra incapacităţii teoriei economice de a seintegra în realitatea ecologică: a vorbi despre costul resurselor nereciclabile sau despre distrugeri ireparabile este un non–sens (…)”. În Franţa, menţionăm lucrarea lui Michel Beaud şi Gilles Dostaler, „Gândirea economică după Keynes: Istoric şi Dicţionar al principalilor autori”. Vom găsi o bibliografie mai completă în lucrarea reeditată „Demain la decroissance” („Mâine descreşterea”). În recenta literatură critică care se ocupă de economia dezvoltării,omiterea lui Georgescu–Roegen este mai mult decât o neglijenţă, este o„lacună calificată”. Refuzăm, nu înţelegem, sau la drept vorbind, refuzăm această critică radicală a industrialismului şi a dogmei referitoare la creşterea economică. Cititorii revistei „Strategii energetice: Biosferă şi Societate” nu trec cu vederea importanţa numelui de Georgescu–Roegen, de vreme ce nu există nici măcar un singur număr al acestei reviste interdisciplinare care să nu facă referinţă la lucrările sale. Numărul din octombrie 1992 consacră un întreg articol „Revoluţiei bioeconomice a lui Nicholas Georgescu–Roegen”. „Cu privire la prima conferinţă internaţională abioeconomiei, desfăşurată la Roma în intervalul 28–30 noiembrie 1991”.Într–un număr ulterior vom încerca să insistăm asupra a ceea ce am numit în numărul 51 al „Revistei Europene a Ştiinţelor Sociale”«Afacerea Nicholas Georgescu–Roegen»”25

25 Sursa: http://www.unige.ch/sebes/textes/1995/95JGRoegen.html.

17

Bibliografie:

1. Drăgan, J.C., Demetrescu, M.C. (1994), “Economistul mileniului trei. Nicholas Georgescu-Roegen, profetul arhitect al noiigândiri”, Editura Europa Nova, Bucureşti

2. Gheorghe, Mircea, revista „Pagini româneşti“ din Montreal (Canada), 20013. Iancu Aurel, “Opera lui Nicholas Georgescu Roegen”, Institutul

National de Cercetari Economice al Academiei Romane4. Nicholas Georgescu–Roegen – Omul şi opera, Colecţia Bibliotecii Băncii

Naţionale, Editura Expert, 19965. Nicolae Mariana, Nicholas Georgescu-Roegen-economist-matematician,

statistician si teoretician, Institutul de prognoza economica

18