Coperta: Floarea Juluianu

Redactori: Simona Sora, Sorin Ghergu!

Tehnoredactor: Mircea T[tarDTP: Ofelia Coqman

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RominieiVELESCU, CRISTIAN-ROBERT

Rodin, Meunier, Brincuqi Ei cultura clasici / Cristian-Robert

Velescu. - Bucureqti: Editura Institutului Cultural Romdn, 2016

Con{ine bibliografie. - IndexrsBN 978-973 -57',7 -6',7 8-7

73

O INSTITUTUL CULTURAL ROMANAleeaAlexandru 38, Sector 1

011824, BucureqtiROMANIATel.:0317 100 637

E-mail: icr@icr.roDifu zare : c omenzi@iu.r o

Tel.:0317 100 646

CRIS TIAN.ROBERT VELES CU

Rodin, Meunier, Brflncu$isi cultura clasicl)

X nqsrrrurut. cuLruRAL RoMAN

Cuprins

Cuvdnt fnainte .........

Discreta, dar indelungataprezenll a lui Mario Meunierin atelierul lui Brdncuqi.

De la Saint-Jean-Soleymieux la Mdndstirea Saint-Bamab6din Marsilia, apoi la Meudon qi in rue de Varenne.Mario Meunier, secretar al lui Auguste Rodin qi ,,figur6"a boemei pariziene

Valentine de Saint-Point, prieteni qi model allui Rodin.Meunier este chemat la Paris

Elenist, boem qi secretar al lui Rodin.

Rodin vdzut de Meunier: ,,discipolul" sculptorilor grccidin Antichitate qi lectura intreruptS din Eschil....

De la Meudon qi din rue de Varenne, in atelierelebr6ncuqiene din rue du Montparnasse qi din Impasse Ronsin.

Meunier restituie fragmente de poeticd rodiniand intr-unarticol publicat in revista Zes Marges. Rodin qi

,,cioplirea directd". Repercusiuni asupra poeticii luiConstantin Br6ncugi .....

Alte fragmente de poetic6 rodiniand restituite in paginiledin Les Marges: Rodin qi impresionismul ...........

t3

26

42

7l

80

103

108

tls

Omul-naturd invizitd,la Rodin: ,,Mirosili ca o pldure virginlqi tot aqa vd gi vdd!" Despre impresionism, simbolismqi Auguste Rodin..........

Rodin vdzat,,prea de aproape"

,,Grecia interzisS" acelui ,,spirit puternic, insensibil lainvdl6turile unei auguste conduite qi la apelurile repetateale vielii"....

,,...pierre devant les hommes, mais homme devantles pierres"

Rilke qi Meunier......

Locul celor doi secretari gi literali in stima lui Rodin.............

O zi dinviala secretarului Meunier;i cele trei teme majoreprezente in corespondenfa adresat[ maestrului:Doamna Rodin, cdleaua Dora qi ,,Catedralele Franfei" ..........

Alte teme a1e coresponden{ei Meunier-Rodin: viafacotidianS la Meudon qi in rue de Varenne, Madame Rodinqi Claire de Choiseul. ....................

Primirea vizitatorilor la Meudon qi in rue de Varenne............

Isadora Duncan

O scrisoare atipicd trimisi lui Rodin, pe c6nd Meunier nu se

mai afla in serviciul sbu. O declarafie de independenld?........

G eneza,,Catedralelor Franlei", urmhritd de Mario Meunierin interviuri gi in articole de pres6.......

Despre un celebru,,cuv6nt de despdrfire"..................

De la Meudon qi din rue de Varenne, in ateliereledin rue du Montpamasse gi Impasse Ronsin. Urmbrindrepercusiunile raporhrlui sculpturS-arhitecturd in operalui Rodin qi Br6ncuqi..

Brdncuqi arhitect

1s1

164

176

127

137

148

234

268

283

196

209

2t5

222

242

261

Mario Meunier, traducdtor al dialogurilor platonicieneBanchetul, Fedru qi Fedon. Repercusiuni asupra statuareilui Constantin Brdncuqi... 293

Addenda .. 325

Bibliografie 332

Indice de nume ........... 338

Discreta, dar indelungata prezenfia lui Mario Meunier in atelierul lui Brflncuqi

Sunt cunoscute fotografiile de atelier in care sculptorulConstantin Brdncuqi apare inconjurat de prieteni, in ambianlaatelierelor din Impasse Ronsin. Marcel Duchamp, Tristan Tzara,Man Ray se numdri printre protagoniqtii acestor fotografii(fig. 1). Uneori, oaspefii sunt fotografiali singuri, ca simple por-

trete luate in ambianla atelierului, cum este cazul lui Femand L6ger

ori acela al lui Erik Satie. Alteori, dansatoareleLizica Codreanu

qi Florence Meyer sunt surprinse de obiectilul camerei foto oride acela al aparatului de filmat performAnd printre sculpturi.Arhivate atent, aceste imagini ar putea constitui un adevdrat

,jumalo' al vizitelor pe care Brdncuqi le primea in atelier. $tim ins[cd prietenii qi cunoscufii sculptorului au fost mai numeroqi decdt

au putut-o documenta peliculele fotografice sau cinematografice.

$tim, de pi1d5, ciAmedeo Modigliani, Edward Steichen qi Vasile

Georgescu Paleolog au trecut pragul succesivelor ateliere ale

sculptorului , frrL caimaginea 1or, aldturatd aceleia a lui Br0ncuEi

ori a sculpturilor sale, sd ne fi fost transmisSl.La aceste din urmi prezenle, o vom adduga pe cea mai discretS

dintre toate, aceea a lui Mario Meunier (fig.2), umanist, elenist

qi, intre 1910 qi 1912, secretar al lui Auguste Rodin. Trecerea sa

prin atelierul lui Brdncuqi nu a ldsat,,urme materiale", bun[oardfotografii, scrisori sau insemn[ri de orice fel. Singurul care ne in-

formeazd- dup[ qtiinla noastr[ - asupra prezen]ei lui Meunier

t Lista celor car:el-aluvizitatpe Brdncuqi in atelier este mult mai 1ung6.

l3

in succesivele ateliere br6ncuqiene, alituri de ceilalli oaspe{i, deja

,,omologali" de exegezd, este Vasile Georgescu Paleolog. Apro-piat al lui Br6ncuqi, Paleolog este Ei autorul primelor cirli con-sacrate personalitElii qi operei sculptorului, ap[rute inc[ in timpulvielii acestuia. Aqadar, din nou2, mdrturia lui se vddegte a fi ne-prefuitS, de vreme ce numele ultimului secretar al lui Rodin nuapare in nici una dintre c64ile consacrate lui Brdncuqi, nici chiarin indicele de nume prezente in monografiile mai noi, unele dintreacestea fi ind caracte rizate prin contribu{ii sub stanf iale, esenlialecunoaqterii vielii qi crealiei sculptorului3.

Prezentele considerafii iqi propun sI reconstituie profilulacestui discret gi totodatd cultivat secretar al lui Rodin, unul din-tre elenigtii eminenli ai epocii, traducitor din clasicii greci gi fincunoscdtor al tradiliilor religioase ale vechii Elade. IatE o reco-mandare ce-qi afl6 temeiurile in importanta qi cuprinzdtoarea listdde traduceri qi lucrdri pe care Meunier le-a semnat, dar Ei in presti-gioasele premii ce i-au fost conferite de-a lungul timpuluia. inatelierul lui Brdncuqi prezen\a elenistului a fost discretb -netransmif6ndu-ni-se nici mEcar o singurd fotografie care s5-1

infbliqeze. Acelagi lucru se poate afirma qi despre prezenla sa in

2 Pentru importanfa cercetlrilor lui Vasile Georgescu Paleolog, devenite -cu trecerea timpului - adev6rate surse ale brdncuqologiei, inc[ insuficientexplorate, vezi Cristian-Robert Velescu, ,,Brdncuqi, doul lucr[ri de tinerele:Laocoon Ei Ecor;eu",in 1 50 de ani de tnvdldmdnt artistic nalional (coordonator:Adrian-Silvan Ionescu), IINArte, Bucureqti, 2014,pp. 170-223, Ei,,Brancusi:deux exemples de l'ex6gdse de premidre heure. En relisant Benjamin Fondaneet Vasile Georgescu Paleolog", in After Brancusi - Proceedings ofthe Interna-tional Conference organized in theframe of the project ,,The Saint of Montpar-nasse" from Document to Myth. A Century of Constantin Brancusi Scholarship,Institutul de Istoria Artei ,,G. Oprescu" al Academiei Rom6ne, I-lNArte (ISBN97 8-606-7 20-022-5), Bucuregti, 2014, pp. 92-122.

3 Vezi Pontus Hulten, Natalia Dumitresco Ei Alexandre Istrati, Brancusi,Flammarion, Paris, 1986, qi Friedrich TejaBach, Constantin Brancusi - Meta-morphosen plastischer Form, Dumont, Ktj,ln, 1987.

a Pentru premiile conferite lui Mario Meunier, vezi ,,L'CEuvre de MarioMeunier", in Jean Combe, La vie et l'rtuvre de Mario Meunier, Editions Dumas,Saint-Etienne, 1967, pp. 268-269.

T4

preajma lui Rodin. in pofida largii documentalii fotograficeflcumulate in jurul atelierelor de la Meudon qi al celui adipostitin Palatul Biron din Paris, pe rue de Varenne, la num[ru] 77, ne

cste cunoscutd o singurd fotografie ce-l infrliqeazdpe tdndrulsocretar: aparatt;J fotografic l-a surprins pe scArile dinspre grddind

ale Palatului Biron (fig. 3), lin6nd-o in lesd pe Dora, ciobdnesculgcrnan, animalul de companie preferat al lui Rodin, atdt de des

ovocat in cursul conversaliilor dintre maestru qi secretaE dar maicu seam6 in corespondenla pe care Meunier i-o adreseazdmarehtisculptor, in rdstimpul in care s-a aflat in serviciul acestuia.

Iatd o m[rturie a lui Vasile Georgescu Paleolog, care il infor-rncazdpe cititor asupra vizitelor lui Meunier in atelierul lui Br6ncuqi.

Datala care elenistul pdtrunde in atelier este transmisd pe o cale

ocolit6. Exegetul leagd cronologiaprezenlei in atelier a divergiloroaspeli - printre aceEtia afldndu-se qi Mario Meunier - de ceea

cc el considerd a fi fost prima variantd a Mesei tdcerii:,,incd de pe vremea aceea,spre 1911, ii spunea Masafldmdn-

zilor de spirit, ce constituie prima ei denumire, urmat[ indati de

aceea de Masa Omeniei, ceea ce se poate traduce peifrazic in altelimbi prin Masa pentru primiri cu omenie. La aceast6 masd a flb-rndnzilor de spiritualitate vor lua loc pe rdnd: M. Meunier qi

G. Apollinaire, Rouveyre, B6sler gi Vauxcelles - aceqtia trei dinurmd ca elemente negative -, focosul Le Corbusier qi v6rul sdu

Jcanneret, pictor, Blaise Cendrars, care le era aproape cons6tean,qi toli trei elvejieni; Fernand Leger, Larionov basarabeanul, Ortizqi cred c5 tofi cei ce frecventau cafenelele Le D6me gi La Rotonde,rcstaurantul mai de clasd in Baty qi cantinaRozaliei, de pe strada

Campagne Premidre, ori micul teatru Bobino de pe strada Gait6."5

intr-un alt articol, Vasile Georgescu Paleolog pomeneqte dinnou numele lui Mario Meunier, de data aceasta informafia vddin-du-se a fi mai complexi. Exegetul nu se mai limiteazd la a sem-

nala simpla saprezen\din atelier, ci i;i informeazdcititorii asupra

s V.G. Paleolog, ,,Masa t[cerii - Note pentru exegezd. Carte sinopticl de

idcntitate privind structurile frazeologice folosite de BrdncuEi pentru definirea

rncsei rotunde" , in Colocviul BrdncuSi - BucureSti, octombrie 1967, EdittxaMcridiane, Bucuregti, 1968, p. 49.

15

modului in care oaspetele se interesa - intr-un fel sau alful - deformalia intelectuali a amfitrionului siu. O frcea pun6ndu-i ladispozilie cdrli ce ilustrau propriile-i preocupdri de elenist:

,,Mario Meunier, ex-secretarul lui Rodin, a fost acela carea poreclit pe Brdncuqi <micul Socrate>> Ei <fratele lui mai mic>.Tot el, cu c6liva gologani dafi lui de Br6ncuqi, ii adusese carteal4elilefilozofilor alui Diogene Laertius - in edilia de la Hachette,ieftind qi bun5, care ii deveni de cipdtAi. Mario Meunier, pevremea c6nd Brdncuqi tdia de-a dreptul in stei Sdrutul, ostenea latraducerea B anchetului..."6

in contradiclie cu cele comunicate de Paleolog, intr-o mono-grafie inchinatd sculptorului, executorii sdi testamentari, NataliaDumitresco qiAlexandre Istrati, pretind cd Erik Satie ar fi fost acelacare l-ar fi poreclit pe Brdncuqi ,,fratele mai mic al lui Socrate"T.In ceea ce ne priveqte, suntem tentali sI confirmdm mdrturiaPaleolog. O facem finAnd seama de-o observafie pe care Meuniera aqezat-o in comentariul traducerii dialogului platonician Fedon.Citit cu atenjie, fragmentul determind dou6 tipologii umane.Dintre acestea, una se bizuie doar pe puterga raliunii, a inteligenleidiscursive atunci cdnd incearcl si p6trundd substanfa celor comu-nicate de Platon, iar o alta privegte faptele dintr-o perspectivi purinterioarI, modelat[ de propria alcdtluire sufleteascd a cititorului8.Putem bSnui lesne cI in aceastS a doua tipologie uman[ Meunieril va fi inclus pe BrAncuqi. Erik Satie insuqi era un apropiat al luiBrdncuqi qi-un oaspete obiqnuit al atelierului acestuia. Din mono-grafra executorilor testamentari, afldm c5, pe cdnd Br6ncuqi ilcioplea in lemn pe al siu Socrate, Satie compunea oratoriul decamerd omonime. Libretul oratoriului a fost alcdtuit de Satie. Celetrei p6(i sunt intemeiate pe texte platoniciene, fragmente extrasedin dialogurile Apologia lui Socrate, Fedru qi Fedon. Considerdmcd nu este o simplE int6mplare ci ultimele doul dintre aceste

6 Vasile Georgescu Paleolog, ,,Cocoqul lui Br6ncuEi", in Arta (Bucureqti),411966,p.11.

7 Vezi Pontus Hulten, Natalia Dumitresco, Alexandre Istrati, op. cit.,p. 148.8 Vezi nota 198.e Vezi Pontus Hulten, Natalia Dumitresco, Alexandre Istrali, op. cit., p. 148.

t6 t7

rlialoguri au fost traduse de Mario Meunier. Jindnd seama de

o atare coincidenld, credem cd este indreptdlit a formula ipotezapotrivit c[reia nu doar BrdncuEi a putut beneficia de invildturileplatoniciene ale lui Meunier, ci qi prietenul sculptorului, compo-zitorul Erik Satie. La toate acestea se adaugi un amdnunt. Ora-loritl Socrale qi sculptura omonim[ au fost concepute primul in1920, iar cea de-a doua, in 1922.8, desigur, mai mult decdt o

sirnplS coincidenld cd in 1922 a apdrut la Payot traducerea luiltacJon de Mario Meunier.

Interesul lui BrAncuqi pentru cultura clasicd este ilustrat qi de

o alt6 mirhrrie, aceea a sculptorului Mac Constantinescu, nu mai

1r u{in surprin zdto ar e:

,,Era in toamna lti 1924, anul in care se pregdtea epocalalixpozilie internalionald de arte decorative din Paris, care avea sd

tlca noi impulsuri artelor qi s5 imprime noi aspecte vielii cotidiene.Atunci am pdqit pragul atelierului din Intrarea Ronsin. Primairnpresie persistb intens in memoria mea. Din mijlocul pietrelortlirltuite, al grinzilor de stejar vechi de sute de ani, al butucilor de

lcrnn cioplili cu barda, se desprindea luminoas[ figura maestrului.

I .] in vremea aceea,la c[derea serii, Brdncuqi asculta lecturi dinclasicii greci, dialogurile lui Platon, spre exemplu, sau mtzicdlirlclorici inregistratd de pretutindeni."l0

^MSrturia este cu precizie datatd: 1924.Indreptdndu-ne aten[ia

tsupra ultimei propozifii, afl[m c5, tocmai in acea vreme, Brdncuqi

,,asculta lecturi din clasicii greci, dialogurile lui Platon, spre exem-

plu". Mdrluria sculptorului Constantinescu se deosebeEte de cea

datoratd lui Paleolog prin complexitatea ei, de vreme ce conlinutullccturilor este precizat cu fermitate qi exactitate. TotodatS, sunteminforma{i asupra unui fapt esen{ial, c[ o voce ii citea sculptoruluidin Platon, de vreme ce Br6ncuqi,,asculta lecturi din clasicii greci".

Este frri indoiald indrept[fit, dar mai cu seaml incitant a ne

interesa asupra identitelii acestei ,,voci", cu atAt mai mult cu cdt,

potrivit unei mdrturii datAnd din aceeaqi epocd, ,,BrAncuqi Ei-ar fi

r0Mac Constantinescu, ,,EvocIri" ,in Colocviul Brdncu;i... (1967),pp. 112-113.

Y czi qi I dem,,,Colocviu Brdncugi", it Art a, XXIll, 4 1 197 6, p. 1 1 .

descoperit propria lui filozofie"11. Judecdnd dupi cA4ile care se

aflau in biblioteca sa, dar mai cu seaml dupS lecturile pe caresculptorul le asimila,,ascultdndu-lg'( - intre care qi ,,dialogrnilelui Platon" -, deducem cd nu poate fi vorba dec6t de filozoftaplatonicianS. Dintre prietenii qi cunosculii lui Brdncuqi caretreceau pragul atelierului din Impasse Ronsin, Mario Meunier era,

in opinia noastr6, singura persoand potriviti, aptd a-i citi luiBrdncugi din Platon. Avem in vedere calitatea sa de elenist, darmai cu seam5 o anume disponibilitate care il determina sd

impSrtdqeasci semenilor s[i - chiar gi celor mai modeqti dintreaceqtia, intdlni{i uneori cu totul int6mplStor -

profundele salecunogtinle legate de vechea culturd greacd, pe care o consideraa fi temelia ins[gi a civilizatiei europener2. Aqa cum urmeazd s5

11 ,,Marcel Duchamp s-a aqezat 16ng5 noi gi ne-a povestit despre BrAncuqi.Ne-a spus cI acesta ar fi <captiv> (al ideilor sale, n.n.). $i-a descoperit ftlozofia,la care nu ar vtea sE mai renunte, si se indep6rteze de ea. Marcel Duchampcrede cd un artist nu ar trebui sE fie <prizonieo (partizan al propriilor idei, n.n.),ci s6 rdmdni deschis schimbirilor, innoirilog aventurilor, experimentelor.",, Marcel Duchamp setzte sich zu uns und erzdhlte von Brancusi. Er sagte er sei<verhaftet>. Er habe seine Philosophie gefunden und wi.irde sie nicht mehr auf-geben, sich nicht mehr von ihr entfernen. Marcel Duchamp glaubt, da/3 einKiinstler nicht abgekkirt werden, sondern offen bleiben sollteJiir Anderungen,Erneuerungen, Abenteuef Experimente. "

-Anais Nin, Dle Tagebucher,ll,

p. 58, apud Fiedrich Teja Bach, op. cit.,p.373, nota 477 .

12 ,,intr-adevdr, moEtenirea pe care ne-a lSsat-o Elada are un dublu aspect:este sacrd qi totodatd profanS, qtiin{ific6 qi mitologicd. Adevbratul umanist, dac6doreqte si fie perfect informat, in mod conEtiincios gi complet, nu trebuie sE

piardd niciodati din vedere acest dublu aspect al Greciei sacre gi al celei profaneqi sd lind tot timpul cont de dubla influenfd pe care a exercitat-o, pe r6nd sausimultan, asupra gdndirii tdrdmurilor Occidentului." ,,L'hdritage, en effet, quenous laissa I'Hellade a un double visage: il est d lafois profone et sacre, scien-tiJique et mythologique. Le vdritable humaniste, s'il veut Atre parfaitementinformi, consciencieux et complet, ne doitjamais perdre de vue ce double aspectde la Grdce sacrde et de la Grdce profane, et toujours tenir compte de la doubleinJluence qu'il exerEa tour d tour ou simultandment, sur la pensde des terresoccidentales. " - Mario Meunier, Souvenirs d'un humanisle. Fotocopiea manuscrisului, arhiva Mus6e Rodin, Paris, mapa ,,Mario Meunier". Vezi Eicitatul corespunz[tor notei 32.

l8 19

ar[t6m, un memorialist qi prieten al elenistului ni-l inftliqeazdpeMeunier vorbindu-le despre Platon unor dansatoare intdlniteintr-un bar din Marsilial3, iar un altul - agijderea prieten apro-

piat -, referindu-se la inceputurile pariziene ale prieteniei lor,cvoc6 tribulaliile nocturne prin c6rciumi, unde, odatfrcu ei, intrau

;i poelii din vechime, de weme ce Meunier le scanda cdnturile cu

voce tare, inconjurat fiind - precum altddatd Orfeu - de ,,mon-qtri ce-l inconjurauoora. Aceqtia, fireqte, nu puteau fi dec6t obiq-

nuilii acelor c6rciumi, vizitate pdndla revdrsatul zorilor.tnainte de a ne interesa mai indeaproape asupra personalitSlii

acestui umanist, elenist, dar qi secretar al lui Auguste Rodin -ultimul sdu secretar -, asupra formaliei sale intelectuale 9iasupra operei de traduc[tor, vom incerca sd determindm intervalulin care Meunier a putut fi oaspete al atelierului lui Br0ncuEi. Aga

cum am ardtat deja, Paleolog este singurul care ne informeazd inrnod explicit asupra prezenlei elenistului in atelierul lui Brdncugi.

llvocarea vizitei la BrdncuEi, datoratd lui Mac Constantine

rnai putin explicite, intruc6t numele lui Meunier nu este amin-tit -, vine sd completeze informalia firnrzatd de Paleolog cup rivire la pr ezen[a elenistului in atelierul br6ncuqian. Fireqte, cele

doul mdrturii se completeazd doar in cazul in care accept6m cd

,,vocea" care ii citea lui Br6ncuqi din ,,clasicii greci'o era aceea a

lui Meunier. Cum nici unul dintre obiqnuilii atelierului br6ncuqian

nu poate fi binuit de a fi avut o aplecare deosebiti citre vechea

oulturA elen[, ne vedem nevoili s5 accept[m cdacela care ii citea

lui Brincuqi era totuqi Meunier in persoanS. Sculptorul Mac

'3 Vezi citatul corespunzdtor notei 40.Ia ,,Cdnd se-ntdmpla si equdm intr-un bar ori intr-o cdrcium[, poefii din

vochime intrau qi ei, odatd cu noi. Prin tine ii vedeam aievea. Le scandai c6n-

turile cu voce tare qi, precum altildatiL Orfeu, mongtrii te inconjurau, subjugali

do puterea qi de farmecul tdtt." ,,Quand nous dchouions dans un bar, ou dans

rtne boite, les grands pobtes du passd y entraient avec nous. Tu me les faisaisvoir vivants. Tu scandais leur chants d pleine voix et comme jadis, Orphde, les

monstres t'entouraient, subjuguds par ton pouttoir et par ton charme. " - "**'

(Francis Carco), ,Notes et documents - Les <Amis de 1914>", in Les Amitids

Saint-Etienne, iulie 1935, p.504.