Proiect realizat de: Rada Cosmin

Banescu Cristian Cristea George

Manole Alexandru

I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA Formarea componentilor rocilor sedimentare de precipitatie

chimica Procese chimice

Prin proprietatile sale chimice ( pH, Eh si continutul în gaze dizolvate) apa constituie un factor esenial în desfasurarea proceselor de la suprafata Pamântului. Substantele solubile rezultate în urma proceselor de alterare chimica si biochimica a rocilor preexistente sunt transportate sub forma de solutii naturale sau coloidale în lacuri si mari unde, prin suprasaturare, precipita generând rocile de precipitatie chimica.

a. Precipitarea din solutii suprasaturate

Cai de îmbogatire a solutiilor marine sau lacustre în diferiti componenti (Sursa: http://sepmstrata.org/)

b. Alterarea chimica Principalele procese de alterare sunt oxidarea, carbonatarea si hidroliza Roci de precipitaie chimica

În funcie de domeniul în care s-au format se pot contura doua categorii: continentale, formate prin precipitare în endocarsturi (calcarele de precipitaie ce

alcatuiesc speleotemele: stalactitele, stalagmitele, draperiile, etc), precum si tot cortegiul de roci formate prin recipitare chimica în lacurile continentale din zonele cu deficit hidric (gipsuri, anhidrite, sare gema, etc);

marine rezultate ca urmare a supraconcentrarii prin evaporare în bazine marine cu circulatie restrictiva (gipsuri, anhidrite, silvina, carnalit, etc), sau pe alte cai (calcare, silicolite, etc.)

Rocile reziduale sunt formate ca urmare a alterarii chimice si biochimice si acumularea in situ a mineralelor greu solubile (bauxite, laterite, soluri).

Clasificarea chimico-mineralogica În functie de compoziia chimico-mineralogica se disting urmatoarele categorii de roci

de precipitare chimica (pentru rocile scrise cu font rosu: Desene, scheme, foto) Aluminoase - formate prin acumulare reziduala (bauxitele); Carbonatitice - calcarele Clorurice rezultate în urma precipitarii din solutii suprasaturate (sarea gema,

silvina) Sulfatice - rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre din zone aride

(gips, anhidrit); Feruginoase - reprezentate mai ales prin limonit si hematit; Fosfatice - mai rar se formeaza fosforitele.

BIBLIOGRAFIEhttp://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE

%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE

Procese biotice a. În mari si oceane vieuiesc o serie de comunitai de organisme care îsi

construiesc scheletul, pseudoscheletul sau testul protector din substane minerale, în special carbonat de calciu (algele,coralii si briozoarele) si bioxid de siliciu (silicoflagelatele, radiolarii, diatomeele).

Astfel: prin acumularea in situ a scheletelor coralilor, algelor calcaroase

si briozoarelor se formeaza calcarele recifale (roci bioconstruite), în stive ce pot ajunge grosimi de mii de metri;

un rol petrogenetic impotant îl au diatomeele, radiolarii si coccolitoforideele, care, prin acumularea testelor, primelor doua, au generat roci silicolitice de tipul diatomitelor, menilitelor,radiolaritelor, jaspurilor, iar ultimele au dat cretele (roci de bioacumulare)

în alte situaii, testele organismelor calcaroase sau silicioase au fost amestecate cu material epiclastic, luând nastere gresii lumaselice, lumasele, etc

b. Un alt proces biogen se leaga de activitatea microorganismelor bacteriene (procese geobacteriene), cu un rol foarte important în petrogeneza.

Astfel: bacteriile chimiotrofe cum sunt: ferobacteriile, tiobacteriile,

nitrobacteriile, fosfobacteriile,calcibacteriile, etc, au contribuit la formarea acumularilor de fier, sulf, nitrai. fosfati, calcare, etc

II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE – continuare Diageneza sedimentelor organogene procese specifice

Carbonificarea propriu-zisa sau carbonificarea geochimica este un proces complex în urma caruia turba dupa acoperirea ei cu sedimente, este supusa unor temperaturi si presiuni care determina cresterea coninutului în carbon si transformarea ei în carbuni (carbune brun, huila si antracit).

Bituminizarea este procesul de îmbogaire în carbon si hidrogen a sapropelului si transformarea acestuia în hidrocarburi lichide (petrolul) si hidrocarburi gazoase (gazele naturale)

Rocile organogene sunt formate fie prin acumularea in situ a bioclastelor si cochiliilor organismelor marine, sau a

detritusului vegetal, rezultând rocile de bioacumulare (cum sunt falunele, lumaselele, turbele, carbunii, etc)

prin activitatea unor organisme recifale (corali, briozoare, algele calcaroase, etc), rezultând roci de bioconstrucie (asa cum sunt calcarele recifale, calcarele stromatolitice, calcarele algale,

Rocile organogene sunt clasificate si în funcie de comportamentul lor la combustie în:

acaustobiolite (roci organogene necombustibile) din care fac parte calcarele recifale, diatomitele, radiolaritele, spongolitele, etc;

caustobiolitele, reprezentând rocile combustibile cum sunt turbele, carbunii, titeiul si gazele naturale

BIBLIOGRAFIE. 1.

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

ROCILE METAMORFICE PROCESE SI ROCI METAMORFICE În urma miscarilor scoartei terestre, o parte dintre corpurile de roci

participante la alcatuirea acesteia sunt scoase din mediul în care s-au format si ajung în conditii noi de presiune si temperatura, conditii ce determina o serie de transformari în structura si compozitia acestora, conducând la o alta categorie de roci cunoscute sub numele de roci metamorfice. Totalitatea transformarilor în stare solida, prin care rocile preexistente tind

sa se adapteze la noile conditii de presiune si temperatura se numeste metamorfism.

În urma acestui proces rezulta rocile metamorfice. Efectele metamorfismului

schimbarea structurii petrografice fie printr-o rearanjare în spatiu a cristalelor protolitului, fie prin modificarea formei si dimensiunilor cristalelor;

schimbarea compozitiei mineralogice a protolitului, chimismul global mentinîndu-se constant la protolit si metamorfit;

schimbarea compozitiei chimice globale a protolitului. Aceste modificari se pot produce individual sau simultan, având ca rezultat trei

tipuri de modificari metamorfice. Astfel:

recristalizare simpla -se modifica numai structura, un exemplu în acest sens îl constituie transformarea unui calcar recifal, prin actiunea temperaturii în calcar cristalin (marmura);

metamorfismul izochimic - daca structura si compozitia minerala a protolitului sunt modificate,dar chimismul global ramâne acelasi,

SURSA: http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf

•PROCESE SI ROCI METAMORFICE

În acest caz, prin cresterea temperaturii rocile hidratate îsi pierd apa de constitutie, iar

carbonatii sunt descompusi (rezulta un metamorfism termic prograd). Prin racire, procesele se petrec în sens invers (rezulta un metamorfism termic

retrograd). În cazul corpurilor magmatice fierbinti, la contactul acestora cu rocile din jur,

are loc un metamorfism termic de contact, manifestat pe o distanta variabila în jurul emitatorului de caldura, distanta ce delimiteaza o zona în care au loc transformari metamorfice, denumita aureola de contact

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.p

SURSA:

presiunea litostatica – este unul dintre factorii cu atciune generala si constant crescatore cu adâncimea, datorat coloanei de roci situata deasupra.

presiunea orientata (stressul) - este prin excelena deformaionala, deoarece actioneaza preferenial, pe o anumita diretcie. Pentru adaptarea la stress, rocile fie ca se sparg în fragmente cât mai mici, fenomen numit de cataclazare (rocile rezultate se numesc cataclazite), fie ca determina reorientarea mineralelor pe direcii paralele cu direcia de aciune a stress-ului, acestea devenind alungite în sensul de aciune a forei, pentru a permite o mai usoara alunecare

fluidele - catalizeaza reaciile chimice, crescând viteza acestora; reprezinta vectorii care asigura “migraia” componenilor chimici si se constituie într-un factor de transformare chimica si mineralogica (de ex. alterarea hidrotermala).

•PROCESE SI ROCI METAMORFICE

Clasificarea rocilor metamorfice Roci cu grad redus de metamorfism, la care protolitul este usor de recunoscut,

motiv pentru care la denumirea rocii initiale se adauga prefixul „meta", de ex. metabazalt, metagranit etc.;

Roci cu grad avansat de metamorfism care nu pastreaza structura petrografica a protolitului si, uneori, nici chimismul acestuia. Dintre aceste metamorfite mentionam: corneene - roci metamorfice izotrope, microgranulare, diverse din punct de

vedere mineralogic; skarne - în mod obisnuit roci izotrope alcatuite mai ales din silicai calcici; marmure formate din cristale mari de calcit; cuartite - roci predominant cuaritice; gnaise - roci sistoase alcatuite prevalent din feldspat si mice; micasisturi - roci sistoase constituite mai ales din mice si cuar; filite - roci sistoase, fine, alcatuite din filosilicai; sisturi verzi - roci sistoase formate din albit si un mineral verde (clorit, epidot); amfibolite - roci sistoase constituite din hornblenda si feldspat plagioclaz; eclogite - roci cu densitate mare de peste 3,3 g/cm.

BIBLIOGRAFIE 1.

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf

•PROCESE SI ROCI METAMORFICE