Riscuri si Hazarde NaturaleAcest curs prezinta Riscuri si Hazarde Naturale.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 80 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

CuprinsI. HAZARD ŞI RISC – ÎNCADRARE CONCEPTUALĂ ŞI METODOLOGICĂII. HAZARDELE ŞI EVALUAREA RISCULUIIII. HAZARDELE GEOLOGICEIV. HAZARDELE GEOMORFOLOGICEV. HAZARDELE CLIMATICEVI. HAZARDELE HIDROLOGICEVII. HAZARDELE OCEANOGRAFICEVIII. HAZARDELE BIOLOGICEIX. HAZARDELE ANTROPOGENE

ExtrasI. HAZARD ŞI RISC – ÎNCADRARE CONCEPTUALĂ ŞI METODOLOGICĂ

1.1. Generalităţi

Este cunoscut faptul că mediul înconjurător şi societatea umană suportă adesea acţiunea unor fenomeneextreme periculoase cu origine diferită, naturală sau antropică, ce pot produce dereglări distructive şibrutale în anumite sisteme sau situaţii prestabilite.

Aceste evenimente (cutremure, erupţii vulcanice, tsunami, alunecări de teren, furtuni, inundaţii, secete,incendii, accidente tehnologice, situaţii conflictuale etc.) se produc de regulă pe neaşteptate şi pot provocanumeroase victime în rândul oamenilor şi animalelor, un volum mare de pagube materiale, dezechilibreecologice şi chiar grave tulburări ale stării psihice şi morale a populaţiei ce intră sub incidenţa fenomenuluirespectiv.

Numai în ultimii ani lumea a fost supusă unei mari diversităţi de evenimente dezastruoase: cutremuremajore în SUA, Japonia, Armenia, Iran, Egipt, Turcia, Salvador şi India, cicloni tropicali în regiuneaCaraibelor şi furtuni violente pe coasta atlantică a Europei, inundaţii mari în Bangladesh, Pakistan şiregiunea Mississippi din SUA, manifestări vulcanice în perimetrul Pacificului (Filipine) şi Mării Mediterane(Sicilia), dezastre tehnologice precum exploziile din canalizarea orăşenească din Guadalajara (Mexic) şiincendiile dintr-o serie de localuri publice din Filipine, dispute politice şi sociale în Kuwait, Kurdistan,Somalia, Mozambic, fosta Iugoslavie ş.a.

La nivel global, în ultimii 35 de ani, numărul marilor catastrofe a crescut necontenit, cu o accelerare netăla sfârşitul anilor ’80, cu repetarea evenimentelor extreme, atât naturale cât şi tehnologice.

Datele statistice arată că în ultimele trei decenii, la nivel planetar, diferitele dezastre au determinatmoartea a peste 8 milioane de persoane, boli şi suferinţe pentru mai mult de 1 miliard de oameni, pierderişi distrugeri de bunuri materiale de sute de miliarde de dolari. În medie, anual, dezastrele reprezintă cauza

a 25 000 de morţi şi a circa 3 miliarde dolari distrugeri economice.

Statisticile indică, de asemenea, excluzând marile accidente legate de transporturi, că în lume se produc înfiecare an, ca număr (sau frecvenţă), circa 180 catastrofe, în timp ce la începutul anilor 70, numărul lor eramai mic de 100.

Repartiţia pe mari categorii a evenimentelor catastrofice în lume, în ultimii 35 de ani, indică predominareacelor naturale (66%), restul (34%) fiind de natură antropică. În privinţa numărului de victime, cele maiucigătoare sunt seismele (cu circa 41% din victime), urmate de inundaţii (30%), cicloni tropicali şi furtuni(14%), vulcanism (2%), restul, de 13% din numărul victimelor fiind datorate evenimentelor catastrofice denatură antropică.

Creşterea efectivă a frecvenţei evenimentelor naturale catastrofice care se constată în prezent, cât şi acosturilor lor globale, poate fi pusă pe seama mai multor factori:

-episoade ciclice care guvernează diferitele hazarde naturale

- creşterea globală a populaţiei, concentrarea sa în mari aglomeraţii

-creşterea vulnerabilităţii comunităţilor umane

-neglijenţă privind previziunea, măsuri şi activităţi insuficiente de prevenire

-creşterea sensibilizării populaţiei şi a cererilor venite din partea unui public din ce în ce mai preocupat deatingerile aduse siguranţei şi securităţii sale

Principalul factor responsabil de recrudescenţa riscurilor este, în opinia noastră, creşterea vulnerabilităţiicomunităţilor umane. Alături de caracteristicile naturale care determină gradul de vulnerabilitate, omulcrează sau agravează vulnerabilitatea prin nenumărate modalităţi:

-instalarea, din raţiuni economice, în zone vulnerabile, urbanizarea şi industrializarea accentuată în siturileexpuse riscurilor

-densitatea de ocupare şi de frecventare a teritoriilor de risc, forma şi tipul de utilizare a spaţiului;

-natura şi calitatea construcţiilor;

-dependenţa, din ce în ce mai crescută, a urbanului de diferitele reţele tehnice, care sunt susceptibles de afi perturbate, fie în mod natural fie antropic (precum distrugerea conductelor de apă, de încălzire, acablurilor electrice sau de telecomunicaţii etc.);

-mobilizarea crescândă a spaţiului subteran în serviciul urbanizării (linii de metro, tuneluri, parkingurisubterane etc.) lărgeşte în manieră îngrijorătoare spectrul vulnerabilităţii;

-multiplicarea cazurilor de comportament subversiv, a actelor de delincvenţă etc. (care ţin deci de social)adaugă o dimensiune suplimentară vulnerabilităţii

Nivelurile atinse de anumite evenimente sunt alarmante, punând guvernelor, şi nu numai, o problemămajoră : necesitatea unei capacităţi foarte ridicate de a face faţă cheltuielilor pe care le implicădistrugerile. Riscurile legate de acestea interesează un foarte mare număr de organisme, indiferent dacăau caracter ştiinţific, tehnologic, juridic, economic, administrativ sau decizional. În acest sens, apareperfect justificată crearea unor organisme cu responsabilităţi şi atribuţii în ceea ce priveşte prevenirea,protecţia şi intervenţia în caz de dezastre, atât la nivel de state cât şi la nivel internaţional.

La nivel de state, este evidentă preocuparea factorilor de decizie pentru crearea unui cadru optim pe plannaţional de cercetare ştiinţifică şi de punere sub control a acestor fenomene, pentru diminuarea efectelorlor. Existenţa sistemelor de prevenire a dezastrelor şi de depăşire a efectelor acestora, este condiţionată

de capacitatea statului respectiv de a-şi evalua resursele disponibile, de forţa şi nivelul tehnologic.Evident, cea mai mare atenţie dar şi progresele cele mai importante se înregistrează în cazul ţărilordezvoltate, deşi în majoritatea ţărilor funcţionează unităţi şi formaţii de apărare civilă, se întocmesc (sause actualizează) planuri pentru înştiinţarea şi alarmarea populaţiei în cazul unor dezastre, au loc periodicaplicaţii de amploare (ca în cazul SUA, Angliei, Germaniei, Greciei, Turciei ş.a.).

În România, primele unităţi de protecţie civilă au fost înfiinţate în 1933. În prezent, Protecţia Civilă esteparte componentă a sistemului naţional de apărare şi cuprinde, conform Legii Protecţiei Civile din 1996,ansamblul măsurilor adoptate şi al activităţilor desfăşurate pentru protecţia populaţiei, a bunurilormateriale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.

Formaţiunile Protecţiei Civile, coordonate de Comandamentul Protecţiei Civile, colaborează cu unităţileadministraţiei publice, cu formaţiunile de Cruce Roşie, cu unităţile de pompieri, jandarmi, poliţie şi gardienipublici.

Organizarea şi conducerea activităţilor de apărare împotriva dezastrelor este asigurată de ComisiaGuvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor, înfiinţată în 1994, condusă de către primul-ministru.Măsurile pe care aceasta le stabileşte devin obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 80 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro