Factorii de risc geopolitic și impactul asupra mediului de afaceri

din Republica Moldova

1. Actualitatea temei investigate

2. Baza de date utilizate

3. Prelucrarea bazei de date prin intermediul instrumentului metodologic de evaluare a riscurilor

4. Interpretarea rezultatelor

5. Concluzii finale

I. ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE

Actualitatea teme respective constă în depistarea impactului embargourilor ruseşti asupra

economiei Republicii Moldova și consecințele acestuia.

Recent, Federaţia Rusă şi-a demonstrat, din nou, cea mai perfidă şi cinică faţetă, când instituţiile

sale utilizate drept „Minister de Război“ - Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor -  au impus, de

facto, embargouri asupra mai multor produse moldoveneşti. În lista indezirabilă au nimerit

merele, perele, prunele, piersicile, nectarinele, caisele, cireşele, vişinele şi porumbele, dar şi

conservele din fructe şi legume. Faptul că decizia este una fundamentată pur politic îl dovedeşte

şi faptul că fructele noastre sunt interzise până şi în bagajele celor care merg din Moldova în

Rusia. Aceste ultime decizii se adaugă la embargoul instituit vinurilor moldoveneşti în

septembrie 2013.

II. BAZA DE DATE UTILIZATĂ

Pentru efectuarea analizei respective au fost utilizate următoarele rapoarte/documente:

- BNM. Extras: Datoria externă a RM la 31.12.2013

- BNM. Extras: Evolutia conturilor internaționale la RM în anul 2013

- Biroul Național de Statistică “Situația Social-Economică” a RM în anul 2013

- Balanța de plăți a RM pentru 2013

- Sinteza de date privind rezervele internaționale și lichiditatea în valută străină ale RM

- Prezentarea generală a conturilor internaționale ale RM p/u anul 2013

1

III. PRELUCRAREA BAZEI DE DATE PRIN INTERMEDIUL

INSTRUMENTULUI METODOLOGIC DE EVALUARE A RISCURILOR

Impactul asupra mediului de afaceri din Republica Moldova va fi efectuat ținînd cont de

componentele riscului financiar și evaluarea ulterioară a acestora.

- Ponderea datoriei externe în produsul intern brut;

- Ponderea serviciului datoriei externe anuale în volumul exportului;

- Contul curent raportat (procentaj) la exportul de bunuri și servicii;

- Lichiditatea netă internațională și acoperirea pe luni a importului;

- Stabilitatea cursului de schimb;

a. Ponderea datoriei externe în produsul intern brut

Evaluarea datoriei externe brute într-un an dat, convertită în USD prin rata medie de schimb

pentru acel an este exprimată ca pondere în cadrul produsului intern brut (convertită în USD prin

rata medie de schimb a anului respectiv).

Datoria externă brută a Republicii Moldova la 31 decembrie 2013 a înregistrat 6,612.28 mil.

USD, în creștere cu 10.5 la sută. Raportată la PIB, datoria externă brută a Republicii Moldova la

finele anului 2013 a constituit 83.4 la sută. PUNCTAJ: 3.5

2

b. Ponderea serviciului datoriei externe anuale în volumul exportului

Estimarea serviciului datoriei externe pentru un an dat (convertită în USD prin cursul mediu de

schimb pentru anul respectiv) este exprimată ca procentaj din suma calculată pentru totalul

exporturilor de mărfuri și servicii pentru acel an (convertită în USD la cursul mediu de schimb a

anului de calcul).

Exportul de mărfuri – 2399,0 mil. USD, 11.0 %

Exportul de servicii – 31210,0 mil. USD, 3.7 %

11.0 + 3.7= 14.7 8.5 puncte de risc (Biroul Național de Statistică “Situația Social Economică

a RM pentru anul 2013”. PUNCTAJ: 8.5

c. Contul curent raportat (procentaj) la exportul de bunuri și servicii

Soldul contului curent al balanței de plăți pentru un an dat (convertit în USD la cursul mediu de

schimb pentru acel an ) este exprimat ca procent din suma totală a exporturilor de bunuri și

servicii pentru anul dat (convertită în USD la cursul mediu de schimb al anului respectiv).

3

Contul curent raportat în % la exportul de bunuri și servicii: 2,966,89 mil. USD, 10.3 %.

PUNCTAJ: 9.0

d. Lichiditatea netă internațională și acoperirea pe luni a importului

Totalul rezervelor estimate oficial pentru un an (convertită în USD la cursul mediu de schimb

pentru acel an), incluzînd rezervele oficiale de aur (convertite în USD la prețul pe piața liberă

pentru acea perioadă), dar excluzînd utilizarea creditelor acordate de Fondul Monetar

Internațional și datoriile externe ale autorității monetariste, este raportat la media lunară a

contului importului de mărfuri (Convertit în USD la cursul mediu de schimb a anului respectiv).

Rata comparativă a riscului lichidității indică cîte luni pot fi finanțate importurile din rezerve).

Sinteza de date privind rezervele internaționale și lichiditatea în valută străină ale RM

Activele oficiale de rezervă și alte active în valută străină (valoare aprox. pe piață) (mil. USD)

- La 31 ianuarie 2013 – 2,514.58

- La 28 februarie 2013 – 2,483.59

- La 31 martie 2013 – 2,464.61

- La 30 aprilie 2013 – 2,466.29

- La 31 mai 2013 – 2,466.29

- La 30 iunie 2013 – 2,459.64

- La 31 iulie 2013 – 2,503.65

- La 31 august 2013 – 2,626.42

- La 30 septembrie 2013 – 2,711.53

- La 31 octombrie 2013 – 2,799.29

- La 30 noiembrie 2013 – 2,804.99

- La 31 decembrie 2013 – 2,811.35

Total media: 2820,63 mil. USD

Stocul activelor oficiale de rezervă/Import mediu lunar de bunuri și servicii – 5.3 (2013)

PUNCTAJ: 13.0

4

Puncte de risc: 13.0

e. Stabilitatea cursului de schimb

Aprecierea sau deprecierea unei valute în raport cu USD după un calendaristic sau cea mai

recentă perioadă de 12 luni este calculată, de asemenea ca procentaj.

Pe parcursul anului 2013 cursul de schimb al monedei naționale a marcat o depreciere cu 8.2%

în termeni nominali față de dolarul SUA (de la 12.06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013

pînă la 13,06 lei la 31.12.2013).

PUNCTAJ: 13.00

IV. ÎNTERPRETAREA REZULTATELOR

Pretutindeni, o apreciere a riscului financiar de la 0,0% - 24,9% indică un risc foarte înalt; 25,0%

la 29,9% - risc îınalt; 30,0% la 34,9% - risc moderat; 35,0% la 39,9% - risc scăzut; ¸si 40% sau

mai mult risc foarte scăzut. PUNCTAJ: 47% - risc foarte scăzut. 5

V. CONCLUZII FINALE

1. Reducerea ritmului de creştere sau chiar scăderea exporturilor.

Sancţiunile date vor duce şi mai mult în derivă statistica exporturilor către CSI, care doar în

primele cinci luni ale anului curent au scăzut cu 18,8%. Pe de altă parte, dacă se menţine

evoluţia ascendentă cu partenerii comerciali din UE (+22,5%, în ianuarie-mai), Moldova ar

putea raporta la sfârşit de an un spor al exporturilor către UE de peste 250 de milioane de dolari,

care ar atenua reducerea exporturilor către CSI, cauzată de embargoul rusesc2.  Presiunea

asupra leului.

2. Scăderea preţurilor la fructe pe piaţa locală.

Este evident că surplusul de cerere de pe piaţa locală, cauzat de ratarea unor exporturi, va trage

preţurile în jos. Totuşi, ţinând cont că ponderea acestor produse în coşul de consum nu este una

semnificativă, influenţa asupra Indicelui Preţurilor de Consum nu va fi mare şi, prin urmare,

riscul unei eventuale deflaţii nu persistă.

3. Atenuarea creşterii economice.

Reducerea ritmului de creştere al exporturilor va provoca escaladarea deficitului comercial şi

micşorarea exportului net, care este o componentă a Produsului Intern Brut. În plus, reducerea

exporturilor va cauza pierderi pe întreg lanţul valoric al acestor produse. Prin urmare,

embargoul va avea un impact negativ direct asupra creşterii economice.

4. Presiuni asupra bugetului.

Recent, Guvernul a făcut unele rectificări la buget, care prevăd, în mare parte, un pachet social în

preajma alegerilor şi, respectiv, majorarea ponderii cheltuielilor sociale. Or, în situaţia creată, se

impune un suport bugetar direct pentru agricultorii afectaţi, însă spaţiile de manevră ale

Guvernului pentru a găsi resurse adiţionale sunt foarte limitate.

7.  Diversificarea pieţelor.

Dacă până acum, în special printre producătorii de fructe, a prevalat instinctul de auto-satisfacţie

legat de ancorarea de piaţa rusească, şocul embargoului îi va face să caute soluţii pentru a ieşi pe

noi pieţe. Aşadar, este clar că, cel puţin pe termen scurt şi mediu, impactul embargourilor ruseşti

asupra economiei naţionale va fi resimţit destul de dureros. Totuşi, cu o mobilizare exemplară

atât din partea producătorilor, cât şi a autorităţilor, această situaţie poate fi transformată în

oportunitatea de a deveni mai competitivi şi mai independenţi.

6