rincipalii afluenţi ai Mureşului în judeţul Alba p e partea dreapta sunt : Arieşul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiuşului, Valea Gălzii, Cricăul, Ampoiul, Vin ţul etc, iar pe partea stângă Mureşul primeste : Târnava (Mare şi Mică), Secaşul, Sebeşul, Pianul, Cu girul şi altele. În zona Munţilor Apuseni avem râul Arieş cu cei doi afluenţi ai săi: Arieşul Mare şi Arieşul Mic.

Predomină vegetaţia de locuri deschise, cu elemente precum centaurea atropurpurea – menţionat în lista

roşie si relict terţiar, pulsatilla montana – dediţel, plantă ocrotită, orchis morio – orhidee, plantă ocrotită de

asemenea,achillea millefolium – coada şoricelului, cytius scoparius – drob, mături (salcâm galben – foarte

des întîlnit pe pantele Măgurii şi întro oarecare măsură şi pe platou) , solanum

dulcamara – lăsnicior, origanum vulgare –sovârv, salvia pratensis – salvia de câmp (jalea), cirsium

arvense – pălămida de câmp, trifolium pratense –trifoi de luncă, dianthus carhusianorum – garoafa de

câmp, gallium verum - sânziene, scabiosa ochroleuca– sipica, bellis perenis – floarea paştelui

(părăluţa), primula veris – ciuboţica cucului, stellaria pubera,verbascum thapsus – lumânărică (cel mai

des întâlnită;  foarte mult la poalele Măgurii dar e

găsită până pe platou), filipendula vulgaris – aglica     (reg.: ferice, ferigea, oglice, teişor, barba-caprei,

ferecă-albă, floarea-soarelui-de-câmp. Apare şi vegetaţie de locuri umede lângă izvoare şi în zonele mai umede

de pe Măgura Uroiului: ranunculus ( r. bulbosus -ocrotită, r. acris) - piciorul cocoşului, euphorbia

cyparissias - laptele broştesc, laptele câinelui, alior, juncus effusus – rugina, spartium junceum – bucsău,

scai de papură,muşchi.

Dintre arbuşti, menţionăm specii ca: crategus oxyacanta – păducel, rosa canina – măceş sautrandafir

sălbatic, mur – rubus fructicosus, cornus mas– cornul, cornus sanguinea – sângerul, sambucus

nigra – socul, corylus avellana – alun.

Pâlcurile de păduri se dezvoltă în special spre zona de legătură cu Munţii Metaliferi, fiind alcătuite mai ales din

specii xerofile între care salcâm  – robinia pseudoacacia, cer – quercus cerris, gărniţa – quercus

conferta, fag –fagus silvatica, carpen – carpinus betulus, ulm – ulmus campestris , etc.

Zonele joase ale depresiunilor şi pe culoarele principalelor râuri sunt populate cu păduri de gorun (Quercus petraea), în asociere cu cornul (Cornus mas), lemn câinesc (Lygus-pedunculatus), sângerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus migra) şi alte specii cu arealuri de dezvoltare reduse precum şi de păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto şi Quercus cerris). Cea mai joasă treaptă de relief (lunci), este reprezentată de pâlcuri formate din sălcii, răchite, arine, plopi etc  [54]