RIMValeaAric-ValeadrumulIazului

Raport privind impactul asupra mediului-perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului", judetul Tulcea

1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

AL EXPLOATARII IN CARIERA

A DIABAZELOR DIN PERIMETRUL

VALEA ARIC-VALEA DRUMUL IAZULUI, JUD. TULCEA

(2010)


2

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI AL EXPLOATARII IN CARIERA

A DIABAZELOR DIN PERIMETRUL

VALEA ARIC-VALEA DRUMUL IAZULUI,

JUD. TULCEA

BENEFICIAR: S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. ADMINISTRATOR, DRAGOS ZAINEA

PROIECTANT: PERSOANA FIZICA AUTORIZATA DR. BIOLOG GLAVAN TEODOR

S.C. TELARMED S.R.L ING. GEOLOG JUVERDEANU DANIEL

DR. BIOLOG NELA ZAMBILA


3

CUPRINS

I.DESCRIEREA PROIECTULUI 5 1.1.Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului 5 1.2.Descrierea cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare 24 1.3.Estimarea, pe tipuri si cantiati, a deseurilor rezultate din functionarea proiectului 25 1.4 Estimarea emisiilor rezultate din functionarea proiectului propus 27 1.5.Criteriile pe baza carora s-a ales alternativa propusa 33 1.6.Respectarea cerintelor comunitare transpuse in legislatia nationala 34 1.7.Respectarea obiectivelor de protectie a mediului (aer,apa, sol, biodiversitate) 35 1.8.Compatibilitatea cu obiectivele de protectie a siturilor Natura 2000 38 II.REZUMATUL PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE 38 2.1.Motivele care au condus la alegerea alternativei propuse 43 III.DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 44 3.1.Impactul proiectului asupra populatiei 44 3.2.Impactul proiectului asupra florei si faunei, biodiversitatii 50 3.3.Impactul proiectului asupra solului si subsolului 80 3.4.Impactul proiectului asupra apei 83 3.5.Impactul proiectului asupra factorilor climatici 86 3.6.Impactul proiectului asupra bunurilor materiale, inclusiv patimoniului arhitectural si arheologic 86 3.7.Impactul proiectului asupra peisajului 86 3.8.Interconexiunile dintre factorii analizati 66 IV.DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI 88 4.1.Efectele implementarii proiectului 88 4.2.Efectele cauzate de utilizarea resurselor naturale 88 4.3.Emisiile de poluanti, zgomotul si alte surse de disconfort 89 4.4.Eliminarea deseurilor 89 4.5.Metodele de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului 89 V.DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI, UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 94 5.1.Lucrari de dezafectare a amplasamentului la finalizarea licentei de exploatare, .. . ..... reconstructia ecologica a acestuia 99 5.2.Monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului 111 VI.REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC AL INFORMATIILOR FURNIZATE 122 VII.DIFICULTATILE INTAMPINATE DE TITULARUL PROIECTULUI IN PREZENTAREA INFORMATIEI SOLICITATE 126 VIII.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 126 8.1.Suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate de implementarea proiectului 126 8.2.Identificarea si evaluarea tipurilor de impact ale proiectului susceptibile sa afecteze in mod direct aria naturala de interes comunitar 128


4

IX.BIODIVERSITATEA SPECIFICA SITURILOR NATURA 2000 DIN ZONA PROIECTULUI 135 X.POSIBILUL IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII PE TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI SI FUNCTIONARII PROIECTULUI 137 10.1.Masurile necesare diminuarii impactului, in conditiile locale ale amplasamentului propus 137 10.2.Impactul cumulativ rezultat in urma implementarii proiectului 137` 10.3.Masurile de diminuare a posibilelor impacte negative care pot sa apara in perioada de realizare a proiectului 138 10.4.Impactul rezidual 10.5.Posibilele efecte ale proiectului asupra localitatii din apropiere 138 10.6.Masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, conditiile si modul de implementare a acestora 138 BIBLIOGRAFIE 139

ANEXE GRAFICE 1.Fisa de instituire a perimetrului de exploatare V. Aric-V. Drumul Iazuluii, scara 1:25000 (anexa 1); 2.Plan de încadrare in zona, (anexa 2); 3.Plan de situatie cu zonarea habitatelor , (anexa 3); 4. Plan de situaţie Valea Aric-Valea Drumul Iazuluii, scara 1:2000 , (anexa4);


5

I.DESCRIEREA PROIECTULUI 1.1.Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului Introducere Perimetrul de exploatare “Valea Aric-Valea Drumul Iazului” este situat în

extravilanul localitatii Isaccea, jud. Tulcea si constituie obiectul unei investitii de interes public, în scopul exploatării în carieră a rocii utile din Dealul lui Tefic.

Pentru continuarea si dezvoltarea lucrarilor aflate in desfasurare, dar si pentru protejarea biodiversitatii din cadrul si din vecinatatea perimetrului pentru care a obtinut licenta de exploatare, investitorul preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile.

O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta de exploatare, de la 58 ha la 32 ha.

Ulterior realizarii investitiei de baza, dealul in care se afla zacamantul de diabaze a fost inclus partial in cadrul ariilor protejate, instituite conform directivelor Uniunii Europene, prin programul Natura 2000, amplasamentul fiind acoperit, in cea mai mare parte atat de ROSPA 0073 “Macin- Niculitel” cat si de ROSCI 0201 “Podisul Nord Dobrogean”.

Conditiile prezente ale zacamantului de roci utile au rezultat in urma unor procese geomorfologice indelungate. Pentru valorificarea rationala a substanei minerale utile din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L solicita AGENTIEI de PROTECTIE a MEDIULUI – Tulcea acordul de mediu pentru o suprafata de 32 ha, situata in extavilanul localitatii Isaccea

Obiectivul pentru care se solicită acordul de mediu îl reprezintă Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea. Acest perimetru de 32 ha. este situat in dealul lui Tefic unde, in prezent, se desfasoara, pe baza unor permise temporare de exploatare, lucrari de extactie si prelucrare a rocii utile intr-un perimetru cu suprafata de 7,5 ha, denumit “Dealul lui Tefic”, pentru care societatea detine Autorizatie de mediu. Perimetrul de 7,5 ha este inclus in perimetrul “ Valea aric-Valea Drumul Iazului” (cu suprafata de 32 ha).

1.1.1.Amplasamentul si adresa Localizare. Perimetrul Valea Aric - Valea Drumul Iazului are o suprafata de 32

ha, este situat înversantul nord-estic al dealului Tefic, in partea de nord a judeţului Tulcea si se afla la cca 2 km sud-est de localitatea Revarsarea si la cca 4 km sud-vest de orasul Isaccea. Cele doua localitati sunt strabatute de drumul national DN 22 Tulcea-Macin, denumit acum si E87.

Coordonatele topografice ale perimetrului de exploatare-dezvoltare sunt

urmatoarele: Pct. X Y

6 422698,00 767739.00 7 422690.00 767760,00 8 422745,00 767910,00 9 422549,00 768187,00 10 422304,00 767822,00 25 422118,05 767652,97 24 422072,24 767602,22


6

23 422123,45 767492,00 22 422500,23 767406,70 21 422640,93 767404,71 20 422759,39 767471,49 19 422797,65 767607,45 18 422746,28 767721,77 17 422711,95 767734,16 16 422711,06 767735,16

Accesul în perimetru se face pe E87 Tulcea– Măcin, din care, la cca 6 km vest de

oraşul Isaccea, se parcurge pe un drum amenajat, spre sud, în lungul Văii Iazului, o distanţă totală de cca 3 km. 1.1.2.Beneficiarul lucrarilor

Titularul activităţii este Societatea Comercială BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L, o firmă cu capital privat, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.J36/444/2006, CUI RO 6719367, având contul nr. RO92BRMA0880089807700000, deschis la Banca Românească. S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. are sediul în orasul Isaccea pe strada Closca nr. 1, Bl.1, apt. 1, tel/fax 0240540002.

Societatea are ca obiect principal de activitate extracţia in cariera a pietrei pentru constructii (cod CAEN: 0811).

1.1.3.Proiectantul lucrarilor Elaborarea lucrarii a fost realizata de o echipa constituita din: Dr .biolog GLAVAN TEODOR - Persoana fizica autorizata - atestat de catre M.M.G.A. - Certificat de atestare EIM - 05 - 57/25.06.2008, cu sediul în Galaţi pe str. Garii nr. 59-61, bloc 1A, scara 2, etaj 4, ap. 97, telefon mobil: 0755.073.761, e-mail:

[email protected]; se afla în lista solicitărilor pentru înscrierea în

Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, la poziţia 100, cu documentaţia nr. 51268/10.06.2010. Conform adresei MMP către ANPM, nr. 15106/CIM/05.07.2010 referitor la situaţia persoanelor aflate în curs de înscriere în Registrul Naţionalal al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, acesta are dreptul de a elabora Studiu de Evaluare Adecvată.

S.C. TELARMED S.R.L, reprezentata prin ing. geolog DANIEL JUVERDEANU, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in Bucuresti,str. Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail: [email protected] (documentatia de reatestare ca evaluator de mediu a fost depusa la Ministerului Mediului si Padurilor si se regaseste la pozitia nr. 78 a listei de asteptare pentru atestarea persoanelor fizice si juridice).

Dr. biolog NELA ZAMBILA Tel. 0722296381 e-mail:

[email protected] 1.1.4.Valoarea estimata a lucrarilor Investitia realizata de catre S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L in perioada 2006-2010 in cadrul perimetrului de exploatare, pentru care detine Autorizatie de mediu, se ridica la cca 2 mil. euro. Din aceasta suma, garantia bancara actuala, pentru lucrarile de refacere a mediului este de cca 8.000 euro. La finalul licentei de exploatare valoarea investitiei va ajunge la cca 15 mil. euro, iar a lucrarilor de exploatare la cca 200.000 euro, in conditiile in care cheltuielile de

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


7

intretinere si protectie a mediului vor fi suportate din bugetul cheltuielilor pentru productie. 1.1.5.Perioada de executie Lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din cadrul perimetrului au demarat in anul 2006 si se prevede sa continue o perioada de inca 20 de ani, pana in 2029, cat are valabilitate Licenta de exploatare. 1.1.6.Oportunitatea investitiei In prezent deficitul de materii prime (agregate de rau si agregate de cariera), la nivelul intrgii tari, pentru costructiile civile, industriale si de drumuri este semnificativ. In Dobrogea produsele de balastiera sunt practic inexistente si ca atare acestea sunt suplinite de catre produsele de cariera. Utilizarea acestor produse, atat pe plan local cat si extrazonal (in Muntenia si in sudul Moldovei) pentru constructia si reabilitarea drumurilor este o necesitate.

Chiar daca in momentul de fata, piata de agregate de cariera din Romania este puternic afectata de blocajul financiar care se manifesta prin neachitarea la timp a produselor livrate, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. considera ca investitia facuta este justificata intrucat cererea pentru asfel de produse este mai mare decat oferta.

Proprietătile fizico-mecanice ale diabazelor indică faptul că roca utila din cariera Dealul lui Tefic poate fi utilizată ca piatră brută, piatră spartă sortată, blocuri naturale pentru constructii hidrotehnice, amenajări de maluri de căi navigabile pe Dunăre si sub forma de agregate de carieră pentru straturi de fundare, betoane si mixturi asfaltice in constructia de drumuri. Exploatarea, prelucrarea si valorificarea resursei de roca utilă va avea un impact benefic asupra veniturilor la bugetul localitatii Isaccea, asigurând locuri de munca atat pentru populatia din localitate, cât si în ramurile industriale utilizatoare, conexe. Totodată, această activitate va crea investitii în infrastructură.

1.1.7. Incadrarea in teritoriul localitatii Isaccea Până in prezent pentru terenul pe care este amplasat obiectivul nu exista o destinatie anume, perimetrul aflandu-se in vecinatatea Dealului Asan care in PUG-ul localitatii Isaccea este destinat dezvoltarii activitatii de exploatare in cariera a rocilor utile.

Terenul pe care se află perimetrul intră la categoria neproductiv si pasune, se afla in propritatea privata a Primariei Isaccea si nu sunt necesare expropieri pentru derularea lucrarilor.

Întrucat amplasamentul studiat se afla în extravilanul localitatii Isaccea si nu sunt reglementari de urbanism privind realizarea de constructii în aceasta zona, a fost necesara întocmirea unui plan urbanistic zonal prin care sa se studieze posibilitatile de dezvoltare a exploatarii existente in Dealul lui Tefic, din perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”. Accesul la cariera, Organizarea de santier, Platformele de prelucrare si depozitare, haldele si utilitatile care in prezent asigura functionarea carierei de diabaze Dealul lui Tefic vor putea deservi si o exploatare mai mare.

În vederea asigurarii cadrului legal de realizare a investitiei “Exploatarea in cariera a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, a fost elaborat un plan urbanistic zonal. În acest PUZ a fost evaluata dezvoltarea activitatilor industriale aferente planului minier, pe termen lung (pana la 30 ani), pentru toate fazele: constructie, operare, închidere/reabilitare si post închidere. Planul urbanistic zonal reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara pentru obiectivul vizat.


8

Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica si se elaboreaza pentru aprofundarea prevederilor cuprinse în Planul Urbanistic General, precum si a celor cuprinse în regulamentul de urbanism aprobat. Prezenta documentatie pledeaza pentru posibilitatea realizarii obiectivului propus, asigurandu-se corelarea intre functia sa de baza si vecinatatile imediate, avand în vedere conditionarile exprimate prin Certificatul de Urbanism. Prin elaborarea Planul Urbanistic Zonal se deschide calea dezvoltarii investitiei. De asemenea, PUZ-ul reprezinta un act de autoritate al administratiei publice locale utilizat în clarificarea unor litigii cu persoane fizice sau juridice, în folosul administratiei publice locale si a beneficiarului. Incadrarea in zona a amplasamentului (vedere satelitara)

Conform regulamentului, Planul Urbanistic General al localitatii Isaccea, zona aflata

în studiu este un teren agricol cu destinatia pasune.

1.1.8. Date morfologice, orohidrografice şi climatice Din punct de vedere morfologic perimetrul vizat se caracterizează prin prezenţa, în

zona sa central vestica, a Dealului lui Tefic. Acesta are o forma unei frunze de trifoi. Cota cea mai inalta este în Vf.Tefic (206,8 m) şi se află pe o culme cu directia NE-SV; al doilea picior de deal este orientat pe directia N-S iar cel de-al treilea, pe directia NV-SE. Versantii dealului Tefic coboara abrupt catre nord-est si sud-est; spre sud, picioarele dealurilor coboara lin si sunt separate, in partea centrala a perimetrului, de o vale adanc taiata de procese de eroziune. Dealul lui Tefic (+206,8 m), se situeaza în terminaţia nord-vestică a platoului Niculiţel. Raportat la şesul care-l mărgineşte la nord si est, el apare ca un edificiu impresionant , diferenta de cota fiind de cca 100 m. Reţeaua hidrografică, tributara Dunarii, se caracterizează prin absenta cursurilor permanente, vaile fiind colmatate. Prezenţa apei pe aceste cursuri se înregistrează sporadic, sub formă de torente, după topirea zăpezilor sau în perioadele cu precipitaţii abundente. Clima regiunii este continental excesivă, cu diferenţe mari de temperatură de la vară la iarnă, cu precipitaţii reduse şi vânturi puternice. Media anuală a temperaturii variază în jurul valorii de 11o C, iar media anuală a cantităţilor de precipitaţii este situată între 500 şi 600 mm/m2/an. Numărul de zile dintr-un an cu strat de zăpadă variază între 60 şi 80 zile.


9

Localităţile cele mai apropiate din zonă sunt oraşul Isaccea, aflat la cca. 4 km spre nord-est şi satul Revărsarea, situat la cca. 2 km spre nord- nord vest. Din punct de vedere al încadrării seismice perimetrul face parte din zona microseismică de intensitate “7”, conform STAS 11100 / 1977. 1.1.9.Date geologice

1.1.9.1.Geologia regiunii Din punct de vedere geologic, perimetrul solicitat este parte componentă a

Orogenului Nord-Dobrogean. După consolidarea Dobrogei Centrale, în urma ciclului Baikalian, între cele două domenii consolidate (Platforma Moesică şi Platforma Est Europeană), în timpul Paleozoicului, a evoluat o arie labilă, cu funcţia de geosinclinal intracratonic. Mişcările orogenice paleochimerice, care s-au încheiat la sfârşitul Liasicului, au dus în final la ridicarea fostei zone marginale a ariei hercinice, ansamblul devenind catenă intracratonică şi alcătuind Orogenul Nord-Dobrogean. Acesta este reprezentat de un sistem cutat şi este delimitat, la sud, de falia Peceneaga-Camena, iar la nord, de falia Sf. Gheorghe. În cuprinsul Orogenului Nord-Dobrogean se remarcă două unităţi structurale majore şi anume: Unitatea de Măcin şi Unitatea de Tulcea. Unitatea de Măcin este poziţionată între falia Peceneaga - Camena şi falia Luncaviţa – Consul, fiind alcătuită predominant din formaţiuni prechimerice. Unitatea de Tulcea este poziţionată între falia Luncaviţa-Consul şi falia Sf. Gheorghe şi are în componenţa ei depozite triasice şi jurasice şi subordonat formaţiuni hercinice. În cadrul ei apar atât formaţiuni de bazin cât şi de platformă, de tip carbonatic.

1.1.9.2.Geologia perimetrului Perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni geologice de bazin, de vârstă triasică, cunoscută sub numele de Formaţiunea de Niculiţel, ce apartine Unitatii de Tulcea. Aceasta se asterne peste fundamentul paleozoic (care nu apare la zi) şi suporta loessuri şi depozite loessoide de varsta cuaternara. Formatiunea de Niculitel (w2-an1) aste o entitate litostratigrafică constituită, esenţial, din curgeri de bazalte. În aceste curgeri sunt intercalate blocuri de calcare roşii, brecii bazaltice, epiclaste şi calcare stratificate cenuşii. Bazaltele Formaţiunii de Niculiţel reprezintă produsele unor erupţii submarine, în pauzele dintre acestea având loc o sedimentare carbonatică, reprezentată prin turbidite şi depozite pelagice. Bazaltele împreună cu calcarele sedimentate au fost antrenate în glisări care au produs cute gravitaţionale. Curgerile de lave au avut, la început, un caracter subacvatic, după care, edificiul vulcanic ajungând deasupra nivelului mării, încep să apară şi curgeri de lavă subaeriene. În cazul curgerilor submarine apar forme tipice de pillow-lava, cu predominanţa spilitelor, iar în cazul celor subaeriene apar roci de tip variolitic, masive sau cu foliaţie paralelă sensului de curgere. Alături de spilite, variolite şi diabaze mai apar, secundar, şi alte varietăţi (anamesite, hialobazalte), trecerea între ele făcându-se gradat, fapt ce a îngreunat delimitarea strictă a unor varietăţi de altele şi i-a făcut pe unii cercetători să le încadreze sub termenul generic de diabaze.

Calcarele din cadrul formatiunii de Niculitel sunt reprezentate prin blocuri de calcare albe-roscate şi prin calcare cenusii stratificate. Acestea apar sub forma unor lentile (pene) intercalate în masa bazaltelor şi afloreaza frecvent in cadrul perimetrului de exploatare, in special în zona de creasta a acestuia; ele au fost interceptate in cateva din forajele executate in perimetru.


10

Intecalatiile de calcare au, in general, grosimi centimetrice (rare ori pot avea grosimi metrice) si sunt orientate pe directia NV-SE. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin loessuri şi depozite loessoide de varsta pleistocena şi prin depozite nisipoase-argiloase de varsta holocena. Grosimea acestor depozite, poate creşte, dinspre zona de creastă (0,5 - 4 m) către baza versanţilor, sau în zonele depresionare unde pot atinge, local, grosimi de peste 15,0 m.

1.1.9..3.Date despre zacamantul aflat în exploatare Zăcământul de diabaze (bazalte) din Dealul lui Tefic este constituit, în principal,

din curgeri de lave bazaltice. Acestea prezintă structuri caracteristice de tip pillow-lava şi sunt formate din elipsoizi din material bazaltic cu diametrul de 30-50 cm, brăzdaţi de fisuri de răcire umplute cu calcit.

Material derocat

Formele tipice de pillow-lava sunt specifice curgerilor de lave bazaltice din Formaţiunea de Niculiţel şi reprezintă produsele unor erupţii vulcanice submarine, în pauzele cărora a avut loc o sedimentare carbonatică reprezentată prin turbidite şi depozite pelagice. Vârsta formaţiunii de Niculiţel este dată de un interval stratigrafic care se întinde de la sfârşitul Spathianului până în Anisianul superior (Spathian sup. – Pelsonian). Roca utilă din zăcămantul Dealul lui Tefic este reprezentată de diabaze (s.larg), care sunt roci masive, compacte, foarte dure, de culoare neagră-verzuie, cu spărtura neregulată, străbatute de vinişoare de calcit. Structura rocii este ofitică sau porfirică, iar textura masivă. Imagine din frontul carierei

Zăcământul de diabaze ”Dealul lui Tefic” se prezintă ca un corp masiv, cu variaţii minore ale conţinuturilor chimice şi compoziţiei mineralogice, atât pe verticală cât şi pe orizontală. Gradul de alterare, determinat în lucrările de exploatare din carieră, scade pe măsură ce se avansează către bază, fiind pronunţat până la o adâncime cuprinsă între 5 şi 15 m. Zona de alterare a zăcământului este mai redusă la partea superioară (3-5m) şi mai pronunţată pe flancuri (3-10m).


11

1.1.9..4.Substanta minerala utila

In cadrul perimetrului „Valea Aric – Valea Drumul Iazului” pentru care a obţinut licenţa de explorare, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. a executat studii complexe şi lucrari specifice necesare identificarii zacamintelor de resurse (rezerve minerale), evaluarii din punct de vedere cantitativ şi calitativ a acestora şi pentru determinarea conditiilor tehnico-economice de valorificare. Pentru explorarea bazaltelor din formatiunea de Niculitel (care sunt deja valorificate în cadrul carierei din dealul lui Tefic, sub forma de produse de cariera), pentru calcarele care apar în cadrul aceleiasi formatiuni, precum şi pentru depozitele cuaternare acoperitoare, reprezentate prin argile loessoide, s-au realizat lucrari de cercetare constând în prospecţiuni şi studii geologice, măsurători geofizice (electrometrice şi magnetometrice) foraje de mică adâncime (0-100 m) si lucrări miniere de suprafaţă (şanţuri). 1.1.9.5.Bazalte (diabaze) (w2 – an1) O insemnata parte din rezerva exploatabila este acoperita de depozitele loessoide cuaternare. Pentru conturarea zacamantului de bazalte precum şi a gradului de alterare a substantei minerale utile s-au executat masuratori geofizice (magnetice şi electrice), iar rezerva de roca utila s-a calculat pe baza blocurilor delimitate de lucrarile miniere usoare (santuri) şi de forajelor executate.

Caracteristici mineralogice

Din punct de vedere mineralogic bazaltele (diabazele) din Dealul lui Tefic sunt alcătuite, în principal, din feldspat plagioclaz şi piroxeni (augit, augit titanifer). La microscop se observă frecvenţa mare a fenocristalelor de plagioclaz de forma prismatică, cu dispozitie ofitică, între acestea fiind prinse cristale de piroxeni şi sticlă parţial cloritizată. În general, feldspaţii sunt transformaţi datorită fenomenelor de argilizare şi carbonatare, iar în cazurile când sunt în stare proaspătă, poate fi recunoscut labradoritul. Frecvent, apare şi fenomenul de albitizare a feldspatului, în unele cazuri albitul fiind substituit de sericit. Piroxenii, reprezentaţi, în special, prin augit, au contururi neregulate, iar uneori pot forma aglomerări. Pe lângă componenţii mineralogici principali prezentaţi mai sus, în masa diabazelor apar şi minerale secundare precum calcitul, cloritul, serpentina şi caolinitul.

Compoziţia mineralogica medie procentuală a diabazelor din zăcământul ”Dealul lui Tefic” este următoarea: - Feldspaţi 30 - 50% - Piroxeni 12 - 18% - Clorit 15 - 17% - Minerale argiloase 0 - 2% - Sericit 0 - 1% - Calcit 3 - 5% - Sfen 1 - 2% - Leucoxen 1- 2% - Ilmenit 0 - 1%

Caracteristicile chimice


12

Analizele chimice efectuate au relevat următoarea compoziţie chimică a diabazelor din zăcământul din Dealul lui Tefic: SiO2 = 42,8% FeO = 4,24% Na2O = 3,10% Al2O3 = 15,95% MnO = 0,17% K2O = 1,65% Fe2O3 = 3,39% MgO = 6,59% TiO2 = 1,92% S = 0,063% P2O5 = 0,35% H2O = 2,71% CO2 = 4,06% CaO = 12,15%

Caracteristicile fizico-mecanice

Determinările fizico-mecanice efectuate pe epruvete confecţionate din probele prelevate din cariera “Dealul Lui Tefic”, au indicat faptul că zăcământul este constituit dintr-o rocă grea (ρa = 2,25 – 3,0 g/cm3), foarte puţin poroasă (ηa = < 1,0%), foarte puţin absorbantă (a1<0.50%), cu rezistenţă mare la compresiune în stare uscată (σcm3 = 1,21 – 200 N/ mm2), puţin rezistentă la şoc mecanic (k = 1,0 – 3,0 Nmm/mm3), de la slab rezistentă până la rezistenţă la îngheţ – dezgheţ, coeficient de gelivitate nul. În conformitate cu SR 667/2000 şi SR EN 12620/2003, parametrii fizico - mecanici ai rocii de provenienţă (diabaz) permit încadrarea ei în clasa B, putând fi folosită la: a) Piatră brută, pentru : - pereuri şi anrocamente pentru toate clasele de trafic; - straturi de fundaţie din blocaje pentru trafic uşor şi foarte uşor; - pavaje pentru drumuri, străzi şi acostamente pentru trafic uşor şi foarte uşor; b) Piatră spartă şi piatra spartă mare, pentru: - straturi de fundaţie pentru toate categoriile de trafic; - straturi de bază împănate cu split bituminat, agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, din macadam, macadam penetrat şi semipenetrat şi din beton de ciment, pentru toate clasele de trafic - îmbracăminţi din macadam, macadam penetrat şi semipenetrat pentru clasele de trafic mediu, uşor şi foarte uşor ; - adaos (sort 25 – 40 mm) pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment, pentru toate clasele de trafic. c) Criblură pentru: - stratul de bază din mixturi asfaltice pentru toate clasele de trafic; - straturi de bază din macadam penetrat şi semipenetrat pentru toate clasele - îmbrăcăminţi din beton de ciment pentru toate clasele de trafic; - îmbrăcăminţi din macadam penetrat şi semipenetrat pentru clasele de trafic mediu, uşor şi foarte uşor; - îmbrăcăminţi bituminoase; - tratamente bituminoase; d) Nisip de concasare pentru: - prepararea mixturilor asfaltice.

1.1.10. Descrierea lucrărilor Activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare se va

desfasura pe durata valabilitatii licentei de exploatare (20 de ani), incepand din 2011 pana in 2030, si consta intr-o serie de lucrari specifice care au drept scop exploatarea rationala a resursei minerale si valorificarea acesteia sub forma de produse de cariera (agregate concasate, blocuri si piatra sparta). Aceste sunt urmatoarele:

-Lucrări de deschidere -Lucrări miniere de pregătire:


13

-Lucrări de exploatare; -Lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă.

Lucrările de deschidere

In prezent, in cadrul perimetrului solicitat pentru Acordul de mediu se desfasoara, pe baza de permise temporare de exploatare, activitati caracteristice programului de extractie si preluceare a rocii utile. Ca atare, o buna parte din lucrarile specifice etapei de deschidere au fost deja executatate. In continuare se vor realiza urmatoarele tipuri de lucrari:

a) lucrări de amenajare a drumului de acces b) lucrări de descopertare, transportul şi haldarea solului vegetal de pe suprafaţa ce urmează a fi exploatată; c) lucrări de organizare de şantier d) lucrări de construcţii – montaj la staţia de concasare - sortar e) lucrări auxiliare

a)Amenajarea drumului de acces Accesul în perimetru se face pe E 87 Tulcea - Macin, până aproape de intrarea

dinspre est in localitatea Revarsarea (km 155), de unde se parcurge spre sud, pe un drum de exploatare amenajat in lungul Vaii Iazului, o distanţă de cca 3 km pînă in zona organizarii de santier; de aici se mai parcurge spre vest o distanta de cca 300 m pana la cariera aflata in exploatare.

Zacamantul de diabaze a fost deja deschis, prin lucrarile desfasurate in cadrul unor Permise temporare de exploatare, in perioada 2006-2008; tot in acest interval de timp a fost realizat si accesul la zacamant.

Din drumul de exploatare existent, folosit pentru accesul la terenurile agricole, care a fost amenajat prin balastare, a fost construita, pentru accesul la cariera, o bretea cu lungimea de cca 300 m. La finalul exploatarii aceasta va fi dezafectata.

bretea de acces in frontul carierei

Drumurile de exploatare existente au panta mai mica de 15%0, latimea de cca 6 m, au fost amenajate prin balastare si sunt prevazute cu şanţuri de gardă cu profil trapezoidal de 0,5 m adâncime (în sectoarele unde profilul transversal o impune); pentru bretelele si drumurile de acces care urmeaza sa se construiasca se vor respecta aceeasi parametrii.

La încărcarea şi transportul solului decopertat şi pentru pietruirea drumului se vor folosi următoarele utilaje: - dumpere de 24, respectiv 30 tone; - autoincărcătoare de 16, respectiv 30 t.


14

b) Lucrări de decopertare, transportul şi haldarea solului vegetal Suprafaţa totala de teren, ce va fi implicată in lucrarile de decopertare, pe durata

licentei de exploatare, pentru deschiderea rezervelor de rocă utilă din perimetrul de dezvoltare-exploatare solicitat va ajunge la cca 24 ha (se estimeaza ca din cele 32 de ha ale perimetrului minier, in care sunt cuprinse si suprafetele aferente organizarii de santier, platformelor de depozitare si prelucrare a rocii utile si de haldare a solului vegetal si sterilului, cca 24 de ha vor fi ocupate de exploatarea propriu-zisa). Pana in prezent din aceasta suprafata au fost decopertate pentru exploatare cca 3 ha.

Aceasta are forma unui poligon, cu o lungime de cca 800 m, orientata aproximativ pe directia N-S si cu inaltimea de cca 300 m orientata pe directia V-E. In cadrul perimetrului de exploatare solul vegetal este distribuit neuniform si are o grosime foarte mica fiind cuprinsa 5 cm si 10 cm.

O distibutie neuniforma prezinta si depozitele loessoide aflate sub patura de sol, grosimea acestora putand varia de la cativa centimetri, in zona de creasta, pana la mai mult de 6 m, catre baza versantilor.

Volumul total de sol vegetal estimat pentru suprafata totala de 24 ha, in conditiile unui randament la recuperare de 40% este de cca 7500 m3. Luand in consideratie un coeficient de afanare de cca 1,3 rezulta ca pentru haldarea acestuia va fi necesara o platforma pe care sa se poata depozita un volum de cca 10.000 m3. In prezent halda de sol vegetal existenta a fost amenajata la cca 100 m N de organizarea de santier si ocupa o suprafata de cca 5500 m2.

Pe masura dezvoltarii exploatarii si avansarii fronturilor de exploatare o buna parte din solul vegetal rezultat va putea fi utilizat la lucrarile de resolificare a taluzurilor definitive.

Lucrarile de decopertare se vor face etapizat astfel incat sa fie implicate doar suprafetele pe care se va lucra efectiv. Lucrările de decopertă ale panoului de exploatare vor fi în aşa fel eşalonate, încât gradul de asigurare cu rezerve deschise să fie de cel puţin 3 luni.

Lucrările de îndepărtare a păturii de sol vegetal vor consta în înlăturarea, pe cale manuală (cu lopeţi şi hârleţe), în zonele cu relief accidentat şi pe cale mecanizată (prin răzuire cu lama buldozerului/autoîncărcătorului) a solului vegetal de pe suprafaţa ce urmează a fi pregătită pentru exploatare şi a suprafeţelor destinate amenajarii celorlalte unitati functionale din cadrul exploatării.

Volumul de sol vegetal dislocat va fi adunat în grămezi, va fi încărcat cu încărcătorul frontal în autobasculante şi va fi haldat separat, pe platforma amenajată în acest scop.

Solul vegetal recuperat va fi folosit la lucrările de refacere ecologică a carierei, la încheierea lucrărilor de exploatare.

Volumele de steril (cca 250.000 m3), reprezentate prin depozite de loess şi fragmente de diabaze din partea superficială a zăcământului vor fi îndepărtate pe cale mecanizată, cu ajutorul buldozerului.

Evacuarea materilului steril se va face cu utilaje adecvate (încărcător frontal), iar transportul sterilului se va face cu basculantele din dotare. Pe masura dezvoltarii exploatarii, sterilul care nu va fi valorificat ca material de umplutura va fi haldat, in masura in care acest lucru este posibil, in interiorul carierei.

Halda de sol vegetal Halda de sol vegetal (5500 m2) este amplasata la cca 100 m N de organizarea de

santier si are o formă aproximativ trapezoidala cu lungimea de cca 45 m si latimea de cca 12 m ; hmax actual = 2,0 m. Capacitatea totala de stocare a haldei, va fi de cca 10.000 m3. In prezent halda de sol vegetal se apropie de capacitatea totala deoarece, in cursul


15

lucrarilor de decopertare din perioada de inceput a investitiei, aici a fost depozitata si o parte din loessul decopertat.

Pe măsura dezvoltării carierei, prin atacarea şi a altor sectoare cu rezerve, volumul de sol vegetal va creste, iar dimensiunile haldei de sol vor fi adaptate la volumul decopertat. Capacitatiea haldei de sol vegetal va creste odata cu marirea suprafetei, prin extinderea acesteia catre vest.

Pentru asigurarea unei stabilităţi mai bune a haldei de sol vegetal se prevăd: - asigurarea unei mai bune înfrăţiri a haldei cu terenul de bază, prin brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale de sol vegetal; - materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar haldei i se va asigura un unghi de taluz de maxim 25-300; - executarea de drenuri la piciorul haldei pentru preluarea apelor de şiroire; - înierbarea temporară sau plantarea de lăstăriş, pe haldă.

Halda de steril Sterilul rezultat din procesul de exploatare si prelucrare a rocii utile este

reprezentat prin materialul obtinut din decoperta zacamantului (loess + fragmente de roci alterate) si prin materialul rezultat din prelucrarea diabazelor. Sterilul rezultat pana in prezent a fost utilizat la amenajarea si intretinerea drumurilor de acces si platformelor din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare. Pe măsura dezvoltării exploatării şi a creşterii cantităţii de rocă extrasă, o parte din sterilul rezultat, care nu îşi va găsi utilizarea, va fi depozitat in interiorul carierei. Anticipam ca aceste lucrari vor putea fi realizate, in functie de modul de dezvoltare a carierei, incepand din anul 11 al licentei de exploatare. Pana atunci, daca va fi cazul, se vor amenaja in apropierea limitei NE-ice a perimetrului halde temporare pentru steril; de indata ce cest lucru va fi posibil sterilul de aici va fi rambleat in interiorul exploatarii. Lucrarile de refacere a mediului, de la finalul activitatii, prevad rambleerea si nivelarea, la o cota cat mai apropiata de cea initiala, a excavatiei rezultate ca urmare a exploatarii.

Ca măsuri suplimentare, pentru stabilitatea taluzului haldei de steril, se vor intreprinde următoarele lucrări: - se vor executa trepte de 20 – 30 cm, înclinate spre versant (trepte de înfrăţire) pe suprafaţa destinată haldei, după îndepărtarea solului vegetal; - se va asigura o panta naturala la piciorul haldei, pentru evitarea acumulării apei pe taluzul exterior al digului de iniţiere; - haldarea materialului se va realiza astfel încât să se asigure compactarea lui prin circulaţia utilajelor de nivelare şi a mijloacelor de transport; - unghiul de taluz al haldei va fi de maxim 300; - înălţimea haldei de steril va fi hmax = 10,0 m (două trepte de 5,0 m înălţime cu berma dintre trepte având lăţimea de minim 10 m; - înierbarea temporară sau plantarea de lăstăriş pe haldă.

Amenajarea haldei de steril se va face conform prescripţiilor tehnice C 39 din NSPM pentru exploatarea substanţelor minerale din carieră, prin derocare cu exploziv 93 - 1999 – IV, prevederi incluse la cap. 16, art. 16.5.

c) Lucrări de organizare de şantier

Organizarea de şantier se afla pe o platformă amenajată într-o zonă protejată, amplasata in extremitatea NE-ica a perimetrului concesionat . Legatura in interiorul sectoarelor si intre modulele care alcatuiesc perimetrul minier (zona de exploatare, zona de prelucrare, zona administrativa) se face pe drumuri tehnologice si bretele de acces, care insumate au o suprafata de cca 11.000 m2.

Platforma organizării de şantier a fost amenajată prin răzuire cu buldozerul, nivelare şi compactare a terenului, pietruire, iar unde a fost necesar s-a betonat (ex:


16

zona birourilor, depozitului de carburant, platforma de alimentare a utilajelor, platforma conteinerelor de deşeuri, etc). Pe conturele NE-ic, E-ic si SE-ic ale zonei administrative a Organizarii de santier a fost plantat, in cadrul lucrarilor de refacere a mediului anterioare, un cordon de salcioara, care in prezent este bine dezvoltata.

Suprafaţa de cca. 4 ha aferentă modulelor componente ale organizării de şantier cuprinde următoarele:

- vagon - camp standardizat având destinaţia birou şi magazie de materiale cu suprafaţa de 50 m2;

- un rezervor de motorină (capacitate 20.000 litri) suprateran, amplasat pe suport metalic prevăzut cu cuvă de retenţie (platformă de 25 m2); aprovizionarea cu motorină se face cu cisterna de la distribuitori din zonă; alături de acestasa s-a amenajat un loc de depozitare special pentru butoaie de ulei şi ulei ars;

- un rezervor de apă industrială de 5.000 litri (apa este asigurată din reteaua localitatii ) – amplasat pe o platformă de 15 m2;

- 2 containere, unul pentru deşeuri reciclabile şi un altul pentru deşeuri nereciclabile (platformă de 15 m2); platformele betonate pe care se depoziteaza rezervorul de motorină şi de apă industrială, precum şi containerele pentru deşeuri vor fi prevăzute cu ţarcuri acoperite

- grup sanitar format din doua WC-uri ecologice –cca10 m2

- un pichet PSI dotat cu stingătoare cu spumă şi pulbere (cca 5m2); - o platforma aflata in vecinatatea cladirii administrative, cu suprafata de

cca 4000 m2, pe care au fost amplasate depozite temporare de sorturi. - 2 grupuri electrogene tip Caterpillar de 550 kW, respectiv 450 kW (pentru alimentarea cu energie electrică a staţiei de prelucrare (cca 50 m2 ). La ora actuala grupurile electrogene reprezinta o alternativa pentru alimentarea cu energie electrica intrucat a fost pus in functiune Postul Trafo (in vecinatatea cabinei de comanda) prin care statia de concasare este alimentata direct de la reteaua electrica. - un vagon cu suprafata de 10 m2 cu functiunea de camera de comanda pentru instalatia de prelucrare

- un cantar bascula cu suprafata de cca 20 m2 si un camp cu suprafata de cca 10 m2 pentru laboratorul de analize primare

- o platforma cu suprafata de cca 20.000 m2,situata in jumatatea vestica a perimetrului de 4 ha, pe care sunt amplasate statia de concasare-sortare (10.000 m2), padocurile pentru sorturi (5.000 m2) si depozitele temporare de agregate aparute din cauza blocajului economic (5.000 m2)

- o platforma special amenajată, în incinta organizării de şantier, balasta, cu suprafata de cca 200 m2 pentru gararea utilajelor

Nu se prevăd amenajări pentru depozitarea de explozivi în cadrul carierei Dealul lui Tefic. Transportul, manipularea şi încărcarea explozivilor se vor face de către personalul tehnic de specialitate de la societăţi autorizate (angajate pe bază de contract).

d) lucrări de construcţii montaj la staţia de concasare – sortare

In prezent lucrarile de constructii- montaj la statia de prelucrare sunt incheiate.

Fluxul tehnologic


17

Piatra derocată prin explozie din treapta de exploatare este încărcată cu ajutorul încărcătoarelor frontale sau a excavatoarelor, în dumpere, care o transportă la platforma de basculare – alimentare a buncărului concasorului primar, dotat cu separator de steril. Schema fluxului tehnologic este prezentata in figura de mai jos. Sorturile ajung în depozite deschise, transportul lor fiind făcut cu ajutorul benzilor transportoare. De aici sunt încărcate pentru livrare în autobasculante, cu ajutorul unui încărcător frontal. Sterilul se foloseşte la întreţinerea drumurilor de acces, a platformelor din incinta carierei, pentru amenajarea unor drumuri de tara din localitatile invecinate sau se depozitează în halda de steril în vederea utilizării ulterioare. Pierderile la prelucrare se ridică la circa 5%.

Statia de concasare - sortare + pod basculă

Actualmente, având în vedere cantităţile relativ mici de rezerve exploatate, roca

extrasă este prelucrată intr-o instalatie cu capacitatea de 200 t/h. Odată cu mărirea cantităţilor de rocă extrasă, capacitatea de prelucrarea va fi adaptata noilor cerinte. Platforma staţiei de concasare-sortare este amenajată lângă organizarea de şantier, pe platoul din extremitatea nord-estica a perimetrului de dezvoltare - exploatare. Platforma staţiei are suprafaţa de cca 2,00 ha (inclusiv suprafaţa pe care sunt depozitate sorturile de agregate). Componentele statiei de prelucrare vor fi prevăzute cu mijloace ecologice de reţinere a prafului. Concasoarele şi benzile transportoare vor fi prevăzute cu ecrane protectoare cauciucate. Sunt prevazute pulverizatoare de apă pentru umezirea rocii concasate la toate treptele de prelucrare (la concasor, granulatoare, ciururi, benzi transportoare).

e) lucrări auxiliare

Alimentarea cu energie electrică In prezent alimentarea cu enegie electrică a utilităţilor de pe platforma organizării

de şantier şi a staţiei de concasare-sortare se face de la reteaua de distributie a ENEL-DOBROGEA, aflata in apropierea carierei, intrucat au fost finalizate lucrarile de racordare la reteaua electrica. Cele doua grupuri generatoare de la care s-a facut alimentarea pana acum raman ca rezerva in cazul intreruperii curentului electric.

Alimentarea cu apă


18

Alimentarea cu apă se realizeza distinct pentru zona administrativă şi pentru fronturile de lucru. Pentru personalul din exploatare, necesarul de apă potabilă este asigurat prin apă minerală îmbuteliată.

Necesarul de apă tehnologică este asigurat de la rezervorul metalic de 5000 l care este alimentat periodic, cu cisterna, de la sursa de apa a localitatii Revarsarea.

Odată cu dezvoltarea carierei şi creşterea necesităţilor se va săpa un puţ în apropierea organizării de şantier. Apa captată va fi folosită, atât ca apă industrială, la perforarea găurilor de mină, la stropirea periodică a fronturilor de carieră şi a căilor de acces şi transport, pentru împiedicarea ridicării prafului în atmosferă, cât şi pentru grupul social.

Evacuarea apei menajere reziduale Canalizarea apelor menajere se va face prin ţevi P.V.C. spre o fosă ecologica ce

urmeaza a fi realizata la cca 50 m E de cladirea administrativa.

Evacuarea apei industriale uzate Pentru a împiedica infiltrarea apelor uzate acestea vor fi dirijate catre santul de

garda din lungul drumului de acces; acesta va debuşa într-un bazin decantor, în care se vor depune particulele fine aflate în suspensie.

În procesul de exploatare şi prelucrarea a rocii utile nu rezultă ape uzate care prin deversare în emisar să afecteze apele de suprafaţă sau subterane.

Distributia diverselor compartimente din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare este redata in anexa nr.4 si in in tabelul de mai jos.

Detaliu Suprafaţa ocupata (ha)

Total suprafata perimetru de dezvoltare-exploatare

7,52

din care:

Total perimetru de exploatare propriu-zisa

3

Total suprafete aferente celorlalte module

4,0

din care: Staţia de concasare + depozite de produse finite

2,0

Constructii administrative 0,3

Halda de sol vegetal 0,55

Cabina cantar+pod bascula 0,03

Platforma garare utilaje 0,02

Drumuri de acces si bretele de legatura

1,1

Total suprafata distribuita imprejurul exploatarii actuale

0,52

TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI 7,52

Lucrari de pregatire

Situatia actuala Zacamantul de diabaze din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului este

cantonat in Dealul lui Tefic unde, in prezent, functioneaza in zona de creasta, pe baza de permis temporar de exploatare, o cariera pentru exploatarea diabazelor.

Aceasta are un front lung de cca 250 m orientat pe directia NE-SV si un front scurt cu lungimea de cca 150 m orientat pe directia NV-SE.


19

In cadrul lucrarilor de pregatire s-a realizat deschiderea zacamantului prin trei trepte de exploatare cu inaltimile de 10-12 m fiecare (intre cotele +204 m si +170 m), avansul lucrarilor se face catre SV.

Situatia extinderii exploatarii Extinderea exploatarii se va realiza plecandu-se de la fronturile existente, prin

dezvoltarea acestora, cu precadere, in zona de creasta unde nu este necesara taierea imediata a arborilor de pe amplasament. In primii zece ani ai licentei de exploatare lucrarile de pregatire si de exploatare se vor cocentra in sectorul sudic al perimetrului, astfel incat dupa atingerea cotei de baza a exploatarii, sa fie posibila realizarea lucrarilor de reconstructie a amplasamentului.

Se vor crea platformele de lucru pentru instalaţiile de foraj viitoare (extindere) fără a fi nevoie de măsuri speciale de ancorare a acestora, respectiv crearea unor spaţii de lucru, de manevră şi de circulaţie pentru utilajele de încărcat şi mijloacele de transport; se va asigura stabilitatea taluzurilor de lucru la şocurile mecanice produse de aceste utilaje.

Trepte de exploatare, cariera din Dealul lui Tefic

Având în vedere metoda de exploatare ce va fi adoptată, cu trepte drepte

descendente şi front lung, precum şi configuraţia dealului, zăcământul va fi exploatat in trepte cu înălţimea de 15 m.

Treapta va fi împărţită în câte 3 subtrepte de câte 5 m înălţime. Atacarea subtreptelor, pentru crearea unor platforme de lucru orizontale pentru utilaje, se va realiza prin săparea unor semitranşee în zonele de efilare a grosimii subtreptelor, până la atingerea înălţimii de excavare de 5 m.

Pentru accesul la platformele de lucru ale semitreptelor vor fi amenajate din drumul tehnologic principal bretele de acces. Acestea vor fi realizate în interiorul perimetrului minier, în zona ce va fi afectată de decopertare şi exploatare, astfel încât nu vor fi ocupate terenuri suplimentare din zona adiacentă carierei.

Din punctul de vedere al numărului suprafeţelor libere ale masivului faţă de încărcăturile explozive, lucrarea de atacare a semitreptelor va cuprinde, în esenţă, două faze de săpare, ceea ce determină adoptarea pentru fiecare din cele două faze a unor procedee de derocare specifice, şi anume:

- Procedeul de săpare a platformelor tranşeei de atac a semitreptelor de exploatare, aplicat pentru masive cu o singură suprafaţă liberă.


20

Semitreptele vor fi atacate, în primul ciclu de lucru, în dreptul curbelor de nivel, cu înălţimea de excavare de la 0 m la 1,5 m, prin săparea unor intrânduri de atac. Excavarea rocilor în aceste porţiuni, cu înălţimea medie de 0,75 m, se va realiza prin împuşcarea găurilor de mină perforate în reţea specifică pentru masive cu o singură suprafaţă liberă.

În aceste porţiuni vor fi perforate găuri de mină, într-o reţea patratică (1 x 1 m), cu ajutorul perforatoarelor percutante pneumatice uşoare, susţinute manual sau montate pe cărucioare uşoare de perforare.

Găurile vor fi încărcate cu dinamită DII sau cu astralită şi detonate prin iniţierea cu ajutorul capselor electrice cu microîntârziere sau prin sistemul NONEL de iniţiere.

Grosimea minimă de excavare în faza de pregătire pentru exploatarea zăcământului, va fi de 0,75 m.

Procedeul de săpare a platformelor (semitranşeelor) de atac al treptelor de descopertă în masivul cu două suprafeţe libere va fi aplicat în porţiunile de masiv cu grosimea stratului de rocă necesar de excavat cuprinsă între 1,5 m şi 5,0 m.

Derocarea în aceste porţiuni se va realiza cu explozivi încărcaţi în găuri de mină (dinamită) şi găuri de sondă verticale (gel exploziv ROVEX EXTRA).

Perforarea găurilor de mină se va realiza cu ajutorul perforatoarelor percutante sau roto-percutante pneumatice grele, montate pe cărucioare medii sau grele, iar după caz, forarea găurilor de sondă se va face cu ajutorul unei foreze roto-percutante.

Orientarea găurilor de puşcare din cadrul semitreptelor va fi aproximativ perpendiculară pe direcţia generală de înaintare a frontului (spre SV).

Ţinând cont de duritatea rocilor (diabaze) taluzurile subtreptelor de exploatare vor putea avea inclinări ale taluzului α = 80°, iar bermele de lucru vor avea lăţimi (B) diferite, în funcţie de panta naturală a terenului din zona de amplasament a lucrărilor.

Lucrări de exploatare

Metoda de exploatare utilizata in cadrul carierei Dealul lui Tefic este aceea cu front lung si trepte drepte descendente, explozibilul fiind amplasat in gauri de sonda, iar haldarea sterilului se va face, la inceput, in halde exterioare si apoi in halde interioare. Lucrarile de exploatare constau, în principal, din:

a) lucrări din faza de exploatare propriu-zisă a zăcământului b) încărcarea roci extrase cu excavatorul în mijloacele de transport auto şi transportul acesteia la beneficiari.

Prin adoptarea metodei de exploatare cu front lung, în cariera “Dealul lui Tefic”, sunt asigurate următoarele cerinţe principale:

- securitatea deplină a muncii; - înaltă eficienţă economică; - pierderi de rezerve minime; - nivel tehnic ridicat; - protecţia zăcământului şi a obiectivelor de la suprafaţă; - protecţia mediului înconjurător.

a) Lucrări din faza de exploatare propriu-zisă a zăcământului

Extragerea cu ajutorul explozivilor comportă următoarele operaţii: - calibrarea treptelor de exploatare la o inaltime de maxim 15 m avand unghiul de taluz de lucru de 75o

- forarea găurilor de sondă, în care se vor amplasa încărcăturile de explozivi; - încărcarea găurilor de sondă cu materialul exploziv necesar, burarea lor şi explodarea acestor încărcături;


21

- spargerea la dimensiunile necesare a blocurilor mari rezultate din explozie, pentru a putea fi încărcate şi transportate fără dificultăţi; - încărcarea materialului derocat şi transportul acestuia la staţia de concasare – sortare sau direct la beneficiari, în cazul blocurilor şi pietrei brute, în vederea degajării frontului de lucru; - lichidarea prin împuşcare a eventualilor pinteni şi praguri de dimensiuni majore apărute pe bermele de lucru, în vederea menţinerii orizontalităţii acestora ; - copturirea taluzului de blocurile rămase suspendate în urma împuşcării şi îndepărtarea de pe bermă a rămăşiţelor de material împuşcat rămase în urma împuşcărilor secundare şi copturirii, în scopul începerii unui nou ciclu de operaţii. Elementele treptei de exploatare sunt: - înălţimea hmax = 15 m. -unghiul de înclinare α = 750; în cazul semitreptelor cu hmax = 5,0 m, având în vedere duritatea rocilor α = 800; -unghiul taluzului de lungă durată αt = 650; -lungimea treptei L = maxim 250 m (în primul an de exploatare lungimea finală a treptei va fi egală cu lăţimea perimetrului de exploatare); -lăţimea treptei (semitreptei) l = minim 20,0 m; -lungimea uzuală a frontului Lf = 116 m. -lăţimea bermei de lucru – vatra carierei (pe care se efectuează toate operaţiile deabataj,încărcare şi transport) va fi de minim 20,0 m. - unghiul de taluz al marginii în exploatare a carierei va fi de cca 53°

Lucrări de foraj Pentru operaţiunile de forare se va folosi o foreza hidropneumatica cu sapă (având un diametru de 115 mm), prevăzută cu un captator de praf

Berma de lucru în cazul executării lucrărilor de forare B 8 m Productivitatea înregistrată a forezei este de 60 m/schimb (10 m pe oră).

Parametri folosiţi la amplasarea găurilor de sondă: Ţinând cont de faptul că înălţimea treptelor de exploatare este cuprinsă între

valoarea minimă hmin = 5 m şi valoarea maximă hmax = 15 m şi că distanţa relativă dintre găuri va fi (cazul împuşcării în roci greu de dislocat - bazalt) m = 0,8, au fost stabiliţi următorii parametrii de amplasare a găurilor de sondă; -înălţimea (hmin) = cca. 5,0 m şi (hmax) = cca. 15,0 m a treptelor de extracţie calculată conform zonei de amplasament; -înclinarea găurilor - α = 750; -diametrul găurilor de foreză – d = 115 mm; -lungimea găurilor de sondă - Lg (inclusiv subadâncirea)= Lgmax – 17,0 m; -linia de rezistenţă la talpă (anticipanta – wt) = Wt = 4,0 m pentru treapta cu hmax = 15 m distanţa între găurile de pe acelaşi rând - a = pentru treapta cu (h= 15m) = 3,4; -distanţa între rânduri - b =- pentru treapta cu (h=15 m) = 2,6 m ; -lăţimea minima a platfomei de lucru: 20 m -lăţimea bermei de siguranţa pentru transport pe platforma de lucru (S) = 10 m; -numărul necesar de găuri de forat pentru un ciclu de derocare ng = 23; -numărul necesar de găuri de sondă din primul rând ng1= 12; -numărul necesar de găuri de sondă din rândul al doilea ng2 = 11; - lungimea min. a frontului de lucru impuscat, la un ciclu, va fi Lfc ≈ 116 m;


22

Încărcarea găurilor cu explozivi Ţinând seama de avantajele nete ale explozivului tip Rovex-Extra faţă de dinamită,

în ceea ce priveşte uşurinţa cu care se încarcă găurile de sondă, în condiţii de siguranţă mult mărită, pentru lucrările de împuşcare în cariera “Valea Aric - Valea Drumul Iazului” va fi utilizat, în principal, acest tip de gel exploziv. Explozivul Dinamita DII va fi utilizat, de regulă, numai la împuşcarea găurilor de mină perforate, la lucrările de pregătire, la împuşcarea supragabariţilor, respectiv la eliminarea pintenilor şi pragurilor. - exploziv de iniţiere - ca explozivi de iniţiere, vor fi utilizaţi încărcăturile unitare tip boostere FAREX, TH 400, sau TP 400; - mijloace de iniţiere - ca mijloace de iniţiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice şi fitil Bickford (când transmiterea detonaţiei de la capsă la încărcătura explozivă se va realiza printr-o reţea exterioară de fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microîntârziere (când iniţierea se va face individual, pentru fiecare gaură de sondă sau grup de găuri).

Se are în vedere, de asemenea, utilizarea pe scară largă a sistemului NONEL de iniţiere a încărcăturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniţiere în privinţa prevenirii exploziilor intempestive. Sistemul NONEL permite realizarea de trepte de întârziere prin interconectarea elementelor de legătură şi întârziere tip SL astfel încât numărul maxim de găuri ce pot avea aceeaşi întârziere, pe acelaşi rând, să nu fie mai mare de 4.

Pentru a reduce de 2÷10 ori ponderea blocurilor supragabaritice şi cu 10-30% consumul specific de exploziv şi implicit efectul seismic al exploziilor, se pot practica încărcături cu intervale de aer. Prin folosirea sistemului NONEL în locul fitilului detonant se diminuează foarte mult zgomotul şi unda detonantă (ce pot afecta, de regulă, vecinătăţile unei cariere). Supragabariţii mai mari de 3 tone vor fi sparţi cu ajutorul explozivilor, cu încărcături fixate deasupra blocului sau cu explozivi încartuşaţi plasaţi în găuri de mină realizate cu perforatorul P 90.

Pentru realizarea sorturilor solicitate, concomitent cu necesitatea protejării mediului (în general) şi a resursei (în particular), cu un impact cât mai redus posibil, se vor adapta scheme de împuşcare optimizate, la care parametrii de plasare ai găurilor şi a încărcăturilor cu exploziv vor fi determinaţi după scheme de calcul riguroase.

Cea mai indicată schemă de împuşcare pentru cariera Valea Aric - Valea Drumul Iazului, în condiţiile detonării încărcăturilor explozive amplasate pe 2 rânduri de găuri, este schema de împuşcare cu sâmbure central mic, ce oferă o serie de avantaje privind efectele derocării, dintre care se pot menţiona: trepidaţii reduse, respectiv o sfărâmare foarte bună şi împrăştiere foarte mică a rocii.

În funcţie de condiţiile concrete apărute în timpul exploatării rezervelor de rocă utilă, se aplică şi schema de amplasare şi împuşcare a găurilor de mină pentru corectarea taluzurilor şi bermelor.

În procesul de împuşcare, vor fi respectate: Legea 126/1995 şi toate “Normele specifice de protecţie a muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive”, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1997 (revizuit).

b)Incărcarea roci extrase cu excavatorul în mijloacele de transport auto şi

transportul acesteia la beneficiari; În frontul carierei, înainte de încărcare, se va face o presortare a materialului

împuşcat după dimensiunea blocurilor şi calitate. În carieră poate fi montat un sortator gravitaţional.


23

Încărcarea pietrei derocate se va face cu excavator CAT 330 BL şi/sau cu autoîncărcătorul VOLVO L150, în dumpere care vor transporta materialul extras la staţia de prelucrare.

In cazul blocurilor naturale, pietrei brute şi pietrei sparte, roca extrasa se va incarca direct in autobasculante si va fi transportata la beneficiari

Blocurile de piatră brută care nu îşi vor găsi desfacerea imediată vor fi depozitate pe vatra carierei, în afara razei de acţiune a utilajelor.

Sortimentele productiei preliminatete si valorificabile constau din:

piatră brută (0-500 kg), piatră brută (0-150 kg); blocuri naturale (500 -1000 kg/buc); piatră spartă mare, 31,5-50 mm; piatră spartă, 16-31,5 mm; criblură, 16-25 mm; criblură, 8-16 mm; nisip concasaj, 0-4 mm.

Lucrările de protectie a zăcământului si a lucrărilor de suprafată

Măsuri pentru protectia zăcământului Se va urmării exploatarea raţională a resursei minerale, în sensul pregătirii şi

extracţiei rocii utile, astfel încât să fie asigurată continuitatea activităţii miniere în timp şi spaţiu, fără a mai lăsa în urma frontului, porţiuni abandonate de resursă şi fără a fi afectate zonele învecinate (localitatea Revarsarea) şi terenurile agricole cu destinaţia padure, păşune sau arabile, aflate în vecinătăţile carierei.

Pentru protejarea masivului de roci din zona adiacentă perimetrului de exploatare se vor lua măsuri de evitare a activării si dezvoltării fisurilor naturale preexistente, precum si eliminarea posibilitătii de aparitie de noi fisuri artificiale. În acest sens se vor intreprinde următoarele: - se va evita supraîncărcarea artificială a bermei superioare; - se vor elimina socurile seismice date de explozivi, controlând derocările prin adaptarea împuscărilor cu microîntârzieri si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustică mai mică decât cea a mediului în care se propagă undele seismice. În acest scop se va putea utiliza împuscarea de prefisurare; - se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din carieră, la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va mentine în permanentă panta taluzurilor în limite normale de sigurantă; - se vor evita total infiltratiile de apă, prin executia unor drenuri de apă pe berme si pe vatra carierei (se va sigura un unghi de scurgere naturală a vetrei) cu scopul eliminarii apelor în cazul unor precipitatii abundente.

Protectia taluzurilor si a bermelor de carieră La taluzurile treptei în miscare (în exploatare) se vor lua următoarele măsuri:

- se vor respecta elementele geometrice ale treptei, determinate prin proiect, si anume: unghiul si înăltimea taluzului, lătimile minime ale bermelor de lucru, transport si sigurantă; - se va verifica vizual si prin măsurători topografice stabilitatea taluzurilor (acest lucru se va face periodic si ori de câte ori este necesar); - se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a carierei în functie de proprietătile fizico-mecanice ale rocilor din masiv si durata de serviciu programată pentru taluzurile respective; - în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.

Protectia stabilitătii haldei constituită din sol fertil (vegetal) Pentru prevenirea pierderii stabilitătii si alunecării haldei de sol, se impune

adoptarea unor măsuri de ordin constructiv si de întretinere a acestui depozit, pe toată durata activitătilor de exploatare:


24

- materialul haldat va fi cât mai uniform repartizat pe suprafata de depozitare; - se vor executa lucrări de drenare la piciorul haldei, prin asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de siroire sau, daca va fi cazul, prin santuri săpate în terenul de bază, cu scurgere asigurată; prin amplasarea haldelor in lungul drumului de exploatare al carui sant de garda se va putea utiliza, ca dren colector al apelor pluviale; - se vor respecta cu strictete: înăltimea haldei, unghiul de taluz si celelalte elemente constructive, stabilite prin proiect, după metodele de calcul ale mecanicii rocilor si în baza parametrilor fizico-mecanici determinati (în situ) sau în laborator; - halda se va compacta si nivela cu utilaje de haldare adecvate; - realizarea unui unghi de taluz al haldei de maxim 25°; - înăltimea maximă a haldei nu va depăsi 5 m; - pentru o mai mare stabilitate halda de sol va fi înierbată . - prin lucrări specifice se vor intercepta, dirija si îndepărta apele superficiale din depresiuni, gropi sau alte acumulări de ape ce pot apărea, după precipitatii abundente, în cadrul haldei. Toate lucrările din carieră vor fi conduse strict după prevederile programului de exploatare care se va întocmi anual si va fi avizat de organele în drept.

Deoarece se prevede ca lucrările de exploatare să continue prin reînnoirea Permisului de exploatare, nu va fi necesară amenajarea unui taluz definitiv, în frontul carierei, la sfârsitul perioadei de exploatare aferentă Permisului solicitat (2010 – 2011) si nici a bermelor de sigurantă, înăltimea maxima de 15 m a treptei în stationare nejustificând acest lucru, în această etapă de dezvoltare a carierei.

1.2.Descrierea cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare

Perimetrul de dezvoltare-exploatare (minier) al carierei este alcatuit din mai multe sectoare iterdependete. Acestea sunt urmatoarele: -sectorul de exploatare –cuprinde cariera si drumurile de acces la fronturile de lucru -sectorul administrativ-cuprinde birourile, laboratorul primar, postul trafo, depozitul de carburanti, rezervorul de apa industriala, grupul sanitar, platforma de alimentare a utilajelor, platforma de garare a utilajelor, platforma cu containerele pentru deseuri,podul bascula si cabina cantar, utilitatile, drumurile si spatiile de legatura intre intre modulele componente -sectorul pentru depozitarea sterilului si a solului vegetal-cuprinde haldele de sol vegetal si de steril -sectorul de prelucrare a rocii utile-cuprinde statia de concasare-sortare si depozitele (padocurile) pentru produsele finite (sorturile de agregate) Accesul din drumul national in perimetrul minier se face pe un drum de exploatare existent care a fost amenajat prin balastare si este supus periodic unor lucrari de intretinere. Lungimea acestui drum ramane constanta; se modifica doar drumurile tehnologice, din interiorul perimetrului de dezvltare-exploatare. Toate sectoarele enumerate ocupa in prezent o suprafata de cca 7 ha, din care sectorul exploatare cca 3 ha, iar sectoarele celelalte cca 4 ha, si au fost realizate in perioada 2006-2010 (in timpul fazelor de constructie-2006, 2007 si functionare-2006-2010), pe durata permiselor de exploatare obtinute pentru cariera din delul lui Tefic. Acest perimetru minier ocupa o suprafata totala de 7,52 ha pentru care societatea detine Autorizatie de mediu valabila pana in anul 2019.

Dezvoltarea perimetrului minier “ Valea Aric-Valea drumul Iazului” se va face

pe durata functionarii exploatarii, pornind de la perimetrul de dezvoltare –exploatare existent. In scopul protejarii mediului, suprafetele aferente sectoarelor administrativ, de haldare si de prelucrare a rocii utile se vor mentine pe pozitia actuala, iar sectorul de


25

exploatare se va dezvolta catre N, V, S si SE plecand de la exploatarea actuala. La finalul licentei de exploatare, in 2029, cariera va ocupa circa 24 ha, in prezent ocupand cca 3 ha, iar suprafata perimetrului minier va fi de 32 ha; in momentul de fata acesra ocupa 7,5 ha, deci isi va mari suprafata cu cu 24,5 ha.

1.3.Estimarea, pe tipuri si cantiati, a deseurilor rezultate din functionarea proiectului Gospodarirea deseurilor

In conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul perimetrului de exploatare “Valea Aric-Valea Drumul Iazului” se pot acumula următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri menajere: -deşeuri din hârtie şi carton – cod 20.01.01. -resturi mărunte de materiale plastice, de la recipienţi, pungi, ]PET-uri – cod 20.01.03; -resturi mărunte de metale-conserve, etc. – cod 20.01.05.

Deşeuri tehnologice: -loess + fragmente de roci coezive fisurate, alterate (din coperta sterilă), ca steril pentru valorificare minieră – cod 01.03.01. - material mărunt, blocuri agabaritice, blocuri de diabaze, ca deşeuri de la exploatarea rocii utile – cod 01.01.02.

Deşeuri rezultate din activităţi conexe: -uleiuri de motor de transmisie şi de degresare, uzate – cod 13.02.05. -baterii de acumulatori – cod 16.06.01. -anvelope uzate – cod 12.01.03 -deşeuri metalice (piese uzate) – cod 17.04.05

În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă-cantităţile estimate), pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc şi nici nu vor depozita alte tipuri de deşeuri.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor miniere Deşeurile menajere rezultate se vor colecta selectiv în vederea valorificării

(carton, hârtie, plastic), depozitându-se în locuri speciale amenajate, în vederea transportării acestora la unităţi de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în containere, de unde vor fi preluate de o unitate de salubritate şi transportate la halda de gunoi a orasului Isaccea.

Cariera va avea în perioada de maximă activitate un număr de 33 angajaţi, majoritatea din localităţile învecinate (Revarsarea, Isaccea).

Volumul deşeurilor menajere se poate stabili luând în considerare numărul de angajaţi (33) şi cantitatea de deşeuri produsă de un om/zi, de cca. 0,5 Kg;

33 angajaţi x 0,5 Kg/zi x 300 zile = 4950 Kg/an 2,7 m3/an. Acestea sunt formate din resturi alimentare, deşeuri din hârtie, recipienţi de plastic

pentru lichide alimentare (PET). Grupul sanitar este prevăzut cu fosă septică, vidanjabilă. În ceea ce priveste depozitarea deşeurilor din incinta organizării de şantier, exista

deja o platformă betonată, precum si recipienţi adecvaţi pentru colectarea deşeurilor de tip menajer, a deşeurilor metalice, precum şi a uleiurilor uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii.


26

Deşeurile tehnologice provin din procesul de extracţie şi prelucrare al diabazelor. Pe perioada de valabilitate a Licentei de exploatare (2010-2029), va rezulta un

volum de cca 1,450,000 t steril rezultat din pierderile de prelucrare, adica in medie cca 71.250 t (cca 31,000 m3), anual. In primii ani, mare parte din aceasta cantitate va fi utilizata la realizarea şi întreţinerea drumurilor de acces şi a platformelor din cadrul organizării de şantier şi staţiei de concasare, precum şi la amenajarea unor drumuri secundare din localitatile invecinate. Eventual, se va valorifica ca material de adaos in retete pentru fundarea drumurilor secundare. Ulterior, sterilul se va depozita fie in halda exterioara, fie in halde interioare, pe masura deschiderii si exploatarii rocii utile pana la cota finala de exploatare.

Deşeurile din activităţi conexe sunt reprezentate prin deşeuri provenite din activitatea parcului auto şi a utilajelor: - anvelopele uzate provenite de la mijloacele de transport auto şi alte utilaje. Vor fi

depozitate într-un loc special amenajat, în vederea valorificării la REMAT; - acumulatori uzaţi, proveniţi de la mijloacele de transport auto şi utilaje. Vor fi

depozitaţi în magazia de materiale, în vederea valorificării la REMAT; - uleiurile minerale uzate provenite din activitatea parcului auto şi de la utilaje (ulei de

motor, ulei hidraulic etc) sunt recuperate, stocate (în bidoane de metal) şi apoi valorificate. Acestea vor fi colectate în butoaie metalice şi depozitate într-un spaţiu situat pe platforma depozitului de carburanţi, în vederea valorificării la unităţi specializate pentru regenerare;

- deşeurile metalice provenite din activitatea de reparaţii vor fi colectate în vederea valorificării prin unităţi specializate.

Tipuri de deşeuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare şi depozitare şi modul de valorificare a acestora sunt prezentate în tabelul urmator:

r.crt.

Tip deseu Cod U/M

Cantitatem3/an

Modul de depozitare

Modul de valorificare

1 Deşeuri menajere 20.03.01 t 2,0 Conteinere metalice

Groapa de gunoi a orasului Isaccea

2 Anvelope uzate 12.01.03 buc 4 Platforma betonata deschisa

Unitate de profil

3 Acumulatori uzaţi 16.06.01 buc 2 Incinta magazie materiale

Unitate de profil – la schimb

4 Deşeuri metalice 17.04.05 t 0,1 Conteinere metalice

Unitate de profil

5 Uleiuri uzate, de transmisie şi de gresare

13.02.05 l 50 Butoaie metalice

Unitate de profil

6 Sol vegetal 01.03.01 m3 500 Halda de sol vegetal

Conservare în vederea reutilizarii

7

Material mărunt (loess + fragmente de diabaz) ca deşeuri de la descoperta nivelului de roci sterile şi de la pierderile de la prelucrare (split )

01.01.02 m3 12.500

La amenjarea platformelor şi drumurilor din perimetru de exploatare, întreţinere drumuri secundare


27

In ceea ce priveşte sistemul de management al deşeurilor se prevede păstrarea evidenţei tuturor materialelor valorificabile şi a deşeurilor rezultate şi eliminarea de pe amplasamente, conform HG 856/2002.

Transportul deşeurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază de contract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul deşeurilor), iar depozitarea deşeurilor în rampa de deşeuri a orasului Isaccea se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004. Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG nr.662/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare. Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în conformitate cu HG nr. 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate, către Serviciul Implementare Politici de Mediu – Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din cadrul APM Tulcea, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.

Gestiunea ambalajelor La livrarea cantităţilor de produse de carieră (blocuri naturale, piatră spartă brută, piatră spartă sortată, agregate de carieră) nu se folosesc ambalaje. Produsele miniere sunt încărcate direct de pe vatra carierei, sau din depozitele cu sorturi de agregate, cu ajutorul încărcătoarelor, în mijloacele de transport auto ale societăţii sau ale beneficiarilor.

În cazul în care în activitatea desfăşurată în carieră vor apare cantităţi de amabalaje şi/sau deşeuri de ambalaje, gestionarea şi monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005.

1.4 Estimarea emisiilor rezultate din functionarea proiectului propus Sursele de poluanti pentru aer, debitele, concentratiile si debitele masice de

poluanti rezultati si caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate. Principalele surse de emisie a poluanţilor sunt utilajele şi mijloacele de transport, necesare exploatării, prelucrării şi transportului diabazelor din cariera “Dealul lui Tefic”.

Emisiile de gaze vor fi produse de motoarele cu ardere internă pe bază de motorină ale următoarelor utilaje, folosite la lucrările de deschidere – pregătire şi exploatare a zăcământului:

Consum carburant Nr. Utilaje consum/h

buldozer 1 25

excavator 2 22

incarcator 4 10

foreza 1 40

motorina in procesul de puscare(120 l/puscare) 0,8l/ora

generatoare statie prelucrare 1 0

Total 100


28

Compoziţia gazelor de eşapament este cea care rezultă în urma arderii motorinei în motoare Diesel: COx, NOx, SO2, hidrocarburi şi pulberi. La acestea, se mai adăugă: - pulberile de SiO2 rezultate în procesul de forare a găurilor de foraj (în mici cantităţi datorită sistemului de captare a prafului); - pulberile de SiO2 rezultate în procesul de perforare a rocii utile cu perforatoarele grele şi uşoare (de asemenea, în mici cantităţi datorită sistemului de umectare permanentă a prafului); - praful şi pulberile de SiO2 rezultate la prelucrarea rocii în staţia de concasare (în mici cantităţi datorită ecranelor protectoare şi sistemului de umectare permanentă a rocii cu apă prin pulverizatoare montate la toate treptele de prelucrare); - praful şi pulberile de SiO2 rezultate la încărcarea rocii în mijloacele de transport auto; - praful şi pulberile de SiO2 şi gazele toxice rezultate în urma detonării încărcăturilor explozive din carieră.

Gaze de ardere Analiza gazelor de ardere, rezultatele în urma unei exploatări normale a

autovehiculelor şi utilajelor, relevă prezenta următoarelor noxe şi concentraţii, raportate la cantitatea de combustibili utilizată (cf. CORINAIR):

- COx = 2,10 %; - NOx (NO2) = 2,70 %; - SOx (SO2) = 0,78 %; - Hidrocarburi nearse = 1,30 %; - Aldehide = 0,08 %;

Pentru extracţia, încărcarea şi transportul produselor miniere extrase şi a celor finite de către titular este estimată o cantitate de motorină de 973 t/an sau 81 t/luna (programul de lucru este de 300 zile pe an).

Cantităţile de substanţe poluante emise în atmosferă au fost calculate, în baza valorii menţionate mai sus şi a ghidului Comisiei europene “ATMOSPHERIC EMISSION INVENTORY GUIDE BOOK”, rezultând următoarele valori: -COx 1701 Kg/lună -NOx 2187 Kg/lună -SOx 632 Kg/lună -Hidrocarburi arse 1053 Kg/lună -Aldehide 64,8 Kg/lună Pentru o densitate medie a carburantului Diesel de 0,860 kg/l, rezulta urmatoarele cantitati de poluati:

poluant % t Kg/zi Kg/h

CO 2,10 % 1701 65 4,1

NOx 2,70 % 2187 84,1 5,2

SOx 0,78 % 632 24,3 1,5

Hidrocarburi nearse 1,30 % 1053 40,5 2,5

Aldehide 0,0 8% 64,8 2,5 0,15


29

Concentraţii şi debite masice de poluanţi rezultaţi din procesele tehnologice şi de combustie.

Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile, cvasimobile şi staţionare. Surse cvasimobile si mobile

Sursele cvasimobile de poluare ale aerului sunt reprezentate, în cazul de faţă, de autobasculante (partial), incarcator, buldozer, excavator, foreza. Se poate considera ca sunt cvasimobile deoarece deplasarea lor se face in cadrul unei suprafate restranse, de cca 1-2 ha, in cadrul perimetrului de exploatare. Toate utilajele sunt echipate cu motoare Diesel.

Surse propriu-zis mobile pot fi considerate numai autobasculantele (dumperele) care parcurg distanta dintre frontul activ al carierei si statia de prelucrare, precum si cele care transporta marfa spre beneficiari .

Debitul mediu de noxe emis de sursele existente în cadrul carierei va fi de 216,3 kg/zi sau 13,5 kg/oră. Aceste valori au semnificatia unor valori medii, realitatea osciland in jurul acestor valori, functie de numarul si tipul utilajelor in functiune, la un moment dat. Noxele sunt emise intr-un spatiu deschis in care sursele sunt raspandite pe o suprafata de 7-15 ha.

Comparând acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93, se constată că nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior nivelului admisibil.

Metodologia simpla EEA/EMEP/CORINAIR

este folosită în momentul actual în Comunitatea Europeană pentru calcularea cantităţilor de poluanţi evacuate în atmosferă de mijloacele de transport auto, din următoarele motive:

factorii de emisie sunt specifici vehiculelor şi condiţiilor de circulaţie din Europa; legislaţia naţională în domeniu este deja, în parte, conformă cu legislaţia UE, fiind totodată în curs de armonizare;

O metodă mai evoluată care ţine seama de o serie de factori precum gradul de tehnologie, de uzura al motoarelor, de condiţiile de temperatură şi presiune ambientală, de dificultatea căilor de transport, de modul în care este condus autovehicolul etc este metoda COPERT.

Parţial se pot utiliza informaţii furnizate de Modelul COPERT, ca de exemplu, procentele de reducere a emisiilor corespunzătoare motoarelor DIESEL care respectă standardele impuse de Directiva 91/542/EEC (Propunerea I si Propunerea II) şi cu care sunt echipate unele vehicule de marfa grele si autobuze urbane.

Pentru aplicarea metodologiei simple este necesar să se cunoască, pentru

fiecare categorie de vehicule, fie consumul total de carburant, fie numărul de vehicule pe categorii şi lungimea traseului.

Problemele specifice calităţii aerului se grupează în 4 categorii de elemente, referitoare la: - sursele si emisiile de poluanţi atmosferici; - transferul poluanţilor în atmosfera; - nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosfera si distribuţia spatio-temporala a acestora; - efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi a mediului sau, biotic si abiotic.


30

In metodologia simpla CORINAIR, pentru grupa a7a – Trafic rutier, emisia se calculeaza cu relatia: Ei = ΣFEi x Ni x CCi, unde: FEi - factorul de emisie corespunzator poluantului si categoriei de autovehicul ; Ni - numarul de autovehicule din categoria i ; CCi - consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i. Tab.7-12-Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) – motorina

Conform tab 7-12 si relatiei de mai sus, emisiile in g/h sunt:

Utilaj cons. l/h NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Particule

g/kg

42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138 2,1

buldozer 25 918,05 5,375 175,44 735,3 2,58 67467 45,15

Excavator 2 buc 22x2 1615,768 9,46 308,7744 1294,128 4,5408 118741,9 79,464

dumper 5 buc 20x5 3672,2 21,5 701,76 2941,2 10,32 269868 180,6

Incarcator 4 buc 10x4 1468,88 8,6 280,704 1176,48 4,128 107947,2 72,24

foreza 2 buc 40x2 2937,76 17,2 561,408 2352,96 8,256 215894,4 144,48

grup generator 100 3672,2 21,5 701,76 2941,2 10,32 269868 180,6

Calculul emisiei de SO2: E SO2 = 2 * KS * C (in kg) Unde: KS - continut de S din carburant, exprimat in masa relativa (kg/kg); Exemplu: pentru 0,1 % sulf in carburant, KS este 0,1/100 = 0,001 C - consum de carburant (kg) Pentru cantitatea totală de carburant Diesel folosită pe an, de 973 t, rezulta cca 1946 kg dioxid de sulf, adica 6,48 kg/zi sau 0.4 kg/h

Calculul emisiei de metale:

Factorii de emisie pentru metale pentru toate categoriile de vehicule, in mg/kg carburant Categoria de vehicul Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc Vehicule grele, Diesel (070302) 0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1 Total (kg) 9,73 1654 48,6 6,81 9,73 973

Conform normativelor, aceste cantitati pot fi amendate, in sensul aplicarii unui coeficient de reducere (Directiva 91/542/EEC), corespunzător îmbunătăţirilor convenţionale aplicate vehiculelor grele de marfă . Noi nu vom aplica aceasta corectie pentru ca aproximarea finala a poluarii aerului sa exprime limita de sus care se poate atinge.


31

Menţinerea căilor de rulare în stare bună duce la creşterea vitezei de rulare, ceea ce duce la un consum mai mic de carburant şi implicit degajarea în atmosferă a unor cantităţi de noxe mai mici.

In cazul autobasculantelor, acestea pot fi considerate surse mobile. Ca urmare, asimilându-le cu o singură sursă de poluare care emite în atmosferă o cantitate de gaze de eşapament echivalentă cu suma cantităţilor de gaze de eşapament emisă de fiecare utilaj în parte, putem considera că se aproximează, cu un grad de eroare acceptabil, situaţia reală.

De asemenea se recomandă folosirea unui carburant cu un conţinut în sulf cât mai redus, respectiv 0,035 % sulf (Euro Diesel, singurul care se distribuie pe piaţă).

Emisii de gaze datorate lucrărilor de împuşcare În carieră se vor utiliza numai acele materiale explozive care dezvoltă la detonaţie

gaze toxice (CO, NO2, N2O4) în volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat în CO convenţional. Pentru lucrările de împuşcare în cariera “Dealul lui Tefic” va fi utilizat, în principal, gelul exploziv tip Rovex Extra.

Explozivul tip dinamită va fi utilizat, de regulă, numai la împuşcarea găurilor de mină perforate, la lucrările de pregătire, la împuşcarea supragabariţilor, respectiv la eliminarea pintenilor şi pragurilor.

Ca explozivi de iniţiere, vor fi utilizate încărcăturile unitare tip boostere FAREX,

TH 400 sau TP 400, dinamita ş.a. Ca mijloace de iniţiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice şi fitil Bickford (când

transmiterea detonaţiei de la capsă la încărcătura explozivă se va realiza printr-o reţea exterioară de fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microîntârziere de mare intensitate (când iniţierea se va face individual, pentru fiecare gaură de sondă sau grup de găuri).

Se are în vedere, de asemenea, utilizarea pe scară largă a sistemului NONEL de iniţiere a încărcăturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniţiere în privinţa prevenirii exploziilor intempestive. Vor fi utilizate capse NONEL - U 500 ms, iar elementul de întârziere - SL 25 ms.

Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibil plasati în găuri de foreză, vor prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică de 3-4 ori pe lună, conform datelor prezentate de beneficiar.

Factorii de emisie pentru detonarea încărcăturilor explozive (amestec de astralita

şi nitramoniu – echivalent Rovex Extra) sunt furnizate de AP - 42 şi sunt următorii: -astralita *oxid de carbon (CO) = 102 g/Kg; *oxizi de azot (NOx) = 54 g/Kg; *COV = 0,4 g/Kg; *H2S = 2,5 g/Kg. -nitramoniu *oxid de carbon (CO) = 32 g/Kg; *oxizi de azot (NOx) = 24 g/Kg; *COV = 0,7g/Kg; *H2S = 16 g/Kg.

Cantitatea de exploziv utilizată la o detonare este de cca 2.000 Kg echivalent TNT, din care: 220 Kg astralită şi 1830 Kg exploziv NITRAMON - echivalent cu 1070 kg exploziv tip Rovex Extra.


32

În acest caz, având în vedere cantitaţile de explozibil folosite (amestec de astralita şi gel exploziv), emisiile de noxe, cf. AP - 42, sunt:

POLUANT CANTITATE

(Kg/ detonare) FRECVENŢA

DETONĂRILOR

CO NOx COV H2S particucule în suspensie

204 108 0,8 5,0

533,52

3-4/trimestru

Emisia de particule în suspensie apare ca efect al detonării, pe când celelalte noxe sunt produse de ardere ale componentelor explozivilor.

Aria de răspândire a pulberilor în suspensie, generate pe parcursul derulării procesului tehnologic de extracţie, este în carieră şi se diminuează în zonele adiacente acesteia.

Concentraţia gazelor de explozie rezultată în urma împuşcărilor din carieră va fi monitorizată periodic prin măsurători efectuate în afara perimetrului de exploatare, în punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA.

Prin măsurile ce vor fi aplicate în cadrul procesului tehnologic, se va urmări, în permanenţă, încadrarea indicatorilor sub nivelul concentraţiilor maxime admise prin valorile prevazute în Ordinul Nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. şi STAS Nr. 12574-87.

Emisii de pulberi în suspensie datorate transportului auto. Transportul rocii extrase la staţia de prelucrare şi apoi a produselor miniere la

beneficiari, va conduce la emisii de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neasfaltate, reprezentate prin: - drumul pietruit de acces, de la platforma organizarii de santier, până la intersecţia cu

şoseaua asfaltată E87 Tulcea – Macin- 2,8 km; - drumul de acces la vatra carierei, intre platforma de alimentare a buncarului

concasorului si fronturile de lucru - cca 0,5 km lungime, in medie); Cantitatea de praf va creşte, dar nu va depăşi, cu siguranţă, CMA, de 0,6 mg/m3,

pentru că sursele potenţiale, cele 3 autobasculante, care nu se vor găsi concomitent în acelaşi sector de drum neasfaltat, nu pot aduce cantitatea de poluant la valoarea CMA. Trebuie avut în vedere că si traficul de pe şoseaua Tulcea - Macin influenţează, în sens negativ, calitatea aerului din zonă.

Emisii de COV datorate depozitului de carburanţi In incinta perimetrului exista o cisterna de 20,000 l pentru alimentarea cu carburanti a utilajelor, amplasata pe o platforma betonata, situata in incinta organizării de şantier. Aceasta se inlocuieste periodic, la epuizarea carburantului. Specifice depozitelor de carburanţi (motorina), sursele de poluare ale atmosferei sunt reprezentate prin: rezervorul de depozitare a motorinei; - alimentarea autovehiculelor la pompa de distribuţie. Poluanţii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV), şi anume hidrocarburile. Pentru activitatea desfăşurată este estimată o cantitate de motorina de cca 90t/lună. Debitele masice Di de COV (hidrocarburi) evacuati în atmosfera sunt: - debit masic max. de la depozitarea motorinei D1 = 0,12 Kg/ m3/zi x 20 m3/24 h = 0,1Kg/h - debitul masic mediu de la alimentarea autovehiculelor:


33

D2 = 1,4 Kg/ m3 x 20 m3/24 h = 2,32 Kg/h Debitul masic orar de hidrocarburi poate atinge, daca rezervorul este umplut la capacit. max (situatie exceptionala, care poate dura doar 2 - 3 ore), 0,095 Kg/h.

Protecţia calităţii aerului Calitatea aerului în zona perimetrului “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, se

estimeaza prin masuratori periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, efectuate de institutii abilitate. De asemenea, se pot considera ca elemente de referinta şi măsurătorile efecuate în cariera vecina, Revărsarea, ale cărei activităţi autorizate, influenţează calitatea aerului.

În carieră se vor adopta măsuri tehnico - organizatorice pentru reducerea la maxim a poluării atmosferei, constând in: - utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se încadrează în normele EC privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul funcţionării; - întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe majore; - menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise, asigurarea funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză şi încărcătură şi respectarea metodologiei de exploatare; - utilizarea la operaţiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sapă, prevăzute cu captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraţia de praf silicogen, la o distanţă de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea CMA (6 mg/m3), stabilită prin norme; - în cazul găurilor de mină se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi măstile antipraf; - se recomandă udarea zilnică a drumurilor care constituie potenţiale surse de praf (mai ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaţie precum şi materialul extras, care urmează a fi încărcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare, pentru reducerea concentraţiei de praf sub CMA (6 mg/m3); - se vor lua măsuri de diminuare a concentraţiei de gaze toxice, emise în momentul exploziei şi dispersate în afara perimetrului de exploatare, sub limita maximă admisă de normele în vigoare, prin diminuarea cantităţilor de exploziv şi prin redistribuirea incărcăturii explozive în mod corespunzător; vor fi efectuate măsuratori pentru pulberi în suspensie, dioxid de sulf (SO2 ) şi dioxid de azot (NO2 ).

Valorile măsurate vor trebui să fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 – 87 (0,15 mg/m3 pentru pulberi, 0,25 mg/m3 pentru SO2 si 0,10 mg/m3 pentru NO2 – medii zilnice).

1.5.Criteriile pe baza carora s-a ales alternativa propusa In conditiile in care s-a constatat ca in zona amplasamentului nu exista specii de

plante si animale de interes comunitar si ca impactul produs asupra mediului nu este semnificativ, incadrandu-se in limitele admisibile, selectarea alternativelor privind planul propus s-a facut pe baza urmatoarelor criterii: -posibilitatea valorificarii rationale a zacamantui de diabaze din perimetrul „ Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, judetul Tulcea, in conditiile asigurarii unei protectii ridicate pentru factorii de mediu -posibilitatea amortizarii investitiei facute inainte de instituirea ariilor protejate,Intr-un interval de timp rezonabil


34

-posibilitatea realizarii lucrarilor de reconstructie a amplasamentului intr-o perioada cat mai scurta

In functie de criterile enuntate se considera ca Alternativa 1 este cea mai indicata. Aceasta varianta analizeaza dezvoltarea exploatarii, pornind de la amplasamentul actual al carierei existente (suprafata=7,5 ha) si ajungand la finalul licentei de exploatare la un perimetru minier de 32 ha, in conditiile in care sectoarele aferente organixarii de santier si prelucrarii rocii utile vor fi mentinute pe pozitia de acum.

1.6.Respectarea cerintelor comunitare transpuse in legislatia nationala Planul de dezvoltare al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pentru perioada 2007 -

2013 Obiectivul strategic al planului consta în : Utilizarea eficienta a tuturor resurselor

fizice si umane, în scopul dezvoltarii unei economii performante, în corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa duca pe termen lung la armonizarea coeziunii economice si sociale la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud-Est.

Prioritatile strategice de dezvoltare regionala cuprinse în plan sunt: 1.Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale: transport, mediu, reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala; 2.Sprijinirea afacerilor : crearea si dezvoltarea IMM în sectorul privat si de servicii, promovarea produselor industriale si serviciilor pe piata interna si externa, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locatii specifice; 3.Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural, dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice, îmbunatatirea serviciilor în turism; 4.Dezvoltarea rurala: dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice din mediul rural, dezvoltarea si modernizarea activitatilor din agricultura; 5.Cercetare, inovare tehnologica si crearea societatii informationale; 6.Cresterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale: promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca disponibile si dezvoltarea sistemului de formare profesionala, îmbunatatirea si extinderea sistemului de servicii sociale, achizitionarea de competente specializate în domeniul administrarii si dezvoltarea afacerilor;

Planuri si programe la nivel national Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 a fost aprobata prin HG nr.

615 din 21.04.2004. Principalele obiective ale strategiei sunt:

- desfasurarea activitatii miniere pe baze comerciale specifice pietei libere; - diminuarea implicarii Guvernului în sectorul minier si promovarea initiativei private; - asigurarea protectiei mediului la standarde europene; - solutionarea problemelor sociale generate de închiderea activitatilor neeconomice.

În setul de politici si instrumente ce vor fi puse în miscare pentru realizarea obiectivelor, strategia Guvernului propune: - limitarea rolului statului numai la activitati de reglementare, control si de beneficiar de taxe; - crearea cadrului institutional necesar implementarii si monitorizarii politicilor si actiunilor destinate restructurarii sectorului; - implementarea unui pachet de politici destinate protectiei sociale a personalului afectat de restructurare.

Raportul privind impactul asupra mediului abordeaza, in principal, urmatoarele aspecte:


35

- date privind functionarea obiectivului; - caracterizarea amplasamentului; - identificarea surselor de poluare si a zonelor potential contaminate; -stabilirea cauzelor care au generat sau vor genera un anumit nivel al emisiilor de poluanti evacuati in mediu, sau alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, pentru activitatea analizata; -stabilirea modalitatilor de actiune si a posibilitatilor de realizare a masurilor, care sa asigure respectarea normelor si a standardelor in vigoare pentru protectia mediului.

Prezenta documentatie a fost realizata in conformitate cu prevederile cuprinse in: - Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului, aprobata si modificata prin LEGEA nr 265 /2006; - Decretul nr. 887 din 28 iunie 2006 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului, nr. 195/2005 privind protectia mediului; - Ordinul nr. 184/1997 - Ordin al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru Proceduri de realizare a bilanturilor de mediu; - Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu ;- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba “Conditiile tehnice privind protectia atmosferei”, precum si “Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare”; - Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PMP,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurator; - Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;- Hotararea Guvernului nr. 352 din 21.04.2005 privind modificarea si completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate; - Ordinul nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; - Hotararea nr. 445 din o8.04.2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; - Ordonanta de urgenta nr. 3 din 5 februarie 2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996

1.7.Respectarea obiectivelor de protectie a mediului (aer,apa,sol,biodiversitate)

Planul Regional de Actiune pentru Mediu – Regiunea de dezvoltare Sud-Est Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM) al Regiunii de dezvoltare Sud-

Est cuprinde o serie de obiective de mediu generale si specifice, la nivel regional, pentru activitatile miniere, precum si actiunile necesare pentru atingerea acestor obiective. Obiectivele de mediu si actiunile mentionate se refera la protectia calitatii apelor si a solului, precum si la conservarea biodiversitatii. Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii de dezvoltare Sud-Est stabileste, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protectia sanatatii populatiei, pentru protectia calitatii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitarii unor deseuri, pentru gestionarea deseurilor etc. fara ca aceste obiective sa se refere în mod specific la activitatile miniere.

În acest context, se mentioneza ca planurile de management aferente exploatarii de diabaze din Dealul lui Tefic includ masuri pentru protectia sanatatii populatiei si a tuturor factorilor de mediu, precum si pentru managementul riscului.


36

Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Tulcea cuprinde o serie de

obiective de mediu pentru activitatile miniere, precum si actiuni necesare pentru atingerea acestora. Obiectivele de mediu si actiunile mentionate se refera in special la protectia calitatii apelor si a solului, precum si la conservarea biodiversitatii. Pe raza satului Revarsarea, apartinand de orasul Isaccea, se afla in activitate trei cariere de roci utile.

Programul ce face obiectul planului urbanistic zonal analizat are prevederi clare referitoare la lucrarile de închidere si de eliminare a daunelor aduse mediului de catre activitatile miniere care vor fi efectuate in perimetrul de exploatare-dezvoltare.

Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor în Judetul Tulcea realizeaza o diagnoza corecta a practicilor si tehnicilor utilizate în gestiunea deseurilor municipale si industriale la nivelul judetului, propunand si masuri concrete privind eliminarea efectelor negative.

Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor a inclus în prognoza viitoarelor fluxuri de deseuri si deseurile care vor fi generate prin implementarea proiectului intrucat incepand din 2006, in Dealul lui Tefic, din cadrul perimetrului solicitat functioneaza o exploatare de roci utile in cariera. Obiectivele de mediu tin seama de politicile de mediu nationale si ale UE. De asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu .


37

Factor de mediu Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu Masuri pentru reducerea-eliminarea impactului

Indicatori de evaluare

Populatia Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei

-Locuri de munca pentru populatia din zona -Dezvoltarea economica a zonei

-Angajarea populatiei locale

-Numar locuri de munca nou create -Programe de instruire -Venituri dobandite

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor

-Reducerea degradarii solului prin diminuarea suprafetelor ocupate cu deseuri din exploatare si depozitare -Colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor industriale (altele decat cele din exploatare) si a deseurilor asimilabil menajere

-Planul de gestionare al deseurilor

-Cantitati de deseuri pe tipuri -Tipuri de deseuri conf.

legislatiei -Documente de

raportare -Documente de

expeditie si facturi

Apa Evitarea poluarii la un nivel care produce impact semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

-Eliminarea poluarii apelor de suprafata si subterane, prin scurgeri accidentale de carburanti/lubrefianti

-Planul de pregatire pentru situatii de urgenta si poluari accidentale -Planul de gospodarire a apei industriale

Analize asupra calitatatii apelor

Aerul Limitarea emisiilor in aer la niveluri admise

-Respectarea limitelor legale pentru concentratiile de poluanti la emisie

-Planul de management in perioada de constructie, operare, inchidere si postinchidere

- Concentratii de poluanti la emisie - Inventarul anual al

emisiilor de poluanti; - Monitorizarea calitatii

aerului

Zgomotul si vibratiile

Limitarea, prin tehnologii adecvate, a poluarii fonice si prin vibratii, in zonele cu receptori sensibili

-Utilizarea schemelor de puscare cu intarziere -Respectarea valorilor limita legale pentru poluarea fonica si la vibratii

Planul de management pentru zgomot si vibratii

- Masuratori asupra nivelului de zgomot si vibratii

Biodiversitatea

Limitarea impactului asupra biodiversitatii

-Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea ecologica -Monitorizarea habitatelor -Stramutari de populatii

Monitorizarea biodiversitatii de catre specialisti

-Monitorizarea speciilor protejate, cu raportare la momentul initial -Monitorizarea

periodica a suprafetelor afectate si evidenta populatiilor

Sanatatea Protectia sanatatii

Mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita valorilor legale

Planuri de management social si de mediu

-Monitorizarea serviciilor medicale solicitate de populatia

localnica -Indicatori specifici

pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibratii, sol)

Infrastructura rutiera, transportul

Imbunatatirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor

-Asigurarea desfasurarii traficului in interiorul si in exteriorul carierei in conditii de siguranta -Modernizarea infrastructurii rutiere -Reducerea emisiilor de poluanti generate de traficul rutier

-Planul urbanistic zonal si ale proiectului ce face obiectul acestui plan, cu privire la modernizarea infrastructurii rutiere din interiorul si exteriorul carierei -Utilizarea de utilaje cu emisii reduse de poluanti

-Indicatori cu privire la starea drumurilor -Proceduri standard

pentru prevenirea accidentelor si cu privire

la transportul materialelor -Evidenta livrarilor de

carburanti

Peisajul Minimizarea impactului asupra peisajului

-Geometrizarea armonioasa a schimbarilor geomorfologice -Corelarea lucrarilor de pregatire, exploatare si refacere a mediului -Respectarea programelor de exploatare si de mediu

-Planul de inchidere si reabilitare a mediului -Actiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului in etapele de constructie si de operare

-Tipuri si numar de actiuni pentru diminuarea impactului

asupra peisajului in etapele de constructie,

operare si dezafectare -Tipuri si numar de

actiuni pentru refacerea mediului in etapa de

inchidere -Parametri specifici

pentru etapa de inchidere, cu privire la

stabilitatea fizica a taluzelor

Solul

Limitarea impactului negativ asupra solului

-Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de decopertare, excavare, depozitare -Diminuarea poluarii solului prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale -Reducerea poluarii solului din activitati conexe

-Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare -Planul de reabilitare si inchidere a carierei -Planul de gospodarie a apei si de control asupra eroziunii solului -Planul de management al deseurilor

-Indicatori specifici pentru starea terenurilor si pentru calitatea

solului ; analize chimice asupra solului

Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele stationare si mobile

-Proiectul cu privire la utilizarea de echipamente mobile si vehicule dotate cu motoare termice cu consumuri reduse de carburanti

-Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de sera pe tipuri

de surse


38

1.8.Compatibilitatea cu obiectivele de protectie a siturilor Natura 2000 In urma observatiilor efectuate in cadrul si in vecinatatea perimetrului de 32 ha si

pe baza analizei prezentate in documentatia de evaluare adecvata, a rezultat ca activitatea de exploatare si prelucrare a rocii utile din acest perimetru nu va produce un impact semnificativ asupra mediului. In spijinul acestei afirmatii vom prezenta in continuare principalele caracteristici ale mediului precum si influenta activitatii desfasurate.

Ambianta ecologica a zonei este variata ca urmare a regimului termic ridicat in timpul verii si scazut in timpul iernii, al aerului si al solului, al continutului scazut de apa si substante nutritive din sol; solul are o grosime variabila de 0-30 cm in treimea superioara a dealului si o grosime de pana la 50 de cm la baza acestuia. Biocenozele prezinta un numar mare de specii care contin un numar mic de indivizi/specie.

In urma datelor obtinute se apreciaza ca habitatul de pe amplasament si din zona adiacenta este un habitat de pajiste cu aspect degradat. Acest habitat are in componenta plante apartinand unor familii cu adaptari la conditiile lipsei apei din sol, strat subtire de sol, ca si temperaturilor ridicate pe parcursul unor perioade mari de timp; acestea apartin unor familii de plante xerofile: Poaceae, Asteraceae, etc. Stratul erbaceu are un grad de acoperire de 33 % si un accentuat aspect polimorf.

Habitatul de pajiste contine pe laturi exemplare de arbori si arbusti care apartin unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Gradul de acoperire cu acest tip de vegetatie este de de 31,8 % din totalul celor 33 % din terenul pe care s-a identificat habitatul de pajiste. Acest procent se distribuie astfel: 21% este ocupat de arbori si 10,8 % este ocupat de arbusti. Raportat la totalul de 320 000 mp situatia ocuparii terenului cu vegetatie se prezinta astfel: din 320 000 mp suprafata ocupata de pajiste este de 105 600 mp, iar in cadrul acestei suprafete, 22 176 mp este ocupat de exemplare de arbori cu grad mare de dispersie, iar 11 405 este ocupat de arbusti cu grad mare de dispersie. Se poate afirma in urma analizei speciilor prezente ca acest strat are un aspect polimorf si neuniform: in compozitie sunt 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti Arboretele au o productivitate scazuta ca urmare a recoltarii selective si repetate de-a lungul timpului a speciilor valoroase, ceea ce a determinat invadarea acestora cu specii mai putin valoroase: tei, ulm.

Arborii si arbustii sunt adaptati la conditii de seceta prelungita si apartin genurilor: Quercus sp., Acer sp,. Tilia sp., Fraxinus sp,. Ulmus sp., Rosa sp., Pirus sp., Mallus sp.

Habitatul care a fost identificat in urma interpretarii datelor obtinute pe parcursul zilelor de observatii din punctul de vedere al componentei floristice, este un habitat de pajiste cu aspect degradat care are in compozitie plante xerofile.

Desi observatiile facute au condus la concluzia ca in cadrul perimetrului solicitat pentru acordul de mediu nu exista specii si habitate de interes comunitar, masurile tehnice si operationale pentru reducerea/eliminarea poluarii mediului, prevazute în planurile de management de mediu, legate de cariera din Dealul lui Tefic, includ o serie de actiuni concrete pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite de PRAM pentru activitatile miniere. Printre aceste masuri se regasesc si tipurile de actiuni identificate în PRAM.

II.REZUMATUL PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE Analiza starii actuale a factorilor de mediu trebuie sa plece de la situatia existenta

si anume de la faptul ca in prezent, in cadrul Dealului lui Tefic SC BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL SRL desfasoara lucrari de exploatare si prelucrare a rocii utile pe o suprafata de 7,52 ha, pentru care exista Autorizatie de mediu pana in anul 2019. Urmare acestui fapt au fost analizate trei variante posibile pentru proiectul aflat in derulare. Acestea sunt urmatoarele:

Alternativa zero – analiza situatiei existente in momentul de fata


39

Se refera la situatia in care exploatarea existenta nu s-ar mai extinde in afara celor 7,5 ha pentru care exista Autorizatie de mediu. Alternativa unu– analiza situatiei in care exploatarea s-ar dezvolta in cadrul perimetrului de 32 ha Alternativa doi analiza situatiei in care exploatarea s-ar dezvolta in cadrul perimetrului de 58 ha, aprobat prin Licenta de exploatare

Alternativa zero – analiza situatiei existente in momentul de fata Lucrarile de executie privind amenajarea drumului de acces in perimetru, Organizarea de santier cu toate modulele aferente (inclusiv utilitatile), deschiderea zacamantului si punerea in functiune a statiei de prelucrare au demarat in anul 2006 si s-au finalizat inainte de instituirea ariilor protejate. Investitia de baza pentru realizarea acestor lucrari precum si pentru cercetarea zacamantului in scopul obtinerii licentei de exploatare s-a ridicat la cca 2 milioane euro.

Din punct de vedere al impactului produs de lucrarile mentionate asupra factorilor de mediu, se poate spune ca o buna parte a componentelor acestuia, cum ar fi suprafata ocupata de segmentele care intra in alcatuirea obiectivului precum si actiunea activitatilor de exploatare si concasare a rocii utile, constituie o constanta ale carei efecte se incadreaza in limitele admise pentru desfasurarea acestui tip de activitate.

Perimetrul de exploatare redus, cunoscut sub denumirea „Dealul lui Tefic” este situat pe teritoriul orasului Isaccea, judetul Tulcea, la cca 4 km V de acesta, fiind amplasat pe culmea si în versantul NE-tic al Dealului Tefic.

In conformitate cu Autorizatia de Mediu eliberata de catre A.P.M. Tulcea pentru extractia si prelucrarea diabazelor din cariera „Dealul lui Tefic”, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. isi poate desfasura activitatea pe o suprafata de 7,52 ha. Din cele 7,52 ha pentru care a fost emisa Autorizatia de Mediu, o suprafata de cca 2,4 ha, reprezentand terminatia NE-tica a perimetrului avizat, se situeaza in afara ariilor protejate instituite aici.

In acest sector neacoperit de ariile protejate sunt dispuse, in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare, o buna parte din modulele aferente Organizarii de santier, haldelor, depozitelor de sorturi si partial Statiei de concasare.

Din punct de vedere al morfologiei, terenul din imediata vecinatate a perimetrului pentru care exista autorizatie de mediu (7,52 ha) face parte din Dealul lui Tefic si tine de proprietatea privata a primariei localitatii Isaccea care detine aici cca 96 ha.

Din punct de vedere al categoriei de folosinta acesta se incadreaza la categoriile

neproductiv, in zona de stancarie (cca 1%), pasune si pasune impadurita. La poalele


40

dealului, spre N, E si S sunt terenuri agricole aflate in proprietatea persoanelor particulare.Distributia diverselor compartimente din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare este redata in tabelul de mai jos.

Detaliu Suprafaţa ocupata (ha)


7,52

din care:

Total perimetru de exploatare propriu-zisa

3

Total suprafete aferente celorlalte module

4,0

din care: Staţia de concasare + depozite de produse finite

2,0

Constructii administrative 0,3

Halda de sol vegetal 0,55

Cabina cantar+pod bascula 0,03

Platforma garare utilaje 0,02

Drumuri de acces si bretele de legatura

1,1

Total suprafata distribuita imprejurul exploatarii actuale

0,52


Coordonatele perimetrului de 7,52 ha, în sistem STEREO 70 sunt următoarele: Numar Punct

X [m]

Y [m]

1 422434.064 767614.312

2 422506.491 767753.946

3 422515.504 767779.476

4 422530.567 767811.134

5 422530.737 767812.856

6 422534.308 767832.478

7 422531.678 767852.258

8 422533.469 767866.624

9 422542.045 767872.487

10 422563.137 767868.329

11 422574.890 767875.809

12 422574.591 767889.004

13 422600.903 767903.886

14 422610.886 767913.729

15 422623.339 767926.863

16 422619.312 767951.560

17 422624.519 767998.333

18 422613.743 768014.996

19 422617.825 768022.285

20 422611.008 768038.010

21 422605.862 768049.387

22 422608.077 768063.641

23 422614.034 768088.275

24 422611.297 768106.163

25 422601.378 768121.631

26 422588.059 768133.203

27 422566.670 768153.466

28 422556.956 768160.053

29 422547.749 768164.890

30 422537.266 768167.915

31 422531.687 768165.300


41

32 422520.927 768148.885

33 422511.126 768135.637

34 422501.270 768112.231

35 422492.282 768090.692

36 422486.287 768076.324

37 422482.138 768066.380

38 422477.808 768056.004

39 422470.780 768039.162

40 422462.250 768018.720

41 422445.262 767998.431

42 422425.243 767974.522

43 422414.191 767961.322

44 422346.000 767692.435

Suprafata = 75201mp

Si in cazul neimplementarii planului supus aprobarii, activitatea de exploatare si prelucrare a rocii utile din cariera Dealul lui Tefic va continua, pe suprafata de 7,52 ha, pana la expirarea autorizatiei de mediu (2019), insa cheltuielile de exploatare vor creste, fiind necesara adoptarea unor solutii de extractie mai costisitoare.

Din punct de vedere al inflluentei activitatii desfasurate asupra mediului, in cazul neimplementarii planului, se poate spune ca nu vor interveni schimbari radicale fata de situatia prezenta. In afara factorului de mediu sol/subsol care va ramane pe coordonatele actuale, ceilalti factori vor fi supusi la aceeasi presiune care, conform masuratorilor efectuate si observatiilor facute, se incadreaza in parametrii admisibili.

Alternativa unu (1) se refera la perimetrul de 32 ha, in care este cuprins si perimetrul de 7,5 ha in care se defasoara, in prezent, activitatea de exploatare si prelucrare a diabazelor din Dealul lui Tefic. In ceea ce priveste lucrarile specifice activitatilor de exploatare si prelucrare a rocii utile se poate spune ca sunt aceleasi atat pentru perimetrul de 7,52 ha cat si pentru perimetrul de 32 ha.

Deci perimetrul redus constituie „fundatia” pe care ar urma sa se construiasca perimetrul de dezvoltare-exploatare mare; platforma de depozitare a solului vegetal, Organizarea de santier, Statia de prelucrare si platformele de depozitare a sorturilor obtinute, drumurile de acces la zacamant, toate insumand o suprafata de cca 4 ha, vor ramane pe vechile amplasamente urmand sa fie utilizate si in cadrul perimetrului extins. De asemenea vor mai fi folosite si lucrarile prin care a fost deschis zacamantul precum si drumul existent, de acces in perimetru, a carui lungime este de cca 3 km. Deci din perimetrul de exploatare pentru care exista autorizatie de mediu, se va folosi, in cadrul perimetrului extins, intreaga suprafata de 7,5 ha, ocupata de perimetrul redus.

Elementele care definesc acest proiect sunt urmatoarele: - in momentul finalizarii investitiei de baza (executia lucrarilor privind accesul la zacamant, Organizarea de santier - inclusiv utilitatile, deschidera zacamantului si punerea in functiune a statiei de prelucrare) perimetrul concesionat de la Consiliul local al Primariei Isaccea nu era inclus in ariile protejate, instituite prin programul „Natura 2000”. - dupa introducerea ariilor protejate, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L.a obtinut, pe baza Studiului de evaluare a impactului prezentat, dreptul de a cerceta cu foraje si metode geofizice substantele minerale utile din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, in care este inclus si actualul perimetru de 32 ha, in scopul obtinerii licentei de exploatare pentru rocile utile investigate.


42

- dupa finalizarea lucrarilor de explorare si intocmirea documentatiilor necesare, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. a obtinut de la ANRM licenta de exploatare a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului” nr. 12762/2009.

Suprafata perimetrului aprobat prin licenta este de 58 ha. - in perimetrul se dezvoltare-exploatare de 32 ha, societatea preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta, de la 58 ha la 32 ha. - suprafata de 26 ha, la care societatea a renuntat benevol, infasoara perimetrul de 32 ha si va constitui o zona tampon (in care se vor putea refugia temporar vietuitoarele din perimetrul implicat in procesul de productie) intre perimetrul solicitat si zona acoperita de ariile protejate - terenulul de 32 ha, pe care ar urma sa se dezvolte exploatarea de diabaze din Dealul lui Tefic, apartine domeniului privat al primariei Isaccea, este incadrat la categoriile neproductiv (cca 1%), pasune (cca 67 %) si pasune impadurita (cca 32 %), se afla la limita nord-vestica a suprafetei acoperite de ROSPA 0073 „Macin-Niculitel” si de ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si se suprapune partial peste aceasta suprafata.

Din cele 32 ha solicitate, cca 6,7 ha (2,4 ha in zona Organizarii de santier + 4,3 ha in interiorul perimetrului de 32 ha solicitat) se afla in afara ariilor protejate; - pe o suprafată de 7,52 ha din cele 32 ha ale perimetrului „Valea Aric- Valea Drumul Iazului” se desfasoara exploatarea in cariera a diabazelor din Dealul lui Tefic- impactul produs asupra mediului de exploatarea existenta se incadreaza in limitele admisibile pentru asfel de activitati. - dezvoltarea viitoarei exploatari se va face plecand de la cea existenta, deci modulele aferente Organizarii de santier, Statiei de prelucrare si depozitelor de sorturi vor ramane pe pozitia actuala, chiar daca acestea vor imobiliza o rezerva de roca utila de cca 2 mil tone. -suprafata efectiva acoperita de perimetrul de dezvoltare-exploatare, la finalul licentei, va fi de cca 30 ha, intrucat cca 2 ha din cele 32 ha solicitate vor reprezenta bermele superioare ale taluzurilor finale ale exploatarii.

Din aceste 30 de ha, exploatarea propriu-zisa va ocupa cca 24 ha, iar modulele aferente Organizariide santier+alte suprafete care vor ramane neexcavate vor ocopa cca 6 ha. Repartitia suprafetelor in perimetru este redata in tabelul urmator:

Categoria de utilizare Detaliu Suprafaţa ocupata(ha)


32,00

din care

Total perimetru de exploatare 24,00

Taluzurile finale 2,00

Organizare de santier 6,00

din care Staţia de concasare + depozite de produse 2,0

Constructii administrative

Halda de sol vegetal

Halde depozite loessoide


43

Categoria de utilizare Detaliu Suprafaţa ocupata(ha)

Halda steril tehnologic

Drumuri de acces si bretele de legatura+suprafete din zona drumurilor

1,0


-in comparatie cu situatia in care lucrarile de exploatare s-ar desfasura doar pe 7,5 ha, in cazul perimetrului de 32 ha, la sfarsitul licentei suprafata exploatata va fi de max. 24 ha, din care 6,7 ha se afla in afara ariilor protejate; - din suprafata de 32 ha solicitata cca 10 ha sunt ocupate de un habitat de pajiste impadurita; din aceste 10 ha cca 7 ha se afla in interiorul ariilori protejate, diferenta de 3 ha situandu-se inafara acestora. - cand lucrarile de exploatare vor ajunge in zonele care contin arbori si arbusti S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. se angajeaza ca pentru fiecare copac taiat sa planteze trei exemplare; acestea se vor planta pe acelasi amplasament, dupa realizarea lucrarilor de resolificare si vor fi exemplare ale speciilor indicate de autoritatile competente.

Alternativa 2- analiza situatiei in care exploatarea s-ar dezvolta in cadrul perimetrului de 58 ha, aprobat prin Licenta de exploatare

In cazul acestei variante rezerva geologica cantonata in zacamant este mult mai mare, dar dispare zona tampon dintre exploatare si corpul ariei protejate. Si in acest caz modulele aferente Organizarii de santier, prelucrarii si depozitarii ar ramane pe pozitia actuala.

2.1.Motivele care au condus la alegerea alternativei propuse Motivele care au condus la alegerea alternativei propuse sunt urmatoarele:

- in urma cercetarii facute s-a constatat ca in cadrul perimetrului solicitat nu au fost puse in evidenta specii si/sau habitate prioritare sau de interes comunitar; - comparand presiunea exercitata asupra factorilor de mediu de catre activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de 7,5 ha cu cea prognozata pentru perimetrul de 32 ha, in conditiile in care sectorele administrativ si de prelucrare vor ramane pe acelasi amplasament, se constata ca in cazul alternativei unu, in special factorul de mediu sol/subsol va fi mai afectat, ramanand insa in parametrii admisibili pentru astfel de activitati; atenuarea impactului aspra acestui factor se va putea realiza printr-o implicare graduala a suprafetelor afectate si prin demararea lucrarilor de reconstructie ecologica cu 10 ani mai devreme fata de finalizarea licentei de exploatare; - pe baza proprietatile fizico-mecanice ale rocii utile din cadrul zacamantului din Dealul lui Tefic, diabazele de aici se incadreaza in clasele de calitate A si B, fapt ce le recomanda ca fiind un foarte bun material atat pentru constructia de drumuri cat si pentru calea ferata; in conditiile in care rezerva geologica permite valorificarea rationala a substantei minerale utile si alocarea unui buget substantial pentru lucrarile de refacere a mediului, se justifica investitia facuta; - instituirea unei zone tampon intre perimetrul solicitat si ariile protejate reprezinta o masura suplimentara, importanta pentru protejarea ROSCI0201 si ROSPA0073. -


44

III.DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE

IN MOD SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 3.1.Impactul proiectului asupra populatiei Principalele elemente poluante cu impact asupra populatiei sunt zgomotele si

vibratiile. Sursele de poluare de zgomot si vibratii

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de instalaţia de foraj – perforare, utilajele de încărcare, mijloacele de transport si statia de prelucrare:

- încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare, emisie sonoră la 30 m = 61 dB (A);

- excavator, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie sonoră la 30 m = 75 dB (A);

- dumper încărcat, emisie sonoră la viteza de 12 km/h, la 30 m = 65 dB (A);

- buldozer în lucru, emisie sonoră la 30 m = 74,5 dB (A);

- electrocompresor, putere acustică = 100 dB (A);

- instalaţie de foraj în funcţiune, 110 dB(A), la 6 m distanţă.

- în cazul exploziilor (de 3-4 ori/ltrimestru) se estimează puteri acustice echivalente de 165–170 dB (A).

Zgomotul şi vibraţiile datorate lucrărilor de împuşcare. Ţinând seama de specificul activităţilor miniere în carieră, zgomotul şi vibraţiile vor

reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, în special, în procesul de puşcare.

Studiul are în vedere evaluarea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor la o anumită distanţă faţă de sursele generatoare şi nu a celui de la locul unde se desfăşoară lucrările de exploatare, de care se ocupă normele de protecţia muncii.

Vibratiile produse ca rezultat al puscarii in fronturile unei cariere constituie unde elastice care se propaga in subsol; traseul lor de propagare este determinat de proprietatile fizice ale mediului, strans legate de structura geologica a zonei.

Proprietatile elastice ale mediului sunt caracterizate cu ajutorul unor parametri (constante) precum: modulul lui Young (coeficientul de proportionalitate intre tensiunea aplicata si deformatia longitudinala rezultata – Legea lui Hooke), coeficientul lui Poisson (coeficientul de proportionalitate intre deformarea laterala si cea longitudinala) etc. Uneori, pentru caracterizarea elasticitatii se folosesc constantele lui Lame, care sunt functie de cei doi parametri amintiti mai sus. Undele elastice sunt de doua feluri: de volum (propagarea are loc in intreg mediul) sau de suprafata – unde Rayleigh (propagarea are loc in vecinatatea suprafetei libere a terenului).

Evaluarea efectelor vibraţiilor Marimea fizica avuta in vedere la evaluare este:

• la cladiri, viteza oscilatiei si frecventa, • la oameni, intensitatea oscilatiei KBF; aceasta este calculata din viteza oscilatiei, ca functie de frecventa si timp Rezultatul evaluarii este dependent de: • efectul maxim al oscilatiei, ca rezultat al amplitudinii acesteia; • durata oscilatiei, raportata la perioadele de timp, zi si noapte.

Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in surse fixe (concasorul, statia de sortare ) si mobile (utilajele de incarcare, dumperele). Intensitatea sonoră, sau sunetul, se măsoară în decibeli (dB). Frecvenţa acustică se măsoară în Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secundă); nivelul normal de auz variază de la 20 Hz până la 20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate la


45

sunet pe toate frecvenţele, se utilizează un sistem cu filtru de ponderare “A” pentru a regla nivelul acustic măsurat şi a aproxima astfel acest răspuns care depinde de frecvenţa recepţionată. Unităţile de măsură pentru nivelul acustic de ponderare “A” sunt ”dBA” sau ”dB(A)”.

Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat (primele casele din localitatea Revarsarea, sau limita padurii) s-a calculat nivelul de zgomot pentru fiecare sursa in parte, s-au insumat valorile si s-a calculat nivelul echivalent ; limita Padurii Niculitel se afla la cca 600 m vest de exploatare, iar primele case din localitatea Revarsarea se afla la cca 2000 m nord de exploatare); legea de atenuare a zgomotelor, pentru distanta x este de forma: Zx=Zt -10 log 4px2

SURSA DE ZGOMOT dB

Instalaţie de foraj 110 Autobasculantă 65

Incarcator frontal 61 Buldozer 75 Excavator 75 Compresor 100

Fond natural+alte activ 45

Zgomot total 110,4

la distanta de = 600 m m Zgomotul L echivalent = 43,9

fond = 50 dB Zgomot total = 50,9

Zgomotul şi vibraţiile datorate lucrărilor de împuşcare. Zgomotele percepute de localnicii din localitatea Revarsarea, situată la cca 2000

m nord de frontul activ al carierei, vor fi foarte mult diminuate din cauza distanţei şi a reliefului, fiind ecranate, în mare parte, de Dealul Asan. Puterea acustică a zgomotelor produse scade la <50 dB(A), limita acceptata la 2 m de peretele primei cladiri.

In ceea ce priveste procesul de puscare propriu-zis, care are un efect perturbator important, prin zgomot si vibratii si semnificativ, prin emisii de gaze, trebuiesc facute o serie de precizari: - ideea de baza este aceea a utilizarii unor combinatii intre schemele de puscare si intarzierile exploziilor in gauri adiacente, prin folosirea sistemelor NONEL; declansarea exploziei se face cu intarzieri calculate si in plus se elimina posibilitatea declansarii accidentale a exploziilor datorita unor sarcini electrice accidentale;

- unda elastica rezultata in momentul declansarii exploziei are o atenuare, atat in spatiu cat si in timp, functie de parametrii elastici ai mediului si de caracteristica de directivitate impusa prin schema de puscare; - ordinea de explodare a incarcaturii se va face cu microintarziere de la centrul gaurii spre partea bazala si spre partea superioara, si de la gaura centrala a primului rand, spre extremitatile laterale si spre randurile urmatoare, tehnologie care asigura reducerea semnificativa a intensitatii undei seismice si o eficienta sporita a exploziilor de derocare.

Plasamentul gaurilor de puscare, numarul si lungimea lor se vor modifica de la caz la caz, tinand cont de situatia concreta din teren, urmarindu-se si respectarea parametrilor: inaltimea treptelor, inclinarea taluzului final (max. 700 ) si avansul de atac.Prin calitatea corespunzatoare a burajului (argilos, nisipos, umed) si de cantitatea sa, se asigura o buna calitate a distributiei energiei exploziei, rezultat care poate fi


46

urmarit prin cantitatea mare de material rupt din taluz si prin neimprastierea blocurilor in jurul carierei.

Atunci cand aprinderea secventiala este temporizata adecvat, sunt detonate simultan numai mici cantitati de explozibil. Utilizarea secventelor de puscare controlate, cu sistemul de temporizare NONEL, permite producerea unor explozii mici, multiple, care actioneaza insa ca o singura incarcatura, fara generarea unei deplasari de material in afara zonei puscate, mai mare decat aria de actiune a fiecarei explozii individuale. Temporizarile, de ordinul a 3 milisecunde pe metru, actioneaza eficient asupra deplasarilor produse asupra masivului de roci avut in vedere la puscare. Ca exemplu, daca doua randuri de gauri de puscare sunt perforate la un interval de 8 metri, al doilea rand de gauri va exploda la aproximativ 4 milisecunde dupa detonarea primului rand. Astfel, momentul detonarii celui de-al doilea rand de gauri poate fi stabilit astfel incit sa maximizeze eficienta de rupere a rocii.

Utilizarea pentru initierea exploziilor a capselor electrice cu intarziere, precum si calcularea exacta a materialului exploziv necesar puscarii frontului, determina ca vibratiile generate de exploziile de derocare sa fie de intensitate mica.

Prin folosirea unor scheme de puscare cu prefisurare se poate orienta directia de impact maxim, in ceea ce priveste zgomotul si vibratia, intrucat in acest fel se creeaza portiuni cu proprietati elastice mai proaste decat cele ale rocii din masiv. Unda elastica se transmite mai repede prin roca compacta decat prin cea fisurata, prin care si energia se disipa mai mult.

Conform Normelor specifice de protectie a muncii pentru depozitarea/transportul si folosirea materiilor explozive se admite o viteza de oscilatie a particulelor solului de 0,5cm/s (in situatii limita de pana la 1 cm/s) astfel incat sa nu apara deteriorarea constructiilor de tip rural. Din studii geomecanice, pentru determinarea efectelor lucrarilor de derocare asupra constructiilor in zone adiacente, se poate observa ca viteza de oscilatie (cel mai important parametru al undei seismice rezultate din puscare) scade foarte mult cu cat ne indepartam de centrul de explozie, in functie de metoda de puscare. Viteza de oscilatie este functie si de cantitatea de incarcatura detonata pe repriza de puscare.

Felul puscarii Distanta fata de focarul exploziei

100 m 200 m 300 m 400 m 500 m

Viteza de oscilatie mm/s

Instantanee 24.8 5.1 4.7 3.0 02.01.11

Cu microintarziere ndt=0,14 s 17.6 6.5 3.3 2.2 1.6

Cu microintarziere ndt=0,60 s 14.6 5.4 2.8 1.7 1.3

Din tabel reiese ca in cazul utilizarii unei cantitati maxime de 100 kg explozivi, la o distanta de 100 m de centrul exploziei vitezele de oscilatie ale particulelor nu depsesc 0,3 cm/s, ceea ce este sub valoarea admisa in Normele specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul si folosirea materialelor explozive (0,5 cm/s).

La noi in tara nu exista normative specifice care sa reglementeze protectia diferitelor tipuri de constructii la efectul seismic al exploziilor de derocare. Din acest motiv s-au consultat normative de specialitate din tari cu traditie in acest domeniu din Uniunea Europeana.

Conform normativului DIN 4150/83 din Germania, cel mai exigent normativ european, intensitatea acceptabila a oscilatiei pentru diferite tipuri de constructii este prezentata in tabelul urmator:


47

Tipul zonei Ziua Noaptea

KBFmax KBFbmax KBFtr KBFmax KBFmax KBFtr

Zone în care se află doar instalaţii cu activităţi lucrative şi locuinţe pentru

supraveghere sau intervenţie

0.4 6 0.2 0.3 0.6 0.15

Zone în care se află în principal instalaţii cu activităţi lucrative

0.3 6 0.15 0.2 0.4 0.1

Zone în care nu se află nici instalaţii cu activităţi lucrative şi nici locuinţe

0.2 5 0.1 0.15 0.3 0.07

Zone în care se află în principal sau exclusiv locuinţe

0.15 0.3 0.07 0.1 0.3 0.07

Zone cu necesar deosebit de protecţie- eg. spitale şi clinici

0.1 0.3 0.05 0.1 0.15 0.05

Distanţele minime de siguranţă ale locului de împuşcare faţă de obiectivele exterioare înconjurătoare se vor stabili după valoarea suprapresiunii din frontul undei de şoc, calculată după relaţia: Δ pf = 0,84 λ + 2,7 λ2 + 7 λ3 [kg/cm2]

în care λ = R

Q3

Q - cantitatea de material exploziv (kg), exprimată în echivalent trotill, ce va detonată simultan (prin asimilare, este vorba despre încărcătura de exploziv din găurile de sondă) si al cărei efect distrugător se extinde pe cea mai mare distanţă; R - distanţa de la locul de împuşcare până la obiectivul considerat (m). Introducând datele în formulă rezultă, pentru Q = 2000 kg (echivalent TNT) si R=2000 m, rezulta:

λ = 2000

20003

= 0,0224 kg1/3 /m

Δ pf = 0,0203 kg/cm2

Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de şoc asupra diferitelor obiective exterioare (Extras din anexa 3b)

Nnr. Nr

crt.

Felul obiectivelo r exterioare

Valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc Δ pf (kg/cm2)

1 Distrugeri totale

Distrugeri totale

Distrugeri totale

Distrugeri totale

Avarii neînsemnate

1 1 2 3 4 5 6

1 Clădiri din beton armat 0,80-1,00 0,50-0,80 0,30-0,80 0,10-0,30 0,03 - 0,05

2 Clădiri din cărămidă cu mai multe etaje

0,20-0,40 0,20-0,30 0,10-0,20 0,05-0,10 0,03 - 0,05

3 Clădiri din cărămidă cu mai puţine etaje

0,35-0,45 0,25-0,35 0,15-0,25 0,07-0,15 0,03 – 0,05

4 Case din lemn 0,20-0,30 0,12-0,20 0,09-0,12 0,06-0,08 0,03 – 0,05

5 Construcţii industriale cu schelet metalic

0,50-0,80 0,30-0,50 0,20-0,30 0,05-0,20 0,03 – 0,05

In consecinta, efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de constructiile din localitatea Revarsarea este nesemnificativ.In plus, odata cu cdezvoltarea fronturilor carierei, in interiorul masivului, pe partea sudica a dealului, unda sonora si frontul de suprapresiune al undei se vor transmite mai mult pe directia NS, protejand localitatea aflata la 2 km spre NV.fÎn cazul utilizării unei cantităţi de 2000 kg exploziv (echivalent TNT), valorile calculate ale suprapresiunii din frontul undei de şoc (Δ pf) conform anexelor 3b şi 3c la Normele tehnice privind deţinerea, prepararea,


48

experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive (HG Nr. 536 din 30 mai 2002), au indicat, la distanţa de 2000 m, valori ale acesteia Δ pf = 0,0203 (kg/cm2), inferioare limitei Δ pf = 0,05 (kg/ cm2) admisă, peste care se pot constata „avarii neîmsemnate” pentru construcţii industriale cu schelet metalic.

Generarea vibraţiilor aerului, datorită mişcării terenului produsă de explozie Calculele efectuate pentru estimarea efectului de percepţie a vibraţiilor produse

de exploziile din carieră în mediul înconjurător au indicat faptul că receptorul, localitatea Revărsarea (aflat la cca. 2000 m nord de carieră) şi locuitorii acesteia nu vor fi afectaţi de zgomotul şi vibraţiile produse de lucrările de împuşcare.

La distanţa de 2000 m de la locul de declanşare a exploziei, unde se află cele mai apropiate gospodării din intravilanul localităţii Revărsarea, nivelul de vibraţie a aerului, cauzată de mişcarea terenului indusă de explozie (prin detonarea unei încărcături de maxim 2.000 kg exploziv, echivalent TNT), este situat la nivelul „perceptibilă”.

Detonările au un caracter intermitent (maximum 4 detonări pe trimestru); Calculele efectuate conform anexelor 3a şi 3b din Normele tehnice din Legea

nr.126/1995, privind regimul materialelor explozive, au indicat că nivelul estimat este situat la nivelul „perceptibil”, iar numărul de vibrări (S) se situează în intervalul 20 - 30, la această valoare neexistând niciun pericol asupra construcţiilor din localitatea Revărsarea (valoarea critică fiind Smax crit = 30 vibratii). Scara pericolelor (vibrari)

Intensitatea vibraţiilor S (vibrari)

Clasificarea vibraţiilor

Efectul asupra construcţiilor

10 – 20 20 – 30 30 – 40 40 – 50 50 – 60

Uşoare Medii

Puternice Severe

Foarte severe

Nu există pericol Nu există pericol

Deteriorări uşoare (fisurarea pereţilor) Fisurarea zidurilor de susţinere

Distrugerea clădirilor

Valori de referinţă pentru efectele asupra clădirilor

Tip de clădire Trepidatii pe termen scurt

Trepidaţii de durată

Fundaţia

Suprafaţa superioara a

plafonului, orizontal

Trepidaţii verticale

ale plafonului

Frecvenţa***

1-10 Hz 10-5 Hz 50-100* Hz

Suprafaţa superioară a

plafonului, orizontal +

Trepidaţii verticale

ale plafonului

++

Sedii şi clădiri industriale

20 20-40 40-50 40 20 10 10

Clădiri rezidenţiale 5 5-15 15-20 15 20 5 10

Monumente istorice 3 3-8 8-10 8 ** 2.5 **

Valori măsurate conform DIN 4150-

3

Valori maxime ale vitezei de vibraţie ale celei mai mari componente mm/s

Nivelul estimat al vibraţiei aerului, cauzat de mişcarea terenului indusă de explozie, este situat la nivelul „perceptibil”, iar numărul de vibrări (S) se situează în intervalul 20 - 30, la aceasta valoare, neexistând pericol asupra construcţiilor .


49

De asemenea, nivelul de zgomot şi vibraţii datorat utilajelor de încărcare şi transport nu va depăşi valorile maxime prevăzute de STAS-ul 10.009 – 88 pentru

zonele locuite 50 dB (A), la 2 m de faţada clădirilor . În concluzie, nivelul de zgomot şi de vibraţii se va încadra în limitele prevăzute în

actele normative în vigoare. Calculele efectuate, conform anexelor 3a şi 3b din Normele tehnice din Legea

nr. 126/1997, revizuită, privind regimul materialelor explozive, au indicat faptul că receptorul, comuna Revarsarea, nu va fi afectat de zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de exploatare a zăcământului de diabaze din l “Dealul lui Tefic”.

Situatia economica si sociala, starea de sanatate a populatiei Activitatea desfasurata in cadrul exploatarii propriu-zise (carierei) a diabazelor nu

afecteaza populatia din cea mai apropiata localitate - satul Revarsarea, data fiind distanta suficient de mare si amplasamentul acesteia pe partea opusa a dealului.

Dezvoltarea exploatarii facandu-se pe terenul care apartine domeniului privat al Primariei localitatii Isaccea, nu va fi necesara exproprierea unor persoane particulare. De asemenea, activitatea de extractie care se desfasoara la cariera “Dealul lui Tefic” nu afecteaza calitatea apei subterane si deci nici calitatea apei de suprafata din zona localitatii Revarsarea.

Un element deosebit de important in alegerea amplasamentului frontului de exploatare, perpendicular pe directia de dezvoltare a localitatii. l-a constituit directia prioritara de propagare a undelor seismice si anume paralela cu localitatea

Desi orientarea frontului de exploatare si distantele mentionate mai sus sunt factori decisivi in ameliorarea efectelor negative ce se vor manifesta in timpul realizarii lucrarilor de impuscare, totusi, pentru asigurarea protectiei depline a localitatii, vor fi adoptate tehnici de puscare avansata, dintre care, cea mai importanta va fi puscarea incarcaturilor explozive din gaurile de sonda, in trepte de intarziere si prin folosirea unor scheme de puscare .

Distanta dintre cele mai apropiate gospodarii si statia de concasare – sortare este de cca 2 km (aceasta fiind amplasata pe platforma amenajata in versantul estic al dealuluiTefic).

Informatii privind calitatea aerului Dispersia activitatilor in perimetru (sursele de poluare sunt punctiforme si

nedirijate) nu permite adoptarea de solutii de epurare si de colectare a gazelor in atmosfera cu instalatii fixe, astfel ca nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93 referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera.

Ca urmare a masurilor tehnico-organizatorice ce vor fi luate pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer, se estimeaza ca in privinta principalilor factori poluanti - COx, NOx (NO2), SOx (SO2), COV, aldehide, emisii de praf si pulberi in suspensie, produsi in cadrul activitatii de extractie, prelucrare si transport a rocii utile – valorile acestora se vor incadra in limitele maxime admise, stabilite prin ordine de reglementare (OMM 462/93) si (STAS 12.574 – 87).

Evaluarile efectuate au aratat ca valorile concentratiilor factorilor poluanti se vor incadra in limitele admisibile.

Masuri deosebite trebuie luate numai pentru impiedicarea emisiilor de praf, pentru care exista solutia (prin constructia statiei de prelucrare) de umectare a rocii prelucrate, a drumurilor si bermelor din frontul carierei.

Impactul produs asupra aerului se va incadra in limite admisibile pentru o astfel de activitate. In cea mai mare parte, zona de maxima influenta a emisiilor de poluanti va fi zona carierei si cea strict adiacenta. In apropierea satului Revarsarea, aflat la cca 2000 m NE fata de frontul carierei si pe versantul sudic al dealului (opus


50

exploatarii), influenta acestor poluanti asupra calitatii aerului va fi minora sau, cel mai probabil, nu va exista. Populatia satului Revarsarea nu va fi afectata de emisiile in aer produse de activitatea de extractie din cadrul perimetrului „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”.

Populatia localitatii Revarsarea este de cca. 600 locuitori (2007). Din punct de vedere administrativ, satul Revarsarea apartine de orasul Isaccea, situat la cca 4 km NE de Dealul lui Tefic. Starea de sanatate a populatiei, conform datelor existente, este, in general, buna. Principalele preocupari ale locuitorilor din zona sunt agricultura si cresterea animalelor.

Productia din culturile agricole este in special de subzistenta, foarte putin pentru vanzare. Principalele culturi sunt cerealiere.

Populatia este saraca si lipsita de posibilitati financiare pentru a demara o afacere. Se estimeaza ca prin realizarea obiectivului de investitii propus (extractia rocii utile

din zacamantul cantonat in delul lui Tefic-perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”), nu va exista un impact negativ asupra caracteristicilor demografice al populatiei din localitatea Revarsarea

Dimpotriva, in plan socio-uman, influenta acestei exploatari este benefica, prin modificarile modului de viata si prin locurile de munca oferite locuitorilor din zona, fapt ce va conduce si la stabilizarea demografica.

Exploatarea, prelucrarea si valorificarea resursei de roca utila va avea un impact benefic asupra vietii economico-financiare a localitatii Revarsarea, asigurand reabsorbtia unei parti a personalului din zona, disponibilizat ca urmare a reducerii activitatii sau inchiderii unor intreprinderi, ceea ce va duce la cresterea veniturilor reale ale populatiei. Totodata, aceasta activitate va crea investitii in infrastructura si va aduce venituri importante la bugetul local si al statului.

3.2.Impactul proiectului asupra biodiversitatii (asupra florei si faunei) 3.2.1.Habitate si specii reprezentative ale florei si faunei salbatice din zona

amplasamentului si din vecinatatea acestuia Specii ale florei identificate Amplasamentul de 320 000 mp de pe Dealul lui Tefic se suprapune partial peste

siturile ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean si ROSPA0073 Macin-Niculitel Studiile efectuate pentru stabilirea habitatelor si speciilor de pe amplasament s-au

realizat in lunile octombrie 2009 - iulie 2010 dupa urmatorul calendar: 01 oct .2009; 20 oct. 2009; 30 nov. 2009; 20 martie 2010; 20 aprilie 2010; 15 mai 2010; 20 iunie 2010; 01 iulie 2010. Caracterizarea florei de pe amplasament din punctul de vedere al dominantei, al

abundentei, al tipurilor de asociatii s-a realizat prin utilizarea metodei releveelor pe marsrut, conform metodologiei Braun- Blanquet, stabilindu-se relevee de 100 mp (10 x10 m) pentru studiul etajului erbaceu si de 5 x 100mp pentru studiul exemplarelor apartinand speciilor de arbori.

Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată pentru exploatare şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de fotografii în vederea verificării ulterioare a identităţii taxonomice

sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

- înregistrarea coordonatelor geografice pentru speciile rare; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;


51

- realizarea de fotografii care sa permită localizarea şi recunoaşterea tipului de habitat;

-

- - - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante. Perimetrul solicitat Valea Aric-Valea Drumul Iazului situat in Dealul lui Tefic este

constituit din pajisti in procent de 67% din amplasament si sectoare care contin exemplare de arbori si arbusti care acopera 30% din teren si 3 % zone cu roca la suprafata lipsite de vegetatie. La exteriorul amplasamentului se continua acelasi tip de peisaj,iar la baza dealului pe un platou aflat la o altitudine de 100 mp se afla o zona de ses ocupata de culturi agricole.


52

Stratul erbaceu are un grad de acoperire de 34 % si un accentuat aspect polimorf. Au fost identificati 172 de taxoni apartinand familiilor, speciilor si şi subspeciilor prezentate in Tabelul 1.

Zonele care contin exemplare de arbori si arbusti se caracterizeaza printr-un grad de acoperire de 31,8 % din totalul celor 30 % din teren. Acest procent se distribuie astfel; 21% este ocupat de arbori si 10,8 % este ocupat de arbusti. Trebuie sa precizam ca pe amplasament, zonele ocupate cu arbori si arbusti au un aspect mozaicat si neuniform si au in compozitie un numar de 12 specii de arbori si un numar de 8 specii de arbusti, conform Tabelului 1.

Tabel 1: Lista taxonilor vegetali identificaţi în aria cercetată

Nr. Crt. Familie Specie

Nr mediu ex./ 5 relevee (

5 x 100 mp)

1. Aceraceae Acer campestre

1.3

2. Aceraceae Acer platanoides 0.6

3. Aceraceae Acer tataricum 0.3

4. Asteraceae Achillea coarctata 6

5. Asteraceae Achillea pannonica 4

6. Asteraceae Achillea setacea 8

7. Lamiaceae Acinos arvensis 3

8. Poaceae Aegilops cylindrica 1

9. Rosaceae Agrimonia

eupatoria 3

10. Poaceae Agrostis stolonifera 2

11. Lamiaceae Ajuga chamaepytis 1

12. Lamiaceae Ajuga laxmannii 3

13. Alliaceae Allium rotundum 8

14. Brassicaceae Allysum allysoides 6

15. Brassicaceae Allysum desertorum 10

16. Brassicaceae Allysum hirsutum 11

17. Amaranthaceae Amaranthus

blitoides 9

18. Amaranthaceae Amaranthus

emarginatus 12

19. Amaranthaceae Amarathus

retroflexus 13

20. Primulaceae Anagalis arvensis 2

21. Primulaceae Androsace

elongata 5

22. Asteraceae Anthemis ruthenica 2

23. Apiaceae Anthriscus caucalis 20

24. Apiaceae Anthriscus sp. 18

25. Caryophyllaceae Arenaria leptoclaos 4

26. Asteraceae Artemisia absintium 28

27. Asteraceae Artemisia arvensis 22

28. Asteraceae Artemisia austriaca 4

29. Asteraceae Artemisia sp. 3

30. Rubiaceae Asperula taurina 3

31. Aspleniaceae

Asplenium septentrionale

5

32. Fabaceae Astragalus sp. 14

33. Brassicaceae Berteroa incana 8


53

34. Asteraceae Bombycilaena

erecta 12

35. Poaceae Bromus arvensis 23

36. Poaceae Bromus squarrosus 16

37. Poaceae Bromus tectorum 15

38. Cucurbitaceae Bryonia alba 10

39. Convolvulaceae Calystegia sepium 11

40. Campanulaceae Campanula

persicifolia 2

41. Cannabaceae Cannabis sativa

subsp. spontanea 12

42. Brassicaceae Capsella bursa-

pastoris 16

43. Brassicaceae Cardaminopsis

arenosa 8

44. Asteraceae Carduus nutans 10

45. Cyperaceae Carex sp. 5

46. Corylaceae Carpinus orientalis 3

47. Asteraceae Carthamus lanatus 4

48. Asteraceae Centaurea diffusa 3

49. Asteraceae Centaurea sp. 2

50. Caryophyllaceae Cerastium

brachypetalum 4

51. Caryophyllaceae Cerastium sp. 3

52. Asteraceae Chamomila recutita 14

53. Chenopodicaceae

Chenopodium album

21

54. Chenopodicaceae Chenopodium

murale 5

55. Asteraceae Chondrilla juncea 12

56. Poaceae Chrysopogon

gryllus 8

57. Asteraceae Cirsium arvense 15

58. Asteraceae Cirsium vulgare 16

59. Ranunculaceae Clematis vitalba 12

60. Convolvulaceae Convolvulus

arvensis 13

61. Convolvulaceae Convolvulus

cantabrica 5

62. Cornaceae Cornus mas 0,3

63. Cornaceae Cornus sanguinea 0,5

64. Rosaceae Crataegus

monogyna 2,6

65. Asteraceae Crepis tectorum 12

66. Rubiaceae Cruciata

pedemontana 11

67. Boraginaceae Cynoglossum

officinale 2

68. Poaceae Dactylis glomerata 6

69. Brassicaceae Descurainia sophia 7

70. Poaceae Dichanthium

ischaemum 11

71. Scrophulariaceae Digitalis lanata 2

72. Poaceae Elymus repens 5

73. Geraniaceae Erodium cicutarium 12

74. Brassicaceae Erophila verna 4

75. Asteraceae Eryngium 13


54

campestre

76. Euphorbiaceae Euphorbia agraria 10

77. Euphorbiaceae Euphorbia

nicaeensis 3

78. Euphorbiaceae Euphorbia

seguieriana 2

79. Poaceae Festuca valesiaca 15

80. Rosaceae Filipendula vulgaris 11

81. Rosaceae Fragaria viridis 12

82. Oleaceae Fraxinus excelsior 0,8

83. Oleaceae Fraxinus ornus 0,7

84. Liliaceae Gagea sp. 3

85. Rubiaceae Galium aparine 5

86. Geraniaceae Geranium pusillum 2

87. Asteraceae Geum urbanum 5

88. Rutaceae Haplophyllum

suaveolens 4

89. Boraginaceae Heliotropium

europaeum 7

90. Caryophyllaceae Herniaria glabra 3

91. Caryophyllaceae Herniaria incana 2

92. Asteraceae Hieracium sp. 8

93. Caryophyllaceae Holosteum

umbellatum 1

94. Poaceae Hordeum murinum

4

95. Hypericaceae Hypericum sp. 2

96. Asteraceae Kohlrauschia

prolifera 3

97. Lamiaceae Lamium

amplexicaule 7

98. Lamiaceae Lamium purpureum 5

99. Boraginaceae Lapulla squarrosa 2

100. Fabaceae Lathyrus hirsutus 15

101. Fabaceae Lathyrus nissolia 12

102. Fabaceae Lathyrus sylvestris 8

103. Lamiaceae Leonurus cardiaca 6

104. Boraginaceae Lithospermum

arvensis 3

105. Poaceae Luzula campestris 7

106. Rosaceae Malus sylvestris 1,5

107. Malvaceae Malva neglecta 1

108. Malvaceae Malva sylvestris 2

109. Lamiaceae Marrubium

peregrinum 2

110. Lamiaceae Marrubium vulgare 6

111. Fabaceae Medicago falcata 14

112. Fabaceae Medicago lupulina 5

113. Fabaceae Medicago minima 2

114. Lamiaceae Mentha longifolia 6

115. Liliaceae Muscari comosum 8

116. Boraginaceae Myosotis arvensis 12

117. Boraginaceae Myosotis

ramosissima 5

118. Lamiaceae Nepeta sp. 13

119. Asteraceae Onopordon

acanthium 10


55

120. Asteraceae Orlaya grandiflora 5

121. Orobanchaceae Orobanche cernua 4

122. Papaveraceae Papaver rhoeas 11

123. Poaceae Phleum

paniculatum 10

124. Lamiaceae Phlomis tuberosa 8

125. Plantaginaceae Plantago lanceolata 12

126. Poaceae Poa annua 15

127. Poaceae Poa bulbosa 5

128. Polygonaceae Polygonum

aviculare 2

129. Rosaceae Potentilla argentea 12

130. Rosaceae Potentilla recta 8

131. Rosaceae Potentilla taurica

subsp. taurica 3

132. Rosaceae Pyrus pyraster 2.3

133. Fagaceae Quercus cerris 0,4

134. Fagaceae Quercus

dalechampii 0,4


pedunculiflora 0,3


pubescens 0,6

137. Fagaceae Quercus robur 0,2

138. Ranunculaceae Ranunculus illyricus 12

139. Brassicaceae Rorippa sylvestris 12

140. Rosaceae Rosa canina 2,8

141. Rosaceae Rubus caesius 2,8

142. Lamiaceae Salvia nemorosa 4

143. Rosaceae Sanguisorba minor 0.2

144. Liliaceae Scilla bifolia 6

145. Caryophyllaceae Scleranthus annuus 3

146. Crassulaceae Sedum urvillei 12

147. Asteraceae Senecio vernalis 8

148. Poaceae Setaria viridis 6

149. Solanaceae Solanum nigrum 5

150. Rosaceae Sonchus sp. 14

151. Rosaceae Sorbus torminalis 0,9

152. Caryophyllaceae Stellaria media 5

153. Asteraceae Taraxacum

erythrospermum 16

153 Asteraceae Taraxacum

officinale 23

154. Lamiaceae Teucrium

chamaedrys 8

155. Lamiaceae Teucrium polium

subsp. Capitatum 10

156. Brassicaceae Thlaspi perfoliatum 11

157. Lamiaceae

Thymus glabrescens subsp. glabrescens

3

158. Tiliaceae Tilia cordata 0,8

159. Tiliaceae Tilia tomentosa 0,9

160.

Asteraceae Tragopogon dubius 4

161. Fabaceae Trifolium arvense 10

162. Fabaceae Trifolium pratense 8


56

163. Fabaceae Trifolium repens 7

164. Ulmaceae Ulmus minor 0,1

165. Urticaceae Urtica dioica 11

166. Valerianaceae Valerianella dentata 5

167. Scrophulariaceae Verbascum sp. 16

168. Scrophulariaceae Verbascum

phoeniceum 12

169. Scrophulariaceae Verbascum

speciosum 11

170. Scrophulariaceae Veronica arvensis 13

171. Scrophulariaceae Veronica

chamaedrys 11

172. Scrophulariaceae Veronica hederifolia 10

173. Scrophulariaceae Veronica persica 14

174. Scrophulariaceae Veronica prostrata 19

175. Scrophulariaceae Veronica urticifolia 11

176. Fabaceae Vicia angustifolia

subsp. angustifolia 12

177. Fabaceae Vicia grandiflora 8

178. Fabaceae Vicia irsute 6

179. Fabaceae Vicia lathyroides 10

180. Fabaceae Vicia peregrina 11

181. Fabaceae Vicia sativa 12

182. Fabaceae Vicia villosa 8

183. Apocynaceae Vinca herbacea 9

184. Asclepiadaceae Vincetoxicum

hirundinaria 5

185. Violaceae Viola ambigua 12

186. Violaceae Viola kitaibeliana 10

187. Violaceae Viola tricolor 20

188. Asteraceae Xanthium spinosum 13

189. Poaceae Koeleria sp. 19

190. Bryaceae Bryum argenteum 3

191. Cladoniaceae Cladonia sp. 8

192. Polygonaceae Rumex tuberosus 16

Inaltimea medie determinata a covorului erbaceu a fost de 42,20 cm, inaltimea medie a arborilor de 970 cm, iar a arbustilor de 243 cm.

Conform datelor taxonomice prezentate in Tabelul 1 se apreciaza ca habitatul de pe amplasament este un habitat de pajiste stepica xerofila care ocupa 67% din totalul suprafetei de 32 ha si prezinta un caracter polimorf avand in componenta plante apartinand unor familii cu adaptari la conditiile lipsei apei din sol, strat subtire de sol, ca si temperaturi ridicate pe parcursul unor perioade mari de timp. Acestea apartin urmatoarlor familii de plante xerofile: Poaceae, Asteraceae, Scrophulariaceae..

Pe amplasament in zonele care contin exemplare de arbori exista un mozaic de

specii ale genului Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus care sunt de inaltime mica si care au o productivitate redusa, nefiind specii valoroase din punctul de vedere al calitatii lemnului. Densitatea medie a arborilor a fost determinata prin stabilirea unor relevee de 500 mp.

Conform datelor din teren facem precizarea ca tipul de habitat dominant pe amplasament este habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat. Speciile de plante xerofile prezente in habitat ar putea fi asociate cu tipul de habitat R 3415 Pajisti ponto-balcanice cu Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca cu o valoare conservativa redusa.


57

Habitatul de pajiste stepica xerofila are un caracter degradat datorita conditiilor de viata aride.

Pe laturile amplasamentului sunt intalnite zone cu exemplare de arbori si arbusti care s-ar putea asocia unui habitat de pajiste impadurita cu specii de arbori si arbusti adaptati la conditii de seceta prelungita din genurile: Quercus sp., Acer sp,. Fraxinus sp,. Ulmus sp., Rosa sp., Crataegus sp. etc. Pirus sp. Mallus sp.

Analizand Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si studiind continutul Formularului standard al sitului ROSCI0201 comparativ cu inventarul speciilor de pe amplasamentul din dealul lui Tefic, in suprafata de 320 000 mp si imprejurimi, pe o distanta de cca 50 m fata de marginile amplasamentului, s-a concluzionat ca nu exista pe amplasamentul propus si nici in jurul acestuia specii de plante de care sa fie trecute in Lista speciilor protejate sau specii aflate pe Lista rosie asa cum sunt descrise in OUG 57/2007.

Amplasamentul de 320 000 mp si exteriorul acestuia are in componenta o vegetatie mozaicata care nu este tipica sitului ROSCI 0201. Amplasamentul studiat nu se constituie ca o parte a unui habitat prioritar fiind un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat ; zonele care contin exemplare de arbori si arbusti din pajiste au grad de acoperire de 30 % fiind alcatuite dintr-un amestec de specii ale genului Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens , cu o densitate redusa, in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, cateva exemplare de A. tataricum, A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus, F. ornus si F. excelsior si genului Tilia, T. Tomentosa si T. cordata. Speciile de arbusti de pe amplasament au o densitate mica si apartin in special genurilor Cornus sp., Rosa sp., Crataegus sp.

La baza dealului lui Tefic in partea nordică, estică şi sudică sunt terenuri agricole. La NV şi V de dealul Tefic in exteriorul amplasamentului se contureaza un habitat de pajiste stepica xerofila.

Specii ale faunei identificate in perimetru

Metode de cercetare a faunei Studii faunistice efectuate pentru identificarea speciilor de insecte, reptile, pasari

si mamifere in perioada aprilie 2009-iunie 2010.,s-au dupa urmatorul calendar: 15.04 ; 20 .05; 16 .06.; 20 .07; 29 .08; 15.09; 30.10; 30.11. 2009. 16.03; 16.04; 23.05; 29.06.2010. Studii entomologice s-au realizat în perioada mai-iulie 2009 si mai-iunie 2010.

prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi), cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de cercetare de pe amplasamentul exploatarii de bazalt Valea Aric-Valea Drumul Iazului.

. Studiile herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile mai - august) 2009 si 2010. Identificarea speciilor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetru si pe terenurile limitrofe.

Cercetari avifaunistice s-au realizat in lunile mai-noiembrie 2009 si martie-iunie 2010, (in timpul migraţiei ((iunie-august, octombrie-noiembrie, martie-mai), în zona amplsamentului, in intreaga zona a dealului lui Tefic si in zona terenurilor agricole care se afla la baza dealului.. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări, utilizate în studiu, au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a.

Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: observatii in puncte fixe, transecte.


58

Nevertebrate identificate pe amplasament si in aria exterioara Pentru a

prognoza impactul pe care il poate avea exploatarea diabazelor din perimetrul Valea

Aric- Valea Drumul Iazului au fost identificate grupele importante de nevertebrate si s-

au stabilit care sunt masurile care vor fi luate pentru protectia acestora. Prezentam mai

jos date despre ecologia acestora si efectele posibile pe care activitatea din cariera le

poate avea asupra numarului de indivizi si asupra ciclului de evolutie a generatiilor in

conformitate cu conditiile din habitat.Principalele grupe si specii care au fost identificate

in perimetrul care face obiectul exploatarii si in exteriorul acestuia sunt: Moluşte:

Cepaea vindobonensis; Aranee: Aranea diadema; Insecte: Decticus verrucivorus;

Eurygaster maura, Formica rufa; Bombus terrestris; Apis mellifera; Lepidoptere: Pieris

brassicae; Pseudopanthera macularia; Anthocharis cardamines; Lycaena phlaes;

Coleoptere: Coccinella septempunctata; Melolontha melolontha, Chrysolina fastuosa.

Cepaea vindobonensis Specie comună în grădini, păşuni, zone însorite. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare

Aranea diadema Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Decticus verrucivorus Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Eurygaster maura Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Formica rufa Specie comună în toate habitatele, de la malul mării până în zonele montane. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Bombus terrestris Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Apis mellifera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Coccinella septempunctata Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Pieris brassicae Specie comună în întreaga ţară. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschise etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Melanostoma scalare Specie comună în zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Melolontha melolontha Specie larg răspândită. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Pyrhocoris apterus


59

Specie comună în majoritatea zonelor ţării. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Chrysolina fastuosa Specie comună zonelor de şes şi colinare. Nu este inclusă în nici o listă de

protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Episyrphus balteatus Specie răspândită în toate regiunile ţării. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie

europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Pseudopanthera macularia Specie comună. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau

naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Anthocharis cardamines Specie comună. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau

naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Lycaena phlaes Specie comună. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau

naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Vertebrate identificate pe amplasament si in aria exterioara Specii de reptile In urma observatiilor efectuate pe amplasament, in concordanta cu datele din

literatura de specialitate privind etologia diferitelor specii de reptile si arealul acestora, au fost obtinute datele prezentate mai jos. Se evidentieaza, de asemenea numarul exemplarelor identificate pe amplasament .

Ablepharus kitaibelii 15 exemplare. In urma observatiilor efectuate pe itinerar in cadrul releveelor stabilite au fost

identificate in partea sudica a perimetrului de exploatare. Podarcis taurica (şopârla de camp) 6 exemplare Specie Inclusă în Directiva Habitate Anexa 4, Convenţia de la Berna. Exemplare

ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat. Habitatul şopârlei de iarbă - Podarcis taurica se situeaza la limitele amplasamentului, partile de nord-est, sud-vest spre baza dealului, unde se ingroasa depozitele loessoide si aceasta isi poate realiza adaposturi. Dezvoltarea exploatarii nu va afecta semnificativ specia în ceea ce priveşte aria de distribuţie şi hranire a acesteia, deoarece ea poate migra cu usurinta in alte zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica.

Lacerta viridis 4 exemplare Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Pe amplasament a fost semnalată

la limita nord, nord-vestica. Există posibilitatea ca specia să fie prezentă şi în alte puncte de pe amplasament, dar neconfirmat în deplasările din teren. Măsurile de protecţie a speciei vor urmari respectarea cu stricteţe atât a traseelor de transport deja existente, cât şi a celor noi care vor fi prevăzute pe amplasament. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde a fost observată specia, respectiv la limita amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, considerăm că impactul asupra speciei cauzat de lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea va fi nesemnificativ.

Testudo graeca 3 exemplare Specie inclusă în Anexa 2, Directiva Habitate 92/43/EEC. Pe perimetrul exploatarii

a fost intalnita la limita sud, sud-estica. Datorita caracteristicilor sale ecologice, specia


60

va fi afectata nesemnificativ de lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea

Natrix natrix 5 exemplare. Specificam ca terenul prevazut exploatarii de diabaze nu reprezintă habitatul tipic

al speciei, ea gasindu-şi condiţii favorabile de viaţă în alte zone de pe amplasament sau în afara acestuia. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei de exploatare a diabazelor din cariera Isaccea.

Specii de pasari Fiind un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat, care contine zone

acoperite cu exemplare apartinand unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti cu o productivitate scazuta si cu un flux de substanta vie scazut, amplasamentul, ca de altfel si imprejurimile acestuia nu pot sustine lanturi trofice stabile si complexe care sa includa in verigile componente specii de pasari importante din punctul de vedere al biodiversitatii zonei.

In zona dealului lui Tefic si in imprejurimi nu au fost identificate populaţii cuibăritoare ale speciilor de pasari care sunt cuprinse in Formularului standard al sitului ROSPA0073: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Mentionam ca amplasamentul analizat nu este survolat de specii de pasari in perioada de migratie, specii care sunt importante pentru situl ROSPA0073: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Falco vespertinus , Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Haliaeetus albicilla, Pernis apivorus, Antus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Circus macrourus, Falco peregrinus.

Tabel 2 Specii de pasari identificate in perimetrul V. Aric-V. Drumul Iazului

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Familia Ordinul Nr. ex; precizari

1. Hieraaetus pennatus

acvila mica Accipitridae Falconiformes 1- în zbor

2. Buteo rufinus sorecar Accipitridae Falconiformes 1 - în zbor

3. Circus cyaneus erete vanat Accipitridae Falconiformes 3 - în zbor

4. Accipiter gentilis

uliu porumbar Accipitridae Falconiformes 2 - în zbor

5. Falco tinnunculus

vânturel roşu Falconidae Falconiformes 2 în zbor; 2 pe sol

6. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes 4 - pe sol

7. Cuculus canorus

cuc Cuculidae Cuculiformes 5 - în zbor

8. Upupa epops pupaza Upupidae Cuculiformes 3- în zbor

9. Merops apiaster

prigorie Meropidae Coraciiformes 2 - în zbor

10. Coracias garrulus

dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes 2 - în zbor

11. Dendrocopos medius

ciocanitoare de stejar

Piciformes Picidae 2 în zbor; 2 pe arbori

12. Dendrocopos minor

ciocanitoare mica



61

13. Picus canus ghionoaie sura Piciformes Picidae 3 în zbor; 2 pe arbori

14. Dryocopus martius

ciocanitoare neagra


15. Jynx torquilla capintortura Piciformes Picidae 1 în zbor

16. Galerida cristata

ciocârlan Alaudidae Passeriformes 5 în zbor; 3 pe sol

17. Alauda arvensis

Ciocârlie de câmp

Alaudidae Passeriformes 6 în zbor

18. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 7 în zbor

19. Motacilla alba codobatură alba

Motacillidae Passeriformes 7 în zbor; 2 pe sol

20. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes 3 în zbor; 2 tufarisuri

21. Parus coeruleus

piţigoi albastru Paridae Passeriformes 5 în zbor; 1 pe arbori

22. Parus major

piţigoi mare Paridae Passeriformes 10 în zbor; 2 pe arbori

23. Sitta europaea

ticlean Sitidae Passeriformes 2 în zbor; 1 pe arbori

24. Pica pica

coţofană Corvidae Passeriformes 11 în zbor; 4 pe sol

25. Corvus frugilegus

Cioara de semănătură

Corvidae Passeriformes ~95 în zbor;; 5 pe sol

26. Corvus corone cornix

cioara grivă Corvidae Passeriformes 50 în zbor; 10 pe sol

27. Sylvia atricapilla

silvie cu cap negru

Sylvidae Passeriformes 12 in zbor

28. Erithacus rubecula

macaleandru Turdidae Passeriformes 5 in tufarisuri

29. Phoenicurus phoenicurus

codros de padure

Turdidae Passeriformes 2 pe arbori

30. Turdus merula mierla Turdidae Passeriformes 10 in tufarisuri

31. Luscinia megarhynchos

priveghetoare roscata

Turdidae Passeriformes 5 in tufarisuri

32. Sturnus vulgaris

graur Sturnidae Passeriformes ~140 în zbor; 10 pe sol

33. Oriolus oriolus grangur Oriolidae Passeriformes 1 pereche în zbor

34. Passer domesticus

vrabia de casă Passeridae Passeriformes ~ 100 în zbor; 15 tufisuri; 5 pe sol

35. Passer montanus

Vrabia de câmp

Passeridae Passeriformes ~ 150 în zbor; 20 tufisuri, 10 pe sol

36. Coccothraustes coccothraustes

botgros Fringillidae Passeriformes 5 în zbor; 3 pe arbori

37. Fringilla coelebs

cinteză Fringillidae Passeriformes 16 în zbor; 4 pe arbori

38. Carduelis chloris

florinte Fringillidae Passeriformes 6 în zbor; 2 pe arbori

39. Carduelis carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes 5 în zbor; 3 pe arbori

40. Emberiza citrinella

presură galbenă

Emberizidae Passeriformes 8 în zbor; 3 tufisuri; 1 pe sol

41. Miliaria calandra

presura sura Emberizidae Passeriformes 4 în zbor; 1 in tufisuri

Pe amplasament si in zonele invecinate au fost identificate un numar mic de exemplare apartinand speciilor importante de pasari pentru biodiversitatea zonei. Pentru a proteja exemplarele identificate ca si pe cele care potential ajung in zone amplasamentului, beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 de hectare care sunt mai


62

reprezentative pentru flora si fauna specifice celor doua situri ROSPA0073 si ROSCI0201; astfel zona de 26 ha se constituie ca o zona tampon pentru speciile de fauna protejate, zona in care exemplarele acestora se pot retrage.

Specii de mamifere Speciile de mamifere sunt slab reprezentate in zona Dealului lui Tefic, mai ales ca

zona reprezinta limita nord-vestica a sitului ROSCI0201 pe de o parte si, pe de alta parte, baza dealului este inconjurata de drumuri de exploatare si de terenuri agricole. Pe parcursul efectuarii studiului, au fost identificate exemplare ale speciilor prezentate mai jos.

Talpa europaea Pe amplasament au fost semnalate urme ale unui numar de 5 exemplare la limita perimetrului, in zona de nord-vest..

Lepus europaeus Au fost identificate 9 exemplare in zona amplasamentului. Microtus arvalis Au fost identificate 4 exemplare pe amplasament. Vulpes vulpes Pe perimetrul exploatarii s-au identificat exemplare izolate aflate

in tranzit., 3 exemplare. Sus scrofa In zona amplasamentului s-au observat 2 exemplare . Capreolus capreolus Pe perimetrul studiat s-a identificat 1 pereche in tranzit. Spermophilus citellus Au fost identificate 2 exemplare izolate in afara

amplasamentului, in partea sudica la marginea drumului, adiacent terenurilor agricole. Nu au fost identificate specii de chiroptere in zona amplasamentului. Concluzii asupra biodiversităţii Studiile efectuate asupra speciilor de pasari de pe amplasament au evidentiat

lipsa speciilor importante pentru situl ROSPA0073 ca urmare a pozitiei marginale a amplasamentului de 320 000 mp si ca urmare a caracterului degradat al vegetatiei de pe amplasament, productivitatea acesteia fiind scazuta.

Amplasamentul este utilizat de un numar mic de exemplare de pasari care apartin unui numar redus de specii de pasari. Acestea utilizeaza amplasamentul doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezinta o sursa temporara de hrana.

Nu au fost identificate pe amplasament locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de odihna.

Nu se identifica pe amplasament surse de hrana astfel incat lanturi trofice stabile si complexe sa fie functionale in zona analizata si in imprejurimi pe o distanta mai mica de 2-3 km.

Speciile de pasari descrise au un mod de viata vagil si isi procura hrana din biotopuri diferite.

Plasticitatea comportamentala a speciilor de pasari care sunt importante pentru mentinerea integritatii sitului ROSPA0073 asigura orientarea acestora catre locuri cu surse de hrana stabile care asigura intretinerea si reproducerea. Speciile de mamifere identificate pe amplasament sunt specii comune fara valoare pentru biodiversitatea zonei si nereprezentative atat pentru ROSCI0201 cat si pentru ROSPA0073, amplasamentul fiind limita nordica a celor doua situri.

In jurul amplasamentului, beneficiarul a creat o zona tampon pentru o mai buna protectie a celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 prin renuntarea din proprie initiativa la o suprafata de 26 ha pentru care are licenta de exploatare.

Habitatul dominant in zona amplasamentului este un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat in care asociatia indicatoare de habitat este Festucion valesiaceae.

Flora şi vegetaţia vor fi afectate nesemnificativ, la finalul exploatarii vegetatia putandu-se regenera ca urmare a fenomenului de redundanta.


63

In zona a fost identificat un numar mic de exemplare importante pentru biodiversitatea zonei, beneficiarul luand ca masura importanta de protectie crearea unei zone tampon prin renuntarea la 26 ha din totalul amplasamentului propus pentru extinderea carierei.

Exemplarele reduse de pe amplasament pot sa se retraga in zonele invecinate amplasamentului, unde se gasesc biotopuri asemanatoare.

Etapizarea exploatarii (cresterea progresiva a suprafetelor necesare pentru lucrarile de exploatare) va determina un impact nesemnificativ asupra biodiversitatii; exemplarele speciilor de fauna identificate pe amplasament nu sunt reprezentative pentru siturile ROSCI0201 si ROSPA0073.

Activităţile preconizate a fi realizate in cadrul proiectului « Lucrări de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului », jud. Tulcea vor avea un impact nesemnificativ asupra habitatelor, florei si faunei; biodiversitatea zonei se va mentine. Impactul exploatarii bazaltului de pe suprafata de 320 000 mp asupra faunei si florei de pe amplasament si din vecinatate este nesemnificativ ( conform planului de dezvoltare a carierei si masurilor de protectie a mediului adoptate, tehologiei de extragere si prelucrare a rocii utile si analizelor efectuate pana in prezent de beneficiar, impactul produs de cariera activa se incadreaza in parametrii admisibili pentru aceasta activitate).

3.2.2.Descrierea habitatelor, a speciilor de flora si fauna identificate si ilustrarea pe o harta corespunzatoare a florei, faunei si habitatelor de pe amplasament si imprejurimi.

Pe amplasamentul de 32 ha habitatul dominant este habitatul de pajiste stepica xerofila care are un aspect degradat; pe laturile acestuia sunt prezente exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti care justifica denumirea de pajiste impadurita. Habitatul de pajiste stepica xerofila are in componenta un numar de 172 specii de plante erbacee in care grupul indicator de habitat este reprezentat de familia Gramineae (Poaceae), fiind identificata asociatia vegetala Festucion valesiaceae cu o dispunere fragmentara. Acest habitat prin compozitia sa in specii ar putea fi asociat cu tipul de habitat R 3415 Pajisti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca cu o valoare conservativa redusa.

Habitatul de pajiste impadurita ar putea fi asociat habitatului Păduri-raristi vest-pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodum - R 4161, care este dispus la altitudini de 100-200 m, intr-un climat cu precipitatii reduse.

Zonele care contin exemplare de arbori si arbusti nu pot fi considerate ca un habitat de padure prin structura si functionalitate.

Populatiile relativ mici ale unui numar mare de specii de arbori care au un grad mare de dispersie nu pot fi asimilate unor asociatii vegetale caracteristice. Se poate aprecia prin extrapolarea datelor obtinute existenta unei asociatii cu grad scazut de coeziune de tipul Polyquerco-Tilietum sp.

Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica si apartin genurilor Rosa sp., Pyrus sp., Mallus sp., Sorbus sp., Sanguinosorba sp .

Amplasamentul de 320 000 mp si exteriorul acestuia au in componenta o vegetatie mozaicata care nu este caracteristica sitului ROSCI 0201. Amplasamentul studiat nu se constituie ca o parte a unui habitat prioritar fiind un habitat de pajiste degradata, partea impadurita din pajiste cu grad de acoperire de 30 % fiind alcatuita dintr-un amestec de specii ale genului Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens, cu o densitate redusa, in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, cateva exemplare de A. tataricum, A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus, F. ornus si F. excelsior si genului Tilia, T.


64

Tomentosa si T. cordata. Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica si apartin in special genurilor Cornus sp., Rosa sp., Crataegus sp.

Zonarea habitatelor intalnite in cadrul perimetrului si in vecinatatea acestuia este redata in anexa grafica nr. 3.

3.2.3.Descrierea populatiilor speciilor de flora/fauna, a caracteristicilor

habitatelor de pe amplasament, descrierea tuturor asociatiilor vegetale identificate pe amplasament; prezentarea de informatii referitoare la tipurile de habitate, populatiile speciilor de flora si fauna (mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate si pasari) de pe amplasament si vecinatate

Datele solicitate sunt prezentate la punctul 3.2.1. din prezenta documentatie. Tipurile de habitate de pe amplasamentul de 320 000 mp pajiste degradata si

pajiste impadurita cu densitate mica de arbori si arbusti in amestec, contin populatii mici ale unui numar mare de specii: 172 de specii ale florei erbacee, 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Cele doua tipuri de habitate nu sunt habitate prioritare conform datelor din Formularul standard ROSCI 0201.

Gradul de conservare a celor doua habitate este redus, valoarea genetica pentru conservarea biodiversitatii in zona de extindere a carierei fiind fara importanta.

Speciile de vertebrate si nevertebrate de pe amplasament sunt reprezentate printr-un numar foarte redus de exemplare. In partea sudica a amplasamentului la o distanta de 200-300 m de acesta au fost identificate in zbor exemplare ale speciilor de pasari importante pentru pastrarea biodiversitatii sitului ROSPA0073. Cele mai importante sunt speciile de falconiforme si strigiforme care insa nu pot utiliza amplasamentul ca loc de odihna si cuibarire pentru ca vegetatia este redusa ca inaltime si ca abundenta. Pe de alta parte, zona nu ofera conditii prielnice pentru concentrarea unui numar mare de specii de paseriforme, mamifere mici, mamifere rozatoare care constituie sursa de hrana pentru acestea. Beneficiarul isi propune utilizarea unor tehnologii moderne si desfasurarea activitatii in limitele perimetrului pentru a nu perturba ciclul de viata al speciilor protejate.

3.2.4.Descrierea metodelor folosite, dificultăţilor întâmpinate şi

incertitudinilor cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări pentru caracterizarea stării elementelor de biodiversitate în situaţia fără proiect

Evaluarea covorului vegetal s-a realizat prin aplicarea metodei Braun-Blanquet cu stabilirea releveelor de 100 mp pentru stratul erbaceu si de 500 mp (5 x 100) mp pentru stratul arborilor si al arbustilor, pe itinerar (marsrut) si analiza transectelor de vegetatie.

Utilizarea metodei observatiei in combinatie cu metoda transectelor in puncte fixe pentru stabilirea punctului favorabil, a permis realizarea unei imagini reale asupra speciilor de pe amplsament.

Alte metode utilizate au fost evaluarea si monitorizarea urmelor, consultarea materialelor bibliografice care descriu speciile si ecologia zonei, utilizarea experientei locuitorilor din zona si a angajatilor societatii.

Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor,

reptilelor, pasarilor si mamiferelor in perioada aprilie 2009-iunie 2010. Studii entomologice s-au realizat în perioada mai-iulie, prin colectare de material

entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi), cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de cercetare de pe amplasamentul exploatarii de diabaze din cariera din dealul lui Tefic.

Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile mai - august). Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor.


65

Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul carierei, cat si pe terenurile limitrofe.

Cercetari avifaunistice s-au realizat in timpul migraţiei (martie-mai; octombrie-noiembrie), vara (iunie-august) în staţii din zona exploatarii. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit.

Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe.

Studii avifaunistice (pasari). În vederea identificării speciilor de păsări

cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe care a permis stabilirea dinamicii populatiilor de pasari in functie de locul ocupat in lanturile trofice existente si aprecierea modificarilor produse ca urmare a activitatii de exploatare a bazaltului pe amplasamentul de 320 000 mp. În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf ale migraţiei în vederea stabilirii eventualelor populatii de pasari care ar putea traversa zona de studiu.

Recensământ din puncte fixe –ca metoda a fost folosita pentru recensământul păsărilor de talie mică (ciocănitoarele, păsări cântătoare) şi a mamiferelor in teren deschis. Punctele de observaţie au fost stabilite într-o reţea dreptunghiulară cu distanta intre puncte de 25-50 m.

Evaluare pe trasee lineare (transecte) a fost utilizata pentru studiul speciilor de păsări şi mamifere de talie mica.

Studiile efectuate au avut o periodicitate bine definita astfel incat consideram ca datele prezentate au un grad ridicat de precizie.

Studiul literaturii de specialitate a permis conturarea planurilor de studiu in zona amplasamentului, singurele dificultati fiind intampinate in aprecierea efectului relatiei intre depozitul de zacamant, intensitatea procesului de exploatare a acestuia si interesele economice ale beneficiarului.

3.2.5.Surse de poluare Principalele surse de poluare cu potential impact asupra biodiversitatii sunt: :

- lucrarile de decopertare (desolificare). - zgomotul provenit de la lucrarile de construire si ulterior de exploatare care ar

putea deranja populatiile de animale din zonele invecinate - particulele in suspensie rezultate in urma procesului de extractie, transport si

prelucrare a porfirelor microgranitice, care pot fi usor transportate de vant si depuse pe aparatul foliar al plantelor din zona invecinata

- utilajele si masinile folosite la transportul materialului derocat si pentru diverse activitati conexe;

- emisii de noxe Pentru protectia si conservarea biodiversitatii de pe amplasamentul solicitat, vor fi

luate următoarele măsuri: - încadrarea în normativele privind emisia noxelor si depunerilor de pulberi

sedimentabile generate pe parcursul derularii procesului tehnologic de extractie, transport si prelucrare a rocii utile. Acestea nu vor depasi concentratiile admise stabilite prin ordine de reglementare (OMM 462/93) si STAS 12.574–87.


66

- se vor lua masuri pentru monitorizarea periodica a concentratiei de gazelor de explozie rezultata in urma impuscarilor din cariera, prin masuratori efectuate in afara perimetrului de exploatare, in punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA. In situatia depasirii valorilor de gaze toxice se va redistribui incarcatura exploziva in mod corespunzator.

- materialul rezultat in urma desolificarii va fi depozitat in loc special amenajat, pe cheltuiala beneficiarului investitiei si pastrat pentru lucrarile de reconstructie ecologica la finalizarea investitiei si inchiderea carierei.

- la finalizarea lucrarilor de exploatare, se vor lua masuri de reconstructie ecologica prin recrearea habitatului initial, speciile cultivate fiind in concordanta cu conditiile ecologice ale zonei.

Praful In timpul perioadei de exploatare efectiva a carierei, impactul asupra biodiversitatii

va fi reprezentat in special de particulele in suspensie rezultate in urma procesului de extractie, transport si prelucrare a rocii utile, care pot fi usor transportate de vant si depuse in special pe aparatul foliar al plantelor, afectand astfel procesele fiziologice (fotosinteza, respiratie), incetinind implicit metabolismul plantelor.

Emisii de noxe Efecte asupra vegetatiei a emisiilor de noxe

- in concentratii peste limitele admise, CO poate inhiba procesul de evolutie a embrionilor la plante in faza de diviziune si inhiba respiratia pe intuneric. - prezenta SO2 , in concentratii peste limitele admise, impiedica degajarea bioxidului de carbon la lumina si astfel este dereglat procesul de fotosinteza.

Masuri 1.Se vor monitoriza periodic emisiile de poluanti din cariera, prin masuratori

efectuate in afara perimetrului de exploatare, in punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA.

2.Pentru activitatea de exploatare a carierei se vor folosi utilaje performante care sa diminueze emisiile de praf si noxe in mediul inconjurator.

Zgomotul Alt impact asupra faunei este produs de zgomotul provenit de la lucrarile de de

exploatare, care ar putea deranja populatiile de animale din zonele invecinate. Zgomotul poate fi produs de:

- detonarea explozivilor introdusi in gauri de sonda; - spargerea cu ajutorul explozivilor introdusi in gauri de mina a blocurilor

supragabaritice la dimeniunile necesare pentru a putea fi transportate; - concasorul principal si instalatiile auxiliare; - utilajele si masinile folosite la transportul materialului derocat si pentru diverse

activitati conexe; Fata de praful rezultat, impactul zgomotului se manifesta concentric pe o

suprafata mai restransa, diminuandu-se treptat odata cu departarea de sursa producatoare, fiind influentat de directia si intensitatea vantului. Se poate aprecia ca zona sensibil afectata de zgomot nu depaseste cu mult vecinatatea carierei. Calculele efectuate arata ca efectele zgomotelor nu depasesc distanta de 300-400 m fata de cariera.

3.2.6.Prognozarea impactului


67

Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus

In conformitate cu documentaţia tehnică a proiectului prin realizarea activitatilor de exploatare in cariera si prelucrare a diabazelor din Dealul lui Tefic va fi afectata o suprafata totala de 320 000 mp care este un habitat de pajiste care contine pe margine zone cu exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Dupa finalizarea lucrarilor de ecologizare a amplasamentului va rezulta o suprafata impadurita de cca 30 ha, compusa din 24 ha aferente exploatarii propriu-zise si 6 ha pe care sunt in prezent Organizarea de santier si platforma de prelucrare.

Modificarea suprafetei zonelor impadurite produsa din cauza proiectului

propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului

La finalul lucrărilor de refacere a mediului din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea suprafata impadurita va creste cu cca 20 ha. Compozitia specifica a vegetatiei va fi neschimbata, modificandu-se doar varsta acesteia.

Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante Lucrarile de exploatare in cariera a diabazelor vor fi astfel esalonate incat sa

implice gradual suprafetele minim necesare; in acest fel se va reduce impactul direct asupra populatiilor de plante, ce vor avea posibilitatea de revegetare pe cale naturala in cadrul suprafetelor exploatate, regenerarea vegetatiei se va face sub directa supraveghere si indrumare a specialistilor de la ROMSILVA.

Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea

solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului

Urmare a realizarii obiectivului de investitii flora va fi afectata prin decopertarea solului in cadrul lucrarilor de deschidere a zacamantului. Nu se vor produce modificari ale regimului hidrologic si a conditiilor hidrologice.

Prin lucrarile de refacere a mediului suprafetele care au fost implicate in procesul de extractive vor fi resolificate.

Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in

Cartea Rosie Pe suprafaţa propusă pentru realizarea obiectivului de investitie “Lucrările de

exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea nu vor avea loc distrugeri sau modificări de habitate ale speciilor cu statut special de conservare, specii incluse în listele rosii, directive, convenţii internaţionale. Biodiversitatea identificata pe perimetrul exploatarii este compusa, cu precadere, din specii comune.

Alterarea speciilor si populatiilor de animale si plante sălbatice

Realizarea obiectivului de investitie “Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea nu va duce la disparitia unor specii sau la distrugerea populatiilor speciilor de floră şi faună semnalate pe amplasament; pe o durata de cca 10 ani numarul de indivizi ai unor specii de plante, arbusti si arbori se va reduce, dar prin lucrarile de reconstructie a mediului pierderile inregistrate vor fi compensate.

Deoarece speciile de faună din zona au un grad de adaptabilitate sporit la schimbările de habitat, exemplarele prezente in zona suportă mai uşor situaţiile de stress cauzate de activităţile antropice.


68

Astfel se poate afirma ca pe parcursul derularii planului, impactul prognozat asupra mediului va fi nesemnificativ.

Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Implementarea proiectului nu va afecta sau distruge rutele de migrare ale speciilor

de pasari deoarece peste amplasament nu se suprapun rute de migrare. De asemenea nu vor fi perturbate populatiile speciilor protejate deoarece amplasamentul si vecinatatea acestuia nu adapostesc populatii ale speciilor de pasari importante penmtru mentinerea biodiversitatii sitului ROSPA0073.

Amplasamentul este utilizat ca loc de pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului (care reprezinta o sursa temporara de hrana) de un numar redus de specii de pasari fara valoare pentru pastrarea biodiversitatii zonei.

Modificarea / reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana,

crestere, contra frigului In prima parte (10 ani) a derularii proiectului din Dealul lui Tefic conditiile de viata a

speciilor de flora si fauna se vor modifica prin desfasurarea lucrarilor de excavare a substantei minerale utile. Organizarea lucrarilor de exploatare intr-o maniera care sa permita inceperea lucrarilor de refacere a mediului incepand cu anul 2020, va permite renaturarea suprafetelor utilizate.

3.2.7.Descrierea si cuantificarea efectelor primare directe asupra

speciilor/habitatelor protejate, identificate pe amplasament si vecinatate, asupra speciilor de plante, mamifere, reptile, nevertebrate, pasari

Amplasamentul de 320 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar prin asociatiile vegetale care au fost identificate : habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat si pajiste impadurita.

Habitatul de pajiste stepica xerofila este acoperit cu vegetatie pe cca 30% din suprafata si are in compunere un numar de 172 de specii de plante. Asociatia vegetala dominanta este Festucion valesiaceae cu o dispunere fragmentara din cauza prezentei rocii la suprafata.

Habitatul de pajiste impadurita are in compunere un numar de 12 specii de arbori si un numar de 8 specii de arbusti. Asociatia vegetala care ar putea fi identificata in habitat este de tipul poliquerco-tilietum.

Conform Tabelelor 1 si 2 prezentate la punctul 3.2.1. din acest document precizam ca amplsamentul nu este valoros pentru fondul genetic al biodiversitatii zonei.

Redundanta ridicata a speciilor florei de pe amplasament va asigura refacerea intr-un interval de timp de 3-5 ani a stratului vegetal.

Analizand speciile de fauna de pe amplasament mentionam ca au fost identificate un numar mic de exemplare ale speciilor de reptile, pasari si mamifere protejate, asa cum au fost prezentate la punctul 1 din prezenta documentatie.

Plasticitatea comportamentala a acestora si modul de viata vagil vor asigura explorarea de catre acestea a unor zone largi care sa le asigure conditiile de hranire, odihna, reproducere.

Amplasamentul, prin fluxurile de materie si energie specifice nu poate sustine lanturi trofice complexe, acest fapt explicand prezenta in zona a unui numar mic de exemplare si a unui numar relativ mic de specii protejate, conform Fisei standard ROSCIO201 si ROSPA0073.

Cercetarile efectuate in cadrul perimetrului investigat (cca 70 ha) au pus in evidenta faptul ca atat in perimetrul solicitat (32 ha) cat si in vecinatatea acestuia (58 ha) este prezent un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat. Acest habitat precum si speciile de plante si animale identificate aici nu constituie obiectul unei


69

protectii speciale intrucat sunt comune si frecvent intalnite in Dobrogea de nord. Pe amplasamentul de 320 000 mp solicitat va fi decopertata o suprafata totala de

cca 24 ha; din acesta 7 ha reprezinta parti marginale care pe o latime de 5-30 m contin un mozaic de specii de arbori apartinand genurilor Quercus sp., Acer sp., Fraxinus sp., Ulmus sp., Pirus sp., Mallus sp., Rosa sp., Crataegus sp.

La sfarsitul licentei dupa perioada de post-inchidere toate cele 24 ha vor fi redate circuitului natural.

Amplasamentul de 320 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar pentru care s-a instituit situl ROSCI0201.

Speciile de pasari pentru care a fost instituit ROSPA 0073 au fost identificate in afara amplasamentului, distributia populatiilor fiind determinata de existenta in zona adiacenta a unor suprafete mari de zona impadurita si cu densitate a arborilor si a arbustilor mai mare de 45 %.

Suprafata de 320 000 mp reprezinta 0,03 % din suprafata totala a situlu ROSCI 0201. Prin implementarea planului nu se va produce o micsorare semnificativa a suprafetei sitului. Deoarece valoarea conservativa a speciilor este foarte redusa si habitatul existent pe amplasament nu se constituie ca parte componenta a unui habitat prioritar se apreciaza ca impactul direct al implementarii proiectului este nesemnificativ.

Programul de dezvoltare a exploatarii existente, masurile de protectie a mediului preconizate si rapoartele de incercari efectuate, conduc la concluzia ca implementarea proiectului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii. De asemenea fenomenul de redundanta si valenta ecologica a speciilor ca si esalonarea exploatarii pe o perioada de 20 de ani vor atenua impactul direct asupra biodiversitatii din zona.

Fiind situat la limita nordica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nefiind parte a unui habitat prioritar, amplasamentul nu va fragmenta habitatele prioritare specifice celor doua situri de importanta comunitara. Valoarea conservativa a habitatelor si a speciilor prezente in cele doua situri este buna si nu s-au identificat interferente ale acestora cu speciile floristice si faunistice de pe amplasament.

Zona de influenta a proiectului se afla in afara rutelor de migratie care strabat Dobrogea.

Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare.

3.2.8.Identificarea extinderii geografice, duratei, frecventei, reversibilitatii si

probabilitatii aparitiei fiecarui efect asupra elementelor de biodiversitate Impactul produs de lucrarile de exploatare si de prelucrare a rocii utile in cadrul

perimetrului solicitat contine o componenta directa si una indirecta. Componenta directa se refera la lucrarile de decopertare si taiere a arborilor si arbustilor, iar componenta indirecta la celelalte elemente (emanatiile de gaze, pulberile in suspensie, zgomotul si vibratiile). Extinderea geografica finala a componentei directe este egala cu suprafata cumulata a perimetrului de dezvoltare-exploatare (cca 30 ha din care 7,5 ha ale carierei existenta +24,5 ha in extinderea perimetrului actual), iar durata manifestarii impactului va fi de maxim 20 de ani (perioada de valabilitate a licentei de exploatare).

Cat priveste efectele componentei indirecte se estimeaza ca, prin masurile de protectie aplicate, acestea nu vor depasi limita exterioara a zonei tampon de 26 ha instituita prin micsorarea suprafetei benevol de catre beneficiar din cele 58 ha propuse initial.

Presiunea exercitata de activitatea desfasurata asupra biodiversitatii este constituita tot din doua componente, dintre care una de mica amploare (dovada adaptarea la acest gen de stress a animalelor care traiesc in cariera si in vecinatatea acesteia-specii de nevertebrate si specii de vertebrate) care se manifesta constant prin


70

lucrarile care se deruleaza zilnic si una cu o valoare mai ridicata, dar care se incadreaza in limitele admisibile, acestea actionand de 3-4 ori pe trimestru, odata cu impuscarea rocii utile.

Impactul produs de proiect este reversibil intrucat odata cu incheierea activitatii, zonele excavate vor fi redate prin solificare circuitului material si energetic al biodiversitatii zonei.

3.2.9.Efectele implementarii planului asupra speciilor/habitatelor protejate de

pe amplasament si din zona adiacenta Evaluarea impactului activitatii de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul in

suprafata de 320 000 mp asupra biodiversitatii din zona ca si asupra siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 s-a realizat in functie de tipul de impact generat: direct, indirect, pe termen scurt si lung, in diferite faze de evolutie a implementarii planului.

Habitatele identificate pe suprafata de 320.000 mp sunt pajiste stepica xerofila cu aspect degradat si pajiste impadurita. Habitatele identificate contin populatii reduse ale unui numar total de 192 specii din care 172 specii de plente erbacee, 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Cele doua habitate nu sunt habitate prioritare si nu se constituie ca parti componente ale unor habitate prioritare. Pe de alta parte suprafata de 320 000 mp este limita nordica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu produce fragmentarea vreunui habitat prioritar.

Speciile de arbori si arbusti creeaza zone cu aspect mozaicat de lastaris dominat de specii invazive.

Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica.

Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprind perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare.


Lipsa speciilor de pasari de importanta comunitara de pe amplasament, conduc la concluzia ca implementarea planului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii.

Amplasamentul este inconjurat pe trei laturi de terenuri agricole cu traditie in cultura cerealelor si plantelor tehnice. S-a produs astfel o retragere a speciilor de mamifere si a pasarilor spre partea sudica, in timpul studiilor efectuate prezenta acestora fiind stabilita doar pentru marginea sudica a amplasamentului. Efectele activitatii antropice au stabilit deja configuratia spectrului faunei in zona.

Impactul, pe care il preconizam, asupra speciilor faunistice de pe amplasament si din zona adiacenta este impact nesemnificativ. Impactul asupra populatiilor apartianad vegetatiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse si ca urmare a habitatelor neprioritare existente pe amplasament si a pozitiei marginale a acestuia fata de cele doua situri. Speciile floristice si faunistice nu sunt pe lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie.

In faza de deschidere si de exploatare a noii zone de lucru (32 ha) avand in vedere ca exploatarea este esalonata pe o perioada de 20 de ani , impactul va fi nesemnificativ, deoarece suprafetele utilizate sunt relativ mici, pe de o parte, iar pe de alta parte fluxurile tehnologice sunt create astfel incat drumurile de exploatare existente sa fie utilizate eficient fara sa se produca perturbari majore in zona amplasamentului. Utilizarea unor tehnologii performante face posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca si a celor biologici.


71

Impactul negativ direct asupra speciilor apartinand faunei este atenuat ca urmare a mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbarilor create de excavari si vor ocupa spatii cu hrana abundenta din interiorul sitului.

La nivelul celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 nu se vor inregistra dezechilibre pentru ca populatiile care se refugiaza de pe amplasament sunt populatii mici , nestructurare care nu vor avea influente semnificative asupra lanturilor trofice complexe si stabile existente in cele doua situri.

Se poate estima un impact direct pozitiv asupra speciior de reptile care pot utiliza zona de depozitare a solului rezultat din decopertare ca loc de de adapost si ca loc de hranire.Tot un impact direct pozitiv se poate estima si asupra speciilor de nevertebrate care pot utiliza acest perimetru ca loc de hranire. Refacerea acestora se va realiza intr-un timp scurt ca urmare a ciclului de viata caracteristic.

Speciile de pasari si de mamifere nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisa pentru ca prezenta lor pe amplasament este redusa ca dimensiuni ale populatiilor si modul lor vagil le permite orientarea spre locuri mai linistite si cu hrana abundenta din interiorul sitului. Echilibrul ecosistemului existent in sit nu poate fi afectat de populatii noi de pasari, pentru ca amplasamentul nu adaposteste actual populatii mari , nefiind utilizat ca loc de hrana, cuibarire si odihna.

Habitatele de pe amplasament nu reprezinta un fond genetic important pentru mentinerea biodiversitatii sitului si prin implementarea planului nu se va produce fragmentarea habitateloe prioritare, amplasamentul nefiind un habitat prioritar.

Ca masura importanta care se impune este gestionarea limitelor perimetrului prin masuri speciale: plantarea unor specii de arbori specifici amplasamentului ca o perdea protectoare, utilizarea spatiului conform planului propus, gestionarea corespunzatoare a locurilor de depozitare a sterilului si a solului decopertat, ca si ecologizarea suprafetelor care rezulta dupa excavare, astfel incat refacerea zonei sa se faca intr-un timp scurt.

Efectele directe si indirecte asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populatii mici care se pot orienta catre zonele care nu sunt afectate de excavatii, timpul de desfasurare a activitatii fiind de 20 de ani.

Efectele directe si indirecte asupra speciilor floristice de pe amplasament sunt reduse deoarece acestea au o capacitate mare de regenerare, nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al mentinerii biodiversitatii zonei, nu sunt specii care sa fie pe listele speciilor protejate; amplasamentul nu este parte a unui habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu determina fragmentarea habitatelor prioritare.

In faza de inchidere a exploatarii, solul depozitat va fi utilizat pentru refacerea ecologica a zonei, speciile de plante si de animale ocupand zona intr-un timp scurt, intr-o perioada de 3-5 ani producandu-se o extindere a habitatelor existente pe amplasament.

.3.2.10.Identificarea efectelor negative ale implementarii planului asupra habitatului speciilor de flora si de fauna de pe amplasament

In faza de extindere a carierei pe o perioada scurta de timp se va produce un efect negativ prin perturbarile determinate de reorganizarea drumurilor de acces in zona noua de exploatare ca si a celor de transport al materialului brut in zona de prelucrare. Speciile comune de flora si de fauna de pe amplasament isi vor modifica arealul.

Speciile de fauna isi vor delimita alte locuri de hrana si de adapost intr-un timp scurt ca urmare a mobilitatii acestora. Populatiile speciilor de plante de pe amplasament se vor diminua ca numar de indivizi, dar speciile se vor mentine in zona ca urmare a capacitatii mari de regenerare.


72

Habitatul de pajiste stepica xerofila se va mentine in zona, acesta nefiind un habitat prioritar.

Exemplarele speciilor de arbori si arbusti taiate vor fi inlocuite pe masura ce zonele excavate vor fi resolificate conform planului de masuri propus de beneficiar. Prin derularea investitiei se vor utiliza 24 ha din dealul lui Tefic, insa prin masurile de resolificare si de plantare a speciilor de arbori si de arbusti specifici zonei in colaborare cu o societate specializata se va realiza o plantatie care va asigura tipul de habitat initial.

Diminuarea suprafetei habitatului de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat se va face gradat, angajandu-se in lucrarile aflate in derulare doar suprafetele minim necesare desfasurarii activitatii. In medie, suprafata habitatului se va diminua cu cca 1,2 ha/an, timp de 20 de ani.

Urmare a strategiei de dezvoltare adoptata, la sfarsitul licentei de exploatare, din cele 24,5 ha care vor fi in total afectate de lucrarile executate, vor fi redate circuitului natural (plantate cu specii de arbori si arbusti, cu varste cuprinse intre 1 si 10 ani, specifice amplasamentului) cca 14 ha, iar la cca 3 ani de la terminarea licentei se va ajunge la o suprafata totala revegetata de 30 ha.

3.2.11.Explicarea motivelor alegerii alternativei proiectului din punct de vedere al protectiei elementelor de biodiversitate

Dezvoltarea lucrarilor de exploatare-prelucrare in interiorul perimetrului de 32 ha (alternativa 1=alternativa propusa spre a fi implementata) va permite o mai buna protectie a elementelor de biodiversitate specifice siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073. Intre perimetrul solicitat si „corpul” ariilor protejate va fi mentinuta o zona tampon cu suprafata de 26 ha. Aceasta zona a rezultat in urma renuntarii benevole a S.C.BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. la suprafata mentionata din totalul suprafetei de 58 ha, pentru care a fost obtinuta de la ANRM licenta de exploatare si are forma unei potcoave care infasoara perimetrul de 32 ha. Deschiderea „potcoavei” este spre nord, in afara ariilor protejate. In cadrul zonei tampon se intalneste acelasi habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat, acesta putand oferi aceleasi conditii de viata putinelor exemplare apartinand speciilor faunei care se pot retrage din zona exploatarii, pe masura avansarii lucrarilor miniere.

Configuratia perimetrului solicitat (de 32 ha) si un plan de dezvoltare al exploatarii incepand dinn sectorul sudic spre nord va permite finalizarea lucrarilor miniere in acest sector, la sfarsitul primei decade a licentei de exploatare si, totodata, demararea lucrarilor de reconstructie a mediului in aceasta parte inca de la jumatatea perioadei de licenta. Suprafata care rezulta din exploatare va fi resolificata, vegetatia, prin fenomenul de redundanta, ocupand in scurt timp ariile noi. Acestea vor fi de asemenea nise ecologice care vor putea adaposti exemplare ale speciilor de fauna prezenta in zona amplasamentului.

3.2.12.Compararea principalelor efecte asupra elementelor de biodiversitate

produse de proiect si de cele ale alternativelor studiate SC BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL exploateaza si prelucreaza bazalt, avand deja

organizata cariera pe o suprafata de 7,5 ha. Daca extinderea carierei s-ar fi realizat pe cele 58 ha pentru care societatea are

licenta efectele asupra elementelor de biodiversitate habitate, flora si fauna ar fi fost reduse ca urmare a tehnologiei implementate. Pentru a argumenta aceste afirmatii, mentionam ca au fost realizate o serie de analize fizico-chimice ale factorilor de mediu apa aer, sol, toate rezultatele confirmand efectul redus al activitatii din cariera asupra acestora.

Principalele elemente care actioneaza si asupra biodiversitatii, in cazul lucrarilor


73

de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, sunt reprezentate prin:

emanatiile de gaze produse de utilajele de exploatare si transport precum si cele degajate la alimentarea utilajelor si impuscarea rocii utile;

pulberile in suspensie rezultate din procesul de abatere si prelucrare a diabazelor precum si ca urmare a transportului produselor de cariera;

zgomotul si vibratiile produse de utilaje si la puscarea fronturilor;

lucrarile de decopertare a suprafetelor ce urmeaza sa fie implicate in procesul de exploatare a rocii utile.

Toate aceste elemente actioneaza deja in zona (alternativa zero) ca urmare a activitatii din cariera de pe suprafata de 7,5 ha si vor actiona si in cazul extinderii exploatarii pe 32 ha (alternativa 1) sau pe 58 ha (alternativa 2). Pentru mentinerea efectelor acestor elemente asupra mediului in parametrii admisibili pentru acest gen de activitati se intreprind o serie de masuri organizatorice si tehnologice.

Fata de situatia in care eploatarea ar continua pana la finalul valabilitatii autorizatiei de mediu (2019) in cadrul perimetrului de 7,5 ha, dezvoltarea exploatarii in perimetrul de 32 ha va insemna implicarea in procesul de productie a unei suprafete suplimentare de 24,5 ha. In scopul atenuarii efectelor directe produse de lucrarile de decopertare asupra biodiversitatii, angajarea suprafetelor suplimentare in lucrarile de exploatare se va face gradual si in limitele strict necesare (in medie cam 1 ha/an), iar lucrarile de reconstructie a mediului vor demara chiar din timpul licentei de exploatare (din cel de al zecelea an), astfel incat la final, va fi deja plantata o suprafata de cca 14 ha cu arbori si arbusti din speciile prezente acum pe amplasament.

3.2.13.Protectia si reconstructia resurselor biologice Suprafetele ce vor fi afectate in urma lucrarilor de exploatare vor fi redresate

ecologic folosindu-se stratul de sol fertil recuperat in faza de deschidere a zacamantului si depus in halda de sol vegetal. Se va avea in vedere inierbarea acestor halde precum si plantarea unor specii ierboase si lemnoase autohtone in scopul cresterii stabilitatii acestora. Este important de mentionat faptul ca biodiversitatea este factorul de mediu asupra caruia se rasfrang direct sau indirect modificarile suferite de ceilalti factori de mediu cum sunt solul, apa si aerul. Din acest motiv se impune o atentie deosebita in respectarea metodologiei de lucru si monitorizarea permanenta a calitatii tuturor factorilor de mediu.

3.2.13.1.Impactul produs de obiectiv asupra biodiversitatii Impactul produs de exploatarea in cariera si prelucrare a diabazelor din Dealul lui

Tefic asupra biodiversităţii este unul direct, respectiv local, asupra suprafeţei destinate acestui obiectiv şi unul indirect asupra zonelor învecinate.

Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasamentul exploatarii se poate urmări în faza de productie intrucat fazele de deschidere si pregatire au fost deja realizate; rapoartele de incercari pentru factorii de mediu monitorizati in aceasta perioada ( aer,sol, populatie) au aratat ca parametrii inregistrati se situeaza in limitele admise pentru astfel de activitati si ca flora si fauna din interiorul si din vecinatatea perimetrului s-au adaptat noilor conditii.

Pe durata derularii proiectului putem vorbi de un impact negativ cu durata mai lunga şi un impact negativ cu durata mai mica. Astfel, impactul negativ cu durata mai lunga se va regăsi în:

- indepartarea si depozitarea solului vegetal din sectoarele ce urmeaza sa fie amenajate si decopertarea panourilor care urmeaza sa fie exploatate si haldarea sterilului, lucrari auxiliare;

- deschiderea zacamantului prin executia unor semitransee sau transee de atac;


74

- realizarea platformelor de lucru pe care sa se poata deplasa utilajele in conditii de siguranta;

- lucrari de extractie si prelucrare a rocii utile. Urmare a realizarii acestor lucrari o anumită suprafaţă din amplasament va fi

afectata pe toata durata actiunii acestui impact şi o dată cu ea şi vegetaţia respectivă. Dupa terminarea lucrarilor de exploatare si dupa inceperea lucrarilor de refacere a amplasamentului, impactul negativ va inceta odata cu resolificarea si ecologizarea perimetului carierei. Considerăm că pierderea de habitat va fi minima spre medie şi nu va influenţa negativ existenţa vegetaţiei şi faunei de pe amplasament. Dacă vegetaţia de pe perimetrul exploatarii va fi afectata pe toata durata functionarii carierei, în cazul faunei se poate spune că din cauza mobilităţii majorităţii speciilor, efectul negativ va fi redus şi nesemnificativ. Speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt supuse operaţiunilor de exploatare.

Impactul negativ cu durata mai mica. Speciile floristice si faunistice din zonele învecinate perimetrului de exploatare vor fi influenţate negativ in etapele caracteristice programului de extractie si prelucrare a rocii utile: de deschidere si pregatire, de exploatare si de protectie a zacamantului si a lucrărilor de suprafaţă. Acest impact negativ are o durata mai mica deoarece o dată cu încetarea lucrarilor de extractie a rocii utile, biodiversitatea de pe amplasament va reintra în parametrii normali de existenţă.

Speciile de animale se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, cauzate de lucrările de şantier, existând posibilitatea ca acestea să revină temporar în zona de exploatare în perioadele de pauză.

In afara impactului produs de exploatarea bazaltului pe amplasament se inregistreaza ca avand impact asupra vegetatiei si faunei din perimetrul exploatarii urmatorele activitati:

- pasunatul intensiv practicat in aria studiata, mai ales în zonele de la baza dealului, precum şi pe dealurile învecinate care vor duce la ruderalizarea vegetatiei ce înconjoară Dealul Tefic;

- turismul de weekend, observat în sectoarele silvice in vecinatatea exploatarii, atât pe coaste cât şi la poalele versanţilor;

- impactul antropic, factor de stres reprezentat de circulaţia persoanelor, autovehiculelor, utilajelor în zona;

- imprejmuirea terenurilor private si realizarea diverselor constructii etc.

Având în vedere habitatul identificat in perimetrul exploatarii (pajiste cu aspect degradat, inconjurata de terenuri agricole), precum şi componenţa faunistică (specii comune), apreciem că impactul activitatii de exploatare a bazaltului din Dealul Tefic asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ pe durata derularii investitiei.

În concluzie considerăm că impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului de investitie “Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea este nesemnificativ, fără urmari grave asupra florei şi faunei locale.

3.2.13.2.Masuri de diminuare a impactului In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca atât în cazul

vegetaţiei, cât şi al faunei semnalate pe perimetrul exploatarii de diabaze nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie.

Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile de flora si fauna identificate in zona de amplasament a exploatarii sunt specii comune şi nu se impun măsuri speciale de conservare, exceptand unele specii de reptile si pasari cu statut de protectie prin


75

legislatia nationala si europeana (Directiva Habitate si Directiva Pasari), pentru care se propun masuri de diminuare a impactului.

S-a mentionat că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, cât şi in cele de exploatare, fiind inregistrat un impact tranzitoriu În ceea ce priveşte fauna impactul este tranzitoriu, actionand pe durata derularii activitatii din perimetrul de dezvoltare-exploatare.

Se va acorda o atentie sporita speciilor de vertebrate care sunt incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Habitate1 şi Directiva Păsări, în special Anexa I2) care ar putea sa fie afectate direct de activitatea de exploatare a bazaltului. Aceste specii sunt următoarele: - Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana): Anexa 4, Directiva Habitate

- Lacerta viridis Laurenti (guşter). Anexa 4, Directiva Habitate - Podarcis taurica (şopârla de camp). Anexa 4, Directiva Habitate - Ablepharus kitaibelii (soparla mica). Anexa 4, Directiva Habitate - Spermophilus citellus (popândău). Anexa 4 a Directivei Habitate - Hieraaetus pennatus (acvila mica): Anexa I Directiva Păsări - Circus cyaneus Linnaeus (erete vânăt). Specia este inclusă în Anexa I - Coracias garrulus (dumbraveanca). Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din

Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn - Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar). Anexa I din Directiva Păsări şi

Anexa II din Convenţia de la Berna - Picus canus (ghionoaie sură). Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din

Convenţia de la Berna - Lanius collurio (sfrancioc rosiatic). Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din

Convenţia de la Berna. Pentru diminuarea impactului activitatii de exploatare a bazaltului asupra speciilor

care ar putea ajunge accidental in perimetru se vor respecta prevederile OUG 57/2007 ca si recomandarile prevazute prin legislatia corespunzatoare.

Pentru speciile de reptile se vor lua urmatoarele masuri: - interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre

personalul carierei; - inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor

speciilor de reptile identificate in zona; - desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor in service-uri specializate etc. Considerăm că pentru speciile de reptile nu se impun alte măsuri, având în vedere

mobilitatea si cerinţele ecologice ale acestora.

Pentru speciile de mamifere se vor lua urmatoarele masuri: - respectarea traseelor stabilite de circulaţie a utilajelor (care sa nu se intersecteze

cu aria de raspandire a speciei); - Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor

speciilor de mamifere identificate in zona; - reparaţia utilajelor in service-uri specializate.

1

2


76

Urmare a studiilor efectuate pe amplasamentul exploatarii si in zonele invecinate, s-a constat ca specia Spermophilus citellus (popândău) este prezenta in afara perimetrului cercetat intr-un numar redus (3 ex.)

Considerăm că impactul asupra popândăului este indirect şi poate fi considerat nesemnificativ pe perioada realizarii lucrarilor de exploatare a diabazelor.

In timpul exploatarilor de zacaminte utile (diabaze) vor fi respectate limitele zonelor in care au fost semnalate galeriile de popândăi si a gradului de deranj în zona acestora. Pentru speciile de pasari se vor lua urmatoarele masuri:

- interzicera capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari de catre personalul carierei;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea unor exemplare ale speciilor de pasari protejate;

- desfasurarea activitatilor pe suprafetele aprobate pentru a nu perturba comportamentul acestora;

- respectarea căilor de acces stabilite pentru perimetrul exploatarii. Alte masuri:

- mentinerea arealelor pentru procurarea hranei; - pastrarea zonelor de cuibarit ale speciilor de pasari; - reducerea impactului antropic care determina deranjarea cuiburilor,

colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor importante pentru

mentinerea functiilor ecologice ale sitului ROSPA0073. Exemplare izolate au fost observate la exteriorul amplasamentului.

In functie de datele precizate in literatura de specialitate ca si de datele obtinute din studiile efectuate in zona care cuprinde amplasamentul in toata perioada de exploatare a bazaltului vor fi realizate programe de monitorizare in functie de tipul de activitati care se desfasoara in perimetru pentru evitarea deranjului populatiilor de pasari din ROSPA0073.

Monitorizarea va fi efectuata de personal specializat care va elabora programul de monitorizare in functie de ciclul biologic al speciilor de pasari prezente in zona amplasamentului.

Beneficiarul va lua masuri de depozitare a deseurilor pe platforme special amenajate de unde vor fi preluate de societati specializate. Beneficiarul obiectivului are obligaţia să protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor intreprinde studii de specialitate asupra conservarii biodiversităţii.

Impactul asupra biodiversitatii din zona va fi atenuat prin: - realizarea unei perdele de protectie in jurul perimetrului de exploatare; - intretinerea drumurilor de acces la cariera si la diferitele module ale exploatarii ; - mentinerea organizarii de santier (in cadrul careia sunt amplasate toate modulele

aferente sectorului administrativ , sectorului de haldare a solului vegetal si sectorului de prelucrare a materialului excavat) pe amplasamentul actual;

- respectarea tehnologiei de eploatare a bazaltului care permite mentinerea parametrilor factorilor de mediu in limite admisibile;

- utilizarea stratului de sol decopertat pentru resolificarea spatiului excavat si utilizarea aceluiasi tip de vegetatie pentru mentinerea peisajului local.

Tehnologia utilizata pentru exploatarea bazaltului in perimetrul Valea Aric-Valea

Drumul Iazului este moderna, utilajele care vor fi folosite pentru aplicarea acesteia


77

incadrandu-se ca performante in limitele valorilor parametrilor monitorizati pentru

stabilirea gradului de poluare.

Speciile floristice si faunistice identificate pe amplasament si in zona adiacenta nu sunt prioritare din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii.

Masuri de diminuare a impactului asupra habitatelor/speciilor de plante si animale

in perioada de extindere a carierei Solul decopertat in cantitate de 50 000 mc va fi depozitat pe halda special

amenajata (in interiorul suprafetei de 32 de ha pentru a nu afecta functiile ecologice ale speciile floristice si faunistice din exteriorul perimetrului)., astfel incat sa poata fi usor utilizat pentru resolificarea amplasamentului in cadrul lucrarilor de refacere ecologica a acestuia.

Masuri de diminuare a impactului asupra habitatelor/speciilor de plante si animale

in perioada de exploatare Beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 ha astfel incat sa creeze o zona

tampon cat mai mare pentru a nu afecta adaposturile si zonele de cuibarire ale speciilor de pasari din situl ROSPA0073.

In jurul organizarii de santier sunt plantate perdele de arbori si se va continua plantarea arborilor la limita perimetrului avizat in functie de suprafata zonelor excavate pentru exploatarea bazaltului.

Exploatarea a fost esalonata pe o perioada de 20 de ani astfel incat impactul asupra biodiversitatii zonei sa fie nesemnificativ.

Pulberile rezultate din fluxul de productie vor fi tamponate prin utilizarea unei instalatii de umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre ariile protejate ROSCI0201 si ROSPA0073; se creeeaza conditii pentru mentinerea functiilor ecologice ale populatiilor speciilor de plante si de animale din cele doua situri.

Periodic, la testarile efectuate de catre societati specializate, la solicitarea beneficiarului, buletinele de analiza si Rapoartele de incercari au evidentiat ca poluarea cu pulberi este nesemnificativa, conform Ordin nr. 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Beneficiarul isi propune montarea si a unei instalatii pentru crearea unor perdele de apa in cazul in care productia va creste.

Mijloacele de transport utilizate vor fi aprovizionate cu motorina prin utilizarea unor pompe automate de ultima generatie, aceasta fiind amplasata pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie pentru scurgerile accidentale de combustibil.

Uleiul uzat va fi colectat in recipienti speciali care vor fi preluati de catre o sociatate specializata. Se evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in zona de lucru ca si raspandirea acestor poluanti pe amplasament.

Masuri de diminuare a impactului asupra habitatelor/speciilor de plante si

animale in perioada de inchidere Prin programul de dezvoltare a exploatarii adoptat se estimeaza ca lucrarile de

refacere ecologica a zonei excavate vor incepe in cel de-al 11-lea an al licentei de exploatare, astfel ca, dupa terminarea acesteia se vor acoperi ultimele suprafete cu solul depozitat; flora si fauna de pe ultimele suprafete excavate si de pe zonele care au fost parti ale fluxului tehnologic se vor reface intr-o perioada estimata la 3-5 ani.

Materialul lemnos care va fi exploatat din zona marginala a perimetrului are valoare economica redusa. Beneficiarul va reface zona prin plantarea unor puieti din speciile de arbori si arbusti indicate de autoritatile care raspund de zona solicitata


78

pentru aprobarea investitiei. Refacerea zonei din punctul de vedere al structurii vegetatiei se va realiza intr-un timp relativ scurt astfel ca impactul produs va fi nesemnificativ. De asemenea beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 ha pentru a crea o zona tampon pentru mentinerea relatiilor ecologice in siturile ROSPA0073 si ROSCI0201.

3.2.13.3.Impactul cumulat Pentru stabilirea impactului cumulat s-a facut o analiza a tuturor activitatilor care

se desfasoara in zona de amplasare a obiectivului de exploatare a bazaltului. Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt:

activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate (cariera Revarsarea, 6 km vest si cariera Niculitel, 8 km est, sud-est)

- activitati agricole pe suprafetele de teren din partea nordica, estica si sudica ce inconjoara perimetrul;

- pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii si pe terenurile invecinate;

- turism si agrement de weekend in sectoarele silvice limitrofe perimetrului de exploatare.

Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera suprafete mari, celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei care nu depaseste o raza de actiune de cca 500 m (exceptie – componenta peisagistica).

In prezent nu sunt prevazute in vecinatatea amplasamentului alte activitati. Efectul cumulat al acestor activitati nu poate influenta relatiile ecologice si

stabilitatea relatiilor trofice din cele doua situri. Deoarece populatiile floristice si faunistice din ROSCI0201 si ROSPA0073 sunt mari, iar gradul de conservare a speciilor este foarte bun se poate concluziona ca impactul cumulat asupra acestora al activitatilor din zona este redus. Cele doua situri Natura 2000 se intind pe suprafete mari, situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean are 87.229 ha si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0073 Macin-Niculitel are 67.361,1 ha.

3.2.13.4.Impactul rezidual Cercetarile realizate in zona de amplasament a obiectivului de investitie “Lucrările

de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale care au stat la baza instituirii celor doua situri Natura 2000: situl de importanţă comunitară: ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

Totodata, prin prezentul raport au fost impuse masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi in grija investitorului si a celor care vor supraveghea investitia respectiva.

Prin renuntarea la o suprafata de 26 de hectare (care au fost studiate ca structura si functii ecologice ale populatiilor - nu este un habitat prioritar), investitorul a luat masuri suplimentare de mentinere a unui statut favorabil de conservare a speciilor si habitatelor ca si a mentinerii integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar. Se creeaza astfel o zona tampon care asigura mentinerea trasaturilor specifice ale functiilor si structurilor ecologice necesare habitatelor si speciilor din cele doua situri ROSCI0201 si ROSPA 0073. Speciile si habitatele identificate pe amplasamentul de 32 hectare care fac obiectul studiului de fata nu sunt prioritare. Impactul determinat de


79

activitatea de exploatare a bazaltului este nesemnificativ; impactul rezidual care s-ar putea manifesta ca urmare a exploatarii bazaltului de pe amplasament se va atenua ca urmare masurilor de protectie si lucrarilor de reconstructie a mediului. Fenomenul de redundanta si valorea ecologica a speciilor identificate pe amplasament si in zona adiacenta vor asigura popularea suprafetei intr-un interval de timp de 3-5 ani. Modificarea formei amplasamentului ca urmare a exploatarii bazaltului nu va avea influenta asupra spectrului de specii ale florei si faunei din zona si nici asupra conservarii biodiversitatii zonei. Etapizarea exploatarii va determina diminuarea efectului impactului asupra biodiversitatii.

Activitatea desfasurata in cadrul amplasamentului produce un impact rezidual redus intrucat prin lucrarile de reconstructie a perimetrului se va urmari mentinerea zonei la o forma cat mai apropiata de forma initiala.

3.3 Impactul proiectului asupra solului si subsolului

Factorul de mediu sol/subsol este supus deteriorarii si va fi supus in continuare proceselor de degradare pe intreaga durata de functionare a exploatarii.

Factorul de mediu sol Modificarile importante au loc la nivelul structurii solului si a deplasarilor de mase

excavate. Prin exploatarea unor cantitati mari de roci, se modifica aspectul peisagistic in ansamblu al zonei.

Sursele de poluare pentru sol Prin demararea lucrarilor de deschidere, pregatire si exploatare a resursei

minerale utile, factorul de mediu sol va fi afectat prin lucrari de desolificare, prin indepartarea paturii superficiale a solului, datorita lucrarilor de descopertare (urmate de recuperarea si depunerea intr-o halda separata a solului vegetal);

Pe perioada licentei de exploatare, se va produce un impact important asupra solului, ca urmare a lucrarilor de pregatire si deschidere, sursa principala de degradare a solului o constituie activitatea de razuire si indepartare a stratului de sol vegetal de pe o suprafata totala de cca 23 ha; (din cele 32 ha solicitate a fost deja afectata de lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din cariera aflata in functiune, o suprafata de cca 7 ha), iar taluzele finale ale carierei vor ocupa cca 2 ha(acestea nu vor mai fi descopertate.

Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de:

- pulberi sedimentabile generate, in principal, in procesul de extractie si care ar putea contamina anumite suprafete din apropierea carierei. Insa, cantitatea de pulberi rezultate din procesul tehnologic de extractie a rocii utile este scazuta, iar aria de raspandire a acestora acopera exclusiv incinta carierei; in plus umectarea rocii in diferitele faze de prelucrare va reduce substantial emisiile de praf;

- poluarea accidentala a solului cu uleiuri, combustibili si alte fluide, provenite de la instalatiile si utilajele in functiune din zona carierei sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor;

- deseurile menajere reprezinta o alta posibila sursa de poluare a solului, in eventualitatea in care acestea nu vor fi colectate in recipienti adecvati si depozitate in locuri special amenajate.

Prognozarea impactului Avand in vedere faptul ca grosimea solului vegetal este cuprinsa intre 0,00 cm si

20,00 cm, putem spune ca de pe suprafata totala de cca 23 ha care vor fi implicate


80

gradual in lucrarile de decopertare se vor strange cca 2.500 m3 de sol vegetal, in conditiile unui randament de recuperare de cca 50%; acesta va putea fi depozitat pe halda de sol vegetal existenta a carei capacitate este de cca 10.000 m3.

In urma cuantificarii tuturor influentelor factorul de mediu sol va fi afectat in limite admisibile ; impactul este mediu spre minimal (durata limitata in timp, efect reversibil, posibilitate de refacere a habitatelor).

Marimea efectelor pe care activitatile de amenajare a organizarii de santier, a drumurilor de acces, a carierei propriu-zise, a statiei de concasare-sortare, a haldelor si depozitelor de sorturi o vor produce asupra solului este redata cu ajutorul indicelor de calitate Ic .

Actiunea sau sursa generatoare Sol

scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren

-1

indepartarea solului de pe aceste suprafete -1

CUANTUMUL EFECTELOR - 2

Valorile indicelui de calitate vor fi: Ic = - 0,5 pentru sol; Putem estima ca impactul produs asupra solului de lucrarile de deschidere si

pregatire este moderat si in limite admisibile. Măsuri de diminuare a impactului Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului, prin

demararea activităţii de exploatare, vor fi prevăzute următoarele măsuri : - dimensiunile lucrărilor de deschidere si pregătire vor fi limitate la strictul necesar

atingerii obiectivului; - in cazul lucrărilor de descopertare necesare carierei, pătura superficială de sol

va fi extrasă si depozitată separat (in halda de sol vegetal), urmand ca la refacerea ecologică obligatorie a carierei (după epuizarea intregii rezerve de rocă uitlă) să fie repusă la loc;

- se vor efectua operaţiunii de conservare a depozitului de sol vegetal (in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprăstiere si alterare ) constand din: compactarea si nivelarea materialului descopertat depus, realizarea de pante de scurgeri si drenuri, inierbare sau plantare temporara cu lăstăris.

- pentru diminuarea răspandirii prafului si pulberilor in atmosferă si depunerea acestora pe terenurile invecinate carierei (afectand solul si vegetaţia), bermele de circulaţie, materialul incărcat in mijloacele de transport si vatra carierei vor fi udate cu un autostropitor, ori de cate ori se va considera necesar.De asemenea, roca concasată va fi pulverizată cu apă, la toate treptele de prelucrare;

- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevăzute cu sanţuri de scurgere, ale căror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii;

- in cazul depozitului de carburanţi, acesta a fost amplasat suprateran pe suport metalic cu o cuvă de retenţie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil accidentale, iar platforma betonată pentru alimentarea utilajelor a fost prevazută cu canale de colectare a apelor pluviale si cu separator de uleiuri.

- in cadrul organizării de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile au fost amplasate pe o platforma betonată. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura se vor transporta, pe măsura acumulării lor, in containere, la groapa de gunoi a localitatii Revarsarea sau a orasului Isaccea;

- solul impregnat (accidental) cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice si transportat la halda de gunoi a orasului Isaccea.


81

Factorul de mediu subsol In cadrul perimetrului „Valea Aric-Valea Drumul Iazului” procesele geomorfologice

actuale si degradarea terenurilor sunt relativ restranse. Se remarca: eroziunea lenta biochimica si dezagregari restranse pe unele iviri de roci dure si pe locuri dezgolite.

Pe suprafetele in panta exista o activitate importanta de siroire in timpul ploilor din lunile de vara, mai ales acolo unde patura de argile loessoide si roca alterata este mai groasa. Ca urmare a acestor fenomene, pe versantul sudic al dealului, la obarsia unei mici vaioage (lipsita de apa) se constata existenta ravenarilor care afecteaza patura de argile loessoide.

Impactul prognozat asupra subsolului Subsolul va fi afectat in proportii diferite, prin executia lucrarilor de exploatare in

cariera a rocii utile. In urma lucrarilor de extractie subsolul va fi degradat prin strapungerea

formatiunilor geologice cu foreze, pe o adancime cuprinsa intre 5 – 10 m si dislocarea rocii prin impuscarea cu explozivi; prin exploatarea rezervei de diabaze se va modifica morfologia dealului, rezultand o platforma orizontala cu o suprafata de cca 24 ha, la finalul exploatarii, marginita spre nord, est si sud de taluze de lunga durata.

O alta sursa posibila de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de abatare inadecvate conditiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea nerationala a resursei minerale utile, respectiv la activarea si dezvoltarea fisurilor naturale existente sau la aparitia unor noi fisuri in zonele adiacente.

In urma cuantificarii tuturor influentelor, ca urmare a lucrarilor de extractie a rocii utile, factorul de mediu subsol va fi afectat in limite admisibilee; impactul este mediu.

Avand in vedere faptul ca in cadrul zacamantului, pana la cota de + 130 m (fata de care au fost calculate rezervele de roca utila exploatabile) nu exista acvifer subteran, prin exploatarea resursei minerale nu se modifica valorile parametrilor hidrogeologici ai zonei.

Lucrarile de exploatare a rocii utile, pana la cota de + 130 m, nu vor afecta reteaua hidrologica, vaile din apropierea perimetrului fiind lipsite de curs activ de apa.

Perimetrul investigat este lipsit de zone umede. Pentru factorul de mediu subsol, marimea efectelor pe care activitatea de

exploatare o va produce este redata cu ajutorul indicelor de calitate Ic si este prezentata in tabelul urmator:

Actiunea sau sursa generatoare Subsol

scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren

0

realizarea gaurilor de sondeza -1

derocarea cu ajutorul explozivilor -1

Poluari accidentale cu carburanti -1

CUANTUMUL EFECTELOR -2

Valorile indicelui de calitate vor fi: Ic = - 0,33 pentru subsol


82

In concluzie, impactul asupra subsolului, produs prin exploatarea rocii in cariera este mediu dar in limite admisibile si se produce intr-o perioada indelungata, pana la epuizarea resursei ( 20 ani).

Măsuri de diminuare a impactului Pentru protejarea masivului din zona adiacentă perimetrului de exploatare se vor

lua măsuri de evitare a activării si dezvoltării fisurilor naturale preexistente, precum si măsuri pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri artificiale (acestea pot duce la alunecări de teren care pot provoca pierderi de rezerve, stagnarea procesului tehnologic, avarierea utilajelor tehnologice, pierderi de producţie si cheltuieli foarte mari pentru lichidarea avariei).

In acest sens se vor intreprinde următoarele: - se va evita supraincărcarea artificială a bermei superioare; - se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controland derocările prin

adaptarea impuscărilor cu microintarzieri si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta elastică mai mică decat cea a mediului in care se propagă undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare;

- se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va menţine in permanenţă panta taluzurilor in limite normale de siguranţă.

3.4. Impactul proiectului asupra apei Factorul de mediu apa Apa subterana. In cadrul zacamantului „ Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, pana la cota de + 130

m (fata de care au fost calculate rezervele de roca utila explotabile) nu exista acvifer subteran.

Sistemele acvifere subterane (aflate sub cota de eroziune locala data de vaile Aric si Drumul Iazului), pentru care exista riscul poluarii locale, dar cu extindere redusa, nu pot fi vulnerabile la poluare deoarece diferenta de nivel intre vatra carierei si cota vailor, este suficient de mare. In cel mai rau caz, poluarea poate fi foarte scazuta si cu totul ntamplatoare.

Conform datelor din literatura de specialitate, concentratia de azotati prezenta in apele freatice se situeaza sub limita CMA prevazuta in STAS-ul 1342/91.

Apele meteorice Acestea spaala campul tehmologic si se scurg pe pantele amenajate ale lucrarilor

miniere (pante cu inclinare de 1-2 grade ale bermelor de lucru) si pe cele naturale ale terenului catre santurile de garda ale drumurilor tehnologice si de aici catre santul de garda al drumului de acces la zacamant; in cazul in care se var inregistra acumulari de material levigabil in santul de garda al drumului de acces, acesta va fi prevazut cu un decantor cu filtru de nisip.

Surse de poluare ale apelor Pentru apele de suprafata, sursele potentiale de poluare sunt reprezentate:

- apele meteorice care spala campul tehnologic al carierei si care pot antrena, spre vale (emisar), particule de sol poluate datorita scurgerilor accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele in functiune;

- poluarea datorata organizarii de santier se refera la: - apele uzate de la statia de concasare-sortare - apele menajere Apele menajere, in cantitati mici, nu contin substante toxice (pesticide, azotiti,

azotati, etc.), avand un caracter nepoluant. Necesarul de apa menajera pentru cele 15


83

persoane angajate pentru desfasurarea activitatii (la un consum specific de cca 25 l/om.zi x 250 zile/an functionare) este de 95 m3/an.

Apa tehnologica de la statia de concasare sortare se recicleaza dupa ce se decanteaza intr-un batal si numai accidental se pot produce scurgeri ; pentru prevenirea poluarilor accidentale, platforma statiei de concasare-sortare este prevazuta cu santuri de garda care conduc eventualele scurgeri intr-un bazin decantor prevazut cu filtru de nisip;

Pentru apele subterane, sursele potentiale de poluare sunt reprezentate de: - scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma

instalatiei de foraj si de la utilajele in functiune din cadrul carierei; - scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili de pe platforma depozitului

de combustibil si de la utilajele si autovehicolele in functiune, de la componentele statiei de concasare in functiune si din incinta organizarii de santier, situate la o cota situata cu cel putin 50 m deasupra cotei talvegului vaii (+100 m);

- nerespectarea normelor privind evacuarea apelor menajere si deseurilor din cadrul organizarii de santier.

Prognozarea impactului In urma lucrarilor de exploatare si prelucrare nu rezulta componenti chimici

daunatori mediului care, prin levigare, sa ajunga in apele subterane sau in cele de suprafata.

Avand in vedere amplasamentul perimetrului de exploatare, situat pe zona de creasta a dealului Tefic (la o distanta de peste 1 km fata de vaile care il incadreza), se considera ca nu va exista nici un impact asupra apelor de suprafata, intrucat in cadrul sau in apropierea perimetrului de exploatare nu exista cursuri active de apa sau alte medii acvatice.

In conditiile luarii masurilor preconizate pentru diminuarea impactului si pentru protectia calitatii apelor se considera ca impactul produs de aceste posibile surse ar afecta intr-un grad extrem de redus calitatea apelor subterane din zona si a folosintelor de apa, neexistand un pericol real privind o eventuala poluare a stratelor acvifere din zona.

Pentru nivelul actual de cunoastere, se poate aprecia doar calitativ influenta viitoarei activitati asupra calitatii apelor si anume:

Actiunea sau sursa generatoare Apa

subterana Apa de

suprafata

scurgeri accidentale de carburanti

-1 0

ape pluviale uzate -1 -1

ape menajere uzate 0 0

CUANTUMUL EFECTELOR -2 0

Valorile indicelui de calitate pentru efectele astfel estimate vor fi:

Ic = - 0,5 pentru apele subterane Ic = - 1 pentru apele de suprafata

calculate cu formula Ic = 1 C unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor in raport

cu normele de reglementare. Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezulta ca mediul este afectat in

limite admisibile. Scara indicelui de calitate este:


84

-Ic cuprins intre 0 si 1= influentele sunt pozitive, iar mediul este afectat in limite admisibile

-Ic cuprins intre -1 si 0 = influentele sunt negative, iar mediu este afectat in limite admisibile

-Ic = 0; mediu in stare naturala. Ecuatia nu are sens pentru activitati antropice.

Măsuri de diminuare a impactului Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa si pentru protecţia

calităţii apelor se vor lua următoarele măsuri: - captarea apelor uzate provenite de la staţia de concasare intr-un canal drenor,

realizat in jurul platformei staţiei, care va debusa intr-un bazin decantor; după limpezire, apa din decantor va putea fi reutilizată la umectarea rocii, fiind reintrodusă in circuit cu ajutorul pompelor (gradul de reutilizare este estimat la cca 90%); decantorul va fi curăţat periodic de slamul depus, care va fi utilizat sau transportat la halda de steril;

- pentru evacuarea apelor meteorice care spală campul tehnologic al carierei si pentru evitarea infiltraţiilor de apă, va fi realizată, cu ajutorul buldozerului, o pantă de cca. 10o/oo a vetrei carierei pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii; se vor executa canale drenoare pentru evacuarea apelor de pe berme. Apele vor fi preluate de un canal de gardă, situat pe conturul vetrei carierei, si vor debusa intr-un bazin decantor (prevăzut cu filtru de nisip). Apa filtrată (convenţional curată) va fi canalizată spre sanţul de gardă al drumului de acces la zăcămant (din versantul vestic al dealului);

- amenajarea, in prima etapă, pentru angajaţii permanenţi ai carierei, a unui grup sanitar de tip uscat, cu fosa vidanjabilă, amplasată la limita platformei organizării de santier. Reziduurile acumulate vor fi tratate chimic si vidanjate periodic.

- amenajarea, in etapa viitoare de dezvoltare a carierei, a unui grup social la care canalizarea apelor menajere se va face prin ţevi P.V.C. spre o fosă septică , amplasată in apropierea drumului de acces, la aproximativ 50 m nord faţă de zona administrativă. Volumul fosei va fi de aproximativ 15 m3 ; aceasta va fi vidanjabilă la un grad de umplere de 65%. Apele menajere, in cantităţi mici, nu conţin substanţe toxice (pesticide, azotiţi, azotaţi, etc.), avand un caracter nepoluant (se vor incadra in limitele impuse de NTPA – 001/2002).

- depozitului de carburanţi, este amplasat suprateran pe suport metalicsi este dotat cu o cuvă de retenţie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil;

- alimentarea utilajelor se va realiza pe o platformă betonată prevazută cu canale de colectare a apelor pluviale si separator de uleiuri;

- resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor transporta, pe măsura acumulării lor, in conteinere (ce vor fi amplasate pe o platformă betonată), la rampa de gunoi a localitatii Revarsarea sau a orasului Isaccea, evitandu-se contactul cu nivelul freatic; se vor achiziţiona recipienţi adecvaţi pentru colectarea deseurilor de tip menajer si a deseurilor metalice, precum si a uleiurilor uzate rezultate din activităţile de intreţinere si reparaţii.

3.5 Impactul proiectului asupra factorilor climatici

Clima este specifica zonelor de stepa, cu veri lungi si calduroase si cu ierni sarace in precipitatii.

Nu exista studii de specialitate cu privire la evolutia factorilor climatici in zona, dar se poate afirma ca fenomenul de incalzire a climei care este evidentiat la nivel global, continental si national, se manifesta intr-o anumita masura si in zona analizata.

In zona se emit gaze cu efect de sera, generate in principal de arderea combustibililor solizi in activitati casnice dar si a circulatiei rutiere.


85

Emisiile generate de poluantii atmosferici care actioneaza in zona carierei (utilajele, cisterna de motorina) sunt nesemnificative; sursele sunt imprastiate in perimetru si se manifesta cu intermitente .

Comparând acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93, se constată că nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior nivelului admisibil.

3.6.Impactul proiectului asupra bunurilor materiale, inclusiv patimoniului arhitectural si arheologic

In perimetrul pentru care se solicita acordul de mediu nu se cunosc situri arheologice, monumente istorice, vestigii sau alte elemente cu valoare de patrimoniu cultural, istoric sau natural.

Specificăm că zona prevazută pentru realizarea obiectivului de investitie “Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea se suprapune partial pe sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0073 Macin-Niculitel si situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean, in conformitate cu legislaţia de mediu pentru protejarea şi conservarea habitatelor si a speciilor de floră şi faună (Directiva Păsări 79/409/EEC şi Directiva Habitate 92/43/EEC). Din investigatiile realizate in zona perimetrului a rezultat faptul ca actualmente impactul antropic este redus asupra celor doua situri Natura 2000.

3.7.Impactul proiectului asupra peisajului Din punct de vedere morfologic perimetrul solicitat este situat în zona central

vestica a Dealului lui Tefic. Acesta are o forma de trifoi. Cota cea mai inalta este în Vf.Tefic (206,8 m) şi se află pe o culme orientata pe directia NE-SV; al doilea picior de deal este orientat N-S, iar cel de-al treilea NV-SE. Versantii dealului coboara abrupt catre toate directiile, invecinandu-se cu platouri incadrate de Valea Drumul Iazului, spre nord şi nord-est şi de Valea Aric spre vest şi sud.Terenul concesionat, in suprafata de 32 ha, cuprinde, in principal, zona de creasta si versantul NE-ic al Dealului Tefic. In regimul cadastral, suprafata este incadrata in categoria pasune si pasune impadurita desi o mare parte a acesteia, cu precadere pe coama dealului, este stancoasa, iar in rest are aspect de pasune degradata. Spre vest si nord-vest palcurile de arbori urca pana aproape de zona de creasta. Terenurile de la baza dealului (spre N, E si S), incadrate la categoria de folosinta – arabil, sunt acoperite, in mare parte de culturi agricole. La terminarea licentei de exploatare, in 2029 suprafata de 32 ha a perimetrului exploatat va arata ca un amfiteatru cu 1 pana la 4 trepte de cate 15 m fiecare (mai putin cea superioara), repartizate in functie de configuratia terenului; cota cea mai mare va fi + 180 m, iar cea mai mica de + 130 m. Suprafata insumata a bermelor superioare va fi de cca 2 ha, vatra (platoul de la cota de + 130 m) va fi de cca 24 ha, iar platoul pe care se afla Organizarea de santier (cota + 150 m ) va avea cca 6 ha.

Prin lucrarile de reconstructie ecologica a mediului, in interiorul „amfiteatrului” si

posibil si pe treptele acestuia vor fi plantati arbori si arbusti din speciile locale. La cca 2 ani de la finalul licentei suprafata impadurita va acoperi cca 30 ha, iar o buna parte dintre copaci vor avea deja 12 ani de cand au fost plantati.


86

Modelare a aspectului geomorphologic la momentul actual si la finalul exploatarii

Schita cu imaginea perimetrului la finalul exploatarii

3.9.Interconexiunile dintre factorii analizati Este important de mentionat faptul ca biodiversitatea este factorul de mediu

asupra caruia se rasfrang direct sau indirect modificarile suferite de ceilalti factori de mediu cum sunt solul, apa si aerul. Din acest motiv se impune o atentie deosebita in respectarea metodologiei de lucru si monitorizarea permanenta a calitatii tuturor factorilor de mediu.

Marimea efectelor pe care activitatile desfasurate o vor produce asupra faunei si florei este redata cu ajutorul indicelor de calitate Ic.

Pentru vegetatia si fauna din zona exploatarii in cariera, marimea evaluata a efectului, ca indice de calitate, este:

Actiune Efecte

asupra Efecte

asupra


87

vegetatiei

faunei

emisii de gaze in atmosfera -1 -1

indepartarea solului vegetal de pe suprafetele amenajate

-1 -1

emisii de praf -1 -1

zgomot (concasor, sortator, utilaje) 0 -1

vibratii (concasor, impuscare) 0 -1

ape pluviale uzate -1 -1

fluidul de foraj -1 0 CUANTUMUL EFECTELOR - 5 -6

Ic = - 0,2 pentru vegetatie Ic = - 0,16 pentru fauna

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezulta ca pentru vegetatia si fauna din zona, amenajarile si realizarea carierei vor produce un impact in limite admisibile, daca se vor respecta conditiile si se vor implementa masurile mentionate.

IV.DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI 4.1.Efectele implementarii proiectului Fata de situatia actuala cand in Dealul Tefic sunt exploatate si prelucrate rocile

utile din zacamantul de aici, intr-un perimetru minier cu suprafata de 7,52 ha pentru care exista o licenta de exploatare valabila pana in anul 2019, prin implementarea proiectului suprafata perimetrului de dezvoltare-exploatare ar mai creste cu 24.5 ha ajungand, la finalul licentei (dupa 20 de ani) la 32 ha.

Aceasta crestere a suprafetei perimetrului este necesara pentru mentinerea cheltuielilor de exploatare la un nivel acceptabil si pentru a putea valorifica rational substanta minerala utila. Implicarea suprafetei de teren suplimentare, fata de perimetrul actual, se va face gradat, astfel incat afectarea factorilor de mediu sa fie cat mai mica.

Cresterea presiunii se va manifesta cu precadere asupra solului/subsolui si asupra reliefului, impunand totodata beneficiarului obligatia de a respecta cu stictete planul de dezvoltare al exploatarii si calendarul lucrarilor de reconstructie a mediului.

Trebuie mentionat si faptul ca continuarea si dezvoltarea proiectului va contribui la asigurarea bazei de materii prime necesara, la nivel national, infrastructurii, va crea in plus alte locuri de munca si va participa la finantarea bugetului local prin contributiile asmate.

4.2.Efectele cauzate de utilizarea resurselor naturale Scopul dezvoltarii proiectului consta in valorificarea rationala a substantei

minerale utile cantonata in zacamantul din Dealul Tefic.Roca utila este reprezentata prin diabaze si intruneste conditiile necesare (parametrii fizico-mecanici ai rocii o plaseaza in clasele de calitate A si B) pentru a fi valorificata superior, la constructia cailor ferate si pentru fabricarea mixturilor asfaltice. Efectul utilizarii diabazelor din Dealul Tefic se identifica cu cel al dezvoltarii proiectului aflat in functiune si se manifesta in special prin schimbarea morfologiei terenului, insa la finalul lucrarilor, suprafata impadurita va fi de 30 de ha. Solul vegetal indepartat temporar de pe amplasament va fi recuperat si utilizat pentru resolificarea acestuia in cadrul lucrarilor de reconstructie a mediului.

Materialul lemnos rezultat din taierea exemplarelor de arbori si arbusti (facuta pe cheltuiala societatii) va fi predat fara nici o plata proprietarului, primaria localitatii Isaccea.

4.3. Emisiile de poluanti, zgomotul si alte surse de disconfort


88

Sursele de disonfort care pot sa apara pe parcursul derularii proiectului au fost tratate pe larg in capitolul I, punctul 1.4. si in capitolul III.

4.4.Eliminarea deseurilor Dupa colectarea selectiva, in functie de categoria din care fac parte, deseurile sunt dirijate spre punctele de reciclare (cele care pot fi valorificate), spre groapa de

gunoi a localitatii (deseurile menajere) sau sunt utilizate pentru intretinerea drumurilor de acces si tehnologice si a platformelor de lucru (loessul+fragmente de roca alterata +splitul de la prelucrare). Acest aspect a fost tratat la punctul 1.3. al capitolului I. Solul vegetal va fi haldat, in continuare, separat, pe platforma special amenajata si va fi utilizat in lucrarile de reconstructie a amplasamentului pentru resolificarea acestuia.

4.5.Metodele de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergetice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Pentru evaluarea impactului activitatilor proiectului ce face obiectul exploatarii in cariera a diabazelor din perimetrul “ Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, s-au stabilit opt categorii de impact.

O modalitate de evaluare si predictie a impactului se poate face pe baza modelelor si metodelor de tip participativ, in situatia in care nu exista date concrete legate de evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante .

Metodele de tip participativ presupun, in principal, evaluarea calitativa a impactului asupra factorilor de mediu .

Realizarea exploatarii in cariera a diabazelor din Dealul Tefic implica o serie de factori al caror impact va afecta in mod diferit mediul, ca timp, actiune, durata si intensitate.

In cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui proiect asupra mediului, cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a starii de poluare a mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globala. In acest sens, se impune utilizarea unei metode care sa permita compararea starii mediului la un moment dat cu starea inregistrata intr-un moment anterior sau cu starea posibila intr-un viitor oarecare, in diferite conditii de dezvoltare.

In cele ce urmeaza propunem trei criterii calitative, aplicate curent in Romania : Metoda scarii de bonitate Fiecare factor de mediu se incadreaza intr-o scara de bonitate si se acorda note

de la 1 la 10, care exprima apropierea, respectiv departarea de starea ideala, nota 1 reprezentand o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorului de mediu analizat. Notele se acorda in corelatie cu un indice de poluare care reprezinta raportul dintre o valoare maxima a unui parametru fizic (concentratie, nivel etc) determinat si valoarea maxima admisibila, conform normelor in vigoare.

Scara de bonitate No

ta de bonitate

Valoarea Ip=Cmax/

Cadm

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10

Ip = 0 – 0,25

Starea naturala , in echilibru

9 Ip = 0 – 0,25

Fara efecte

8 Ip = 0,25 – Fara efecte decelabile ; mediul afectat in limite admise - nivel


89

0,50 1

7 Ip =0 ,50 –

1,0 Mediul este afectat in limite admise - nivel 2

6 Ip = 1,0 –

2,0 Mediul este afectat in limitele admisibile; efectele sunt

accentuate

5 Ip = 2-4 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 2

4 Ip = 4-8 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 3. Efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8-12 Mediu degradat – nivel 1. Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 12-20 Mediu degradat – nivel 2. Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 20 Mediul este impropriu formelor de viata

Metoda se bazeaza pe evaluarea obiectiva a parametrului respectiv, in urma unor masuratori, determinari sau modelari fizico-matematice.

Metoda Rojanski Pentru simularea efectului sinergetic al poluantilor se construieste o diagrama de

stare, pe baza notelor de bonitate – metoda lui V.Rojanski . Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica regulata, inscrisa

intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor notelor de bonitate,

exprimand starea reala, se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica decat a celei care reprezinta starea ideala.

In ceea ce priveste exploatarea in cariere a rocilor utile, in judetul Tulcea, suprafetele totale afectate in cele doua situri Natura 2000 nu depasesc 1% din suprafetele totale ale siturilor; in plus, majoritatea carierelor se afla amplasate in zone marginale ale siturilor, in apropierea unor localitati, deci in zone cu factor de influenta antropica;

Din acest punct de vedere este evident ca o exploatare de roci de constructie are un efect determinat, in timp, este reversibil si implica luarea unor masuri de refacere a mediului, la sfarsitul programului.

Sintetic, pentru vecinatatea perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului, efectele cumulative sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Factor de

mediu Efecte cumulate Factori de mediu

care interactioneaza

Interactiunile potentiale

Apa Impactul cumulat este determinat de efectul

apelor poluate accidental prin scurgeri de la

utilaje si cel al apelor pluviale. Impactul general

cumulat este nesemnificativ

Flora si fauna, sanatatea umana

Efect asupra apei potabile din fantani care, in prezent nu

corespunde calitativ.

Aerul Impactul se va situa cu mult sub valorile limita,

in conditiile in care se vor implementa masurile

planului de management pentru emisiil.

Impactul cumulat este nesemnificativ,

Biodiversitatea, Sanatatea umana,

Solul, Factorii climatici

Efect asupra sanatatii umane, a vegetatiei si a

ecosistemelor, cat si la nivel global, in ceea ce priveste schimbarile

climatice. Emisiile de praf si de alti poluanti

pot influenta peisajul, precum si calitatea solului

Emisiile de poluanti specifice traficului rutier sunt dependente de

starea tehnica a infrastructurii..

Solul Impactul cumulat privind Populatia, Impactul asupra calitatii solului si


90

solul si utilizarea terenului este apreciat

ca mediu, prin implementarea

planului de management pentru deseuri,

planului de inchidere, planul de gospodarire a apei

Biodiversitatea, flora si fauna,

Peisajul, Valorile materiale

modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact

asupra biodiversitatii (modificari si pierderi de habitate).

Masurile de reabilitare a mediului dupa inchiderea

activitatilor miniere vor determina reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinte

Zgomotul si vibratiile

Impactul cumulat asupra biodiversitatii si populatiei este

apreciat ca mediu spre nesemnificativ. Reducerea

impactului are in vedere

amplasamentul statiei de prelucrare si utilizarea unor

scheme si tehnologii de puscare adecvate

Populatia, biodiversitatea,

valorile materiale

Impact asupra biodiversitatii, faunei si populatiei.

Masurile de prevenire si managementul adecvat al lucrarilor de

exploatare in cariera vor reduce considerabil efectul potential

Biodiversitatea,flora si fauna

Impactul cumulat va consta in modificari si alterari

de habitate, acesta fiind

apreciat ca mediu, spre

minimal.

Implementarea prevederilor planului de

management al biodiversitatii

va determina atenuarea semnificativa a efectelor.

Aplicarea masurilor de renaturare a zonei dupa

inchiderea activitatilor va determina refacerea si

diversificarea habitatelor, cu impact mediu spre minimal

asupra biodiversitatii.

Peisajul, Solul Modificarea si pierderea de habitate influenteaza biodiversitatea,

peisajul si modul de utilizare a terenului

Populatia Principalele forme de impact sunt :

imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si

lung. Implementarea

proiectului si a masurilor incluse in planurile de management

social si de mediu va determina un

impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ

Solul, patrimoniul cultural,

arhitectonic, valorile materiale

Implementarea proiectului va determina modificari in

utilizarea terenului , in statutul socio-economic al populatiei, in

peisaj si infrastructura

Managementul deseurilor

Efect cumulat prin actiunea asupra apelor, aerului,

solului, biodiversitatii, populatiei.

Managementul corespunzato al deseurilor

tehnologice si menajere poate reduce total

impactul asupra factorilor de mediu

Forma de impact nesemnificativa

Apa, solul si subsolul, aerul,

populatia, biodiversitatea, valorile

materiale, peisajul

Poluarea apei, solului si subsolului, aerului, cu efecte asupra

faunei si florei, a oamenilor, si a peisajului.

Implementarea proiectului nu va avea un efect notabil asupra

mediului daca se va respecta planul de management al deseurilor

Peisajul Singura forma de impact apreciata ca mediu spre

Solul, utilizarea terenului,

Biodiversitatea, flora si fauna sunt influentate direct de elementele


91

nesemnificativ, la scara

locala, este asociata modificarii definitive a

reliefului. Implementarea masurilor

din planul de inchidere a carierei va conduce la

atenuarea impactului la scara locala si regionala

. Impactul cumulat, dupa reabilitarea si renaturarea

zonei este apreciat ca fiind mediuspre nesemnificativ

populatia naturale ale peisajului, acestea fiind componente esentiale ale

habitatelor. Intre utilizarea terenurilor si

peisaj exista o relatie de interdependenta.

Impactul asupra peisajului poate genera unele forme de impact

asupra comunitatilor din vecinatate.

Notele de bonitate corespunzătoare indicilor de poluare şi indicilor de calitate calculaţi anterior sunt:

Factor de mediu Ic Ip Nb

Apă subterană -0,5 9

Apă de suprafaţă -1 9

Aer 0,033 -0,245 9

Vegetaţie si fauna -0,16/-0,20 7

Populatie -1 9

Sol -0,5 8

Aşezări umane si peisaj -0.5 9

Subsol -0,33 7

Calculul s-a făcut pentru 8 factori de mediu si s-a intocmit diagrama Rojanski; au

fost determinate suprafetele corespunzatoare triunghiurilor rezultate conform notelor de bonitate. Prin raportarea suprafetei ideale la cea corespunzatoate starii reale se obtine indicele de poluare global, IPG .

Fig.nr.10 – Diagrama Rojanski

Rezultă I.P.G. = SI / Sr = 1,48 In conformitate cu scara de bonitate, mediul este supus efectului activitatii umane

în limite admisibile. Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii

de poluare a mediului, pe baza indicelui de poluare globala IPG. Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala Si si starea reala Sr a mediului, respectiv prin raportarea suprafatei corespunzatoare starii ideale Si (mediu neafectat de activitatile umane) si suprafata reprezentand starea reala Sr:

IPG = Si / Sr


92

Scara privind calitatea mediului

Valoarea I.P.G. I.P.G. = SI / Sr

Efectele activitatii asupra mediului inconjurator

I.P.G.= 1 - mediul este natural, neafectat de activitatea umana

I.P.G. = 1 ÷ 2 - mediul este afectat de activitatea umana in limite admisibile

I.P.G. = 2 ÷ 3 - mediul este afectat de activitatea umana provocand stare de disconfort formelor de viata

I.P.G. = 3 ÷ 4 - mediul este afectat provocand tulburari formelor de viata

I.P.G. = 4 ÷ 6 - mediul este afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata

I.P.G. 6 - mediul de viata este degradat, impropriu formelor de viata

Matricea de atribute Un alt criteriu de evaluare calitativa este cel bazat pe matricea de atribute si

domenii de aparitie a impacturilor, prezentata in tabelul urmator. Aceasta matrice analizeaza 48 de factori perturbatori ai mediului si 7 domenii care pot fi afectate de impact.

Nr. crt. Factori perturbanti si domenii de impact

Impact negativ

net

Impact pozitiv net

Domenii

1 Difuzie

2 Pulberi in suspensie *

3 Oxizi de sulf *

4 Compusi organici volatili *

5 Oxizi de azot * AER

6 Oxizi de carbon *

7 Substante toxice periculoase

8 Oxidanti

9 Miros

10 Siguranta acviferului

11 Variatii de debit

12 Produse petroliere

13 Radioactivitate

14 Suspensii

15 Poluare termica APA

16 Socuri de pH

17 CBO5

18 Oxigen dizolvat

19 Reziduu fix

20 Nutrienti (azot, fosfor)

21 Compusi toxici

22 Viata acvatica

23 Coliformi totali

24 Eroziune

25 Pericole naturale SOL

26 Folosinta initiala **

27 Produse petroliere *

28 Modificari ale reliefului si peisajului **

29 Animale mari

30 Pasari de prada

31 Vanat mic * ECOLOGIE

32 Pesti, pasari de apa, melci

33 Recolta agricola

34 Specii pe cale disparitie

35 Vegetatie terestra naturala **


93

36 Plante acvatice

37 Efecte psihologice

38 Efecte asupra constructiilor

39 Efecte fiziologice ZGOMOT

40 Efecte asupra functiilor sociale normale SI

41 Substante explozive, pericol VIBRATII

42 Modul de viata **

43 Aspecte psihologice ** SOCIAL

44 Aspecte fiziologice * UMAN

45 Comunicatii ***

46 Stabilitatea economica regionala ***

47 Venitul sectorului public ** ECONOMIC

48 Consumul pe locuitor *

Se considera ca au fost prezentati factorii cei mai poluanti si acele domenii care ar putea suferi cel mai mult prin desfasurarea activitatii de exploatare.

Pentru determinarea impactului produs asupra biodiversitatii si a factorilor de mediu , S.C.BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a incheiat contracte cu specialisti si societati atestatete pentru monitorizarea acestor domenii. Rapoartele de incercari intocmite au pus in evidenta faptul ca impactul produs de activitatea desfasurata se incadreaza in parametrii admisibilui.

Se observa ca impactul negativ net este foarte mic sau nesemnificativ si vizeaza in special factorii de mediu aer, sol, ecologie, iar impactul pozitiv net prezinta o crestere de la minim spre mediu si se manifesta cu precadere in domeniile economic si social. V. DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI, UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

In urma cercetarii efectuate in cadrul perimetrului „Valea Aric-Valea Drumul Iazului” s-a constatat ca speciile floristice si faunistice identificate si tipul de habitat determinat de ansamblul factorilor de mediu si ai celor biologici, habitat de pajiste cu aspect degradat nu este prioritar din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii in siturile ROSCI0201 si ROSPA0073.

Masuri strategice

Principalele masuri de prevenire si reducere a efectelor lucrarilor de exploatare si prelucrare a rocii utile asupra mediului vizeaza strategia de dezvoltare a planului si constau din: - constituirea unei zone tampon (cu o suprafata de 26 ha) care infasoara perimetrul

de 32 ha, intre acesta si corpul ariei protejate - dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale,

in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile.

- mentinerea modulelor Organizarii de santier, Statiei de prelucrare, depozitelor de sorturi si haldei de sol vegetal pe acelasi amlasament, astfel incat sa nu apara alti factori de stres

-dezvoltarea lucrarilor de exploatare, cu precadere in sectorul sudic al exploatarii, astfel incat sa fie posibila demararea principalelor lucrari de refacere a mediului (resolificarea si plantarea de arbori specifici zonei), incepand din al unsprezecelea an al licentei de exploatare - utilizarea unor utilaje si tehnologii de exploatare si prelucrare cat mai performante

cu randamente ridicate in exploatare si cu factori poluanti cat mai redusi


94

Masuri implementate pentru protectia biodiversitatii Amplasarea organizarii de santier s-a realizat astfel incat sa fie utilizata pe toata perioada de exploatare si intr-un loc in care sa fie folosite drumurile existente pentru a nu afecta suprafete suplimentare care ar putea determina perturbari ale comportamentului pasarilor, in primul rand si al celorlalte categorii de specii faunistice in al doilea rand. Solul decopertat va fi depozitat in halda special amenajata, astfel incat sa poata fi usor utilizat pentru lucrarile de resolificare a amplasamentului.

Exploatarea a fost esalonata pe o perioada de 20 de ani astfel incat impactul asupra biodiversitatii zonei sa fie nesemnificativ.

Pulberile rezultate din fluxul de productie vor fi tamponate prin utilizarea unei instalatii de umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre ariile protejate ROSCI0201 si ROSPA0073; se creeaza conditii pentru mentinerea functiilor ecologice ale populatiilor speciilor de plante si de animale din cele doua situri. Periodic, la testarile efectuate de catre societati specializate, la solicitarea beneficiarului, Buletinele de analiza si Rapoartele de incercari au evidentiat ca poluarea cu pulberi este nesemnificativa, conform Ordin nr. 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Beneficiarul isi propune montarea si a unei instalatii pentru crearea unor perdele de apa in cazul in care productia va creste. Aprovizionarea cu motorina se va face periodic, de catre distribuitori autorizati cu o cisterna standardizata care dupa golire va fi inlocuita cu alta de acelasi tip (nu se face umplerea in teren si nu se degaja COV-uri). Cisterna va fi amplasata pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie. Uleiul uzat va fi colectat in recipienti speciali care vor fi preluati de catre so sociatate specializata. Se evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in zona de lucru ca si raspandirea acestor poluanti pe suprafata amplasamentului. La terminarea perioadei de exploatare se vor acoperi ultimele suprafete cu solul depozitat, flora si fauna de pe amplasament avand ca timp de refacere o perioada estimata de 3-5 ani ca urmare a fenomenului de redundanta si a valentei ecologice a speciilor identificate in habitatul descris.

Masuri pentru protectia calitatii apei Măsurile care se impun pentru protecţia calităţii apelor constau în următoarele: - pentru a împiedica infiltrarea apelor uzate, provenite de la staţia de concasare şi eventualul impact negativ asupra apelor freatice, apa uzată va fi captată într-un canal drenor, realizat în jurul platformelor depozitelor pe care este depus materialul sortat, si va debuşa într-un bazin decantor ; după limpezire apa din decantor va putea fi reutilizată la umectarea rocii introduse în circuitul de prelucrare; pierderile de apa din circuit datorate evaporarii sau infiltratiilor sunt de cca 50%. - se vor evita total infiltraţiile de apă, prin asigurarea unei scurgeri naturale a apei din precipitaţii. Apa va fi preluată de un canal drenor, situat pe conturul vetrei carierei, si va debuşa într-un bazin decantor (prevăzut cu filtru de nisip). Apa filtrată (convenţional curată) va fi canalizată spre şanţul de gardă al drumului de acces la zăcământ (din versantul nord estic al dealului); - resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor transporta, pe măsura acumulării lor, în conteinere (ce vor fi amplasate pe o platformă betonată), la rampa de gunoi a orasului Isaccea, evitându-se contactul cu presupusul nivelul freatic; se vor achiziţiona recipienţi adecvaţi pentru colectarea deşeurilor de tip menajer şi a deşeurilor metalice, precum şi a uleiurilor uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii.


95

- cisterna care va alimenta cu carburanti utilajele va fi amplasata pe o platforma betonata, prevazuta cu cuvă de retenţie şi separator de ulei, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil care pot polua accidental a solul si subsolul; - alimentarea utilajelor se va realiza pe o platformă de beton; -in actuala etapa de dezvoltare a carierei, exista un grup social, la care canalizarea apelor menajere se va face prin ţevi P.V.C. spre o fosă septică de beton cu 3 compartimente, amplasată în apropierea drumului de acces, la aproximativ 50 m nord faţă de zona administrativă. Volumul fosei este de aproximativ 15 m3 şi se vidanjeaza periodic, la un grad de umplere de 65%. Apele menajere, în cantităţi mici, nu conţin substanţe toxice (pesticide, azotiţi, azotaţi, etc.), având un caracter nepoluant. Avându-se în vedere amplasamentul perimetrului de exploatare, avand cota finala a exploatarii la +130 m, mult deasupra cotei de eroziune a vailor din zona, se consideră că nu va exista nici un impact asupra apelor de suprafaţă, întrucât în cadrul sau în apropierea perimetrului de exploatare nu există cursuri active de apă sau alte medii acvatice. Scurgerile accidentalede carburanti ar afecta într-un grad extrem de redus calitatea apelor din zonă şi a folosinţelor de apă, neexistând un pericol real privind o eventuală poluare a stratelor acvifere din zonă. Nu se justifică realizarea de staţii şi instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate deoarece în procesul tehnologic (de exploatare şi prelucrare a rocii utile) nu rezultă ape uzate care să fie evacuate în emisar.

Masuri pentru protecţia calităţii aerului Calitatea aerului în zona perimetrului “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, se estimeaza prin masuratori periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, efectuate de institutii abilitate. Măsurătorile efecuate în cariera au aratat ca impactul produs de activitatea desfasurata se incadreaza in limitele admisibile dun punc de vedere al calitatii aerului . În carieră se vor adopta măsuri tehnico - organizatorice pentru reducerea poluarii: - utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se încadrează în normele EC privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul funcţionării; întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe majore; - menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise, asigurarea funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză şi încărcătură şi respectarea metodologiei de exploatare; - utilizarea la operaţiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sapă, prevăzute cu captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraţia de praf silicogen, la o distanţă de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea CMA (6 mg/m3), stabilită prin norme; - în cazul găurilor de mină se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi măstile antipraf; - se recomandă udarea zilnică a drumurilor care constituie potenţiale surse de praf (mai ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaţie precum şi materialul extras, care urmează a fi încărcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare, pentru reducerea concentraţiei de praf sub CMA (6 mg/m3); - se vor lua măsuri de diminuare a concentraţiei de gaze toxice, emise în momentul exploziei şi dispersate în afara perimetrului de exploatare, sub limita maximă admisă de normele în vigoare, prin diminuarea cantităţilor de exploziv şi prin redistribuirea incărcăturii explozive în mod corespunzător; vor fi efectuate măsuratori pentru pulberi


96

în suspensie, dioxid de sulf (SO2 ) şi dioxid de azot (NO2 ). Valorile măsurate vor trebui să fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 – 87 (0,15 mg/m3 pentru pulberi, 0,25 mg/m3 pentru SO2 si 0,10 mg/m3 pentru NO2 – medii zilnice);

Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor Ţinând seama de specificul activităţilor miniere în carieră, zgomotul şi vibraţiile vor

reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, în special, în procesul de puşcare.Cel mai eficient mijloc de masurare a caracteristicilor zgomotului este sonometrul. Pentru analiza corecta a zgomotului este necesara observarea a trei parametri, fiecare cu caracteristici proprii (zgomotul la sursa, zgomotul in câmp apropiat si zgomotul in câmp indepartat).Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica.

- Astfel, se vor lua masuri in ceea ce priveste interzicerea folosirii autovehiculelor si utilajelor care nu corespund normelor tehnice (se vor folosi utilaje dotate cu motoare cel putin Euro - 3 si se vor lua masuri de reducere a uzurii avansate a motoarelor respective). - Masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor in stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului. - Se va urmari reducerea zgomotului si a prafului prin plantarea unor perdele de protectie, formate din arbori si arbusti.

Masuri pentru reducerea efectului seismic (vibratii) Pentru reducerea efectului seismic, in general, se pot lua urmatoarele masuri:

- prin impartirea treptei de exploatare cu hmax=15m in mai multe semitrepte incarcatura exploziva totala se fragmenteaza si ca atare si efctul seismic se diminueaza - vor fi utilizate materiale explozive care dezvolta la detonatie gaze toxice (CO, NO2, N2O4) in volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat in CO conventional (gel exploziv Rovex Extra; Nitramon) si a sistemului NONEL de initiere; - se va lucra cu incarcaturi cât se poate de reduse, maxim 2000 kg exploziv, echivalent TNT, si se vor utiliza impuscarile cu intârziere. - marirea numarului de trepte de intârziere, dar nu mai mult de patru trepte; - repartizarea cât mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe treapta de intârziere si in ordine crescatoare a treptelor de intârziere; - prin adoptarea schemei de amplasare a gaurilor, a schemei de impuscare cu sâmbure central mic si sistemul NONEL de initiere, se va produce o impuscare cu trepidatii foarte reduse, sfarâmare foarte buna si imprastiere foarte mica a rocii;

prin folosirea sistemului NONEL, in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult zgomotul si unda detonanta (ce pot afecta, de regula, vecinatatile unei cariere).

Masuri pentru reducerea undei aeriene Obiectivele sociale de protejat: localitatea Revarsarea (situata la peste 2000 m

distanta), organizarea de santier si statia de concasare a viitoarei cariere sunt amplasate in afara actiunii directe a undei de soc aeriene.Totusi pentru reducerea efectelor undei de soc aeriene, se vor lua urmatoarele masuri:

- utilizarea mai eficienta a energiei exploziei, prin imbunatatirea burajului; - orientarea frontului de lucru perpendicular pe directia vizata si folosirea unor

scheme de impuscare cu trepte de intarziere , degajare diagonala si prefisurarea rocii ; - reducerea incarcaturii totale de explozivi folosita la impuscare. - realizarea unui pilier de protectie intre exploatare si localitate


97

Masuri pentru mentinerea calitatii solului Lucrarile si dotarile pentru protectia solului Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si subsolului,

prin demararea activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri: - in cazul lucrarilor de descopertare necesare carierei, patura superficiala de sol

va fi extrasa si depozitata separat (in halda de sol vegetal), urmând ca la refacerea ecologica a carierei (dupa epuizarea intregii rezerve de roca uitla) sa fie repusa pe bermele treptelor. Operatiile de conservare (facute in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere si alterare a solului vegetal), vor consta intr-o serie de amenajari cum ar fi: compactarea si nivelarea materialului descopertat depus, urmata imediat de crearea de pante de scurgere si drenuri. Pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi inierbata si plantata, temporar, cu lastaris.

- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii.

- depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil in cazul unor poluari accidentale.

- solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice si va fi transportat la halda de gunoi a localitatii Isaccea

Pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare se vor lua masuri de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente. In acest sens :- se va evita supraincarcarea artificiala a bermelor superioare;

- se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controlând derocarile prin adaptarea impuscarilor si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustica mai mica decât cea a mediului in care se propaga undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare;

- se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din cariera la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de siguranta. In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si nereciclabile

vor fi amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura, care nu pot fi recuperate si valorificate (prin REMAT),se vor transporta, pe masura acumularii lor, in containere, la groapa de gunoi a localitatii Isaccea.

Dimensiunile altor lucrari de amenajare ale organizarii de santier, etc vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului.

Esalonarea suprafetelor ce vor fi implicate in activitatea de exploatare/prelucrare

Nr. crt.

Perioada (ani) Suprafata (ha)

1. 2010 7,5

2. 2010 - 2011 7,5

3. 2011 - 2016 11,5

4. 2016 - 2019 16,2

5. 2019 - 2021 18,0

6. 2021 - 2023 20,0


98

7. 2023 - 2025 23

8. 2025 - 2026 25,0

9. 2026 - 2027 27,0

10. 2027 - 2028 28,5

11. 2028 - 2029 30,0

In planul de dezvoltare al exploatarii de roci utile din perimetrul Valea Aric – Drumul Iazului va fi prevazuta ca prioritate dezvoltarea lucrarilor de exploatare in sectorul sudic al perimetrului, astfel incat incepand din anul 2020 sa se poata trece la realizarea lucrarilor de refacere a mediului.

5.1.Lucrari de dezafectare a amplasamentului dupa incheierea licentei de

exploatare, reconstructia ecologica a acestuia 5.1.1.Lucrari de dezafectare Activitatea de extracţie din cariera va produce modificări în situaţia existentă, prin: -afectarea unor suprafeţe de teren acoperite cu cu vegetaţie erbacee săracă,

specifică stepei; -crearea unor forme de relief artificiale (debleu); -modificarea aspectului peisagistic al zonei. Degradarea solului şi a morfologiei terenului se va produce ca urmare a excavării

unei mase miniere şi a activităţii curente în cadrul exploatării. Excavaţia va avea forma unui amfiteatru, cu deschidere catre nord, a cărui cotă

maximă va fi de +180 m şi minimă de +130 m. Închiderea carierei „Valea Aric-Valea Drumul Iazului” presupune realizarea unui

ansamblu de lucrări şi măsuri, care au menirea de aduce şi menţine zona afectată de lucrările miniere la o stare corespunzătoare din punct de vedere al mediului şi de a preveni degradarea ei în timp.

Principalele lucrări pentru refacerea mediului la terminarea activităţii vor fi cele legate de refacerea solului şi de asigurarea stabilităţii acestuia. Totodată, sunt necesare lucrări menite să îndepărteze din fostul perimetru minier toate potenţialele surse de poluare.

Lucrările ce se impun a se executa, la terminarea activităţii de exploatare în cariera sunt următoarele:

- retragerea tuturor utilajelor şi instalaţiilor din zona de exploatare; - depozitarea deşeurilor industriale şi de altă natură în locuri special amenajate; - dezafectarea utilităţilor şi din cadrul organizării de şantier care au caracter

provizoriu fiind reprezentate prin construcţii nedurabile cu parter; -refacerea unghiurilor de taluz a exploatării pentru evitarea alunecărilor de

teren şi pentru favorizarea acumulării păturii fertile de sol şi evitarea antrenării acestuia de către apele de şiroire;

- nivelarea şi finisarea bermelor la treptelor finale; - executarea lucrărilor de umplutură şi nivelare a terenului; - stabilizarea haldelor interioare (rambleuri) de steril; - acoperirea suprafeţelor treptelor şi taluzurilor cu un strat de sol vegetal;

- ameliorarea terenului prin îmbunătăţirea calitativă a solului vegetal; - lucrări de înierbare şi împădurire a treptelor, bermelor şi zonelor haldate din

interiorul excavaţiei- (rambleu). – realizarea de lucrări de fertilizare şi inierbare a suprafeţei pregătite şi

menţinerea acestor lucrări (anul II = 60 % din suprafaţa anului I şi anul IIl 30 % din


99

suprafaţa anului I); realizarea de lucrări de fertilizare şi plantări cu arboret a suprafeţei pregătite şi menţinerea acestor lucrări (anul II = 30 % din suprafaţa anului I ).

Lucrările de redare a terenului in circuitul natural vor începe în momentul în care avansarea lucrărilor va permite aceasta. Astfel, lucrările de ecologizare se pot realiza cu un decalaj de cca 10-11 ani faţă de poziţia frontului activ al carierei, pentru a se putea realiza taluzurile şi treptele definitive în spatele frontului (şi lateral), faţă de avansul carierei.

După epuizarea rezervei de rocă utilă, diminuarea impactului asupra peisajului se va realiza prin reconstrucţia vetrei carierei şi a zonei înconjurătoare (prin rambleerea volumelor de steril în excavaţia carierei şi nivelare pentru a fi aduse, pe cât posibil, la o cotă cat mai apropiata de cea initiala) şi repunerea păturii superficiale de sol în poziţia iniţială pentru revegetarea lui.

Terenurile folosite ca amplasamente pentru organizarea de şantier, staţia de concasare şi depozitul de combustibil vor fi dezafectate de constructiile provizorii, curăţate de uleiuri, combustibili şi alte resturi de materiale solide, rambeate (daca va fi cazul), resolificate si revegetate.

Perimetrul de dezvoltare-exploatare „Valea Aric – Valea Drumul Iazului”, se încadrează într-o parcela de teren care are destinatia pasune si pasune impadurita.

Pentru o parte a suprafeţei de teren concesionate de la primăria orasului Isaccea, pe care sunt amplasate organizarea de şantier, staţia de prelucrare şi platformele haldelor de steril şi sol vegetal, exista autorizatie de mediu.

Cariera nu va dispune de utilităţi şi nici de construcţii care să se considere definitive.

În urma lucrărilor de exploatare, la sfârşitul perioadei de Licenţă, va rezulta o incinta excavata de forma unei platforme, cu o suprafata de cca 24. ha. Taluzurile treptelor din frontul sud-vestic al incintei excavate, precum si cele din frontul estic, sunt taluze definitive (vor avea un unghi de înclinare de 65°). Lăţimea bermei de siguranţă de la partea superioară a treptelor finale va fi de 6,0 m.

Pe vatra exploatată a carierei, începând cu a doua decada a Licentei de exploatare, va demara haldarea volumelor de roci sterile, provenite din descopertarea zăcământului, pierderile de exploatare şi sterilul de la prelucrarea rocii utile.

Geometria haldei va fi adaptată situaţiei concrete de pe teren avându-se în vedere siguranţa lucrărilor de exploatare şi stabilitatea haldelor pe termen nelimitat.

Halda de steril se va proiecta la un unghi de taluz de 300, înălţimea treptei fiind stabilită la 5,0 m.

Zonele rambleeate vor fi uniformizate, bermele finale orizontalizate şi vor fi întreprinse lucrări de refacere a mediului, în vederea redării în circuit, la categoria de folosinţă iniţială.

În cadrul organizării de şantier şi în zona platformei staţiei de prelucrare nu vor fi dezafectate suprafete sau utilităţi, aceste obiective fiind planificate să dureze până la exploatarea tuturor rezervelor de rocă utilă din perimetru de exploatare.

La sfârşitul perioadei de Licenţă (anul 2030), situaţia suprafeţelor de teren ocupate va fi următoarea:

- în cadrul sectorului exploatat al carierei, în urma lucrărilor de refacere a mediului (lucrări specifice de amenajare, resolificare, inierbare şi plantare de arbori specifici zonei, pe suprafaţa, bermelor finale ale treptelor, şi a haldei de steril interioare de pe vatra carierei), vor fi redate în circuitul natural cca 24 ha teren.

- suprafeţele ocupate de organizarea de şantier, de staţia de concasare, depozite de sorturi, platforme betonate, halde, etc (cca 6 ha) îşi vor schimba destinaţia; vor fi dezafectate, nivelate si resolificate si li se va gasi o utilizare, functie de necesitatile de la momentul respectiv.

- suprafata ocupata de halda de sol vegetal (1 ha) va fi eliberata si readusa la


100

stadiul initial, de pasune impadurita; halda de depozite argiloase (1,5 ha) si halda de steril, provenite din descopertarea zăcământului, în prima etapă de deschidere, îşi vor schimba partial destinaţia. Sterilul si o parte din volumul de loess va fi rambleeat pe vatra carierei; deasupra lui se va depune patura de sol vegetal, pe care se va efectua refacerea ecologica. Aceasta va fi modelata, consolidata, resolificata si reecologizata, prin plantarea de vegetatie specifica.

Asigurarea stabilitatatii suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi a taluzurilor de

carieră/haldă Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţelor terenurilor adiacente lucrărilor miniere: - se vor lua măsuri pentru evitarea activării şi dezvoltării fisurilor existente, care pot

conduce la alunecări de teren şi imobilizări de rezerve, - se vor elimina şocurile seismice date de exploziv, controlând derocările prin

adaptarea împuşcărilor cu microîntârziere şi se va utiliza împuşcarea de prefisurare; - se va evita supraîncărcarea artificială a bermei superioare; - se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor din carieră, la un nivel

nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - panta taluzurilor va fi menţinută în permanenţă în limite normale de siguranţă; - se va urmării exploatarea raţională a resursei minerale, în sensul pregătirii şi

extracţiei rocii utile, astfel încât să fie asigurată continuitatea activităţii miniere în timp şi spaţiu, fără a lăsa, în urma frontului, porţiuni abandonate de resursă şi fără a fi afectate zonele învecinate.

Dimensiunile altor lucrări de deschidere si pregatire vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului.

Masuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor si bermelor treptelor carierei La taluzurile treptei în mişcare se vor lua următoarele măsuri: - se vor respecta elementele geometrice ale treptei, determinate prin proiect, şi

anume: unghiul şi înălţimea taluzului, lăţimile minime ale bermelor de lucru, transport şi siguranţă;

- se va verifica, vizual şi prin măsurători topografice, stabilitatea taluzurilor (acest lucru se va face periodic şi ori de câte ori este necesar);

- se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a carierei, în funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi de durata de serviciu programată pentru taluzurile respective;

în cazul constatării unor fenomene de instabilitate ale taluzurilor, se vor lua măsuri de stabilizare, cu ancore sau cabluri pretensionate. Pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor treptelor din carieră, se va asigura un unghi de taluz, care să conducă la evitarea surpărilor.

-Unghiul de taluz maxim al treptei de lucru în util (de scurtă durată) va fi de αmax

= 750. -Unghiul de taluz maxim al treptei definitive în util (de lungă durată) va fi de αmax

= 650. -Unghiul de taluz al marginii exploatate a carierei va fi de β(γ)f max = 54°35`. Bermele de siguranţă au rolul de a proteja cariera împotriva surpării treptelor a

căror exploatare a fost terminată şi de a împiedica rostogolirea bucăţilor de rocă, ce se pot desprinde din treptele superioare. Pentru creşterea gradului de stabilitate al taluzului din marginea exploatată a carierei, cu durată de existenţă prognozată ca fiind nelimitată în timp, pentru treptele cu înălţimea de peste 15 m, lăţimea bermelor de siguranţă va fi de 6 m.


101

Bermele de siguranţă cu parametrii constructivi definitivi vor fi realizate numai după epuizarea tuturor rezervelor geologice promovate, în faza de reconstrucţie ecologică.

Va fi realizată, cu ajutorul buldozerului o pantă de cca. 10o/oo a vetrei carierei şi a bermelor, pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii. Apa va fi preluată de şanţul colector, situat pe conturul vetrei carierei. Şeful de carieră va verifica săptămânal starea taluzurilor. În cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.

Măsuri pentru asigurarea stabilităţii haldei de steril In prima etapa sterilul, reprezentat prin material rezultat in urma prelucrarii, va fi

utilizat atat pentru intretinerea drumurilor de acces si tehnologice cat si pentru intretinerea platformelor din cadrul organizarii de santier. Parte din sterilul reprezentat de materialul loessoid rezultat de la descoperta, care nu-si va gasi utilizarea, va fi haldat in halde temporare, la nord de organizarea de santier.

In a doua jumatate a perioadei de valabilitate a Licentei se va trece la haldarea materialului steril pe vatra exploatata a carierei.

Geometria haldelor va fi adaptată situaţiei concrete de pe teren, avându-se în vedere siguranţa lucrărilor de exploatare şi stabilitatea haldelor pe termen nelimitat. Haldele temporare de steril (exterioară carierei) se vor proiecta la un unghi de taluz de 300.

Prin haldarea materialului steril, la finalul etapei de realizare a capacităţii de haldare, vor rezulta două trepte de 5 m înălţime. Berma de siguranţă dintre cele două trepte va avea lăţimea egală (sau mai mare), cu înălţimea treptei superioare astfel încât unghiul taluzului general al haldei să fie de 24 – 250.

Volumele de steril, rambleeate pe vatra exploatată a carierei, vor forma halda interioară de steril, a cărei înălţime nu va depăşi 5 m (unghiul de taluz fiind de maxim 300).

Pentru asigurarea stabilităţii taluzelor, bermelor şi suprafeţei haldei vor fi luate următoarele măsuri şi se vor executa o serie de lucrări necesare: - se va scarifica ampriza (cu trepte inverse);

- se va realiza un canal deversor la piciorul haldei pentru preluarea apei de şiroire de pe taluzul haldei, în cazul precipitaţiilor abundente;

- pentru a se evita scurgerea apelor pe taluzuri, partea superioară a haldelor precum şi bermele treptelor se vor construi cu pantă inversă, care să favorizeze scurgerea apelor în afara taluzelor, spre şanţul de gardă şi spre părţile laterale ale hălzii.

- de asemenea, vor fi executate lucrări de interceptare, dirijare şi îndepărtare a apelor superficiale şi subterane, inclusiv îndepărtarea apelor din depresiuni, gropi de pe haldă (mai ales din zona din amonte a acesteia), spre şanţul de gardă de la baza hălzii;

- haldarea materialului steril se va realiza descendent, astfel încât să se asigure compactarea lui prin circulaţia utilajelor de nivelare şi a mijloacelor de transport;

- tehnologia de haldare este simplă, operaţiunea de haldare constând în bascularea materialului din autobasculante în mai multe grămezi astfel ca la nivelarea cu buldozerul să se asigure un strat de max. 1,5 m; stratele de material se succed până la atingerea unei grosimi de 5 m când este necesară operaţia de tasare cu ajutorul unui compresor (sau buldozer).

Principalele precauţii la operaţia de golire a autobasculantelor pe haldă: 1. descărcarea sterilului să nu se facă la o distanţă mai mică de 3 m de muchia

superioară a taluzului haldei în zona cu taluz stabilizat; 2. distanţa dintre axul drumului temporar de acces al punctelor de deversare şi

marginea taluzului să nu fie mai mică de 15 m. Activitatea de exploatare va fi urmărită de un serviciu topografic autorizat care va


102

răspunde de toate hărţile topografice şi va întocmi întreaga documentaţie legată de ridicarea topografică a lucrărilor prevăzute în proiect. Prin intermediul măsurătorilor topografice, pe repere mobile de suprafaţă, va fi urmărită, în timp, variaţia nivelului terenului de bază şi a modificărilor profilelor treptelor de haldă. Persoane cu pregătire corespunzătoare, desemnate din sectorul tehnic al societăţii, vor monitoriza în permanenţă şi vor înregistra elementele, datele şi fenomenele privind deformarea elementelor constructive ale haldelor (dar şi a stării bermelor şi taluzurilor treptelor din carieră, şi stabilitatea versanţilor) În timpul formării haldei, şi înaintea de trecerea în conservare şi refacerea ecologică, se vor efectua studii geotehnice asupra comportării rocilor din fundament şi din depozit.

5.1.2. Lucrari de refacere a mediului Atenuarea deteriorărilor produse asupra mediului şi refacerea acestuia, în urma

activităţii de exploatare, cuprinde lucrări specifice care au drept scop următoarele obiective:

- asigurarea stabilităţii suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzurilor; - atenuarea şi/sau refacerea terenurilor afectate de excavaţii; - atenuarea desolificării şi depozitarea sterilelor miniere; - împiedicarea poluării acviferelor de suprafaţă sau subterane; - împiedicarea sau reducerea deteriorării vegetaţiei prin defrişări sau desolificări, - reconstituirea şi/sau reamenajarea cadrului natural. 5.1.2.1.Lucrări pentru stabilizarea versanţilor naturali, a taluzurilor de

carieră/haldă Lucrări pentru asigurarea stabilităţii versanţilor naturali Pentru protejarea masivului din zona adiacentă a perimetrului de exploatare şi

pentru prevenirea surpărilor şi alunecărilor de teren se vor lua măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor naturale existente precum şi pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri; în acest sens:

- se vor efectua lucrări de compactare şi nivelare a suprafeţei de deasupra primei trepte a carierei, avansând spre versant, în pantă, min.3 m;

- se va evita supraîncărcarea artificială a bermelor superioare; - se va urmări executarea dimensionării optime şi amplasarea corectă a

încărcăturilor de exploziv la lucrările de împuşcare, astfel încât gradul de mărunţire a utilului şi cantitatea de masă minieră rezultată să fie cele preliminate pentru alimentarea instalaţiei de concasare;

- pentru reducerea efectului seismic, se vor utiliza mai multe trepte de întârziere, iar pentru ecranarea masivului adiacent, cu un mediu cu impedanţă acustică mai mică decât cea a mediului în care se propagă undele seismice, va fi aplicată împuşcarea de prefisurare;

- se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor în carieră la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va menţine panta taluzurilor în limitele de siguranţă; - se vor evita infiltraţiile de apă. În cazul apariţiei unor alunecări de teren, se vor executa ziduri de sprijin (sau

gabioane), la baza taluzelor. Lucrări pentru asigurarea protecţiei taluzurilor şi bermelor carierei Pentru asigurarea protecţiei taluzurilor şi a bermelor treptelor de carieră vor fi

efectuate o serie de lucrări ce vizează: - prevenirea alunecărilor de taluzuri, la treptele în lucru (în exploatare)


103

- combaterea alunecărilor de taluzuri definitive (la marginea exploatată a carierei, cu dimensiunile prevăzute în proiect).

La taluzurile treptelor în mişcare (în exploatare) se vor lua următoarele măsuri: - se vor respecta elementele geometrice ale treptelor determinate prin proiect şi

anume: - înălţimea maxima a treptei de exploatare (h) = 15 m. - lăţimea bermelor de lucru = 53 m. - lăţimea bermei de transport (S) = 8 m; - unghiul de taluz al treptei în lucru în util (de scurtă durată) -α = 750. La taluzurile definitive vor fi adoptate următoarele măsuri: - se vor construi contururile taluzurilor definitive la marginea în exploatare a

carierei, în funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi de durata de serviciu prognozată a taluzurilor respective. Vor fi respectate următoarele elemente geometrice ale treptelor definitive:

- lăţimea bermei de siguranţă = 6 m; - unghiul de siguranţă al taluzului = 650. - unghiul de taluz al marginii exploatate a carierei β(γ)f max = 54°35`. - se va urmări periodic stabilitatea taluzurilor definitive, atât vizual cât şi prin

ridicări topografice. - în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri

de consolidare cu ancore sau cu cabluri pretensionate. Bermele de siguranţă şi taluzurile cu parametrii constructivi definitivi vor fi

realizate numai în zonele cu activitatea tehnologică încheiată, după epuizarea tuturor rezervelor geologice, acestea urmând să intre în faza de reconstrucţie ecologică.

Vor fi executate lucrări de ecologizare a bermelor treptelor finale ale carierei, constând în curăţarea acestora de deşeuri miniere, rambleerea excavaţiilor existente, nivelări repetate în scopul obţineri unor suprafeţe orizontale.

Va fi menţinută o pantă de cca. 10o/oo a vetrei carierei şi a bermelor, pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii. Apa va fi preluată de şanţurile de gardă şi celelalte canale colectoare, situate pe conturul carierei.

Sunt prevăzute lucrări de curăţare şi decolmatare periodică (sau de câte ori este necesar) a şanţurilor de gardă şi a canalelor drenoare de pe amplasamentul sectorului de exploatare, precum şi a celor de la halda exterioară de steril.

Suprafeţele amenajate şi pregătite vor intra în următoarea etapă de reecologizare, constând în lucrări de resolificare.

Lucrări pentru protecţia stabilităţii haldei constituită din sol vegetal Pentru prevenirea pierderii stabilităţii şi alunecării haldei de sol (amplasată pe

platforma special amenajată la cca 100 m nord de statia de prelucrare), se vor adopta măsuri de ordin constructiv şi de întreţinere a acestui depozit, pe toată durata activităţilor de exploatare sau până în momentul utilizării acestuia pentru lucrări de resolificare a suprafeţelor reabilitate.

Aceleaşi măsuri de ordin constructiv şi de protecţie vor fi luate şi pentru halda exterioară, formată din depozite loessoide descopertate de la partea superioară a zăcământului.

Măsurile de ordin constructiv sunt următoarele: - pentru asigurarea unei mai bune înfrăţiri cu terenul de bază al haldei, se va

brăzda cu buldozerul partea superficială a amplasamentului;


104

- materialul haldat va fi cât mai uniform repartizat pe suprafaţa de depozitare; - se vor executa lucrări de drenare la piciorul haldei, prin şanţuri săpate în terenul

de bază, cu scurgere asigurată; - se vor respecta cu stricteţe: înălţimea haldei (2 trepte x 5,0 m înălţime = 10 m),

unghiul de taluz (max 300) şi celelalte elemente constructive, stabilite prin proiect după metodele de calcul ale mecanicii rocilor şi în baza parametrilor fizico-mecanici determinaţi (în situ) sau în laborator;

- berma de siguranţă dintre trepte va avea lăţimea egală cu înălţimea treptei superioare a haldei (5 m)

- halda se va compacta şi nivela cu utilaje de haldare adecvate; - prin lucrări specifice se vor intercepta, dirija şi îndepărta apele superficiale din

depresiuni, gropi sau alte acumulări de ape ce pot apare după precipitaţii abundente, în cadrul haldei;

pentru o mai mare stabilitate se vor efectua lucrări de înierbare a haldei de sol, iar, în momentul în care va ajunge la forma şi dimensiunile proiectate, se vor efectua lucrări de plantare cu arboret cu creştere rapidă.

5.1.2.2.Lucrări de rambleere a excavaţiilor După cum s-a menţionat în capitolele precedente, în prezent volumele de steril

provenite din prelucrarea rocii utile sunt utilizate în întregime, la amenajarea si intretinerea platformelor si cailor de acces din perimetru, la intretinerea unor drumuri secundare din localitatea Revarsarea sau vor fi valorificate.

De asemenea, volumul de steril, reprezentat prin pierderile de exploatare, va fi utilizat la amenajarea si intretinerea cailor de acces si la orizontalizarea bermelor de transport si de lucru din carieră.

Pe viitor, volumele de steril rezultate, atât prin lucrările de descopertare a rezervelor (depozite loessoide), cât şi din volumele de steril rezultate din exploatarea şi prelucrarea rocii utile, vor fi haldate pe vatra exploatată a carierei.

Vor fi efectuate lucrări repetate de nivelare şi compactare cu ajutorul buldozerului a depozitelor de steril rambleeate pe vatra carierei. În zonele în care inălţimea depozitului depăşeste 3 m vor fi executate lucrări de terasare.

După stabilizarea materialului haldat, se vor intreprinde lucrări de resolificare, prin depunerea de sol vegetal rezultat din descopertarea resursei utile. Suprafeţele resolificate vor fi însămânţate cu iarbă şi plantate cu puieţi de arbori specifici zonei.

5.1.2.3.Lucrări pentru ecologizarea haldelor de steril Pentru asigurarea stbilitatii depozitelor de steril, pe platformele pe care se vor

constitui hălzile de steril se vor executa trepte de 20 – 30 cm (trepte de înfrăţire) ale vetrei carierei.

Halda de steril exterioară va fi constituită din 2 trepte cu inălţimea de maxim 5 m fiecare (în total 10m). În timpul depunerii volumelor de steril pe platformele (suprafeţele special amenajate) se vor efectua lucrări de nivelare repetată şi compactare a acestora (cu ajutorul buldozerului), în scopul asigurării stabilităţii hălzii. Berma de siguranţă dintre trepte va avea lăţimea egală sau mai mare decât înălţimea treptei superioare (≥ 5,0 m).

Vor fi create pante de scurgeri şi drenuri pentru preluarea apelor meteorice. Aceste lucrari vor fi făcute în scopul prevenirii apariţiei fenomenelor de băltire a apei pe haldă care pot conduce la alunecarea treptelor haldei. În urma lucrărilor, suprafaţa hălzii de steril exterioare, de cca 5000 m2, va fi pregătită pentru etapa următoare de refacere (de resolificare) a haldei.

5.1.2.4.Lucrări pentru ecologizare a iazurilor de decantare


105

În cadrul perimetului de dezvoltare-exploatare „Dealul lui Tefic”, nu există şi nu se impune înfiinţarea de iazuri de decantare.

Managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare) Pentru scurgerea apei din precipitaţii, cât mai rapid, de pe bermele de lucru şi de

pe vatra carierei, acestea vor fi profilate cu înclinare de 2-30 spre exterior (spre incinta excavată), apa fiind colectată în şanţuri de gardă, la baza carierei.

Scurgerea apei înspre şanţul de gardă de pe vatra carierei va fi ajutată prin săparea unor şanţuri cu secţiune mică, amplasate după caz.

Canalele de gardă vor avea o pantă de 0,5 % spre vale în scopul dirijării apelor pluviale colectate de pe amplasament (scurgeri de pe treaptă, din canalele de garda de la baza colinei şi de pe vatra carierei) spre emisar. Pentru protecţia apelor de suprafaţă, fiecare canal de gardă va debuşa în căte un bazin decantor prevăzut cu filtru de nisip şi pietriş. Apele filtrate vor fi apoi deversate în emisar.

Apa adunată în timpul construcţiei haldei de steril, în partea dinspre taluzul masivului (în cazul haldei rambleeate pe vatră), va fi evacuată printr-un făgaş îngust executat prin împuşcarea controlată a unui rând de găuri, cu talpa făgaşului înclinată spre marginea taluzului.

Pentru colectarea apelor din precipitaţii la baza haldei de steril exterioare şi a celei de sol vegetal se prevede execuţia de şanţuri de gardă.

Drumurile de acces în perimetrele de exploatare sunt prevăzute cu şanţuri laterale pentru preluarea apelor pluviale. Toate aceste şanţuri de gardă şi canale drenoare vor fi menţinute în stare de funcţiune şi decolmatate periodic de fragmentele mărunte de rocă şi mâlul depus.

Necesarul de apă menajeră pentru cele 15 persoane, angajate pentru

desfăşurarea activităţii (consum specific de 25 l/om.zi - 250 zile/an functionare) este de cca 94 m3/an. In scopul asigurarii cu apa tehnologica si menajera se va sapa un foraj in apropierea platformei organizarii de santier. Apa captata va fi stocată în rezervorul cu capacitatea de 5 m3, amplasat pe o platforma betonata. Alimentarea cu apă a birourilor şi barăcilor (magazie materiale şi atelier) se face cu ţeavă P.V.C. cu diametrul de ½”.

Canalizarea apelor menajere se va face prin ţevi P.V.C. spre o fosă septică, amplasată la aproximativ 30 m faţă de clădirea administativă. Fosa septică are 3 compartimente, este construită din beton armat si are un volum de aproximativ 15 m3.

Înainte de vidanjarea apelor uzate din fosa septică se vor face determnări privind indicatorii de calitate a apelor uzate. Aceştia trebuie să se încadreze în NTPA – 002/2002 Normativului privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali), aprobat prin H.G.R. Nr. 188/28.02.2002.

Nr. crt.

Indicatori de calitate U.M. Valori maxime admisibile

1 pH unităţi pH 6,5 – 8,5

2 Materii în suspensie mg/dm3 350

3 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5),

mg O2/dm3 300

4 Consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)

mg O2/dm3 500

5 Substanţe extractibile cu mg/dm3 30


106

Nr. crt.

Indicatori de calitate U.M. Valori maxime admisibile

solvenţi organici

6 Detergenţi sintetici biodegradabili

mg/dm3 25

7 Amoniu mg/dm3 10

Ape uzate tehnologic – nu vor exista in cadrul perimetrului carierei. În carieră, apa industrială va fi folosită pentru reducerea emisiilor de praf, rezultate

la perforarea găurilor de mină, la incarcarea in mijloacele de transport si la transportul pe drumurile de exploatare.

La staţia de concasare va fi utilizată cea mai mare cantitate de apă industrială (cca 5 m3/zi), pentru pulverizarea cu apă a rocii prelucrate, în scopul reducerii emisiilor de praf.

Pentru împiedicarea infiltrării apelor uzate rezultate se va executa un canal drenor în jurul platformei statiei de concasare-sortare; apa uzată, încărcată cu particule fine de rocă, va fi captată şi direcţionată spre un bazin decantor; apa limpezită din decantor va fi reintrodusă în circuit, cu ajutorul pompelor (gradul de reutilizare 90%);

Cantităţile de apă utilizată fiind reduse, nu este necesara folosirea unor instalaţii de preluare, purificare şi deversare (în continuare), în emisar.

5.1.2.5. Lucrări de decontaminare a terenurilor Întrucât în cadrul perimetrelor de exploatare nu se lucrează cu substanţe chimice

sau toxice care ar putea contamina amplasamentele, nu sunt prevăzute lucrări de decontaminare în zona statiei de concasare-sortare.

Însă, în cazul când vor apărea scurgeri accidentale de carburanţi sau uleiuri minerale, de la utilajele în funcţiune, solul impregnat cu hidrocarburi va fi recuperat şi depozitat în excavaţii speciale (sau în habe metalice), care să nu aibă contact direct cu nivelul acvifer.

În cazul incintei statiei de concasare sau a organizării de şantier deşeurile rezultate din activităţile conexe ar putea reprezenta o sursă de contaminare a amplasamentelor respective, în cazul când nu va fi respectat managementul riguros al acestora.

Deşeurile menajere, care ar reprezenta o sursă de poluare (contaminare) a solului, vor fi colectate în conteinere amplasate pe o platformă betonată, îngrădită pe 3 laturi (din cadrul organizării de şantier). Deşeurile menajere rezultate (cca 5 m3/an) se vor colecta selectiv în vederea valorificării (carton, hârtie, plastic) în vederea transportării acestora la unităţi de tip REMAT. Deşeurile nevalorificabile vor fi preluate de o unitate de salubritate (pe bază de contract) şi transportate la halda de gunoi a localităţii Isaccea.

Deşeurile din activităţi conexe, care sunt reprezentate prin deşeuri provenite din activitatea parcului auto şi a utilajelor: anvelopele, acumulatori uzaţi, uleiurile minerale uzate, provenite de la mijloacele de transport auto şi utilaje, precum şi deşeurile metalice provenite din activitatea de reparaţii, sunt depozitate pe platforma betonata şi astfel, riscul de poluare (contaminare) a solului şi subsolului este minimizat. Toate aceste tipuri de deşeuri vor fi colectate şi valorificate la unităţi specializate de tip REMAT.

5.1.2.6.Lucrări de resolificare a terenurilor Suprafeţele de teren reabilitate (curăţate, nivelate şi compactate) din cadrul

perimetrului carierei (berme, taluzuri, suprafeţe haldă steril) precum şi suprafaţa


107

amenajată a haldei exterioare de steril, vor fi resolificate. După stabilizarea terenului, suprafeţele de teren refăcute, la cotele noi, vor fi resolificate (etapizat), prin depunerea solului vegetal conservat in halda de sol. Vor fi create pante de scurgeri şi drenuri a apelor meteorice către şanţurile de gardă din jurul amplasamentelor. Operaţiile sunt făcute în scopul prevenirii apariţiei fenomenelor de băltire a apei pe haldă şi de depreciere, impurificare, împrăştiere şi alterare a solului vegetal. Volumul de sol vegetal necesar pentru resolificarea suprafeţelor reabilitate din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare va proveni atât din halda de sol vegetal, cât şi din lucrările de descopertare curentă a unor noi panouri cu rezerve ce urmează a intra în exploatare.

Lucrările de resolificare vor consta, în principal din: - resolificare-suprafeţe taluzuri carieră (depunere, nivelare, compactare), trepte şi

în zona versantului - resolificare-suprafeţe amenjate pe halda de steril (depunere, nivelare,

compactare) - depunere de sol vegetal necesar pentru plantare de puieţi de arbori (pe halde,

berme şi taluze) 5.1.2.7. Lucrări pentru refacerea vegetaţiei (plantări, înierbări) Lucrările de refacere a vegetaţiei vor consta în lucrări de înierbare şi plantare a

suprafeţelor pregătite (nivelate, compactate) şi resolificate. - suprafaţa reabilitată şi resolificată a haldei de steril exterioară va fi fertilizată şi

apoi inierbată (însămânţată), cu specii specifice regiunii; - pentru fixarea taluzelor, bermelor şi a vetrei reabilitate, în afară de lucrările de

însămânţare cu iarbă, se vor planta puieţi de arbori specifici zonei; - pe uprafetele reabilitatese vor planta puieţi în reţea rombică sau în chinconz (la

plantarea în chinconz puieţii se aşează la distanţe egale pe rând şi între rânduri, dar nu faţă în faţă; este un caz particular al plantării în romb). Plantarea în chinconz se recomandă pe teren în pantă, întrucât, cu toate că distanţele de plantare rămân aceleaşi, scurgerile de ape de pe versanţi se reduc simţitor.

- pe taluzurile haldei precum şi pe taluzurile treptelor finale ale carierei vor fi executate terase protejate de gărduleţe de nuiele (împletite). Pe aceste terase, se vor executa gropi în care vor fi plantaţi puieţi de arbori. Terasele se vor amplasa în reţea tip şah, pe lungimea taluzului executându-se terase la 2 – 4 nivele (în funcţie de lungimea taluzului).

O cultură forestieră de un an are o reuşită de 92% (indicele de reuşită = 1). O cultură se considera reuşită definitiv când nu mai necesită, în continuare,

completări şi îngrijiri; deci în culturile de foioase trebuie să se atingă coronamentele puieţilor pe rânduri sau în grupele de puieţi, iar aceştia nu mai pot fi copleşiţi de ierburi, buruieni şi rugi.

Drumurile care vor fi amenajate vor fi prevăzute cu şanţuri de scurgere, ale

căror taluzuri se vor înierba, pentru a nu fi erodate. De asemenea, pentru asigurarea stabilităţii în timp a lucrărilor de refacere a vegetaţiei, pe amplasamentele menţionate se vor efectua lucrări de întreţinere, în zonele în care nu s-a efectuat revegetarea, in zonele in care se apar semnale de stres fizic, eroziune sau instabilitate.

Lucrările de refacere a vegetaţiei vor consta în: - realizare terase şi gărduleţe de nuiele, pentru plantare puieţi pe taluz haldă: - excavaţii terase – manual - plantare puieţi pe taluze haldă - plantare puieţi pe contur haldă la limita cu taluzul (pe o lăţime de 4,0 m) - plantare puieţi pe berma treptei inferioare de haldare


108

- fertilizare teren - însămânţare iarbă suprafeţe amenajate - lucrări de întreţinere a lucrărilor de refacerea a mediului executate - lucrări de

revegetare (reînsămânţare) – cca 5% din suprafaţă amenajată - înierbarea taluzurilor şanţurilor colectoare de la drumul de acces şi de la halda

de steril 5.1.2.8.Alte lucrări necesare În această categorie pot fi incluse lucrările şi măsurile ce se vor intreprinde pentru: - curăţarea periodică a şanţurilor adiacente căilor de acces pentru asigurarea unui

trafic fluent al mijloacelor de transport auto; şanţurile vor avea asigurate pante de scurgere transversală.

- curăţarea şi decolmatarea periodică a sistemului de colectare a apelor pluviale; - întreţinerea la parametrii proiectaţi a sistemului de colectare a apelor uzate;

vidanjarea bazinelor de decantare a apelor uzate, ori de câte ori este necesar ; - exploatarea în mod corect a fosei septice vidanjabile, pentru a se preveni riscul

de poluare a stratelor freatice cu apă menajeră (vidanjarea, de două ori pe lună); - se vor lua măsuri pentru evitarea sau diminuarea pierderilor accidentale de

carburanţi şi lubrefianţi de la utilajele în funcţiune sau în timpul alimentării acestora; - curăţarea suprafeţelor din zona statiei de prelucrare de scurgeri accidentale de

carburanti sau uleiuri; - lucrări de întreţinere şi refacere a mediului executate in sectoarele de exploatare:

lucrări de resolificare a suprafeţelor afectate, replantare puieţi, refacere gărduleţe de nuiele, revegetarea (reînsămânţarea) suprafeţelor cu deficit de vegetaţie, etc.

- monitorizarea stabilităţii fizice a suprafeţelor reabilitate (platforme, suprafeţe, taluzuri haldă, şanţuri de gardă, lucrări de semnalizare, etc.);

- monitorizarea biologică (calitatea vegetaţiei, identificarea zonelor cu deficit de vegetaţie, supravegherea calităţii apelor colectate în canalele drenoare etc).

Măsurile şi lucrările propuse, precum şi costurile aferente redării în circuitul

natural a suprafeţelor de teren afectate de exploatare, precum şi alte măsuri de refacere a mediului, se corelează cu gama de măsuri şi lucrări propuse în Planul de refacere a mediului şi Studiul de fezabilitate.

Execuţia lucrărilor de refacere a mediului se va face etapizat, atât în perioada operaţională cât şi după încetarea activităţii de exploatare.

Încă în faza de exploatare a zăcământului se vor desfăşura lucrări de refacere a mediului, constând, în principal, din lucrări de amenajare a haldelor de steril, de refacere sau corectare a geometriei taluzelor definitive ale carierei, de depunere de pământ pe bermele şi platformele eliberate de construcţii şi de curăţate de orice deşeuri, de fertilizare a solului depus, însămânţare şi fixare cu puieţi de arbori.

Realizarea lucrărilor de refacere a mediului prezentate se va derula în concordanţă cu programul de dezvoltare al exploatării şi în acord cu măsurile şi lucrările propuse, precum şi cu costurile generale aferente, cuprinse în studiul de fezabilitate.

Diminuarea impactului produs asupra mediului ar trebui să se realizeze printr-un

efort asumat al investitorilui, sub indrumarea APM Tulcea sau a unor institutii de profil, astfel incat refacerea mediului sa se finalizeze in cele mai bune conditii.

Pentru realizarea lucrărilor de refacere a mediului, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L., pe parcursul celor 20 ani de valabilitate a licentei de exploatare (2010-2029), va investi o sumă totală de cca. 170.000 euro.

Lucrarile de refacere a mediului se vor desfasura pe durata existentei exploatarii (pana la epuizarea rezervelor de roca utila) si dupa incheierea activitatii de extractie.


109

Lucrarile de ecologizare se pot realiza, cu un decalaj de cca. 2-4 ani fata de zonele excavate si rambleeate din cariera, pentru a se putea realiza taluzurile si treptele definitive, lateral, fata de avansul carierei.

Volumul lucrarilor de refacere a mediului va creste, pe masura ce suprafata ocupata de exploatare se va mari, ajungandu-se, la finalul activitatii de extractie, ca o parte insemnata din aceste lucrari sa fie executata.

. Lucrarile si masurile ce vor fi luate vor consta in: In final, arealul afectat de lucrarile miniere, avand in vedere si geomorfologia

initiala a terenului va fi adus la o stare care va avea un impact peisagistic minor ; suprafata plantata cu arbori si arbusti specifici zonei, va fi, la finalul licentei de exploatare si dupa incheierea ucrarilor de ecologizare de cca 30 ha.

Exploatarea in cariera a rocii utile va produce si beneficii sociale, prin crearea de noi locuri de munca si prin taxele care vor intra in bugetele primariei si al statului.

Beneficiarul va implementa masuri de reducere a impactului in perioada de

pregatire, de exploatare si de inchidere a exploatarii care urmaresc protectia biodiversitatii siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 prin protectia factorilor abiotici si implicit a celor biotici ca urmare a tehnologiei performante folosite pentru exploatarea bazaltului. Esalonarea lucrarilor de reconstructie ecologica

Nr. crt. Perioada (ani) Suprafata (ha) Etapa Lucrari de reconstructie prevazute

1. 2020 1,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare

(eventual fertilizare), plantare puieti





4. 2023 1,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare

puieti


puieti


puieti


puieti



110

puieti


puieti

10. 2029-terminarea Licentei de exploatare

2,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare

puieti

11. 2029 -2032

10,0 Postinchidere Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare

puieti

Monitorizarea lucrarilor se realizeaza pe toata durata licentei de exploatare si va continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de inchidere au fost atinse.

5.2.Monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului Programul de monitorizare de mediu va fi mentinut si actualizat pe toata durata

exploatarii si cuprinde trei etape:

- monitorizarea in faza de preproductie - monitorizarea in faza operationala - monitorizarea in faza de inchidere si post-inchidere. Intrucat exploatarea diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drimul Iazului”

va continua in baza unor noi permise, pana la epuizarea rezervelor de roca utila, nu se poate vorbi de o activitate de monitorizare de inchidere si post-inchidere, la sfarsitul intervalului aferent Permisului temporar de exploatare solicitat (2010-2011).

5.2.1. Monitorizarea in faza de preproductie

Monitorizarea activitatilor in faza premergatoare exploatarii priveste activitati de inspectie de mediu si de colectare si analizare a datelor aferente acestei faze.

In acest mod se definesc conditiile initiale si se stabilesc tehnici manageriale adecvate. De asemena se asigura conformarea cu practicile de constructie aprobate si existenta unor masuri de diminuare a efectelor negative.

5.2.2. Monitorizarea in faza operationala

Programul fazei operationale include monitorizarea calitatii apelor subterane, a aerului si solului, a zgomotului si vibratiilor astfel incat sa se poata estima impactul potential asupra mediului datorat activitatilor de extractie si prelucrare.

In acest scop vor fi efectuate inspectii regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru a supraveghea si constata starea fizica a lucrarilor de suprafata din cariera (trepte si berme de lucru, transport si siguranta si taluzele treptei in lucru si a treptelor in stationare, starea vetrei carierei, starea santurilor de garda si a canalelor drenoare, precum si a drumurilor de acces, etc), pentru depistarea din timp si luarea masurilor de prevenire si refacere, in cazul aparitiei de fisuri, ravene, alunecari si surpari ale terenului.

Vor fi inspectate zonele adiacente carierei pentru observarea si luarea din timp de masuri pentru evitarea activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente, precum si pentru eliminarea posibilitatii de aparitie de noi fisuri artificiale.

In etapele viitoare de dezvoltare a carierei, in anumite perioade, lucrarile de monitorizare aferente fazelor operationale si de inchidere se vor suprapune.


111

Astfel pentru o parte din lucrarile miniere din cariera, cu activitatea tehnologica incheiata prin epuizarea rezervelor (trepte, berme si taluzuri definitive), halde de steril inchise (trecute in conservare pe termen nelimitat), alte suprafete de teren pe care s-au incheiat activitatile miniere proiectate initial, drumuri de acces, etc. si care vor fi incluse in planurile de refacere ecologica, se vor aplica masurile de monitorizare din faza de inchidere si post-inchidere.

In acest timp, pentru restul lucrarilor miniere din cariera, in care continua sau va continua exploatarea rezervelor de roca utila (pana la epuizarea acestora) se vor aplica masurile de monitorizare aferente fazei operationale.

Pentru factorul de mediu apa nu sunt necesare analize specifice intrucat nu sunt intrunite conditii potentiale de poluare a acviferelor, prin exploatarea rocii. Scurgerile accidentale de carburant pot apare si vor fi tratate conform celor mentionate anterior.

Distanta mare fata de obiective face ca necesitatea unor masuratori asupra zgomotelor si vibratiilor sa nu mai fie prioritata. Eventual se pot face masuratori cu sonometrul integrator in vecinatatea organizarii de santier.

5.2.3. Monitorizarea in faza de inchidere si post-inchidere

Programul de urmarire a lucrarilor realizate pentru protectia si refacerea mediului va incepe sa se deruleze dupa inchiderea exploatarii si se refera la:

a) monitorizarea stabilitatii fizice a lucrarilor realizate (berme definitive, taluzuri de lunga durata, halde, lucrari de cercetare, lucrari de semnalizare, etc.):

- stabilitatea suprafatei amenajate a haldei interioare; - stabilitatea terenului de fundare a haldei. - stabilitatea zonelor incojuratoare amplasamentului haldei (taluze definitive); - starea drumurilor de acces, a santului de garda si a celorlalte canale

drenoare executate pentru eliminarea apelor meteorice de pe suprafata halzii si de pe bermele treptelor.

- controlul geometriei materialului steril depus (rambleeat) pe vatra exploatata a carierei, prin masuratori topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din reperi stabili, situati in afara zonei de influenta a halzii).

- se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea in exploatare a carierei in functie de proprietatile fizico-mecanice ale rocilor din masiv si durata de serviciu programata pentru taluzurile respective;

- in cazul constatarii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua masuri de stabilizare a acestora.

b) monitorizarea stabilitatii chimice - Indicatorii de calitate ai apelor din cariera evacuate trebuie sa se incadreze in limitele maxime admise stabilite in conformitate cu prevederile NTPA 002/2002 (Normativului privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali), aprobat prin H.G.R. Nr. 188/28.02.2002.

Se propune ca pentru analiza probelor de apa prelevate sa se urmareasca: - pH; - materii in suspensie;

- consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5), - consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr); - continutul in cationi: Cu+2, Pb+2, Zn+2, Mn+2, Fe+2,

- continutul in anioni: S04-2, Cl -;

- reziduu fix; c) monitorizarea biologica (calitatea apelor, habitatelor si vegetatiei, etc).

Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafetele revegetate va consta in urmariri vizuale si masuratori specifice privind densitatea vegetatiei, analizarea starii


112

vegetatiei, numarul de exemplare viabile, dimensiunile acestora. Vor fi identificate zonele in care nu s-a reusit revegetarea si cele cu deficit de vegetatie, pentru a se efectua lucrari de fertilizare si reinsamantari de plante specifice biotopului initial. Monitorizarea solului se refera atat la determinarea in timp a calitatii acestuia, pe amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate (anual pana se incadreaza in limitele ordinului 756/1997) pentru:

- continutul de metale grele - pH Datele obtinute din activitatile specifice de monitorizare vor fi introduse intr-o

baza de date care va fi utilizata ca instrument de management in sprijinul planificarii si efectuarii la timp a activitatilor de monitorizare solicitate si a identificarii din timp a oricaror tendinte negative, in scopul anihilarii sau atenuarii acestora.

In general, drumurile de acces de pe amplasament vor fi pastrate in primii ani de dupa inchidere, pentru a permite accesul in zonele de lucru supuse operatiunilor de reabilitare. Utilizarea drumurilor de acces pentru activitati legate de inchidere va fi restrictionata prin porti si prin semnalizare corespunzatoare. Odata cu finalizarea majoritatii lucrarilor de inchidere, drumurile vor fi nivelate sau profilate si revegetate. Anumite drumuri de acces vor fi pastrate, in functie de planificarea utilizarii terenurilor in faza post-miniera.

Personalul minier desemnat de conducerea unitatii va fi informat asupra obiectivelor programului de monitorizare. Personalul implicat in activitatea de monitorizare va vizita cu regularitate amplasamentul, pentru a inspecta perimetrul aferent exploatarii miniere, in timpul perioadei de inchidere, si va fi instruit sa identifice zonele problematice (de exemplu zonele in care nu s-a efectuat revegetarea, zone care manifesta semne de stres fizic, eroziune sau instabilitate) care pot aparea intre perioadele de monitorizare regulata. Dupa inchiderea finala, amplasamentul va fi inspectat in mod regulat de personal calificat. Inspectiile vor continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de inchidere au fost indeplinite.

5.2.4. PROGRAMUL DE MONITORZARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

Factor de

mediu

monitorizat

Parametrii monitorizaţi

Scop

Clima Fizici: temperatură, viteză şi direcţie vânt, presiune atmosferică, precipitaţii

- Descrierea condiţiilor climatice şi a modificărilor

în timp a acestor factori ca urmare a funcţionării

turbinelor

Calitatea

aerului

Fizici: temperatură + % de pulberi şi praf Chimici: % de noxe; puritate Poluare cu hidrocarburi (COV)

- Determinare modificărilor în timp a acestor

parametrii ca urmare a funcţionării turbinelor;

- Compararea lor cu condiţiile impuse de legislaţie;

- Identificarea răspunsurilor ecosistemelor la

modificările factorilor climatici, a calităţii aerului şi a

precipitaţiilor.

Calitatea

solului

Fizici: umiditate; densitate Chimici: % de metale grele; % nocivităţi substanţe chimice; % compuşi organici; % azot

- Urmărirea acidifierii solului, acumularea de

carbon, azot în profilul solului şi evaluarea calităţii

lui

Biodiversitate Monitoringul păsărilor Monitorizarea anuală a:

Obţinerea de informaţii cu privire la:


113

- numărului de specii, numărului de perechi

cuibăritoare, numărului de cuiburi, factori

legaţi de deranj, dinamica populaţiilor,

frecvenţa, distribuţia şi reproducerea

speciilor de păsări, etc.

Monitoringul faunei Date despre structura biocenozei: - comunităţi de animale; - specii rare, endemice; - mod de distribuire; - morfologie; Date despre funcţiile biocenozei: - migraţie, expansiune/ regresie; - relaţie ierbivore/ plante; - hibidrizare; Impactul asupra biocenozei: - factori climatici; - poluare; - resurse de hrană. Monitoringul florei Date despre structura biocenozei: - tip de vegetaţie; - specii rare; - plante vasculare. Date despre funcţiile biocenozei: - dinamica populaţiilor; - relaţie ierbivore/ plante; - fenologie; - expansiune / regresie; Impactul asupra biocenozei: - activităţi antropice; - factori climatici; - măsuri de conservare.

- înălţimea de zbor în comparaţie cu intervalul de

acţiune al palelor turbinelor;

- distanţa maximă de apropiere a păsărilor faţă de

centralele eoliene;

- direcţia de zbor;

- observarea modificărilor rutelor de migrare în

cazul în care acestea intersecteaza exploatarea;

- mortalităţi ale pasarilor.


- conservarea unor specii şi conservarea habitatelor;

- evaluarea măsurilor de conservare a unor specii

precum şi a habitatelor lor;

- urmărirea evoluţiei biodiversitaţii în zonele cu

protecţie integrală în vederea menţinerii integrităţii

lor ecologice.


- conservarea unor specii şi conservarea habitatelor;

- evaluarea măsurilor de conservare a unor specii

precum şi a habitatelor lor;

- urmărirea evoluţiei biodiversităţii în zonele cu

protecţie integrală în vederea menţinerii integrităţii

lor ecologice.

Resurse

naturale

Monitoringul pajistei stepice - starea resursei; - limitele capacităţii de suport comparat cu situaţia dinaintea implementării planului. Monitoringul resursei peisagistice - cadrul natural nederanjat (biodiversitate); - posibilităţi de amenajare şi de dezvoltare.

Obtinerea de informaţii cu privire la conservare;

- Modul de respectare a prevederilor PUZ cu

privire la asigurarea integrării construcţiilor în

peisajul zonei;

- Modul de realizare a cailor de acces în zona în

raport cu necesităţile de protejare a ecosistemelor.

Populaţia şi

sănătatea

Echipamente edilitare realizate: - mijloace de evacuare, - sistemul de depozitare şi

Asigurarea condiţiilor optime de confort pentru

populaţie


114

umană

neutralizare a deşeurilor, - asigurarea şi distribuirea energiei electrice Utilizarea forţei de muncă locală: - număr de angajaţi Asigurarea de planuri pentru managementul traficului Asigurarea managementului tehnic al proiectului pentru resursele umane Asigurarea securităţii zonei Monitorizarea pericolelor de accidente şi a turbinelor care generează starea de disconfort Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare: instalaţii de iluminat, semne de avertizare, etc; - Întreţinerea instalaţiilor; - Pentru siguranţă, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de acţiunile desfăşurate în timpul exploatării, care o pot afecta accidental.

Zgomot

- Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită; - Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de acces în raport cu necesităţile privind protejarea receptorilor sensibili la zgomot şi vibraţii; -Măsuri constructive privind diminuarea la receptor a nivelurilor de zgomot; - Modul de asigurare a distanţelor corespunzatoare ale locuinţelor faţa de sursele de zgomot şi vibraţii din exteriorul amplasamentului; - Măsuri tehnice şi constructive privind amplasarea corespunzatoare faţă de locuinţe a echipamentelor care includ utilaje generatoare de zgomot şi vibraţii; - Măsuri operaţionale pentru limitarea nivelurilor de zgomot şi vibraţii generate de activităţile din cadrul Parcului Eolian (reguli de circulaţie, programe de întreţinere preventiva a utilajelor (pompe, ventilatoare, etc.).

Obţinerea de informaţii privind protecţia mediului

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii biodiversităţii

Ian. Feb. Mar. Aprilie Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Flora

Păsări

cuibăritoare

Păsări

sedentare


115

Perioada optimă

Păsări de

pasaj

Păsări care

iernează

Lilieci

Amfibieni

Reptile

Mamifere

(altele decât

lilieci)

Nevertebrate

terestre

Legendă:

Monitorizarea se va efectua de către o firmă specializată cu care se va încheia un contract preliminar pentru executarea lucrărilor. În atribuţiile firmei contractate va intra monitorizarea avifaunei şi vegetaţiei, atât în faza de execuţie, cât şi în cea de exploatare (cel puţin în primii trei ani). Răspunde direct în faţa proiectantului şi a investitorului. Principalele atribuţii ale firmei specializate vor fi următoarele:

- respectarea locaţiei pentru depozitarea solului fertil decopertat, în funcţie de caracteristicile locale ale ecosistemului;

- inspectarea locaţiilor în care urmează a se instala organizarea de şantier şi dacă este cazul, colectarea exemplarelor de animale şi a cuiburilor şi transportarea lor în zone sigure;

- asigurarea integrităţii zonelor adiacente locaţiei analizate; - colaborarea strânsă cu echipele implicate în procesul de execuţie în vederea

respectării măsurilor impuse de către Autoritatea de Mediu, cu privire la protejarea speciilor de păsări din ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA 0073 Macin-Niculitel;

- efectuarea de verificări periodice ale stadiului lucrărilor, monitorizând respectarea procesului tehnologic şi a recomandărilor din capitolul biodiversitate;

Completarea rubricilor menţionate în tabel va oferi posibilitatea realizării unei baze de date referitoare la:

- compoziţia în specii a zonei analizate şi alternanţa de specii în funcţie de sezon, - densitatea şi distribuţia populaţiilor, - direcţia dominantă de zbor, - înălţimea medie de zbor, - identificarea ciuburilor la nivelul zonei analizate, - încadrarea zonei în funcţie de afinitatea păsărilor pentru habitat (pasaj, cuibărit,

migraţie), sau absenţa acestora. Mentionam ca tabelul poate fi folosit cu succes în cazul în care pe amplasament

sunt întâlnite şi alte specii de faună (mamifere, reptile, amfibieni). Se recomanda o monitorizare perioadele de deschidere si pregatire a extractiei

rocii utile, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte perturbante se înregistrează

Perioada favorabilă


116

în mod normal în timpul perioadei de exploatare. În această perioadă frecvenţa observaţiilor/prezenţelor la faţa locului trebuie să se realizeze la un interval de 7 zile. Referitor la perioada de funcţionare a exploatarii de diabaze:

- având în vedere vârful perioadelor de migraţie, se recomandă ca în lunile martie-mai respectiv intervalul august-octombrie, observaţiile să se realizeze continuu timp de 3 zile pe saptămână;

- în tot restul anului monitorizarea trebuie să se realizeze la intervale de o săptămână;

- în cazul unor condiţii meteo cum sunt furtuni, ceaţă, ploi abundente sau viscol se recomandă vizitarea imediată a perimetrului de exploatare (după ameliorarea condiţiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor condiţii ce implică o vizibilitate redusă. În zilele stabilite pentru observaţii în teren trebuie să se analizeze caracteristicile

păsărilor, iar în perioadele de migraţie prezentate mai sus, trebuie să se aibă în vedere starea condiţiilor meteo şi comportamentul păsărilor faţă de prezenţa şi funcţionarea exploatarii diabaze, cum sunt:

- înălţimea de zbor a pasarilor; - distanţa maximă de apropiere a păsărilor faţă de perimetrul exploatarii; - observarea modificărilor rutelor de migrare în cazul în care acestea intersecteaza

perimetrul investitiei. De asemenea, trebuie determinate speciile de păsări ce cuibaresc (dacă este

cazul) în zona, cu scopul de a măsura abundenţa speciilor în zona respectivă şi a evalua cât mai corect impactul exploatarii asupra păsărilor.

Pentru a înregistra cântecul păsărilor, care poate fi ulterior interpretat de specialişti, pot fi utilizate microfoane. Pentru obţinerea unor rezultate cât mai exacte se recomandă stabilirea unor intervale fixe de observaţie conform prezentului program de monitorizare şi respectarea strictă a acestora pe toatea perioada de monitorizare.

Menţionăm că, durata peroioadei de monitorizare va fi de minim 1 an, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observaţiile directe corelate cu înregistrarile video-audio.

Fiecare zi de observare la faţa locului trebuie să se materializeze prin completarea urmatorului tabel. Denumire locaţie:................................................................... Nume observator:………………………………………….…… Data:……..........

Date despre perimetrul de exploatare:

………………

Ora

Denumirea ştiinţifică (populară) a speciei

Numar exemplare

Cuibărit

Pasaj

Observaţii

Notă: Tabelul va fi completat la rubrica “Observaţii” cu date despre condiţiile meteo, parametrii fizici ai biotopului, înălţimea de zbor la care au fost observate păsările; stadiul de dezvoltare al păsărilor (juvenil, adult) identificate pe amplasament.

De asemenea trebuie specificat dacă au fost întalnite cazuri de mortalitate a exmplarelor de fauna, motivul decesului, precum şi gradul de descompunere. În cazul în care se observă păsări în pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, direcţia şi înălţimea de zbor, perioada şi locul de popas.

Rubrica “Cuibărit” se va completa în cazul în care sunt identificate cuiburi, cu numarul acestora pentru fiecare specie în parte; Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este


117

cazul.De asemenea specificarea exactă în tabel a orei poate furniza date despre perioadele de vulnerabilitatea ale păsărilor din diferite momente ale zilei (dimineaţa, seara). Recomandam ca în cadrul perioadei de monitorizare să se urmarească atât respectarea măsurilor pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra solului şi biodiversităţii, cât şi evoluţia în timp a stării ecosistemului local, în ceea ce priveşte gradul de refacere în zonele unde se desfasoara activitatile de exploatare in cariera a diabazelor.

Schiţa planului de monitorizare a biodiversităţii în vecinatatea

perimetrului de exploatare Elemente monitorizate-

Specii ţintă

Parametri măsuraţi Praguri

Colilie ( Stipa capillata) Abundenţă/dominanţă

Sociabilitatea

Distribuţia

Optim:parametri menţinuţi la nivelul

anului 2009, respectiv

prezenţa speciei în compoziţia pajiştilor

stepice

Minim: indicele abundenţă /dominanţă

să nu scadă cu mai mult

de două trepte pe scara

Braun-Blanquet în piaţa permanentă de

monitorizare.

Păiuş (Festuca valesiaca Abundenţă/dominanţă

Sociabilitatea

Distribuţia

Optim:parametri menţinuţi la nivelul

anului 2009, respectiv

prezenţa speciei în

compoziţia pajiştilor stepice

Minim: indicele abundenţă

/dominanţă să nu scadă cu mai

mult de două trepte pe scara

Braun-Blanquet în piaţa

permanentă de monitorizare.

Numărul şi distribuţia pieţelor de probă, a transectelor şi al calendarului exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior.Totodată în cazul în care, în timpul colectării datelor din teren se constată afectarea semnificativă a

biodiversităţii, specialistul constatator va întocmi un raport care va conţine : descrierea situaţiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la degradarea acesteia şi măsurile ce se impun a fi luate imediat.

Monitorizarea plantelor superioare şi a habitatelor

Se va folosi metoda transectelor liniare pentru a evidenţia limitele dintre fitocenozele marcate de scăderea sau creşterea numărului de exemplare din

cadrul unei populaţii din două relevee apropiate. Astfel se vor număra exemplarele populaţiei luate în studiu, de-a lungul unei linii, materializată în teren printr-o sfoară colorată întinsă pe sol. Numărarea şi înregistrarea datelor

se efectuează pe porţiuni de 100 cm pentru a putea calcula densitatea liniară (numărul de exemplare la un metru liniar).


118

Perioada favorabilă pentru efectuarea observaţiilor ,în cazul nostru, fiind vorba de pajişti stepizate , zonă de deal şi teren arabil, va fi martie - iulie, când

tipul de vegetaţie studiat înregistrează cel mai mare număr de specii complet dezvoltate.

Pentru derularea corespunzătoare a monitorizării este nevoie de:

- Fişă de observaţii

- G.P.S.

- Pungi de plastic pentru eşantionare

- Presă plante

- Lupă 3X – 20X Numărul de relevee este ales în aşa fel încât să cuprindă toate tipurile de

asociaţii vegetale caracteristice zonei studiate. În cazul habitatelor, se va monitoriza dimensiunea respectivului habitat şi eventualele efecte pe care le

are mamagementul zonei asupra acestuia. Monitorizarea avifaunei

Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare astfel încât să poată

releva date referitore la toate categoriile posibil a fi prezente în amplasamentul parcului eolian, şi anume: reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară,

păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zonă, mamifere. Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza două metode distince de

colectare a datelor şi evaluare a tabloului avifaunistic, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor

efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul următor:

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii

climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat

un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare

perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi

funcşie de gruparea taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul următor, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor

specifici:


119

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE

TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile

prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata

activităţilor de amplasare a turbinelor

prin organizarea durabilă a planului de

construcţie şi stabilirea de măsuri clare

în cadrul acestuia;

• Identificarea tuturor speciilor de reptile;

• Derularea lucrărilor

doar în perioadele

recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul

amplasamentului;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări

cuibăritoare in perioada operational;

3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu

interfere cu perioada efectivă a

cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor

actuale cu cele obţinute din programul de

monitorizare

2. Evidenţierea

comportamentului

păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu

comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor

recomandate

Păsări de pasaj

- Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul studiat;

- Monitorizarea comportamentului

speciilor de pasaj pe durata activitatiio,

în vederea asigurării unor condiţii optime

de pasaj.


actuale cu cele obţinute

din programul de monitorizare

2. Evidenţierea

comportamentului

păsărilor pe respectivele

perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă

1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale

populaţiilor de gâşte în sectorul lor de

iernare;



din programul de

monitorizare

Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere

rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul în căutarea

hranei;

2. Monitorizarea dinamicii migraţiei

speciilor de chiroptere în cadrul

amplasamentului;

• Completarea datelor


din programul de monitorizare

• Completarea datelor


din programul de

monitorizare

Plan de monitorizare biodiversitate 2011-2015 Nr. crt.

Obiectiv /faze Termene de realizare, tinte cuantificabile


120

1 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de reptile din habitat ; -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere

Date zile de observatii 15-20 aprilie 15-20 mai; 30 mai –5 iunie; 1-6 iulie; 1-5 august ; 1-5 septembrie.

- nr. specii - nr. exemplare

2 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de mamifere din habitat -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere

Date zile de observatii 15-20 aprilie; 15-20 mai; 30 mai –5 iunie; 1-6 iulie; 1-5 august; 1-5 septembrie; 30 nov.

- nr. specii - nr. exemplare

3 Studiul lanturilor trofice din zona

Date zile de observatii 15-20 aprilie; 1-6 iulie; 25-30 nov.

- nr. specii - nr. exemplare Raport de monitorizare

flora si fauna

4 Studiul speciilor de nevertebrate din zona componente ale lanturilor trofice

Date zile de observatii 15-20 aprilie; 1-6 iulie; 25-30 sept.

- nr. specii/ nr. ex

5 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de pasari din zona corespunzatoare Fiselor standard ROSPA0073. -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere


nr. specii/ nr. ex

6 Stabilirea exemplarelor de specii de plante importante pentru habitatul de pajiste stepica xerofila -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere


nr. specii/ nr. ex analiza aspectului morfologic, inregistrarea aspectelor fiziologice al exemplarelor din habitat in perioada de vegetatie,

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de

suprafaţa amplasamentului carierei la care se adaugă zonele învecinate si in special cele care fac obiectul licentei de exploatare. Aceste zone

învecinate reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de exploatarea in cariera. În funcţie de datele colectate din

zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii . În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate

în zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această

valoare de maxim 15% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag. Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor raporta către autorităţile competente

la sfârşitul fiecărui stagiu din programul de monitorizare, şi anume: un raport pentru migraţia de primăvară, un raport pentru migraţia de

toamnă, un raport pentru păsările cuibăritoare şi unul pentru păsările oaspeţi de iarnă.

De asemenea in urma programului de monitorizare a florei spontane şi a

habitatelor, se va întocmi un raport către beneficiari (firma contractantă şi agenţia de protecţia mediului) care va conţine rezultatele evoluţiei florei şi


121

habitatelor din vecinatarea perimetrului carierei, si se vor face eventuale recomandări privind refacerea unor zone naturale afectate.

VI.REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC AL INFORMATIILOR FURNIZATE Obiectivul pentru care se solicită acordul de mediu îl reprezintă Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea. Acest perimetru de 32 ha. este situat in dealul lui Tefic unde, in prezent, se desfasoara, pe baza unor permise temporare de exploatare, lucrari de extactie si prelucrare a rocii utile intr-un perimetru cu suprafata de 7,5 ha, denumit “Dealul lui Tefic”, pentru care societatea detine Autorizatie de mediu. Perimetrul de 7,5 ha este inclus in perimetrul “ Valea aric-Valea Drumul Iazului” (cu suprafata de 32 ha).

Pentru continuarea si dezvoltarea lucrarilor aflate in desfasurare, dar si pentru protejarea biodiversitatii din cadrul si din vecinatatea perimetrului pentru care a obtinut licenta de exploatare, investitorul preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile.

O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie

initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta de exploatare, de la 58 ha la 32 ha.

Roca utilă din zăcămantul Dealul lui Tefic este reprezentată de diabaze (s.larg),

care sunt roci masive, compacte, foarte dure, de culoare neagră-verzuie, cu spărtura neregulată, străbatute de vinişoare de calcit. Structura rocii este ofitică sau porfirică, iar textura masivă.

Zăcământul de diabaze ”Dealul lui Tefic” se prezintă ca un corp masiv, cu variaţii

minore ale conţinuturilor chimice şi compoziţiei mineralogice, atât pe verticală cât şi pe orizontală. Gradul de alterare, determinat în lucrările de exploatare din carieră, scade pe măsură ce se avansează către bază, fiind pronunţat până la o adâncime cuprinsă între 5 şi 15 m. Zona de alterare a zăcământului este mai redusă la partea superioară (3-5m) şi mai pronunţată pe flancuri (3-10m).

Activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare consta intr-

o serie de lucrari specifice care au drept scop exploatarea rationala a resursei minerale si valorificarea acesteia sub forma de produse de cariera (agregate concasate, blocuri si piatra sparta). Aceste sunt urmatoarele:

-Lucrări de deschidere -Lucrări miniere de pregătire: -Lucrări de exploatare; -Lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă. In conditiile in care s-a constatat ca in zona amplasamentului nu exista specii de

plante si animale de interes comunitar si ca impactul produs asupra mediului nu este semnificativ, incadrandu-se in limitele admisibile, selectarea alternativelor privind planul propus s-a facut pe baza urmatoarelor criterii:

-posibilitatea valorificarii rationale a zacamantui de diabaze din perimetrul „ Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, judetul Tulcea, in conditiile asigurarii unei protectii ridicate pentru factorii de mediu


122

-posibilitatea amortizarii investitiei facute inainte de instituirea ariilor protejate,Intr-un interval de timp rezonabil

-posibilitatea realizarii lucrarilor de reconstructie a amplasamentului intr-o perioada cat mai scurta

Fata de situatia actuala cand in dealul lui Tefic sunt exploatate si prelucrate rocile

utile din zacamantul de aici, intr-un perimetru minier cu suprafata de 7,52 ha pentru care exista o licenta de exploatare valabila pana in anul 2019, prin implementarea proiectului suprafata perimetrului de dezvoltare-exploatare ar mai creste cu 24.5 ha ajungand, la finalul licentei (dupa 20 de ani) la 32 ha.

Aceasta crestere a suprafetei perimetrului este necesara pentru mentinerea cheltuielilor de exploatare la un nivel acceptabil si pentru a putea valorifica rational substanta minerala utila. Implicarea suprafetei de teren suplimentare, fata de perimetrul actual, se va face gradat, astfel incat afectarea factorilor de mediu sa fie cat mai mica.

Cresterea presiunii se va manifesta cu precadere asupra solului/subsolui si asupra reliefului, impunand totodata beneficiarului obligatia de a respecta cu stictete planul de dezvoltare al exploatarii si calendarul lucrarilor de reconstructie a mediului.

Trebuie mentionat si faptul ca continuarea si dezvoltarea proiectului va contribui la asigurarea bazei de materii prime necesara, la nivel national, infrastructurii, va crea in plus alte locuri de munca si va participa la finantarea bugetului local prin contributiile asumate.

Indicele de poluare global, IPG, calculat pentru 8 factori de mediu, conform diagramei lui Rojansk, pentru situatia dezvoltarii proiectului analizat a aratat ca activitatea se incadreaza in parametrii admisibili.

Fig.nr.10 – Diagrama Rojanski Rezultă I.P.G. = SI / Sr = 1,48 In conformitate cu scara de bonitate, mediul este supus efectului activitatii umane

în limite admisibile. Studiul de biodiversitatea a stabilit urmatoarele date: 1. Amplasamentul de 320 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar

pentru care s-a instituit situl ROSCI0201;


123

2. Metoda utilizata pentru determinarea speciilor de plante dominante, a abundentei, a gradului de vitalitate si a relatiilor interspecifice in scopul stabilirii tipului de habitat este metoda Braun-Blanquet, alaturi de metoda observatiei cu interpretarea si sistematizarea datelor si materialului recoltat din teren.

3. Habitatul specific amplasamentului si exteriorului acestuia este un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat cu un numar de 172 de specii de plante erbacee reprezentate de un numar mic de indivizi/populatii; marginile habitatului contine exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si ale unui numar de 8 specii de arbusti.

Habitatul de pajiste are un accentuat aspect mozaicat. Cele 12 specii de arbori apartin genurilor Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q.

pedunculiflora, Q. pubescens cu o densitate redusa in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, 13 exemplare de A. tataricum, 16 exemplare de A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus: F. ornus si F. excelsior si genului Tilia T. Tomentosa si T. cordata.

4. Pe amplasament sunt zone cu arbusti specifici zonelor cu conditii aride, compuse din exemplare reduse ca numar si care apartin la 8 specii. Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica.

5. Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor protejate si nici exemplare ale speciilor inscrise pe Lista rosie.

6. Aspectul degradat al habitatului de pajiste este rezultatul interactiunii conditiilor de existenta a plantelor cu precipitatii scazute atat vara cat si iarna din ultimii 2 ani, temperaturi ridicate in anotimpul cald si scazute in anotimpul rece cu valenta ecologica a speciilor care este definita ca: amplitudinea de toleranta a speciei fata de oscilatiile conditiilor de existenta [Stugren, 1982 (Hesse, 1924)].

7. Speciile de pasari pentru care a fost instituit ROSPA 0073 nu au fost identificate pe amplasamentul care face obiectul prezentului studiu, ci doar in afara acestuia, distributia populatiilor fiind determinata de existenta in zona adiacenta a unor intinderei de zona impadurite mai omogene si cu densitate a arborilor si a arbustilor mai mare de 45 %.

8.Nu au fost identificate pe amplasament locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de odihna. Amplasamentul este utilizat de un numar redus de specii doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezinta o sursa temporara de hrana.

9. Nu se identifica pe amplasament surse de hrana astfel incat lanturi trofice stabile si complexe sa fie functionale in zona analizata si in imprejurimi

10. Speciile de pasari descrise au un mod de viata vagil si isi procura hrana din biotopuri diferite; impactul exploatarii bazaltului in suprafata de 320 000 mp are efect nesemnificativ asupra speciilor de pasari, plasticitatea comportamentala a acestora determinand orientarea catre locuri cu abundenta de hrana atat pentru intretinere cat si pentru reproducere.

11 Majoritatea speciilor de mamifere identificate pe amplasament sunt specii comune fara valoare pentru biodiversitatea zonei si nereprezentative pentru ROSCI0201, amplasamentul fiind limita nord-vestica a sitului.

12.Renuntand la o suprafata de 26 ha, din partea sudica, beneficiarul creeaza o zona favorabila pentru retragerea exemplarelor care ar putea fi amenintate de activitatea din cariera.

13. Esalonarea activitatii de exploatare a bazaltului pe o perioada de 20 de ani va face ca impactul asupra exemplarelor speciilor sa fie nesemnificativ, perturbarile determinate de activitatea din cariera avand o actiune lenta, ceea ce permite retragerea si reorientarea acestora spre alte surse de hrana.


124

14.Habitatul de pajiste cu asepct degradat are o productivitate scazuta ca urmare a populatiilor mici de specii erbacee, a populatiilor mici de ale unui numar de 12 specii de arbori arbori si 8 specii de arbusti.

Lanturi trofice mari si complexe nu pot fi organizate la nivelul zonei astfel ca numarul speciilor apartinand faunei este redus.

Principalele masuri de prevenire si reducere a efectelor lucrarilor de exploatare si

prelucrare a rocii utile asupra mediului vizeaza strategia de dezvoltare a planului si constau din: - constituirea unei zone tampon (cu o suprafata de 26 ha) care infasoara perimetrul

de 32 ha, intre acesta si corpul ariei protejate; - dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale,





Lucrarile de reconstructie ecologica propuse si de mentinere a cadrului natural

După epuizarea rezervei de rocă utilă, diminuarea impactului asupra peisajului se va realiza prin reconstrucţia vetrei carierei şi a zonei înconjurătoare (prin rambleerea volumelor de steril în excavaţia carierei şi nivelare pentru a fi aduse in circuitul natural) şi repunerea păturii superficiale de sol în poziţia iniţială pentru revegetarea lui.

Terenurile folosite ca amplasamente pentru organizarea de şantier, staţia de concasare şi depozitul de combustibil vor fi curăţate de uleiuri, combustibili şi alte resturi de materiale solide şi se vor reface prin repunerea stratului de sol şi revegetare

Se vor pastra, in prima faza, numai drumurile necesare monitorizarilor din faza postinchidere.

Diminuarea impactului produs asupra mediului ar trebui sa se realizeze printr-un efort asumat al investitorilui, sub indrumarea APM Tulcea sau a unor institutii de profil, astfel incat refacerea mediului sa se finalizeze in cele mai bune conditii.

Pentru realizarea lucrărilor de refacere a mediului, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L., pe parcursul celor 20 ani de valabilitate a licentei de exploatare (2010-2029), va investi o sumă totală de cca. 200.000 euro.

Lucrarile de refacere a mediului se vor desfasura pe durata existentei exploatarii (pana la epuizarea rezervelor de roca utila) si dupa incheierea activitatii de extractie.

Volumul lucrarilor de refacere a mediului va creste, pe masura ce suprafata ocupata de exploatare se va mari, ajungandu-se, la finalul activitatii de extractie, ca o parte insemnata din aceste lucrari sa fie executata.

Pe amplasamentul solicitat va fi decopertata o suprafata totala de cca 24 ha din care cca 7 ha de pasune impadurita; suprafata impadurita care va fi redata circuitului natural va fi de cca 14 ha la sfarsitul licentei si de cca 30 ha dupa perioada post-inchidere.

In final, arealul afectat de lucrarile miniere, avand in vedere si geomorfologia initiala a terenului va fi adus la o stare care va avea un impact peisagistic minor.


125

Exploatarea in cariera a rocii utile va produce si beneficii sociale, prin crearea de noi locuri de munca si prin taxele care vor intra in bugetele primariei si al statului.

Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheata prin efectuarea de analize si masuratori. Trimestrial se va analiza gradul de conformare al activitatii extractive din cariera, pentru controlul emisiilor de poluanti.

Programul de monitorizare de mediu va fi mentinut si actualizat pe toata durata exploatarii. Monitorizarea va continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de inchidere au fost atinse.

VII.DIFICULTATILE INTAMPINATE DE TITULARUL PROIECTULUI

Atat in etapa de culegere a datelor cat si in cea de redactare a documentatiilor, titularul proiectului nu a intampinat dificultati. VIII. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 8.1.Suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate de implementarea proiectului

In urma cercetarii efectuate in cadrul perimetrului „Valea Aric-Valea Drumul Iazului” s-a constatat ca speciile floristice si faunistice identificate si tipul de habitat determinat de ansamblul factorilor de mediu si ai celor biologici, habitat de pajiste cu aspect degradat nu este prioritar din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii in siturile ROSCI0201 si ROSPA0073. 8.1.1. Situl de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0073 Macin-Niculitel Localizare/coordinate: E 28º 21' 8'' N 45º 12' 12'' Suprafaţa sitului (ha): 67.361.1 ha Lungimea sitului (km) Min.0 Max. 466 Med. 154 Regiunea biogeografică: Stepica 2.5 Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO025 100 Tulcea DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 2 511, 512 Râuri, lacuri N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 29 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Păşuni N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile N16 48 311 Păduri de foioase N21 3 221, 222 Vii şi livezi N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine) N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Calitate şi importanţă: Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor se identifică următoarele categorii: număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 56 număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123 număr de specii periclitate la nivel global: 10


126

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea. Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio , Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anţus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba. 8.1.2.Situl de importanta comunitara ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean Localizare/coordinate: E 28º 30' 11'' N 44º 58' 20'' Suprafaţa sitului (ha): 89041,50 Lungimea sitului (km) Min.0 Max.411 Med.199 Regiunea biogeografică: Stepica Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase 1 B A B B 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B 91X0 Păduri dobrogene de fag 0,01 B A B B 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 0,001 C C B C 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 17,1 A A B A 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 2,25 A B A A 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 24,7 A B B A 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 23,6 A B B A 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0,02 C C B C Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B 1335 Spermophilus citellus RC A A C A 2021 Sicista subtilis P B B A B 2609 Mesocricetus newtoni R A B A B 2633 Mustela eversmannii V A B B B 2635 Vormela peregusna V A B B B Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1188 Bombina bombina P D 1219 Testudo graeca RC A B B A 1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1088 Cerambyx cerdo P B B C B


127

1089 Morimus funereus P A B C B 1060 Lycaena dispar RC B B C B 4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 2125 Potentilla emilii-popii P? 2253 Centaurea jankae P? 2079 Moehringia jankae V A A A A 2236 Campanula romanica R A A A A 2327 Himantoglossum caprinum R A B C B

Deoarece amplasamentul de 320 000 mp contine un habitat de pajiste cu aspect degradat care se continua si in zona adiacenta, habitat care nu contine specii floristice si faunistice importante pentru mentinerea biodiversitatii din siturile ROSPA0073 si ROSCI0201 se poate afirma ca exploatarea bazaltului din Dealul Tefic, va avea impact nesemnificativ asupra relatiilor ecologice si trofice stabilite intre populatiile speciilor din cele doua situri.

8.2.Identificarea si evaluarea tipurilor de impact ale proiectului susceptibile sa afecteze in mod direct aria naturala de interes comunitar

Evaluarea impactului activitatii de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul in suprafata de 320 000 mp asupra biodiversitatii siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 s-a realizat in functie de tipul de impact generat: direct, indirect, pe termen scurt si lung, in diferite faze de evolutie a implementarii planului.

Habitatul specific amplasamentului si exteriorului acestuia este un habitat de pajiste cu aspect degradat cu un numar de 172 de specii de plante erbacee reprezentate de un numar mic de indivizi/populatii; marginile habitatului contine exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si ale unui numar de 8 specii de arbusti.

Habitatul identificat contine populatii reduse ale unui numar de 192 specii. Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Habitatul nu este prioritar si nu se constituie ca parte componenta a unor habitate prioritare. Pe de alta parte proiectul se afla la limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu se produce fragmentarea vreunui habitat prioritar.

Vegetatia prezenta pe amplasament are valoare productiva scazuta si formeaza un habitat de pajiste care are aspect mozaicat cu multe specii invazive.

Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori prezente in habitatul de pajiste avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica : 20 % gradul de acoperire cu specii de arbori si 10 % specii de arbusti din totalul de 33% grad de acoperire cu vegetatie.



Valoarea conservativa redusa a vegetatiei si faunei de pe amplasament se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate, de unde se deduce ca implementarea proiectului pe suprafata de 320.000 mp are un efect nesemnificativ asupra diversitatii ecologice atat de pe amplasament cat si din zona adiacenta, beneficiarul renuntand la o suprafata de 26 de ha in partea sud-estica pentru


128

a crea o zona mai mare de tamponare a efectelor care s-ar putea produce ca urmare a implementarii planului.

Suprafata de 320 000 mp reprezinta 0,03 % din suprafata totala a sitului ROSCI 0201. Prin implementarea planului nu se va produce o micsorare semnificativa a suprafetei sitului. Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasament este foarte redusa, iar habitatul existent pe amplasament (pajiste) nu se constituie ca parte componenta a unui habitat prioritar se apreciaza ca impactul direct al implementarii proiectului este nesemnificativ.

Lipsa unor specii de imortanta comunitara si lipsa speciilor de pasari de importanta comunitara de pe amplasament, conduc la concluzia ca implemntarea planului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii. De asemnea fenomenul de redundanta si valenta ecologica a speciilor ca si esalonarea exploatarii pe o perioada de 20 de ani vor atenua impactul direct asupra biodiversitatii din zona.

Fiind situat la limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nefiind parte a unui habitat prioritar, amplasamentul nu va fragmenta habitatele prioritare specifice celor doua situri de importanta comunitara. Valoarea conservativa a habitatelor si a speciilor prezente in cele doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 este buna si nu s-au identificat interferente ale acestora cu speciile floristice si faunistice de pe amplasament.

Amplasamentul este inconjurat pe trei laturi de terenuri agricole cu traditie in cultura cerealelor si a plantelor tehnice. Efectele activitatii antropice au stabilit deja configuratia spectrului faunei in zona.

Impactul pe care il preconizam asupra speciilor faunistice de pe amplasament si din zona adiacenta este impact nesemnificativ. Impactul asupra populatiilor apartinand vegetatiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse si ca urmare a lipsei unor habitate prioritare pe amplasament si a pozitiei marginale a acestuia fata de cele doua situri. Speciile floristice si faunistice nu sunt pe lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie.

In faza de deschidere si de exploatare avand in vedere ca exploatarea este esalonata pe o perioada de 20 de ani, impactul va fi nesemnificativ, deoarece implicarea suprafetelor se va face gradual; raportate la timpul cat se va lucra in aceste suprafete, in medie cca 1an/ha, se poate spune ca suprafetele sunt relativ mici, pe de o parte, iar pe de alta parte fluxurile tehnologice sunt create astfel incat sa nu se produca perturbari majore in zona amplasamentului. Utilizarea unor tehnologii performante face posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca si a celor biologici.

Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor apartinand faunei este diminuat ca urmare a mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbarilor create de excavari si vor ocupa spatii cu hrana abundenta din interiorul sitului. La nivelul celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 nu se va inregistra un dezechilibru pentru ca populatiile care se pot refugia sunt populatii mici , nestructurare care nu vor avea influente semnificative asupra lanturilor trofice complexe si stabile existente in cele doua situri.

Se poate estima un impact direct pozitiv asupra speciior de reptile care pot utiliza zona de depozitare a solului rezultat din decopertare ca loc de de adapostire si ca loc de hranire. Tot un impact direct pozitiv se poate estima si asupra speciilor de nevertebrate care pot utiliza acest perimetru ca loc de hranire. Refacerea acestora se va realiza intr-un timp scurt ca urmare a ciclului de viata caracteristic.

Speciile de pasari si de mamifere nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisa pentru ca prezenta redusa a populatiilor de pe amplasament si modul lor vagil le permite orientarea spre locuri mai linistite si cu hrana abundenta din interiorul sitului. Echilibrul ecosistemului existent in sit nu poate fi afectat de populatii noi de pasari,


129

pentru ca amplasamentul nu adaposteste actual populatii mari , nefiind utilizat ca loc de hrana, cuibarire si odihna.

Habitatele de pe amplasament nu reprezinta un fond genetic important pentru mentinerea biodiversitatii sitului si prin implementarea planului nu se va produce fragmentarea habitatelor prioritare, amplasamentul nefiind un habitat prioritar. Ca masura importanta care se impune este gestionarea limitelor perimetrului prin masuri speciale: plantarea unor specii de plante ca o perdea protectoare, utilizarea spatiului conform planului propus, gestionarea corespunzatoare a locurilor de depozitare a sterilului si a solului decopertat, ca si ecologizarea suprafetelor in care lucrarile de excavare s-au incheiat, astfel incat refacerea zonei sa se faca intr-un timp scurt.

Efectele directe si indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populatii mici care se pot orienta catre zonele care nu sunt afectate de excavatii, timpul de desfasurare a activitatii fiind de 20 de ani.

Speciile florisitce au o capacitate mare de regenerare, nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al mentinerii biodiversitatii zonei, nu sunt specii care sa fie pe listele speciilor protejate; amplasamentul nu este parte a unui habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu determina fragmentarea habitatelor prioritare.

In faza de inchidere a exploatarii, solul depozitat va fi utilizat pentru refacerea ecologica a zonei, speciile de plante si de animale ocupand zona intr-un timp scurt, intr-o perioada de 3-5 ani producandu-se o reasezare a habitatului in cadrul amplasamentului.

Impactul asupra biodiversitatii din zona va fi atenuat prin: - instituirea unei suprafete de 26 ha cu functia de zona tampon - ocuparea graduala a suprafetelor implicate in procesul de productie - mentinerea organizarii si a drumurilor de acces existente in exploatarea aflata in

functiune - utilizarea unor tehnologii performante, cat mai putin poluante - utilizarea stratului de sol decopertat pentru amenajarea spatiului excavat si

utilizarea aceluiasi tip de vegetatie pentru mentinerea peisajului local. Evaluarea semnificatiei impactului - indicatori-cheie cuantificabili

Evaluarea semnificaţiei impactului pe care extinderea exploatarii in cariera a bazaltului din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului o are asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar s-a facut pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili conform prevederilor Ordinului nr. 19 din 13/01/201 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile Natura 2000 protejate: situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel. Pentru o perioada de circa 20 de ani va fi utilizata gradual o suprafata de 32 ha. Aceasta reprezinta un procent de 0,03% din ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si 0,04% din ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

In prezent S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L isi desfasoara activitatea pe o suprafata de cca 7,5 ha, pentru care detine Autorizatie de mediu pana in anul 2019, situata in interiorul perimetrului de licenta.

Ulterior realizarii investitiei de baza, dealul in care se afla zacamantul de diabaze a fost inclus in cadrul ariilor protejate, instituite conform directivelor Uniunii Europene, prin programul Natura 2000.

Dupa incetarea activitatii de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului se vor face lucrari de refacere ecologica a zonei..


130

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Prin implementarea planului nu se va produce nici o pierdere a suprafetei habitatelor care sunt utilizate ca loc de hranire, odihna sau loc de reproducere pentru speciile de interes comunitar. Speciile protejate ca Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana), Lacerta viridis (guşter), Podarcis taurica (şopârla de camp), Ablepharus kitaibelii (soparla mica) au fost identificate doar la limita perimetrului de exploatare. Alte specii ca Spermophilus citellus (popândău), Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar), Picus canus (ghionoaie sură), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) care au fost observate in vecinatatea amplasamentului in trecere/transit - Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus (erete vânăt), Coracias garrulus (dumbraveanca), nu utilizeaza amplasamentul ca loc de hranire, odihna sau reproducere. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Aplasamentul solicitat este dispus la limita nord-vestica a celor doua situri: ROSPA0073 si ROSCI0201 si nu se constituie, prin speciile floristice si faunistice pe care le contine, intr-un habitat prioritar Habitatul specific amplasamentului si exteriorului acestuia este un habitat de pajiste cu aspect degradat.

Din punctul de vedere al compozitiei in specii habitatul are un aspect mozaicat, fiind alcatuit din populatii mici ale unui numar mare de specii: 192 de specii.

Vegetatia de pe amplasament are productivitate scazuta. Nicio specie floristica sau faunistica identificata pe suprafata amplasamentului nu este pe lista speciilor protejate sau pe Lista rosie. Prin pozitia sa si prin speciile pe care le contine, amplasamentul nu fragmenteaza habitatele de interes comunitar caracteristice sitului ROSCI0201 sau ROSPA 0073.

Durata sau persistenta fragmentarii Deoarece nu se produce o fragmentare a habitatelor prioritare, nu este cazul evaluarii duratei acesteia. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Esalonarea pe o perioada de 20 de ani a exploatarii bazaltului in perimetrul Valea Aric- Valea Drumul Iazului va avea un efect perturbator nesemnificativ pentru ca perimetrul nu este parte a unui habitat prioritar, speciile de animale nu utilizeaza perimetrul ca loc de odhina, de hrana sau ca loc de reproducere. In urma observatiilor facute in teren s-a constatat ca speciile de interes comunitar au fost intalnite in vecinatatea amplasamentului. Schimbari în densitatea populatiilor Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasament este redusa, iar populatiile prezente contin un numar mic de exemplare, schimbarile care se vor produce in structura populatiilor vor avea un impact relativ minor. Speciile identificate pe amplasament au o redundanta mare, astfel incat acestea vor ocupa intr-un timp relativ scurt spatiile excavate care vor fi acoperite cu solul decopertat, conform masurilor de refacere ecologica. Populatiile de animale, care au de asemenea un numar mic de indivizi vor migra spre zonele apropiate, care ofera conditii mai bune de hrana. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului/proiectului


131

Tipul de habitat identificat pe amplasamentul Valea lui Aric-Valea Drumul Iazului are in compozitia lui specii care au o capacitate mare de regenerare, astfel ca timpul de refacere este estimat intre 3-5 ani. Aceasta estimare sustine impactul nesemnificativ pe care il are exploatarea bazaltului asupra habitatului de pe amplasament. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0201 si ROSPA0073 Nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Nu se vor produce modificari ale resurselor de apa, zona nefiind strabatuta de cursuri de apa decat in timpul ploilor torentiale. Nu se produc modificari ale resurselor naturale care sa modifice functiile ecologice ale celor doua arii naturale protejate pentru ca amplasamentul nu este utilizat de populatii ale speciilor protejate ca loc de odihna, hranire sau reproducere. Amplasamentul, prin speciile comune pe care le contine nu are functii ecologice valoroase pentru mentinerea integritatii celor doua situri care se suprapun partial cu amplasamentul. Perimetrul solicitat nu se constituie ca o zona reprezentativa a habitatelor specifice celor doua situri si nu adaposteste specii protejate.

Concluzie: impactul produs asupra biodiversităţii prin dezvoltarea obiectivului de investitie Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea este nesemnificativ, fără urmari grave pe termen lung asupra florei şi faunei locale.

Evaluarea semnificatiei impactului activitatii de exploatare a bazaltului

asupra habitatelor si speciilor de importanta comunitara Evaluarea impactului proiectului propus Cercetarile realizate in zona obiectivului lucrărilor de exploatare în carieră a

diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea au demonstrat ca investitia propusa va avea un impact nesemnificativ asupra speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale care au stat la baza instituirii celor doua situri Natura 2000: situl de importanţă comunitară: ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

Populatiile identificate pe amplasament apartin unui numar mare de specii, 192. Conform unuia dintre principiile ecologice ale lui Thienemann: „ Cu cat sunt mai variabile conditiile de existenta ale unui biotop cu atat este mai mare numarul de specii din biocenoza respectiva”.

Numarul mare de specii este asociat cu un numar mic de indivizi in cadrul populatiilor speciilor identificate.Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Cele doua habitate nu sunt habitate prioritare si nu se constituie ca parti componente ale unor habitate prioritare. Pe de alta parte suprafata de 320 000 mp este situata la limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu se produce o fragmentare a vreunui habitat prioritar.

Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica : 20 % gradul de acoperire cu specii de arbori si 10 % specii de arbusti.



132

Numarul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament si din vecinatatea acestuia se explica prin productivitatea scazuta a habitatului existent care, avand un grad de acoperire cu vegetatie de sub 35 %, nu pot crea baza unor lanturi trofice complexe si stabile.

In conformitate cu rezultatele studiului efectuat asupra relatiilor ecologice si functionale ale populatiilor de plante si de animale din perimetrul exploatarii de diabaze Valea Aric-Valea Drumul Iazului precizam ca acest amplasament nu reprezinta un habitat prioritar; speciile identificate nu sunt specii protejate si nici specii inscrise pe Lista rosie.

Mentionam că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, ca şi in cele de exploatare.

Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile care constituie flora si fauna identificate in zona de amplasament al exploatarii sunt specii comune care nu impun măsuri speciale de conservare.

Siturile ROSCI0201 si ROSPA0073 contin specii valoroase din punct de vedere conservativ pentru fondul genetic al biodiversitatii zonei. Pentru mentinerea biodiversitatii din cele doua situri vor fi respectate prevederile OUG 57/2007, astfel:

- se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei sălbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat investiţiei;

- se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia propriu-zisă prevazuta constructiei, doar dacă este necesar acest lucru;

- se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase din vecinătatea acestuia;

- se interzice arderea vegetaţiei;

- se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau in vecinătatea ariei studiate, in alte locuri decat cele special amenajate;

- organizarea de santier a fost amplasată astfel incat sa nu produca perturbarea ecosistemelor.

Caracterizarea impactului asupra speciilor/habitatelor protejate din sit s-a facut conform scarii de stabilire a impactului de mai jos:

Notă de bonitate

Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect.

Nu se aplică

1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat

3 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 10 şi 50% din populaţia (sau suprafaţa)

Impact moderat spre semnificativ


133

Notă de bonitate

Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

4 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 50 şi 100% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact semnificativ

Realizand o analiza a speciilor si a habitatelor care sunt interceptate de proiect ca numar de exemplare identificate si ca dimensiune a perimetrului se constata ca acestea se situeaza sub procentul de 0,05%, ceea ce sustine concluzia ca impactul activitatii de exploatare a bazaltului din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului este nesemnificativ.

Evaluarea impactului rezidual Prin renuntarea la o suprafata de 26 de hectare ( care a fost analizata ca structura

si functii ecologice ale populatiilor si nu este un habitat prioritar)., investitorul a luat masuri suplimentare de mentinere a unui statut favorabil de conservare a speciilor si habitatelor ca si integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar. Se creeaza astfel o zona tampon care asigura mentinerea trasaturilor specifice ale functiilor si structurilor ecologice necesare habitatelor si speciilor din cele doua situri. ROSCI0201 si ROSPA 0073. Speciile si habitatele identificate pe amplasamentul de 32 hectare care fac obiectul studiului de fata nu sunt prioritare. Impactul determinat de activitatea de exploatare a bazaltului este nesemnificativ; impactul rezidual care s-ar putea manifesta ca urmare a exploatarii bazaltului de pe amplasament se va atenua ca urmare fenomenului de redundanta si al valorii ecologice a speciilor identificate pe amplasament. Etapizarea exploatarii va determina inlaturarea impactului rezidual. Consideram ca nu va fi determinat un impact rezidual ca urmare a realizarii activitatii de exploatare a diabazelor in cariera Isaccea, judetul Tulcea. Beneficiarul va respecta legislatia pentru protectia mediului si va implementa masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.

Evaluarea impactului cumulativ al activitatii de exploatare a bazaltului Evaluarea impactului cumulativ Impactul pe care il poate produce activitatea de exploatare a bazaltului in

amplasamentul Valea Aric-Valea Drumul Iazului asupra factorilor de mediu si asupra biodiversitatii se incadreaza in parametrii admisibili.

In zona se desfasoara activitati productive de tipul lucrarilor agricole de la baza dealului, exploatarea rocilor utile din carierele din Dealul Asan si Niculitel aflate la o distanta de 4-5 km. Se poate spune ca impactul produs de activitatea desfasurata in zona este deja consumat.

Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt legate de: - activitati agricole pe suprafetele agricole din partea nordica, estica si sudica ce

inconjoara perimetrul;

- activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate: Revarsarea 4 km vest si cariera Niculitel 5 km est-sud-est;

- pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii, terenurile invecinate;


134

- turism si agrement (in special turism necontrolat, a.n. de weekend), in special, in sectoarele silvice limitrofe perimetrului de exploatare;

Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera supafete foarte mari (mii de ha), celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 500 m.

Evaluarea impactului rezidual Deoarece exploatarea bazaltului in zona Valea Aric, Valea Drumul Iazului se va

desfasura prin utilizarea unor tehnologii moderne care asigura respectarea parametrilor impusi pentru mentinerea conditiilor de mediu, se estimeaza ca impactul cumulativ rezidual care ar putea persista este nesemnificativ. Dupa incetarea activitatii si partial din timpul derularii licuntei (din cel de al unsprezecelea an) , prin masurile de reconstructie intreprise, natura isi va reintra in drepturi. Coerenta generala a retelei Natura 2000 este mentinuta ca urmare a tehnologiilor utilizate, si ca urmare a introducerii unui program de monitorizare a masurilor de reducere a impactului si transmiterea unui raport periodic privind implementarea si functionarea masurilor pentru protectia mediului.

IX.BIODIVERSITATEA SPECIFICA SITURILOR NATURA 2000 DIN ZONA

PROIECTULUI Directiva Habitate a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si

animale salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local.

Directiva Pasari se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualelor lor, cuiburilor si habitatelor lor.

Speciile si habitatele din ariile protejate - ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA 0073 Macin-Niculitel au in componenta populatii structurate cu functii ecologice stabile si care pot sustine lanturi trofice complexe.

Gradul de conservare a speciilor in cadrul celor doua situri este bun si foarte bun. Prezentam in continuare exemple de specii importante pentru sit si gradul de

conservare a acestora Testudo graeca (ţestoasă de uscat dobrogeană): Conservare A – stare de conservare excelentă, indiferent de posibilitatea de refacere. Circus cyaneus (erete vânăt): Conservare B - conservare bună. Coracias garrulus (dumbraveanca): Conservare B - conservare bună.. Hieraaetus pennatus (acvila mica): Conservare B - conservare bună Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar) Conservare: B - conservare bună. Picus canus (ghionoaie sură) Conservare B - conservare bună. Spermophilus citellus (popândău), prezintă următoarea încadrare,conservare B.

Conform Formularului standard ROSCI0201 vulnerabilitatea sitului pentru

conservarea biodiversitatii este cnsecinta urmatoarelor activitati: - vanatoarea; - managementul forestier care a determinat scaderea biodiversitatii, amenintare

pentru habitatele de tip 91YO si mai putin pentru 91M0;


135

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene, amenintare pentru habitatele de tip 62CO*;

- plantarea habitatelor stepice, amenintare pentru habitatele de tip 6290 si mai putin 40DO;

- constructii si amenajari in exteriorul localitatilor amenitare pentru habitatele de tip 6290 si mai putin 40DO.

Conform Formularului standard ROSPA0073 pe langa amenintarile descrise mai sus pentru ROSCI0201 se adauga:

- utilizarea pesticidelor ; - pradarea statiunilor floristice si colectionarea unor exemplare apartinand

speciilor de vertebrate; - depozitarea deseurilor menajere; - pasunatul; - drumetii, speologie. Perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului nu se identifica ca parte componenta a

unui habitat prioritar, fiind o pajiste cu aspect degradat acoperita cu vegetatie pe o suprafata de 30%; pe de alta parte, suprafata solicitata este limita nord-vestica a Podisului Nord Dobrogean, fiind inconjurata pe laturile nord-vestica, estica si sudica de terenuri agricole. Aplasamentul solicitat nu produce fragmentarea unui habitat prioritar, deoarece este o margine care nu caracterizeaza ca vegetatie si fauna cele doua situri: ROSCI0201 si ROSPA0073.

Acitvitatea de exploatare a bazaltului nu va determina pierderea biodiversitatii din cele doua situri, exploatarea fiind esalonata pe o perioada de 20 de ani si se va desfasura strict in limitele perimetrului care nu contine specii floristice si faunistice protejate.de interes comunitar.

Speciile floristice si faunistice prezente in cele doua situri au o valoare conservativa mare, populatiile speciilor protejate sunt mari si stabile, redundanta fiind cea care asigura mentinerea acestora si utilizarea eficienta a conditiilor de mediu favorabile.

Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Situl ROSCI0201 conserva fitocenozele care au servit pentru descrierea

fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice Dobrogei (Dihoru, Donita, 1970)

Prin activitatea de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul solicitat impactul asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar este nesemnificativ. Aceasta afirmatie este sustinuta de studiul efectuat care a identificat tipul de habitat si a inventarit speciile din habitat si pe cele din vecinatatea acestuia. Speciile si tipul de habitat nu sunt inscrise pe lista care contine grupe prioritare.

Integritatea siturilor ROSPA0073 si ROSCI0201 nu va fi afectata de implementarea planului deoarece nu reduce suprafata unui habitat prioritar si nu influenteaza numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar, pentru ca habitatul de pajiste degradata are o productivitate redusa si nu poate sustine trofic populatii ale speciilor protejate prezente in situri. Nu se poate produce o fragmentare a habitatelor prioritare pentru ca amplasamentul nu se constituie ca un habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu produce fragmentarea unui habitat prioritar; acest amplasament este situat la limita nord-vestica a celor doua situri.

Pe amplasament nu au fost identificate populatii mari de paseriforme, mamifere mici, mamifere rozatoare si nici populatii mari ale speciilor de plante identificate. Nefiind structurat ca o sursa abundenta si constanta de hrana, habitatul nu poate sustine lanturi trofice complexe. Speciile descrise pentru habitatele de pe amplasament nu sunt specii protejate.


136

Impactul activitatii de pe amplasament asupra siturilor ROSCIO201 si ROSPA0073 care contin habitate prioritare si specii protejate este nesemnificativ pentru ca relatiile care asigura functionalitatea si valoarea conservativa a acestora nu depind de aceasta zona marginala a siturilor, margine inconjurata de terenuri agricole.

X.POSIBILUL IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII PE TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI SI FUNCTIONARII PROIECTULUI 10.1.Masurile necesare diminuarii impactului, in conditiile locale ale amplasamentului propus Impactul produs asupra biodiversităţii prin dezvoltarea obiectivului de investitie

„Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea” este nesemnificativ, fără urmari grave pe termen lung asupra florei şi faunei locale

Principalele masuri de prevenire si reducere a efectelor lucrarilor de exploatare si prelucrare a rocii utile asupra mediului vizeaza strategia de dezvoltare a planului si constau din: - constituirea unei zone tampon (cu o suprafata de 26 ha) care infasoara perimetrul

de 32 ha, intre acesta si corpul ariei protejate - dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale,





10.2.Impactul cumulativ rezultat in urma implementarii proiectului Impactul pe care il poate produce activitatea de exploatare a bazaltului in

amplasamentul Valea Aric, Valea Drumul Iazului asupra factorilor de mediu si asupra biodiversitatii se incadreaza in parametrii admisibili.

Avand in vedere faptul ca in prezent, in cadrul perimetrului de 32 ha solicitat pentru dezvoltarea exploatarii, se afla in functiune, pe o suprafata de 7,5 ha, o cariera in care se desfasoara acelasi tip de activitate ca cea pentru care se solicita acordul de mediu si ca extinderea exploatarii se va face gradual si pe suprafete reduse, se poate spune ca impactul produs de activitatea desfasurata in zona este deja consumat.(se vor folosi aceleasi drumuri tehnologice, aceleasi utilaje, aceeasi cantitate de explozibil, etc)

Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt legate de: - activitati agricole pe suprafetele agricole din partea nordica, estica si sudica ce

inconjoara perimetrul; - activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate: Revarsarea 4 km vest si

cariera Niculitel 5 km est-sud-est; - pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii, terenurile invecinate; - turism si agrement (in special turism necontrolat, a.n. de weekend), in special, in

sectoarele silvice limitrofe perimetrului de exploatare; Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera supafete foarte mari (mii de ha),

celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu


137

depaseste o raza de actiune de cca 500 m, deci nu se poate vorbi despre un impact cumulat.

10.3.Masurile de diminuare a posibilelor impacte negative care pot sa apara in perioada de realizare a proiectului

Presiunea exercitata asupra factorilor de mediu de activitatea de exploatare si prelucrare a rocii utile in cariera este constanta , actualmente fiind exercitata de lucrarile desfasurate in perimetrul “Dealul lui Tefic’(cu suprafata de 7,5 ha).Efectele negative ale cresterii acestei presiuni, urmare maririi suprafetei perimetrului de la 7,5 ha la 32 ha vor putea fi atenuate, in principal, prin ocuparea graduala a suprafetelor implicate in procesul de productie. 10.4.Impactul rezidual

Dupa finalizarea lucrarilor de reconstructie a mediului, perimetrul va fi resolificat, acesta fiind ocupat intr-un timp scurt cu specii caracteristice zonei. Se aprecieaza ca in cca 3 ani de zile de la terminarea lucrarilor amplasamentul va fi complet renaturat . Ca atare nu se poate vorbi despre un impact rezidual.

10.5.Posibilele efecte ale proiectului asupra localitatii din apropiere

Efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de constructiile din localitatea Revarsarea este nesemnificativ.In plus, odata cu dezvoltarea fronturilor carierei, in interiorul masivului, pe partea sudica a dealului, unda sonora si frontul de suprapresiune al undei se vor transmite mai mult pe directia NS, protejand localitatea aflata la 2 km spre NV.

10.6.Masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, conditiile si modul de implementare a acestora Masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar au fost tratate in capitolul V. Conditiile si modul de implementare a acestora sunt cuprinse in masurile preconizate si vor fi puse in aplicare odata cu inceperea proiectului, unele dintre masuri fiind deja lansate (ex. renuntarea la o suprafata de 26 ha din cea de 58 ha aprobata prin licenta).

BIBLIOGRAFIE

Botnariuc N., A.Vădineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti; Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1–99 (in Romanian).


138

Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125.

Doniţă N. şi colab. (2005) - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti;

Doniţă N. şi colab. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Hamlyn Guide (1999) – Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română, ISBN 0600599647. Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371. Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566.

Firă V., Năstăsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;

Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie şi metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta;

Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation, vol. 2, Bird Life International, London;

Ionescu V. (1968) – Vertebratele din România, Ed. Acad. RSR, Bucureşti; Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenţei păsărilor, Publicaţiile

Societăţii Ornitologice Române nr. 10, Cluj; Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii

Ornitologice Române, Cluj; Nãstase Rãdulet, 2005 - Contributions to the Knowledge of the Mammal Fauna from Dobrogea (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. XLVIII, pp. 417–425.

Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994.

Petrescu, M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea.

Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mică ilustrată a României, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti;

Răduleţ N. & Stănescu M. (1996) - Contributions à la connaissance des mammifères du sud de la Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Gr. Antipa” , Bucureşti, 36: 373-384;

Rudescu L. (1958) - Migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti; Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ”

Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea

ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and

Conservation – A Handbook of Techniques. Oxford University Press.

RIMValeaAric-ValeadrumulIazului

Documents

Transcript of RIMValeaAric-ValeadrumulIazului