RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGELModernismul este un curent literar constituit la sfarsitul secolului al XIX-lea in literatura romana de Eugen Lovinescu prin revista Sburatorul. Prin intermediul acestei reviste se promoveaza o orientare bazata pe idea sincronizarii cu literatura si cultura Occidentului, prin imitatie, dar si adaptare.

Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale si anticonservatoare si se bazeaza pe ruptura fata de trecut si pe negarea valorilor din etapa anterioara.

Elementele moderniste care se regasesc in poezie sunt: raportarea polemica la tehnicile si limbajul poetic al inaintasilor, cultivarea ambiguitatii si echivocului specific limbajului poetic modern, promovarea poeziei ca act de cunoastere.

Poezia Riga Crypto si lapona Enigel face parte din volumul Joc secund, publicat in anul 1930. Autorul isi subintituleaza poezia Balada si o include in ciclul Uvendrode, deci in etapa baladic-orientala. Perspectiva este una moderna, deci polemica, asupra acestei specii epice, fiind, de fapt, un poem alegoric(asemanat cu poemul alegoric al lui Mihai Eminescu, Luceafarul).Autorul insusi isi intituleaza opera un Luceafar intors. Ambele poezii trateaza aceeasi tema, a iubirii imposibile si a incompatibilitatii dintre doua finite care apartin unor lumi diferite. Caracterul alegoric al poeziei este dat de faptul ca se pune accentual pe problema cunoasterii: la fel ca si fata de imparat, riga Crypto doreste sa-si depasasca statutul de fiinta interioara, dar in final constata ca acest lucru este imposibil. Diferenta esentiala este ca in cazul poeziei lui Barbu fiinta superioara este omul, lapona Enigel, care aspira spre o cunoastere absoluta.

Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, dar in acest caz acesta nu se intregeste din cauza incomplatibilitatii dintre cei doi eroi, care fac parte din regnuri diferite.Poezia este structura in doua parti, fiecare dintre ele reprezentand cate o nunta. Se imprumuta formula narativa specifica genului epic, si anume povestirea in rama. Prima nunta este una posibila, care s-a realizat deja si are rolul unui cadru pentru nunta fantastica, care va avea un final nedorit, riga Crypto fiind nevoit sa accepte casatoria cu masalarita-mireasa.

Prima parte cuprinde primele patru strofe, care au rolul de prolog al baladei si reprezinta dialogul menestrelului cu nuntasul fruntas. Se face trimiterea spre un timp mitic, spre Evul Mediu.

A doua parte contine povestea propriu-zisa dintre riga Crypto si lapona Enigel si este realizata din mai multe secvente poetice. In prima secventa sunt prezentate personajele: in lumea lui, Crypto este un ales, are un statut superior(Imparatea peste bureti). Desi admirat, are parte si de adversitati: este considerat sterp si naravas de celelalte plante ale padurii, care nu inteleg de ce el nu isi accepta conditia de ciuperca si incearca sa o depaseasca. Fiinta la care viseaza apartine regnului uman, este deosebita in lumea ei datorita faptului ca doreste o implinire absoluta, reprezentata prin lumina solara. Singura asemanare dintre cele doua finite este statutul superior pe care il au in propria lume, dar acest element nu va fi sufficient pentru implinirea prin iubire. Deosebirile sunt prezentate cu ajutorul elementelor de opozitie si a imaginilor care descriu mediul existential al celor doi. Lumea lui Crypto se defineste prin umezeala si racoare: In pat de rau si huma, in timp ce lumea laponei este un spatiu rece: In tari de gheata urgisita, fapt care explica atractia ei spre soare si lumina.Intalnirea celor doi se realizeaza in lumea visului( ca in Luceafarul). Regele ciupercilor incearca sa o ademeneasca in lumea lui prin intermediul a trei chemari, care constituie un element de simterie al poeziei. Valoarea de descantec si de incantatie a celor trei chemari, precum si impletirea limbajului popular cu cel literar(somn fraged, lama de blestem) subliniaza si mai mult caracterul de balada al poeziei. Imposibilitatea nuntirii dintre cei doi este exprimata prin intermediul opozitiei soare/umbra. Crypto se teme de lumina soarelui, in timp ce lapona aspira spre aceasta. Fiinta superioara isi da seama ca iubirea lor nu este posibila si ca opozitia dintre soare si intuneric, dintre ratiune si instint nu va putea fi niciodata anulata:La soare, roata se mareste;/La umbra numai carnea creste. Refuzul laponei este fatal pentru riga deoarece descantecul se transforma in blestem, atributele lumii pe care Enigel o alege se intorc impotriva lui. Dorind sa-si urmeze aspiratia spre fiinta superioara, regele-ciupearca este pedepsit pentru indrazneala lui si transformat in ciuperca otravitoare. Astfel, incercarea lui Crypto de a schimba ordinea fireasca a lumii esueaza iar ordinea este in final restabilita. Pentru a se putea implini ajunge, prin oglindire, sa se insoteasca cu o fiinta din lumea lui(masalarita-mireasa).La nivel ideatic, Ion Barbu aduce o perspectiva moderna asupra temei iubirii deoarece iubire nu este vazuta ca un miracol, dar nici ca un eveniment care exprima tragismul existential atunci cand nu se implineste.