Matei Vigniec s-a niscut ln 1956 la Ridiuli, in Bucovina, orag

fabulos, tiiat ln doui (cu tot cu cimitir) de o cale ferati pe care toatilumea o recunoatte acum ca fiind axa de simetrie a lumii.A scris poezie inci din copilirie, a debutat in revista Luceafirul in1972 gi apoi in volum in 1980. A studiat filozofia la Bucuregti, a

devenit membru fondator al Cenaclului de luni, s-a.remarcat ca

dramaturg chiar gi cAnd piesele li erau interzise. A crezut in rezistenta

culturali, ln forga cuvintului, in capacitatea literaturii de a capta

mai bine decit orice alti disciplini contradicEiile din noi si din lumea

in care trlim.Din 1987 triiegte la Paris gi scrie teatru in francetA. De atunci numele

siu s-a afat pe afige ln peste 30 de 1iri. Din lgg0lucreazAcajurnalistla Radio France Internationale.in Franga piesele sale sunt editate la Actes Sud-Papiers, Lansman,

L'Harmattan, LEspace d'un Instant. intre doui tiri, intre doulculturi, lntre limba romAni gi cea francezi, Matei Vigniec circuli,trece de la un gen literar la altul, cautl gi experimenteazi cuvintulsub semnul unui ideal care line de sens gi de irepetabilitate.

Aparigii editoriale recente in Rominia:La Editura Cartea RomAneasci: Pd.ianjenul in rand (reatrt),2007;Groapa din tauan (teatu),2007; Omulpubek & Femeia ca un cdrnp

de luptd (teatru), 2007; Cafeneaua Pas-Parol (roman), 2008; Sin-

dromul de panicd in Oras,ul Luminihr (roman),2009; Domnul K.

eliberat (roman), 20 1 0; La masd cu Mam (poezie), 201 l, Iubirile de

dp pannf lubirib dr tip umbrek (roman), 2016.

La Editura Paralela 45: OrEal cu un singur hcuinr (antologie de

poezie), 2005; Mansardd la Pari"s cu uedne spre moarte (teatn), 2005;Omul cu o singurd aripd (teatru), 2006; Imagineaz.d.-fi cd elti Dumne'zeu (teatru),2008; Frumoasa cdktorie a ur;ihr panda ?ouestitd de

un saxofonist care Aaea o iubitd. k Franhfurt &. Femeia lintd ti cei zece

arnanyi (teatrtr), 2008; Occident Express & Despre senzayia dt elnsti-

ciate cind pd;im peste cadaure (teatru), 2009; Omul din cerc (antologie

de teatru scurt), 201 1.

La Editura Humanitas: Ma;indria Cehou k Desprefagilitateapescd-

ra;ilor impdiayi (teatru), 2008; Soisoi dc dragoste cdne o ?rinlesd chi-

nezi (prozit),2011; Procesul comunismului prin namr. (teatru), 2012.

Matei Vi$niecTrilogia balcanicd

Migraaaantisau

Prea suntem multitn aceeasi barcd

HUMANITASBUCURE$TI

Redactor: Lidia Bodea

Coperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MixineanuCorector: Andreea NiliDTP: Florina Vasiliu, Carmen Petrescu .

Tipirit la Proedituri gi Tipogra6e

@ Matei MqniecE-mail: visniec@yahoo.fr

Toate drepturile de montare, adaptare radiofonici, pentru televiziune sau

pentru cinema etc., traducere sau adaptare ln alte genuri literare a acestei

piese sunt rezervate. Nici o autorizagie nu va 6 acordati 6ri acordulprealabil al autorului sau al agentului siu literar.

@ HUMANITAS, zo16

Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a RomlnieiVigniec, MateiTrilogia balcanici; Migraaaangi sau Prea sunrem mulgi in aceea;i barci /Matei Visniec. * Bucuregti: Humanitas, zo16ISBN 978-973-5o-5232-48zr,r75.r-z

EDITURA HUMANITASPiata Presei Libere r, orS1or Bucuregti, Romlniatel. ozrl 4oB 83 5o, fax oztl 4oB 83 5twwrlr.humanitas,ro

Comenzi online: w.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: 0372.7 43.182i o74.684.194

Ctiprins

Prefayd

Despre enigma numiti om. . .

TRILOGIA BALCANICA

Despre sexul femeii -cAmp de lupti ln rizboiul din Bosnia

Cuvintul progres rostit de mama suna atet de fals . .

Occident Express

MIGRAAAANfI sau PREA SUNTEM MULTIlNecrnegr BARCA

ll

r3

7l

143

201

Despre sexulfemeii- ctmp de'luptiin r'azboiul din Bosnia*

* fiesa a fost montati in prernieri mondiali ln iulie 1997 in cadml

tstiralulul de Teatru de laAvignon (off), laTheAtre des Roues, regia

Mlchel Fagadau, specacol reluat la Paris, Studio des Champs-Elpdes,

nolcmbrie 1997 I ianuarie 1998.Versiunea francqi, este publicati de Actes Sud-Papiers, Paris,

1997.

1.3

Personaje

DORRA(vorbegte cu accentdin Europa de Est)

KATE(vorbegte cu acceflt

anglo-saxon)

SCENA 1

rcATE cite;te fragn'rente din jumalul sd.u intim.

xerr: in rizboaiele interetnice, sexul femeii devine un cimpde lupti. Fenomen observat in Europa, la sfrr;itul seco-

lului )O( Penisul noului rizboinic este sclldat in gipitulfemeilor violate, aga cum odinioari pumnalul cavalerului

era scildat in singele adversarului siu.

Tentativi de utilizare a conceptelor psihanalizei in autop-

sia ororii. Poate ci am putea ingelege mai bine violenga

interetnicl daci am incerca si o traducem in limbaj freu-

dian. Anumite no;iuni care lin de universul impulsurilor

limuresc mai bine universul violengei nagionaliste decAt

terminologia clasici.

De vizut daci urmltoarele concepte ar Putea explica

mai bine sursele violenEei etnice din Bosnia:

Libidou nagionalist.

Nalionalism libidinal.Sadism etnic infantil.Universul fantasmatic al unei minoritigi nalionale.

Nevrozi naEionalisti.

Nevroza narcisiacl a etniei majoritare.

r5

Nevroza obsesionali a etniei minoritare.Pulsiune nagionalisti. Pulsiune autoritaristi, pulsiunede agresiune, pulsiune de distrugere.

(Spitalul Slavonski Brod, Croa;ia, mai 1994)

SCENA 2

I{ate intrd. DorrA, nemi;catd pe un scuun, priiue;te in gol.

raTl: Buni ziua.DORRA: ...xaru: Sunt eu, Kate.DORRA: ...xers: Ce frumos e astizi afari... Ai vizut?DORRA: ...xarB: Toati lumea a iegit la plimbare in parc...DORRA: ...rerE: Daci vregi si iegigi in parc, vi insogesc.

DORRA:...xarn: Si gtigi ci nu vI cer si-mi rispundegi.DORRA:,...

x,qm: Dar daci vregi si luagi pugin aer, yin cu dumneavoasui.DORRA: ...xaru: SI gtigi insi ci putegi iegi gi singuri, daci dorigi.DORRA:...x,tru: Cum vreEi, aga facegi.

DORRA: ...xatB: Pot si deschid o fereastri?DORRA:..,rerr: Simgiti adierea primiverii?

16 tv

SCENA 3

hhtr ritcstefragmente din jurnalul ei intim.

hA I 1,.: Sunt oare mai expuse ororilor grupurile etnice care

nu au avut niciodati o gari? Risci ele oare mai multtlcrit alte popoare si fie molipsite de sadismul primitiv?llrniiroare simeuie intre modul in care grupurile etnicesr llsl imbarcate de sadismul nationalist si descriereali'cudiani a sadismului infantil.( )are etniile care nu au arrut niciodati un stat nagional re-.rclioneazl intrucAwa precum fiintele care nu au atinsst acliul sublimirii libidoului sexual?

l'rirna impresie * manifestirile frustririi nationaliste autrrrrlte elemente in comun cu manifestirile frustririi se-

xrurle. in aceasti logicl, explozia nationalisti ar putea fi,rnalizati, ca formi de pulsiune a frustririi, cu ajutorul.rruceptelor lui Freud.

l)c v5"zut daci urmitoarele concepte pot explica ceva:

l)c:zvoltarea angoasei in sinul grupului ernic.[ )cscircare nationaliste. Depresiune nationalisti. Nagio-rralism depresiv.

Ncvroza fobici a etniilor care triiesc pe aceleagi teritoriu.Ncvroza confruntirii cu destinul gi nevroza in asteptarea

cgccului.

Ncvroza etnicl de abandonare.

(l,.rgirrul de la Doboj, Bosnia, it:nie 1994)

SCENA 4

Kttt intrd.. Dorra rdmi.ne imobila pe scaun.

f,,rt t: Stiu ci mi auzigi.

lx,Rl{A: . . .

KATE: Simt ci mi auziti.DORRA: ...xarB: De altfel de asta vl si vorbesc.

DORRA: ...xATr: Pentru cI gtiu ci mi atziti.DORRA: ...xeru: Nu vi cer si-mi rispundegi.

DORRA: ...xarn: Nu vi cer nimic.DORRA: ...KAre: Nurnele meu este Kate.

DORRA: ...KatE : Dumneavoastri sunteti Dorra.

DORRA: ...xarB: Buni ziua, Dorra.

DORRA:...

xarn: Eu... eu sunt Kate. BunI ziua, Dorra.

DORRA:...

xaru: E un nume frumos, Dorra.

DORRA: ...xanr: Ce doriti sa mAncaqi laprinz?DORRA: ...xare: Vreli si vi citesc meniul?

DORRA:...

xATn: Avem supi... supi de dovlecei... cremi de legume...

lasagna din varu\. acrl. . . Mie imi plac forte mult supele.

Nu sunt total vegetariani, dar imi plac mult supele...

Vh las rneniul pe masi. Pute;i si faceEi un semn pe mar-

gine in dreptul a ceea ce dorigi. . . $i pentru desert. . . Da,

Dorra?

DORRA:...

xann: La revedere, Dorra.

t8 19

SCE,NA 5

hatr t rtrstr.fitgmente din jurnalul ei intim.

l,t u : .,\i rlrrci nagionalismul nu este decAt o formi de pulsiune

rtrrrrt igaiii?( ).rrc existi. popoare melancolice?

lrtcrit' nagionalisti. Isterie de grup. Isterie etnici de

,r 1r.ir':r lc.

Irlt'nt ificarea cu agresorul.

lrr rrstratii istoriei. Deformarea visului. Popor cazJimiti.t llivajul sinelui.

lrrrpulsul sexual ;i libidoul na;ionalist pot fi concepte

r r t i lc pentru ingelegerea actelor de viol in rizboaiele inter-ct rr ice.

Itirzboinicul balcanic al zilelor noastre. Portret. Alfabe-t iz,at. $colarizat. Foarte adesea nivel de liceu, bacalaureat

;i chiar peste. Fascinat de abundenga occidentali. Visulsiiu - si se poati instala in Germania sau in Statele Unite.Vorbegte un pic engleza, se descurcl in germani,, cu-noaste cAteva cuvinte in italiani gi francezl", poate

conversa in rusi. Deopotrivi mArgav gi melancolic. Anti-comunist, dar cu nostalgia perioadei de ,,stabilitate".Bea enorm, totceea ce ii cade in mani. Durerea sa atunci

cind se destiinuie: ci el nu areEari, ci nu i s-a dat gari,

ci i s-a furat gara, ci i s-a ocupat tara, ci. i s-a amputatgara, cl.i-a fost umilitl gara. $i intotdeauna: Occidentull-a uitat, Occidentul nu gi-a ginut promisiunile, Occi-dentul l-a tridat, Occidentul e o curvi.

El se bate in numele poporului siu care n-a avut nici-odati gari. Dar in faga sa nu se afli. un adyersar precis.

$i nici cAmpul siu de bltllie nu esre circumscrisclaritate.

De vlzut daci aceste concepte ar putea explica c6.te ceva:

Refugiul in atrocitate.Frustrarea ancestrali.Fantasmele rizboinicului.Rizboinicul igi gisegte in cele din urma condigia idealiln frustrare (deci in rizboi). Este exact analiralui Freudln caz.ul subiecgilor frustragi care se imbolnivesc chiar inmomentul in care ob$n obiectul dorinEei lor.

(Modrida, Bosnia, august 1994)

SCENA 6

D2RRA, singurd., nottPtea, chircitd in ?at, sub pdturd.

DoRItA: Te urisc. Te urlsc. Te urisc. Te urisc. Te ur5.sc.

Te urisc. Te urisc. Te urlsc. Te urisc. Te urisc. Te urisc.Te urisc. Te urisc. 'fe uri.sc. Te urlsc. Te urisc...

(Pauzd.. Se ridicd, coboard din pat, trauerseazd cttmera, se

duce la chiuuetd, dtschide robinetul, umple un pahar cu a?d

;i bea. Se pune diru nou in pat acoperindu-se cu ?dtura.)

DoRRA: Te urisc. Te urisc. Te urisc. Te urisc. Te uri.sc.

Te urisc. Te urlsc. Te urlsc. Te urisc. Te urlsc. l'e urlsc.Te drisc. Te ur5.sc. Te urisc. Te urisc. Te urLsc...

SCENA 7

KATE intrd in ca'mera D)RREL

xRru: Fisa de observatie numirul unu. Subiectul suferi de

o nevrozi. traumatici. Traumatic neurosis in englezi,

20 2l

nhryose traamatiqae in francezi., traumatisclte Neurose in6crrrranl. Catza acestei nevroze traumatice este violulpc ('ilrc subiectul l-a suferit cu circa doui slptimAni inunrril. Aparent nu existi leziuni neurologice..Stnrea subiectului - confuzie mental5., stare de prosffatie,paralizie rraumarici.. Subiectul nu rispunde la stimuliiIurnii exterioare. Din faptul cI se incipignneazi si nurdspundi la tnrrebirile mele, deduc ci intelege tot ceea

rc li spun.

SCENA 8

Fttltlt,t, tn genanchi, ca;i aum ar s?une o ragdciune. in;oaptd.

B(rl{RA: Te urlsc... Te urlsc... Te urisc...

N u, nu-mi spune ci timpul vindeci totul. . . Nu cred citlnrpul poate vindeca totul. Timpul nu poate vindecatlccflr rinile vindecabile. Asta e tot. Timpul nu poarelircc decAt ceea ce poate face, ;i nimic mai mult.

Nu, Tatil nostru, ru nu ne poli apera de cel riu.Nu, Tatil nosrru, ru nu ne poEi da noui pAinea noastricer de toate zilele.

Nu, Tatil nostru, tu nu ne poEi ierta, pentru ci noi nu-Eicerem iertare, pentru c5. noi suntem cei care nu te putemle rta.

Nu, Tati.l nostru, voia ta nu o acceptl.m pentru ci voian este sdngele gi focul gi sminteala.

Nu, Tatil nostru, ru nu efti adevlrul nostru, pentru ciedevnrul a fosr ucis, penffu ci adevirul a fost inmormAn-trt impreuni cu cerul care nu mai existi nici el, cici casa

tl, Doamne, ea este acum casa mortilor, da...Nu, Tatil nostru, cei rii nu vor fi niciodati pedepsigi,

cl, dimpotrivi., ei vor fi cei care rror stipani lumea.

Nu, Tatal nostru, nu existi biruinga binelui asuPra riului,a celui slab asupra celui puternic, a siracului asupra boga-

tului, a credinciosului asupra necredinciosului, a viegii

asupra morgii, a frumusegii asuPra slugeniei.. '

Nu, Tatil nostru, nu pot si-gi povestesc suferinga mea.

Nu, nu cred ci gi se poate povesti totul.Nu, nu cred cl putem pricepe totul.Nu, nu cred ci existi vreun sens in tot ceea ce se Po-veste9te.

Nu cred ci existi vreun sens in ceea ce spun eu.

SCENA 9

xdrn ln cdpdthiul oonnnt

xarn: Figa de observagie numirul doi. Subiectul suferi de

o alterare a eului. Alteration of the ego in englezi' Ahi-ration dr moi in francezl. Ichuerandrrungin germeni'.

Subiectul iqi gisegte refugiul in ticere gi opune o ade-

vi.rati rezistenti la toate tentativele de comunicare venite

din exterior. Acest montaj comPortamental nu este decAt

un mecanism de apirare. Orice tentativi de a intra incomunicate cu el este perceputi de citre subiect ca o agre-

siune. Pentru subiect, violul continui.

SCENA 10

DIERA, singurd, nod?ted. Se ridicd, se duce la chiuuetd, des'

chidz robinetul, umple un pahar cu apd.. Se priue;te in oglindd.

Se spak pe fayd. intep, sd clnte un cAntec. Cuuintele se aud

foarte uag.

KATE intrd. D}RRA continud sd se ltriueascd in oglindd ;i sd

cAnte.

2223

xilrn (cdne public); Noul rizboinic din Balcani violeazi

femeia inamicului siu etnic Pentru a-i da astfel lovitura

de gragie inamicului siu etnic. Sexul femeii inamicului

siu etnic devine astfel un veritabil cAmp de lupti. Nici-ieri altundeva ura etnici nu se manifesti intr-un mod

mai puternic decit pe acest ,,nou" cAmp de luptl' Un

cimp de lupti unde noul rizboinic nu se expune nici

gloangelor, nici obuzelor, nici tancurilor. El nu se ex-

pune decAt gipetelor femeilor. Dar aceasta nu face decit

si-i amplifice dorinla de a-;i servi patria mergAnd pinila capi.t.

Noul cAmp de lupti al noului rizboinic - sexul femeii

vecinului siu de odinioari, sexul femeii camaradului siu

de gcoali de odinioari, sexul femeii aproapelui siu ciruia

i-a spus ,,frate" timp de aProaPe o jumitate de secol.

For,ta care obligi etniile sLfraternizeze - bombi cu efect

intArziat. Iati adeviratul butoi cu pulbere al Balcani-

lor. De unde gi aceasti lungi frustrare nalionall. Re-

van;a freudiani a popoarelor care nu au avut niciodati

gari.

Sexul femeii ca un cAmp de lupti - combatangii se lan-

seazd. pe el pentru a-gi da oarecum lovitura de gratie.

DIRRA chntd. in continuare in faya oglirtzii.

xernr in rizboaiele etnice din zilele noastre violul este o

formi de bll*krleg. Nimic nu Poate destabiliza de o ma-

nieri mai eficace inamicul emic ca violarea femeii lui.

Peste jumitate dintre femeile violate in contextul riz-

boaielor interetnice sunt victimele unor agresori pe care

ele ii cunosc sau cu care gi-au incrucigat adesea pagii pe

o ruzd mai mici de 60 de kilometri.