ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar nr.

Colonel Daniel - Nicolae BĂNICĂ

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Tema: SCUTUL ANTIRACHETĂ – FURNIZOR DE SECURITATE

PENTRU ROMÂNIA ŞI PENTRU SPAŢIUL EUROATLANTIC

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

General (r) prof. univ. Dr.

Mihail ORZEAŢĂ

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- Bucureşti, 2016 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 20

- Pagină albă -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 20

CUPRINS

Introducere.............................................................................................................. 7

Capitolul 1: PROLIFERAREA ARMELOR DE DISTRUGERE ÎN MASĂ – AMENINŢARE MAJORĂ LA ADRESA NATO ŞI A UE...............................

15

1.1. Vulnerabilităţi riscuri şi ameninţări curente şi de perspectivă asupra securităţii naţionale şi euroatlantice.....................................................................

15 1.1.1. Vulnerabilităţi curente şi previzionate la adresa securităţii naţionale şi

euroatlantice..............................................................................................................

15 1.1.2. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi euroatlantice şi

soluţii pentru diminuarea acestora............................................................................ 18

1.2. Armele de distrugere în masă între ameninţare şi garanţie pentru securitatea naţională şi euroatlantică....................................................................

27

1.2.1. De la arma clasică la arma nucleară.......................................................... 27

1.2.2. Echilibrul nuclear între ameninţare şi garanţie pentru securitate.............. 35 1.2.3. Diminuare versus escaladare a ameninţărilor cu folosirea ADM.............. 43

1.3 Tendinţe de evoluţie a mediului de securitate................................................. 52

Capitolul 2: COMBATEREA ATACURILOR CU RACHETE BALISTICE

CU RAZĂ MEDIE ŞI MARE DE ACŢIUNE – PREZENT ŞI

PERSPECTIVE.......................................................................................................

61 2.1. Generalități, riscuri și amenințări generate de rachetele balistice.............. 61 2.2. Apărarea împotriva rachetelor balistice........................................................ 67

2.2.1. Categorii şi componente ale sistemului de apărare împotriva rachetelor

balistice......................................................................................................................

67 2.2.2. Politicile statelor, programe şi sisteme privind controlul armamentelor,

neproliferarea şi apărarea împotriva rachetelor balistice...........................................

71

2.3. Apărarea activă - posibilităţi de angajare a rachetelor balistice cu

rachete sol-aer..........................................................................................................

86

2.3.1. Capabilităţi de descoperire, nimicire şi cerinţele impuse sistemelor de

apărarea aeriană cu baza la sol pentru combaterea rachetelor balistice....................

86

2.3.2 Concepţia de întrebuinţare a interceptorilor tereştri şi navali................... 93

Capitolul 3: ÎNTĂRIREA SECURITĂŢII SPAŢIULUI EUROATLANTIC PRIN IMPLEMENTAREA SCUTULUI ANTIRACHETĂ...............................

111

3.1. Concluzii reieşite din Conceptul Strategic adoptat la summitul de la Lisabona în 2010 şi din Strategia de Securitate a Uniunii Europene.................

111

3.2. Evoluţia conceptului NATO de apărare aeriană şi aerospaţială de la

NATINADS la NATINAMDS................................................................................

119

3.3. Scutul antirachetă - parte importantă a apărării strategice a NATO şi a

conceptului Forţa NATO 2020 şi după...................................................................

131 3.3.1. Sistemul antirachetă al SUA şi al NATO.................................................. 136 3.3.2. Scutul antirachetă NATO şi influența acestuia asupra relaţiei NATO -

Rusia..........................................................................................................................

155 3.3.3. Scutul antirachetă NATO şi protecția împotriva ameninţărilor din

Orientul Mijlociu şi Extremul Orient........................................................................

163

3.4. Principalele repere pe tema apărării antirachetă stabilite în cadrul

summitului NATO din Ţara Galilor, din septembrie 2014.............................

170

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 20

Capitolul 4: RĂZBOIUL FĂRĂ LIMITE DIN UCRAINA - PROVOCARE

ASIMETRICĂ ŞI EXPONENŢIALĂ LA ADRESA VIABILITĂŢII

SCUTULUI ANTIRACHETĂ .............................................................................

181

4.1. Relaţia istorica dintre Rusia si Ucraina: referenţial, fundament sau

mobil al razboiului hibrid?.....................................................................................

181 4.1.1. Principalele aspecte geografice, demografice, social-politice şi

militare care vizează Ucraina...................................................................................

181

4.1.2. Pretextele Federaţiei Ruse în abordarea evenimentelor din Ucraina..... 187

4.2. Războiul fără limite din Ucraina - provocare rusească sau raspuns la

scutul antirachetă? .............................................................................................

192

4.2.1. Puterea Federaţiei Ruse - ameninţare, manifestare, intimidare.............. 192

4.2.2. Răspunsul rusesc la evoluţia scutului antirachetă.................................. 199

4.3. Studiu de caz: previzionări asupra războiului neliniar din Ucraina din perspectiva viabilităţii scutului antirachetă.....................................................

205

4.3.1. Războiul neliniar din Ucraina, aspecte referitoare la manifestare,

abordare şi derulare...............................................................................................

205

4.3.2. Scenarii posibile de desfăşurare a războiului hibrid din Ucraina din

perspectiva viabilităţi scutului antirachetă al NATO...........................................

212

Concluzii.................................................................................................................. 231 Bibliografie............................................................................................................... 241 Acronime.................................................................................................................. 257

Lista anexelor........................................................................................................... 263

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 20

CUVINTE CHEIE: arme de nimicire in masă, rachete balistice, armă nucleară,

scut antirachetă, neproliferare, controlul armamentelor, vulnerabilităţi, ameninţări,

riscuri, apărare strategică, război hibrid, detecţie, discriminare, controlul focului,

radare de avertizare, sisteme de arme, summit.

REZUMAT

Demersul ştiinţific de elaborare a tezei de doctorat cu tema Scutul antirachetă -

furnizor de securitate pentru România şi pentru spaţiul euroatlantic a fost iniţiat

imediat după implementarea primei faze din Planul de abordare adaptivă, în etape a

apărării antirachetă în Europa (EPAA) cu puţin înainte de semnarea Acordului bilateral

dintre SUA şi România privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor

balistice în cadrul bazei de la Deveselu şi se finalizează odată cu încheiere fazei a doua

a Planului, care prevedere extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea

unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a unor noi

baze radar.

Opţiunea de alegerea a temei tezei de doctorat a reprezentat-o provocarea lansată

odată cu iniţierea demersurilor de introducere a României sub umbrela scutului

antirachetă împotriva rachetelor balistice, în sensul că acest demers ştiinţific, creat

concomitent cu realizarea sistemului de interceptori de la Deveselu, a reprezentat un

pionierat în domeniu, conţinutul tezei fiind realizat din elemente cu caracter de noutate

apărute în literatura de specialitate, în mass-media şi în publicaţiile instituţiilor

guvernamentale şi nonguvernamentale cu atribuţii şi competenţe în domeniul securităţii

naţionale.

Prin realizarea tezei ne-am propus ca demersul ştiinţific să reprezinte un

referenţial al devenirii componentei terestre a scutului antirachetă din România şi, în

acelaşi timp un punct de aplicaţie al vectorului devenirii României ca principal furnizor

de securitate atât în Regiunea Extinsă a Mării Negre, cât şi în plan internaţional.

Teza este structurată pe patru capitole, bine definite şi echilibrate, deschisă de

definirea şi prezentarea elementelor de forţă ale unui cadru de securitate şi finalizată cu

o serie de concluzii care vizează viabilitatea scutului antirachetă, benefiiciile pentru

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 20

România dar şi responsabilitatea asupra riscurilor şi ameninţărilor care pot apărea la

adresa spaţiului euroatlantic după declararea capacităţii iniţiale a funcţionalităţii

sistemului de arme cu scop defensiv.

Desfăşurarea ultimelor conflicte, criza provocată de acţiunile Federaţiei Ruse în

Ucraina şi, în special, integrarea peninsulei Crimeea în cadrul Federaţiei Ruse,

demonstrează că fizionomia conflictelor s-a schimbat extrem de mult, iar evoluţiile

recente, marcate de autoproclamata organizaţie teroristă a aşa-zisului Stat Islamic din

Irak şi Levant - ISIL din 2014, atentatele teroriste de la Paris, Bruxelles şi Copenhaga

de la începutul anului 2015, precum şi cele din Siria, din vara anului 2015, coroborate

cu intervenţia aviaţiei ruse în sprijinul preşedintelui sirian din toamna anului 2015 şi

marcate apoteotic de carnagiul parizian de la jumătatea lunii noiembrie 2015, în care

130 de victime plus peste 350 de răniţi au plătit tribut unui extremism bolnav,

accentuează faptul că obţinerea şi menţinerea securităţii globale depăşeşte sfera de

responsabilitate a unei singure ţări şi că securitatea nu mai poate fi obţinută doar prin

mijloace strict militare.

Evoluţia mediului de securitate contemporan este complexă şi dinamică şi se

caracterizează prin volatilitate, prin eforturile pentru integrarea europeană şi

euroatlantică a statelor din Europa, preocupările Rusiei de a-și recâştiga statutul de

superputere şi creşterea rolului ţărilor asiatice în viaţa politică mondială.

Conştiente de rolul decisiv al rachetelor balistice, în special al celor cu rază de

acţiune medie, lungă şi intercontinentale, în susţinerea/impunerea intereselor lor în

arena mondială, marile puteri au supus atenţiei gânditorilor militari şi cercetătorilor din

industria de apărare găsirea unor soluţii de combatere a acestora.

Războiul viitorului va impune schimbări decisive pentru organismul militar,

întrucât accentul nu se va mai pune pe numărul, ci pe calitatea forţelor care ating

maximul de putere folosind combinaţia optimă de cunoştinţe, ritm de operare, precizie

şi capacitate letală, aplicate într-un context întrunit.

În perspectiva anilor 2020-2050, ordinea globală va arăta sensibil diferit, în

condiţiile în care dinamica relaţiilor internaţionale favorizează eforturile ce vizează

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 20

construcţia unui nou echilibru internaţional - capabil să asigure expansiunea libertăţii şi

a democraţiei.

Pornind de la această perspectivă, pe parcursul primului capitol din prezenta

teză, am realizat o trecere în revistă a principalelor aspecte şi a elementelor

reprezentative care vizează mediul de securitate: riscurile şi ameninţările,

vulnerabilităţile şi am detaliat anumite tendinţe de diminuare a proliferării armelor de

distrugere în masă (ADM).

Am studiat interesul manifestat de actorii non-statali violenţi de a poseda ADM

sau componentele lor. În acest timp, întrebarea cheie este dacă statele care nu sprijină

terorismul şi cele care îl sprijină, precum şi grupările teroriste sunt dispuse să utilizeze

ADM, când şi cum se va întâmpla.

Am apreciat că evoluţia tehnologică previzibilă a fenomenelor militare şi

nonmilitare va avea implicaţii majore, în special prin schimbarea fizionomiei

războiului, creşterea gradului de „permeabilizare” a frontierelor naţionale, crearea şi

extinderea mijloacelor de lovire (anihilare) mai puţin letale sau neletale, precum şi prin

multiplicarea numărului ţărilor şi al altor actori de securitate nonstatali care pot ajunge

la acelaşi nivel tehnologic în planul securităţii şi al capabilităţilor militare.

Apărarea împotriva rachetelor balistice am tratat-o, în capitolul doi, prin prisma

soluțiilor de combatere a rachetelor cu rază medie şi mare de acțiune, nu doar pentru că

este de strictă actualitate pentru întreaga planetă, ci mai ales pentru că, prin

caracteristicile şi natura dimensiunilor spaţiale, temporale, tehnologice, economice,

doctrinare şi operaţionale este mai importantă decât orice alt tip de apărare şi ridică

probleme politice şi de drept internaţional deosebite.

Am accentuat faptul răspândirea rachetelor balistice şi a altor arme avansate este

una dintre problemele extrem de importante cu care se confruntă comunitatea

internaţională.

Cel mai important aspect legat de rachetele balistice este rolul lor în menţinerea

balanţei de putere militară şi în descurajarea unei conflagraţii.

În cuprinsul capitolului am detaliat faptul că un sistem de apărare împotriva

rachetelor balistice are trei componente funcţionale principale: subsistemul de senzori,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 20

subsistemul de arme/interceptori şi subsistemul de comandă-control.

Capitolul trei al tezei debutează cu expunerea ameninţărilor la adresa spaţiului

euroatlantic şi cu prezentarea deciziilor cele mai importante adoptate la summitul de la

Lisabona prin conceptul strategic "Angajament activ, apărare modernă". Acestea urmau

să ghideze acţiunea Alianţei în următorii zece ani, surprinzând şi câteva elemente de

previziune referitoare la multiculturalitatea europeană a anilor 2028, și prezentând

câteva elemente de noutate din domeniul apărării antirachetă ale NATO.

Dubla determinare a stabilităţii şi a securităţii regionale şi continentale de către

NATO şi UE fortifică spaţiul european periferic. Am punctat faptul că regiunea noastră

beneficiază de avantajele furnizate de procesul de armonizare a Politicii Europene de

Securitate şi Apărare cu noua filozofie a Alianţei privind gestionarea crizelor, care duce

practic la dezvoltarea apărării europene, element de complementaritate al adaptării

NATO la noul context de securitate.

Având în vedere că proliferarea rachetelor balistice reprezintă o ameninţare

crescândă, apărarea antirachetă în cadrul NATO reprezintă parte a unui răspuns mai

amplu de contracarare a acestei ameninţări.

Conform prevederilor Planului de abordare adaptivă, în etape a apărării

antirachetă în Europa (EPAA)1 baza de la Deveselu, cu interceptoarele sol-aer SM-3, a

devenit parte a sistemului Aegis Ashore la finalul anului 2015.

Studiului Iniţiativei de Conectare a Forţelor din cadrul conceptului Forţa NATO

2020 şi după, are un loc aparte în cadrul conţinutului tezei, iar finalitatea implementării

scutului antirachetă am analizat-o ca perspectiva a apărării antibalistice prin prisma

ameninţărilor la adresa NATO, lansate din partea nord coreeană, a lumii din Orientul

Mijlociu şi mai nou, a Federaţiei Ruse, prin anexarea peninsulei Crimeea şi a războiului

hibrid pe care il duce in Ucraina.

În cadrul capitolului un loc aparte l-am alocat elementelor de forţă din cadrul

summitului de la Newport, de la începutul toamnei 2014, care a dorit să arate lumii

întregi solidaritatea Alianţei în momente de proliferare a invaziei în proximitatea

graniţelor est-europene şi să sublinieze, încă o dată, dacă mai era nevoie, capacitatea de

1 European-based Phased, Adaptive Approach for Missilee Defense (EPAA)

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 20

reacţie a membrilor Alianţei în condiţiile existenţei unei ameninţări iminente asupra

integritării acesteia.

În finalul capitolului am previzionat că până la următorul summit, din Polonia,

din vara anului 2016, lumea va cunoaşte noi convulsii, aşezări şi reaşezări, va escalada

regimul vectorilor balistici, va ajunge la o spirală a cursei tehnologizării şi

perfecţionării dronelor, va cunoaşte noi repere ale evoluţiei avioanelor de generaţia a

şasea şi va aduce cele două superputeri militare - NATO şi Fedraţia Rusă - în situaţia a

două scuturi la contact, un scut american pe demarcaţia Polonia-România-Turcia şi altul

creat prin capabilităţile ruseşti dislocate în Marea Nordului, Ucraina, Crimeea, Marea

Neagră, Marea Caspică şi Siria cu acţiune şi reacţiune imprevizibile.

Evoluţia imprevizibilă a evenimentelor ultimilor doi ani din proximitatea

graniţelor României şi a Europei a impus reevaluarea şi introducerea capitolului patru,

în care am tratat elemente referitoare la războiul hibrid şi posibila influenţă a acestuia

asupra scutului antirachetă, precum şi câteva scenarii de influenţă şi de dezvoltare a

crizei din Ucraina şi posibilele repercusiuni ale acestuia asupra conceptului de realizare

a scutului antirachetă.

Preluarea de către Federaţia Rusă a controlului asupra Crimeei i-a permis acesteia

să îşi consolideze capabilităţile de proiectare a forţei în Marea Neagră prin poziţionarea

unor rachete antinavă, sisteme de apărare aeriană cu baza la sol şi capabilităţi de aviaţie

navală puternice în peninsula recent anexată.

Războiul hibrid (hybrid warfare - HW) a transformat din temelii fizionomia

conflictului modern. Ameninţările hibride sunt rezultatul unui amestec de acţiuni şi

metode convenţionale şi/sau neconvenţionale utilizate de unul sau mai mulţi oponenţi,

care pot include şi întrebuinţarea forţei militare.

Până la apartiţia unor definiţii ştiinţifice, care urmează a fi fundamentate de către

NATO, am prefigurat faptul că ameninţările hibride pot fi cuantificate ca reprezentând

abilităţile unui singur sau a mai multor actori statali sau non-statali de a utiliza un

diversitate/multitudine de tipuri de activităţi - convenţionale şi neconvenţionale - în

spaţiul de manifestare a acţiunilor militare şi dincolo de sfera de manifestare a acestora,

cu efecte imprevizibile şi majoritar negative asupra ciclului de luare a deciziei a

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 20

adversarului, în scopul atingerii scopului şi a obiectivelor prestabilite.

În esenţă, am ajuns la concluzia că dislocarea de sisteme de rachete în Crimeea,

asociate cu prezenţa unei flote masive în Marea Neagră asigură un puternic vector de

reacţie la scutul antirachetă, cu ameninţare directă pe elementele din Polonia, România

şi Turcia. Din Crimeea, Federaţia Rusă poate dezvolta, pe cele trei direcţii mai sus

menţionate, simultan sau succesiv acţiuni rapide şi puternice, la adresa elementelor

scutului antirachetă.

În finalul tezei, am expus previzionarea unor scenarii care vizează randamentul

scutului antirachetă, precum şi ipotezele care ilustrează posibilele relaţii dintre

finalitatea scutului antirachetă şi gradul de întărire a securităţii spaţiului euroatlantic.

Importanţa rachetelor balistice va cunoaşte noi orizonturi datorită disponibilităţii

lor de a transporta arme de distrugere în masă la distanţe din ce în ce mai mari, ceea ce

va conduce la o escaladare a ameninţărilor.

România este, în momentul de faţă, prinsă la mijloc între interesele Rusiei şi cele

vestice. În acest context, România trebuie să rămână un pilon de stabilitate în zonă, un

partener de încredere pentru NATO şi pentru UE

În baza analizei efectuate de-a lungul studiului şi din estimările la momentul

finalizării tezei putem estima, prognoza şi prefigura anumite elemente care să

definească o posibilă evoluţie a mediului geopolitic şi geostrategic. Pentru prima dată

după încheierea Războiului Rece avem de-a face cu o contestare a ordinii mondiale, în

contextul în care, pe scena globală, pe lângă marii actori politici consacraţi au apărut şi

sunt în ascensiune puterile emergente, noi actori politici nonstatali şi anumite coaliţii de

state mai mari sau mai mici, care îşi consolidează angajamentele în vedrea promovării

mai accentuate şi mai insistente a propriilor interese.

În concluzie, se prefigurează cu claritate faptul că scutul antirachetă reprezintă

un element de avangardă, o umbrelă protectoare, atât cât poate să fie datorită limitărilor

de sistem, o linie de demarcaţie între intenţiiile SUA şi ambiţiile Federaţiei Ruse, un

element concret de protecţie pentru spaţiul european şi implicit pentru România, dar şi

un pilon de rezistenţă pentru spaţiul românesc în balanţa politico-militară a regiunii şi în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 20

sistemul internaţional global, care ne referenţiază pe harta geopolitică şi geostrategică a

lumii, aducându-ne după 70 de ani în pole-position-ul lancei NATO.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Legi şi alte documente oficiale

1. Constituţia României, intrată în vigoare la 22 octombrie 2003;

2. Legea Apărării Naţionale a României, nr. 45/1994, publicată în MO Partea I, Nr.

172 din 7 iulie 1994;

3. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2008;

4. Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, iunie

2015,http://www.presidency.ro/static/StrategiaNationalade20Aparare20Tarii.pdf;

5. Codul Internaţional de Conduită împotriva proliferării rachetelor balistice de la

Haga (HCOC), noiembrie 2002, www.hcoc.at;

6. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010,

http://ccpic.mai.gov.ro/docs/Strategia_nationala_de_aparare.pdf;

7. Carta Albă a Apărării, Bucureşti, proiect, 2015;

8. Doctrina Armatei României, SMG 103 din 16.12 2011, Bucureşti, 2011;

9. Strategia Militară a României, proiect SMG, Bucureşti 2015;

10. Conceptul Strategic al NATO, Lisabona, 19-20 noiembrie 2010,

http://www.mae.ro/node/25856;

11. Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi

a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, 2007,

http://lege5.ro/Gratuit/gm2dqnbqgi/tratatul-din-13122007-de-la-lisabona-de-

modificare-a-tratatului-privind-uniunea-europeana-si-a-tratatului-de-instituire-a-

comunitatii-europene/1;

12. Declaraţia Summit-ului de la Chicago adoptată de şefii de stat şi de guvern

participanţi la la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Chicago, din 20 mai

2012,

http://www.presidency.ro/static/Declaratie%20Chicago%20RO%20final.pdf;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 20

13. Declaraţia summitului din Ţara Galilor adoptată de şefii de stat şi de guvern

participanţi la reuniunea Consiliului Nord Atlantic din Ţara Galilor, 4-5

septembrie 2014, http://www.mae.ro/node/28465;

14. AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, NATO Standardisation

Agency (NSA), Brussels, 2010;

15. AAP-15, NATO Glossary of Abbreviations Used in NATO Documents and

Publications, NATO Standardisation Agency (NSA), Brussels, 2010;

16. Air Force Doctrine Document 2-6, US Government Printing Office,

Washington, 2006;

17. AJP-01, Allied Joint Doctrine, NATO Standardisation Agency (NSA),

Brussels, 2010;

18. AJP-3-3 NATO Air and Space Operations, NATO Standardisation Agency

(NSA), Brussels, 2008;

II. Lucrări de autor

Cărţi:

1. BĂLĂCEANU, I.; ROTARIU.G., Sisteme de ripostă antiaeriană –

Curs, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005;

2. BROWN Harold – „The Strategic Defense Initiative Shield or Snare?”,

Editura Westview Press, Boulder, Colorado, 1987;

3. BUZATU Nicolaie, Dimensiunea aerocosmică a războiului şi influenţa

sa asupra gândirii şi practicii militare, Teză de doctorat, Bucureşti,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", iulie 2011;

4. CREŢU Gheorghe, „Riscuri la adresa securităţii naţionale”, Editura

SILVY, Bucureşti, 2006;

5. FERGUSON C D, "Prevenirea terorismului nuclear catastrofal,

Raportul special al Consiliului pentru Relaţii Externe;

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is48.pdf

6. DAN Marius, Colonel medic dr – Bioterorism - realitatea mileniului III,

http://www.scoalanbc.ro/continut/scdra/revista_files/rev_13.pdf;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 20

7. DINULESCU, Rodica, Ameninţările armelor nucleare în perioada

contemporană – în gândirea strategică şi politicile de securitate, Teză

de doctorat, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

"Carol I", iulie 2011;

8. LYMAN, Edwin S., Leventhal, Paul, “Radiological Sabotage At

Nuclear Power Plants: A Moving Target Set”, Memorandum to U.S.

Nuclear Regulatory Commission, 2001, http://www.nci.org/nci-nt.htm;

9. FRUNZETI, Teodor, ZODIAN, Vladimir, Dr. (coordonatori), “Lumea

2007 – Enciclopedie Politica si Militara”, Editura Centrului Tehnic –

Editorial al Armatei, Bucuresti, 2007;

10. FRUNZETI, Teodor, ZODIAN, Vladimir, Dr. (coordonatori), “Lumea

2009 – Enciclopedie Politica si Militara”, Editura Centrului Tehnic –

Editorial al Armatei, Bucuresti, 2009;

11. FRUNZETI, Teodor, Curs de politici și strategii de securitate natională,

Bucuresti, editura CTEA, 2011;

12. FLEMING, Brian P., Maj, The Hybrid Threat Concept: Contemporary

War Military Planning and the Advent of Unrestricted Operational Art,

a monography published at the School of Advanced Military Studies,

United States Army Command and General Staff College, Fort

Leavenworth, Kansas, AY 2011, http://www.dtic.mil/cgi-

bin/GetTRDoc%3FAD%3Dada545789;

13. GLENN, Russell W., Dr., Thoughts on “Hybrid” Conflict, an article

published by Small Wars Journal LLC on its site,

http://www.smallwarsjournal.com;

14. GRAY, Colin S., Another Bloody Century: Future Warfare, London:

Weidenfeld & Nicolson, 2006;

15. Global Trends 2025: A Transformed World, Ed. US Government

Printing Office, Washington D.C., noiembrie 2008,

www.dni.gov/nic/NIC_2025_project.html;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 20

16. HERTANU, Codrin, Mobilitatea şi caracterul expediţionar al forţelor

aeriene în operaţii întrunite multinaţionale, teză de doctorat, editura

Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", martie 2012;

17. NEMETH, William. J., USMC, Future War and Chechnya: A Case for

Hybrid Warfare, Monterey, CA: Naval Postgraduate School, June 2002;

18. KISSINGER, Henry, „Diplomaţia”, Editura BICALL, Bucureşti, 2007;

19. LĂZĂRESCU, Iulian, ONIŞOR, Constantin, Complexul strategic de

securitate europeană, Editura Academiei Naţionale de Informaţii

„Mihai Viteazul”, Bucureşti, 2011;

20. LLOYD ANDREW - Bioterorismul flagelul mileniului III, Editura

Hyparion, Cluj-Napoca;

21. MARIUS Petrescu, DOGARU Ştefan Mihai, BOBOC Vladimir,

DOGARU, Horia, PETRESCU, Anca Gabriela - Armele chimice şi

statutul acestora în dreptul internaţional, Editura Centrului Tehnic-

Editorial al Armatei, Bucureşti, 2005;

22. LEVENTHAL, Paul, Yonah Alexander, “Nuclear Terrorism: Defining

The Threat”, NCI book, August 2002, New Delhi: Bulwark Books;

23. BEGICH Nicholas and MANNING Jeane - The Military’s Pandora’s

Box, Earthpulse Press, Alaska, 1995;

24. ORZEAŢĂ, Mihail, “Securitatea şi continua transformare în secolul

XXI- eseuri”, Editura Militară, Bucureşti, 2004;

25. ORZEAȚĂ, Mihail - Războiul continuu, Editura Militară, 2011;

26. ORZEAŢĂ, Mihail - Între Război şi pace, Editura Militară, 2013;

27. PASĂRE, Ionel Claudiu, Repere evolutive ale structurilor de securitate

colectivă, Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, 2009;

28. PASĂRE, Ionel-Claudiu, Actualitatea conceptului strategic. Tendinţe şi

perspective, Ed. Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, 2011;

29. PURICEL, Ion Combaterea rachetelor balistice cu rachete antiaeriene în

operații multinaţionale, Editura Universității Naționale de Apărare

Carol I, 2007;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 20

Articole:

1. BĂNICĂ, Daniel, Probleme curente şi de perspectivă ale apărării şi

securităţii naţionale, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca,

Sesiunea de comunicări ştiinţifice, 11 mai 2012, ISBN: 978-606-8330-

25-9;

2. BĂNICĂ, Daniel, Preliminarii de securitate ale amplasării uor

facilităţi ale scutului antirachetă în România, Buletinul UNAp, Editura

UNAp, aprilie 2012;

3. BĂNICĂ, Daniel, Apărarea antirachetă balistică afectează mediul

strategic? Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca, Sesiunea de

comunicări ştiinţifice, 11 mai 2012, ISBN: 978-606-8330-25-9;

4. COMŞA-TUN, Cristian– Consideraţii privind terorismul contemporan,

2009, www.actrus.ro, Bucureşti;

5. COJOCARI, Tatiana, Ucraina, Policy Study nr. 4/2014, Dezbaterile de

politică externă din Federaţia rusă. Studiu de caz: relaţiile Federaţiei

Ruse cu statele Parteneriatului estic;

6. DEJOVSKY, Maria, News of a Russian Arms Buildup Next to Ukraine

is Part of Propaganda War, articol publicat de The Guardian, pe

11.04.2013, poate fi citit pe site-ul

http://www.theguardian.com/commentsisfree/2014/apr/11/russian-arms-

buildup-ukraine-propaganda-war-nato/;

7. FRÂNCU, Eliza, Ce va face NATO pentru Ucraina şi ce va face pentru

proprii membri, Radio France Internaţional, Reuniunea Consiliului

Nord-Atlantic, 2 decembrie 2014, http://www.rfi.ro/stiri-politica-54216-

ce-va-face-nato-ucraina-ce-va-face-propriii-membri;

8. FRIEDMAN, George, From Estonia to Azerbaijan. American Strategy

after Ukraine, articol publicat pe 25.03.2014 de Geopolitical Weekly, pe

site-ul http://www.stratfor.com/weekly/estonia-to-azerbijan-american-

strategy-after-ukraine;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 20

9. CHOSSUDOVSKY, Michael - New Weapon Could Trigger Climate

Change, 2003, Centre for Research on Globalization (CRG), Montreal;

10. ELBARADEI, M., "Seven steps for the word security", Financial Times,

02 februarie 2005;

11. DOGARU, Ştefan Gl. bg. dr. ing. - Din istoria armelor chimice şi a

negocierilor pentru interzicerea acestora, Buletinul Convenţiei pentru

interzicerea armelor chimice, ANCESIAC, Bucureşti, nr. 10, Oct. 1995;

12. GVOSDEV K., Nikolas, The National Interest, Coşmarul Ucrainei:

departe de a se fi încheiat, 31 ianuarie 2014,

http://www.questia.com/library/p5633/the-national-

interest/i3486491/no-129-january-february#/;

13. Hybrid War, Hybrid Response?, a video on the site

http://www.nato.int/docu/review/2014/Russia-Ukraine-Nato-

crisis/Russia-Ukraine-crisis-war/EN/index.htm;

14. ORZEAŢĂ, Mihail, “Opinii privind securitatea naţională” în vol.

Sesiunea de comunicări ştiinţifice, 26 aprilie 2001, Editura AISM,

Bucureşti 2001

15. ORZEAŢĂ, Mihail, “Tendinte de evolutie ale securităţii internaţionale”,

Gândirea Militară Romănească nr. 3,4,5,6/2008;

16. ORZEAŢĂ, Mihail Criza din Ucraina – cât de relevantă şi funcţională

mai este ONU –articol publicat în GMR nr. 3/2014;

17. METZ, Steven Orizonturi strategice: în Ucraina, F. Rusă îşi

demonstrează superioritatea în războiul fără limite, World Politics

Review,16.04 2014;

18. MITOCARU, Valentin, NATO – Alianţă strategică pentru securitatea

regională şi globală, Buletinul CSSAS, noiembrie 2011;

19 MITCHELL, Daniel, Ukraine, Ethnic Division, Decentralization and

Secession, articol publicat de revista Forbes din 03.03.2014, articolul

poate fi citit pe site-ul

http://www.forbes.com/sites/danielmitchell/2014/03/03/ukraine-ethnic-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 20

division-descentralization-and-secession/;

20. KEATING, Dave, Georgia and Moldova Sign EU Association

Agreements, articol publicat de European Voice, 29.11.2013, pe site-ul

http://www.europeanvoice.com/article/2013/11/29/georgia-and-

moldova-sign-eu-assotiation-agreements/78910.aspx;

21. Rumsfeld, Donald, Do I Have Any Regrets? Of Course I Do, interviu

acordat revistei “Der Spiegel” la data de 04 apr. 2011, publicat la adresa

http://www.spiegel.de/international/world/0,1518,754847,00.html

22. PUTIN, Vladimir, Occidentul a căutat dintotdeauna sa frâneze Rusia,

discursul anual al liderulului de la Kremlin privind starea Federaţiei

Ruse, http://www.rfi.ro/stiri-politica-54254-putin-occidentul-cautat-

dintotdeauna-sa-franeze-rusia;

23. SPRING, Baker, Peter Brookes şi James Jay Carafano- „Moving

Forward with Ballistic Missile Defense A Memo to President-elect

Obama”, Nr 1 din 2 decembrie 2008, site-ul

http://www.policyarchive.org/handle/10207/15696;

24. STĂNICĂ, Olivian, Forţa Întrunită 2020 - o nouă provocare pentru

sistemele de instruire din ţările membre NATO / UE, referatul nr. 1 de

cercetare științifică, UNAp, iunie 2013;

25. VLADU, Mircea, “Impactul globalizarii asupra mediului de securitate”,

în vol. Sesiunea Anuala de Comunicari Stiintifice cu Participare

Internatională, STRATEGII XXI, UNAP, Bucuresti, 17-18 aprilie 2008;

26. Associated Press, "President Barack Obama Calls Nuclear Terrorism the

Top Threat to U.S.," April 6, 2010,

http://www.oregonlive.com/politics/index.ssf/2010/04/

president_barack_obama_calls_n.html;

27. SELINGER, Marc, “America’s Missile Shield: 24/7 protection of the

homeland,” June 15, 2010, linked from The Boeing Corporation Home

Page at “Feature Story”;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 20

28. SENN, M., “The arms-dynamic pacemaker: Ballistic-missile defense in

the middle east.” Middle East Policy, 16, no. 4 (2009): 55-67, in

ProQuest;

29. Missile Defense Advocacy Alliance, “Missile Defense in the News,”

November 27, 2011,

http://www.missiledefenseadvocacy.org/news.aspx?news_id=3683;

30. GARD, Robert Lt. Gen. and REIF, Kingston – “Time to Rethink Missile

Defense”, publicat în Defense News pe 20 Octombrie 2008, site-ul

http://nukesofhazard.blogspot.com/2008/10/lt-gen-robert-gard-and-

kingston-reif.html;

31. The Honorable Jeff Sessions - “Missile Defense: The Way Forward”

Publicat de The Heritage Foundation, Washington, DC, 18 aprilie 2008,

site-ul http://www.policyarchive.org/handle/10207/ 13520;

32. SARAJIAN, Simon, The National Interest, Are Federaţia Rusă într-

adevăr nevoie de Ucraina, 25 februarie 2014,

http://www.questia.com/library/p5633/the-national-interest/;

33. SOCOR, Vladimir, Putin augumentează identitatea Lumii ruse şi asumă

drepturi de protecţie, Pulsul geostrategic, nr. 172 din 20 iulie 2014,

www.ingepo.ro;

34. SPRING, Bake –“ President Reagan’s Strategic Defense Initiative

Proposal 25 Years Later: A Better Path Chosen” Publicat de The

Heritage Foundation, Washington, DC, 10 martie 2008, site-ul

http://www.policyarchive.org/handle/10207/13581;

35. SALLY, McNamara – “NATO Backs Washington’s Missile Defense

Plans: A Victory for U.S. Diplomacy”, Publicat de The Heritage

Foundation, Washington, DC, 4 aprilie 2008,

http://www.policyarchive.org/handle/10207/13621;

36. SALLY, McNamara şi Peter Brookes-“ International Missile Defense:

Washington and Warsaw’s Postive Step Toward Final Agreement”

Publicat de The Heritage Foundation, Washington, DC, 8 februarie

2008, http://www. policyarchive.org/handle/10207/13548;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 20

37. SALLY, McNamara, Baker Spring şi Peter Brookes- “Missile Defense:

Debunking Arguments Against the Third Site in Eastern Europ”

Publicat de The Heritage Foundation, Washington, DC, 6 noiembrie

2007, http://www.policyarchive.org/handle/10207/13136;

38. HOFFMAN, Frank G., Further Thoughts on Hybrid Threats, an article

published by Small Wars Journal LLC on its site,

http://www.smallwarsjournal.com;

39. HOFFMAN Frank G., Hybrid Warfare and Challenges, an article

published in the JFQ Magazine on its site http://www.ndupress.ndu.edu;

40. IONIŢĂ, Crăişor-Constantin, Conceptul NATO-Forţa Întrunită 2020-

Revista GMR nr.2/2012, Bucureşti;

41. NEWSON, Jenifer “Nuclear Terrorism: A New Kind of War”, U.Texas-

Austin publication, December, 2001;

42. SHYNKARENKO, Oleg, Russia's Hybrid War in Ukraine, an article

published on 11 Jun 2014 on the site of the Institute for War&Pace

Reporting http://iwpr.net/report-news/russias-hybrid-war-ukrain;

43. TABARCIA, Niculae, Echilibrul de putere în secolul XXI - cazul

apărării antirachetă, teză de doctorat, 2012, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare "Carol I";

IV. Dicţionare, lexicoane, glosare cu terminologie militară, şi alte publicaţii

1. DEX, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura Univers Enciclopedic,

Bucureşti, 1998, http://dexonline.ro;

2. MDN, Marele dicţionar de neologisme, Editura Univers Enciclopedic,

Bucureşti, 2008, http://dexonline.ro;

3. Enciclopedia Universală Britannica, Editura G. Canale, Bucureşti, 2010.

V. Site-uri

1. www.nato.int

2. www.europa.eu

3. www.osce.org

4. www.un.org

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 20

5. www.mae.ro

6, www.politics-security

7. www.stabilitypact.org

8. www.strategicstudiesinstitute.army.mil.

9. www.time.com/time/world/article/0,8599,430649,00.html

10. www.cbsnews.com/htdocs/mass_destruction/nuclear/framesource.html

11. www.wsws.org/articles/2002/oct2002/shar-o03.shtml

12. Site-ul Institutului Goddard de Studii Spaţiale din New York: http: //www.giss.nasa.gov

13. www.iris-france.org/docs/pdf/up_docs_bdd/20090511-112315.pdf,

14. http://www.enemyforces.com/missiles/s300pmu2.htm

15. http://en.wikipedia.org/wiki/Ballistic_missile

16. http://en.citizendium.org/wiki/Ballistic_missile_defense

17. https://www.llnl.gov/news/aroundthelab/2012/May/ATL-50712_titan.html

18. http://www.japcc.de/fileadmin/user_upload/journal/Editon_12/101026_Journal_Ed-

12_web.pdf

19. http://95.110.200.129/act/images/stories/events/2011/cde/rr_testing_sol_trng.pdf

20. http://www.state.gov/t/avc/rls/187774.htm

21. http://www.ausairpower.net/sams-iads.html

22. http://www.armscontrol.org/factsheets/NewSTART

23. http://www.isn.ethz.ch/isn/Digital-Library/Publications/Detail/?ots591=0c54e3b3-1e9c-

be1e-2c24-a6a8c7060233&lng=en&id=143384

24. http://mostlymissiledefense.com/2012/06/10/ballistic-missile-defense-aegis-bmd-testing-

unexpected-energetic-event-june-10-2012/

25. http://evertiq.com/news/22812

26. http://www.stiri-stiri.ro/2012/09/america-a-comandat-rachete-de-interceptare-in-valoare-de-

230-de-milioane-de-dolari/

27. http://romanian.ruvr.ru/2012_09_06/87447795/

28. http://bibliotecarul.blogspot.ro/2012/09/o-stire-care-cred-ca-are-legatura-si-cu.html

29. http://www.globalsecurity.org/space/systems/tmd.htm

30. http://www.globalsecurity.org/space/systems/sm3-test.htm

31. http://www.mda.mil/news/11news0007.html

32. http://www.mda.mil/global/documents/pdf/aegis_FTM-15_Fact_Sheet.pdf

33. http://www.airpower.maxwell.af.mil/airchronicles/apj/apj10/sum10/09corbett-zarchan.html

34. http://www.scribd.com/doc/15478875/Foreign-Ballistic-Missile-Capabilities

35. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_missiles