MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINłE ECONOMICE

TEZĂ DE DOCTORAT

POLITICI BUGETARE ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ.

ROMÂNIA ÎN PERIOADA POST-ADERARE

AUTOR

RAREŞ MĂNESCU

COORDONATOR

PROF UNIV. Dr. dh. DAN POPESCU

Bucureşti

2009

2

Cuprins

CUPRINS………………………………………………………………..…………...……....2 INTRODUCERE ………………………………………………………..………......….…...4

ImportanŃa temei……………………..……………………….…….…..… ………..4 Prezentarea conŃinutului tezei de doctorat…………….…………………………...5

Documentarea şi bibliografia folosită…………………………….……………..11 Metoda de cercetare utilizată………………………….……………………….12 MulŃumiri pentru sprijin…………………………………………………...……....13

Alte consideraŃii………………………………………………………….……...….14 PARTEA I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE POLITICILOR BUGETARE ŞI DE DEZVOLTARE...................................................................................15

Capitolul 1.1 DefiniŃii şi concepte....................................................................................................16

Concluzii la capitolul 1.1……………………………………………….....…39 Capitolul 1.2 Locul politicilor bugetare si fiscale în strategia guvernamentală de dezvoltare a economiei. particularităŃi în perioada post-aderare....................41

Concluzii la capitolul 1.2................................................................................60 Capitolul 1.3 InteracŃiunea politicilor bugetare cu ansamblul sistemului normativ............................................................................61

1.3.1 Probleme generale..................................................................................61 1.3.2 Conexiunea dintre dreptul constituŃional şi politicile bugetare…………………………...………………………...…..62 1.3.4. Politicile bugetare şi cadrul normativ general al finanŃelor publice…………………………………………………...…….67 1.3.5 Politica bugetară sub restricŃia procedurii fiscale……………...….….74 Studiu de caz privind importanŃa schemelor de evaluare şi reevaluare în politicile bugetare ale tranziŃiei………...….……..78 Concluzii la capitolul 1.3 ……………………………………………...…….89

Capitolul 1.4. Locul politicilor bugetare în ştiinŃa economică. impactul asupra echilibrelor economice……………………………………………...….…..91

1.4.1 CorelaŃia dintre politica bugetară şi ştiinŃa economică fundamentală la nivel macroeconomic…………………………………..….91 1.4.2 CorelaŃia dintre politica bugetară şi microeconomie…………...……107 1.4.3 Impactul politicii bugetare asupra echilibrelor economice şi sociale………………………………………...…………..….111 Concluzii la capitolul 1.4…………………………………………...………126

PARTEA II-a POLITIC BUGETARE ŞI DE DEZVOLTARE ALE UNIUNII EUROPENE ŞI ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA POST-ADERARE....................................................................................129

Capitolul 2.1 Premise obiective ale politicilor Uniunii Europene...............................................129

Concluzii la capitolul 2.1…………………………………………...………134 Capitolul 2.2

3

ConŃinutul politicilor de dezvoltare ale uniunii europene la începutul secolului XXI…………………………………………………...…....136

Concluzii la capitolul 2.2…………………………………………...…...….159 Capitolul 2.3 ConŃinutul politicilor bugetare ale Uniunii Europene………………..…...…….161

2.3.1. NaŃional şi comunitar în politicile fiscale ale Uniunii Europene privind impozitele directe………………………......…..169 2.3.2 Reglementări fiscale naŃionale conforme cu politicile fiscale comunitare. FranŃa şi Germania……………...…….…170 2.3.3 Procedura fiscală în Uniunea Europeana………………...……...…..178 Concluzii la capitolul 2.3...............................................................................181

Capitolul 2.4 Politica socială - parte şi consecinŃă a politicilor de dezvoltare în Uniunea Europeană……………………...…………183

Concluzii la capitolul 2.4……………………………………….....………..190 Capitolul 2.5 Perspective şi viitor al politicilor …………………………………...…...……….191 Uniunii Europene

Concluzii la capitolul 2.5..................................................................................201 Capitolul 2.6 Politici naŃionale în sectoarele de vârf (cercetare şi învăŃământ)………………………………………………...……..…203

2.6.1 Integrarea României în SpaŃiul European al Cercetării.....................203 2.6.2 Politicile în domeniul educaŃiei - componentă a unei strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung………………......…..208 Concluzii la capitolul 2.6...............................................................................212

Capitolul 2.7 Politici naŃionale în concordanŃă cu cerinŃele din Uniunea Europeana în domeniul producŃiei bunurilor materiale......................214

2.7.1 Politica agricolă din România în perioada post-aderare.....................214 2.7.2 Politici industriale în România………………………………...……..218 Concluzii la capitolul 2.7……………………………………………...……222

Capitolul 2.8 Măsuri naŃionale de politică macro-economică în perioada post – aderare.......................................................................................223

2.8.1 Politici macro-economice orientate spre dezvoltarea României.........223 2.8.2 Politici pentru integrarea reală a pieŃei financiare din România în cea a Uniunii Europene........................................................226 Concluzii la capitolul 2.8...............................................................................234

Capitolul 2.9 Politica concurenŃială în România în perioada post-aderare. ImplicaŃii în procesele de dezvoltare durabilă………………………...….……..236

Concluzii la capitolul 2.9..........................................................................242 ÎN LOC DE CONCLUZIE.............................................................................................244 PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI....................................................................................245 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………..……249

A. CărŃi şi articole din literatura economică.........................................................249 B. Site-uri..................................................................................................................262 C.LegislaŃie……………………………………………………………...…...…….262

4

INTRODUCERE

ImportanŃa temei

Una dintre cele mai dezbătute teme economice ale începutului de secol XXI este

reprezentată de politica bugetară în contextul nevoii de dezvoltare rapidă. Trecutul a marcat

măriri sau prăbuşiri de imperii tocmai datorită unor modificări de politică bugetară. Conflicte

şi alianŃe între state au fost determinate de politicile bugetare iar progresul a fost o reflectare

a politicilor bugetare duse de diferitele autorităŃi.

În epoca globalizării diferenŃele între ritmurile de dezvoltare ale diferitelor naŃiuni va

fi făcută de politica bugetară. Putem afirma: spune-mi ce politică bugetară aplici ca să-Ńi spun

ce viitor vei avea. Există deja un istoric în corelarea oricărei strategii de guvernare cu

politicile bugetare. Politicile bugetare arată resursele disponibile pe care se bazează

autorităŃile publice prin sistemul bugetului public.

PoziŃia politicilor bugetare în perioada post-aderare.

Indiferent de locul şi rolul pe care îl au într-o strategie sau alta, politicile bugetare

intră în conexiune cu ansamblul sistemului normativ. Dreptul administrativ, dreptul procesual

civil, dreptul comercial şi dreptul constituŃional sunt principalele ramuri de drept care

influenŃează politicile bugetare, fiind abordate în cuprinsul tezei de doctorat.

Politica bugetară este însă în principal o parte a unei decizii de natură economică.

Priveşte alocarea de resurse limitate pentru nevoi practic nelimitate. Echilibrele ajută la

derularea politicii bugetare dar sunt influenŃate la rândul lor de către aceasta, conexiunile lor

având o legătură puternică cu politicile de dezvoltare. În aceste condiŃii se impune ca politica

bugetară să fie analizată ca orice proiecŃie economică. Aceasta ia în calcul anumite ipoteze şi

este limitată de constrângeri pe care trebuie să le aibă în vedere, privind în primul rând pe cei

care plătesc impozitele. Pentru a schimba trendul dezvoltării, trebuie să fie supuse analizei

principalele componente ale politicii bugetare aşa cum se prezintă ele la începutul

perioadei post-aderare. Am în vedere dispoziŃiile din principalele acte normative care

conturează politicile bugetare: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legile bugetare

5

anuale, legislaŃia privind cheltuielile la instituŃiile publice.

ImperfecŃiunile fac parte din trăsăturile definitorii ale oricărei acŃiuni umane. Unele

rezultă din jocul restricŃiilor dure care trebuie luate în calcul iar altele sunt clasice erori

umane. Pe cele mai importante le putem corecta.

În prezent lipseşte din câmpul teoriei economice un punct de vedere propriu asupra

politicilor bugetare şi de dezvoltare din perioada post-aderare, în strânsa lor interdependenŃă,

cu arătarea punctelor slabe şi a punctelor tari pe care le are România. Cu atât mai puŃin

materialele deja elaborate nu iau în calcul recesiunea care afectează România. În prezent nu

există suficiente documentaŃii care să găsească soluŃii argumentate de ameliorare a politicilor

bugetare şi de dezvoltare ale României, inclusiv ca abordare multidisciplinară.

6

Prezentarea conŃinutului tezei de doctorat

Partea I. Fundamentele teoretice ale politicilor bugetare şi de dezvoltare

Materialul prezentat în partea a I-a a fost împărŃit în 4 capitole.

• În capitolul 1 «DefiniŃii şi concepte» sunt prezentate definiŃii si concepte utilizate în

ansamblul tezei de doctorat. Sunt preluate şi prelucrate din literatura economică de

specialitate sau din legislaŃie definiŃii pentru politică bugetară, politică fiscală, fisc, economie

de piaŃă, tranziŃie la economia de piaŃă, post-aderare, dezvoltare, dezvoltare durabilă,

echilibru.

Pentru definirea fundamentelor teoretice ale politicilor din Uniunea Europeană am

analizat de asemenea dezvoltarea, echilibrul, egalitatea şanselor, eficienŃa, decalajele

regionale, competitivitatea.

• În capitolul 2 «Locul politicilor bugetare şi fiscale în strategia guvernamentală de

dezvoltare economică în perioada post-aderare» am tratat locul pe care trebuie să îl ocupe în

România politicile bugetare în strategia guvernamentală de dezvoltare a economiei în epoca

post-aderare. Am utilizat metoda comparaŃiilor istorice prin raportarea situaŃiei din perioada

interbelică cea din etapa economiei de comandă şi a perioadei de tranziŃie din Romania. De

asemenea am inclus si comparaŃiile internaŃionale având în vedere Ńări cu succese în

dezvoltare.

În teză se găsesc trimiteri la poziŃia politicii bugetare faŃă de ansamblul politicii

macroeconomice, la inerŃialitatea specifică sferei economice, valabilă inclusiv la politicile

bugetare. Am pus în discuŃie rata presiunii fiscale, unul din parametrii importanŃi ai politicii

fiscale, utilizând argumente din doctrina românească.

Curba Laffer este prezentată în scopul identificării limitei maxime de intervenŃie pe

care o poate avea o politică bugetară. Se găseşte în referat o listă privind instrumentele

accesibile prin politica bugetară, cu dezvoltări asupra cheltuielilor publice şi a utilizării

conceptelor fiscale diferit de accepŃiunea lor din teoria economică. Pentru a identifica rolul

politicii bugetare actuale am analizat unul din instrumentele care are şanse să fie continuat

într-o formulă identică, convenŃiile de evitare a dublei impuneri dintre România şi alte Ńări.

• În capitolul 3 « InteracŃiunea politicilor bugetare cu ansamblul sistemului

7

normativ » am avut în vedere mai întâi ConstituŃia şi dreptul constituŃional ca normă

fundamentală în statul de drept, apoi legislaŃia finanŃelor publice (inclusiv principiile

bugetare, competenŃele şi responsabilităŃile în procesul bugetar), restricŃiile impuse prin

procedura fiscală, aspecte privind legislaŃia conexă. În cadrul legislaŃiei conexe am dezvoltat

influenŃele reciproce ale acesteia cu mecanismul bugetar. Am dezvoltat impactul asupra

dezvoltării pe care îl au normele legale privind contabilitatea publică (principiile contabile în

special) şi cele privind auditul public intern, ca instrumente de informare şi control eficiente

a resurselor publice. Unele reglementări preluate din perioada tranziŃiei sunt conforme cu

standardele europene şi trebuie respectate pentru a susŃine politica bugetară. În calitate de

aplicaŃie am prezentat clauza de investire la contractele de privatizare şi analiza acesteia din

punct de vedere al politicii bugetare.

• Capitolul 4 este intitulat « Locul politicilor bugetare în ştiinŃa economică şi

impactul acestora asupra echilibrelor economice». În acest sens, am împărŃit materialul

documentar pe mai multe paragrafe. CorelaŃia dintre politicile bugetare şi ştiinŃa economică

fundamentală la nivel macroeconomic este prima secŃiune. În cadrul acesteia am identificat

mai multe paliere de convergenŃă între ştiinŃa economică şi politica bugetară (studiul

bogăŃiei, cercetarea schimbului mărfurilor, relaŃiile economice dintre oameni în procesul

producŃiei, repartiŃiei şi consumului, dihotomia economie pozitivă-economie normativă,

problema echilibrului sau dilema echilibru-dezechilibru). In unele cazuri am susŃinut

afirmaŃiile făcând apel la documente neincluse încă în circuitul cercetării economice. De

asemenea, o serie de controverse din ştiinŃa economică s-au regăsit în politica bugetară: liber

schimb-protecŃionism, eficienŃă economică-justiŃie socială etc. Ca element de conexiune între

ştiinŃa economică şi politica bugetară sunt abordate metoda intrări-ieşiri (input-output),

procesele de modelare economică, nivelurile de agregare economică (zonală, naŃională,

regională, mondială). Aplicarea în politica bugetară a legilor generale identificate de ştiinŃa

economică (legea rarităŃii resurselor, legea randamentelor descrescânde, etc) constituie o altă

conexiune între ştiinŃa economică şi politica bugetară. Am dezvoltat utilizarea principiilor

generale ale teoriei economice în politica bugetară şi am inserat un punct de vedere privind

justificarea acesteia prin ipoteza lui Bernoulli aplicată în economie.

A doua secŃiune a capitolului 4, reprezintă corelaŃia dintre politica bugetară şi

microeconomic. Am tratat posibilitatea utilizării metodei bugetelor de la firmele private la

instituŃiile publice. În acest sens, am încercat să risipesc şi confuzia de termeni care poate să

apară între cele două concepte.

8

A treia secŃiune a capitolului 4 tratează impactul politicilor bugetare asupra

echilibrelor economice. În prima parte este prezentat cadrul general al politicilor bugetare în

mecanismul asigurării stabilităŃii economice. În continuare, insist asupra regulilor aşezării

impozitelor stabilite de Adam Smith şi aplicate parŃial în politicile bugetare de astăzi. FaŃă de

existenŃa mai multor variante de tratare a echilibrelor economice, îmi exprim opinia privind

necesitatea păstrării echilibrului economic general şi a celui bugetar din punct de vedere al

activităŃii curente. În perioada de recesiune este posibil şi recomandat deficitul conform

opiniilor exprimate de literatura economică recentă. Pornind de la această ipoteză am

dezvoltat impactul pe care îl are asupra şomajului politica bugetară. Asupra politicilor

bugetare şi de dezvoltare un rol important l-a avut în România ca şi în alte state europene

introducerea cotei unice asupra veniturilor. Am susŃinut cu cifre semnificative din perioada

tranziŃiei în România limitele sistemului progresiv şi global de impunere în promovarea

dezvoltării.

Într-un paragraf ulterior, am analizat impactul politicilor bugetare asupra inflaŃiei

pornind de la cauzele generative ale acesteia. În ultimul paragraf am supus atenŃiei corelaŃia

complexă dintre politica bugetară, inflaŃie şi şomaj în condiŃiile globalizării. Am arătat de

asemenea modul în care se menŃin în perioada actuală dezechilibrele. Din datele statistice

pentru România ipotezele privind sacrificarea şomajului pentru o inflaŃie mai mică (sau

invers, sacrificare a inflaŃiei pentru un şomaj mai mic) nu se mai respectă.

Partea a Il-a Politici bugetare şi de dezvoltare ale Uniunii Europene şi ale României

în perioada post-aderare

Materialul prezentat în partea a II-a a fost împărŃit în 9 capitole.

• Capitolul 2.1 poartă titlul „ Premise obiective ale politicilor Uniunii Europene". Am

pornit de la caracterul modern al Ńărilor membre ale Uniunii Europene, trăsătura definitorie

fiind economia de piaŃă.

• Capitolul 2.2 are titlul „ConŃinutul politicilor de dezvoltare europene la începutul

secolului XXI ". În acest capitol am început cu politica privind concurenŃa în Uniunea

Europeană ca element fundamental al construcŃiei europene. Un paragraf se referă la

domeniul care consumă cele mai multe resurse ale bugetului comunitar: agricultura. Politica

agricolă este prezentată inclusiv din perspectiva sa istorică. Politica privind protecŃia

mediului este tratată într-o secŃiune specială atât din perspectiva acquisului comunitar cât şi a

9

fenomenelor globale privind natura. Specific constrângerilor dar şi fundamentelor teoretice

ale Uniunii Europene este conŃinutul politicii de dezvoltare şi coeziune regională, aceasta

fiind tratată într-un alt paragraf. Politica energetică este prezentată din perspectiva regimului

fiscal al accizelor aplicate produselor energetice. De asemenea, o altă componentă a politicii

fiscale intră în conexiune strânsă cu politicile de dezvoltare- taxele ecologice prezentate

într-un paragraf separat.

În epoca contemporană un rol major îl au transporturile care fac diferenŃa în

mecanismul de rezolvare a problemelor de dezvoltare. Politica în domeniul transporturilor,

inclusiv experienŃa dobândită de România în urma practicilor şi istoricului din Uniunea

Europeană este prezentată în alt paragraf.

• În capitolul 2.3 „ConŃinutul politicilor bugetare ale Uniunii Europene" am parcurs

principalele categorii de politici bugetare derulate de Uniunea Europeană.

În prima secŃiune am făcut referire la disciplina bugetară. O serie de criterii privind

convergenŃa şi funcŃionarea Uniunii Economice şi Monetare sunt legate de disciplina

bugetară.

Având în vedere că politica fiscală reprezintă un factor de stimulare sau de inhibare al

anumitor activităŃi, cu impact asupra diferitelor politici de dezvoltare, am alocat secŃiunea

2.3.2 pentru a trata politica fiscală a Uniunii Europene. Sunt prezentate în paragrafe distincte

probleme generale privind impozitele indirecte, taxa pe valoarea adăugată, accizele, aspectele

naŃionale şi comunitare privind impozitele directe, alte impozite şi taxe cu impact asupra

dezvoltării (impozitarea grupurilor, a societăŃilor comerciale, a veniturilor din economii, etc).

Paragraful privind politicile naŃionale relevante în cadrul Uniunii Europene asupra

impozitelor directe conŃine esenŃa reglementărilor din FranŃa şi Germania - state etalon ale

Uniunii Europene.

• În capitolul 2.4 « Politica socială-parte şi consecinŃă a politicilor de dezvoltare în

Uniunea Europeană» abordez politica socială ca o parte dar şi ca o consecinŃă a politicilor de

dezvoltare în Uniunea Europeană. Sunt prezentate inclusiv instrumentele de finanŃare a

politicilor sociale.

• Capitolul 2.5 are titlul « Perspectivă şi viitor al politicilor Uniunii Europene». Este

dedicat perspectivelor şi viitorului pentru politicile Uniunii Europene cum ar fi societatea

cunoaşterii, evoluŃiile şi impactul globalizării, dinamismul economic general.

• Capitolul 2.6 este intitulat « Politici naŃionale în sectoarele de vârf (cercetare şi

învăŃământ) ». Problematica din capitolul 2.6 a fost împărŃită la rândul ei în 3 secŃiuni. În

10

prima secŃiune a fost abordată politica de susŃinere a economiei cunoaşterii pe bază de

antreprenoriat. Perioada în care s-a integrat România în Uniunea Europeană coincide cu

extinderea fară precedent a economiei cunoaşterii iar politicile europene urmăresc formarea

acestei economii în condiŃii de antreprenoriat.

În a doua secŃiune, sunt prezentate politici care vizează acŃiuni de susŃinere

financiară, normativă şi de supraveghere pe noile pieŃe ale economiei bazate pe cunoaştere.

Sunt prezentate caracteristicile acestor pieŃe noi şi consecinŃele care decurg din proiectarea

politicilor de susŃinere a economiei cunoaşterii.

În cea de-a treia secŃiune sunt tratate politicile în domeniul educaŃiei ca o componentă

esenŃială a unei strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Cu predilecŃie acŃiunile din

domeniul educaŃiei au un orizont de timp mai îndepărtat, dar tocmai de aceea sunt foarte

importante în proiecŃia României viitoare. Am inserat elemente din dezbaterile anului 2008

privind politicile de urmat în domeniul educaŃiei.

• Capitolul 2.7 are titlul « Politici naŃionale în concordanŃă cu cerinŃele din Uniunea

Europeană în domeniul producŃiei bunurilor materiale ». Problematica din acest capitol a fost

divizată pe mai multe secŃiuni. În prima secŃiune se are în vedere abordarea politicilor

agricole axate pe nevoia securităŃii alimentare şi a gestiunii eficiente a pieŃelor agricole. Se

Ńine cont de un drept fundamental al omului-dreptul de a mânca. Politicile posibile privind

gestiunea pieŃelor agricole în perioada post-aderare sunt prezentate având în vedere cadrul

comunitar şi realitatea potrivit căreia viitorul României presupune alinierea din mers la cele

mai avansate tehnologii şi metode de organizare. Sunt de asemenea incluse elemente de

referinŃă ale politicilor din sectorul industriei alimentare. Politicile agricole, parte

covârşitoare a bugetului comunitar trebuie înŃelese şi abordate în legătură strânsă cu politicile

referitoare la industria alimentară.

Pornind de la realitatea unei economii industrial - agrare a României din primii ani

post - aderare am inserat o secŃiune cu politicile de restructurare a industriei si am elaborat

schiŃa unei analize a contextului şi soluŃiilor pentru politica de restructurare a industriei de

automobile în România.

• Capitolul 2.8 poartă denumirea „ Măsuri naŃionale de politică macro-economică în

perioada post-aderare” şi cuprinde politici privind funcŃionarea mecanismelor macro-

economice.

Acest capitol tratează pe parcursul a 4 secŃiuni probleme privind gestiunea datoriei

publice, integrarea pieŃei financiare naŃionale în cea a Uniunii Europene şi de reducere a

11

eventualelor riscuri şi vulnerabilităŃi, domeniul deosebit de dinamic al creditului ipotecar.

În prima secŃiune sunt dezvoltate politicile şi managementul guvernamental privind

gestiunea datoriei publice cu trimitere inclusiv la doctrina consacrată în materie. Un sector

foarte important al dezvoltării îl reprezintă cel legat de finanŃare. Avantajele integrării în

Uniunea Europeană pot fi valorificate la maxim numai după realizarea unei integrări reale a

pieŃei financiare din România în cea a Uniunii Europene. Asemenea probleme sunt tratate în

secŃiunea a doua a capitolului 3. Procesul de integrare a pieŃelor financiare are ataşate o serie

de riscuri şi vulnerabilităŃi care pot să apară în această perioadă. Am descris în secŃiunea a

treia aceste riscuri şi vulnerabilităŃi conform doctrinei şi politicile recomandate pentru

diminuarea sau atenuarea efectului lor. Astfel se generează condiŃii ca finanŃele să devină un

motor puternic al dezvoltării în România în primii ani post - aderare.

În primii doi ani ai perioadei post-aderare a fost înregistrată o adevărată revoluŃie pe

piaŃa creditului care a cuprins lărgirea reŃelei bancare, reducerea dobânzilor şi a marjei dintre

dobânda activă şi cea pasivă, extinderea puternică a creditului ipotecar. Asupra acestui din

urmă proces m-am referit în ultimul paragraf al capitolului. Am prezentat evoluŃiile din

Uniunea Europeană în paralel cu cele din România, inclusiv prin trimitere la legislaŃia în

vigoare în Ńara noastră. ConŃinutul politicii şi al legislaŃiei actuale din domeniul creditului

ipotecar ajută la susŃinerea dezvoltării în România dacă este aplicată consecvent.

• Capitolu 2.9 este intitulat « Politica concurenŃială în România în perioada post-

aderare ». Sunt tratate probleme specifice României din legislaŃia şi politica concurenŃială.

Paragraful « În loc de încheiere » prezintă câteva cazuri de reglementări în vigoare

care nu au produs efecte datorită lipsei politicilor publice de susŃinere.

În final am inclus în formă sintetică propunerile şi recomandările care rezultă din

cuprinsul tezei de doctorat. Majoritatea sunt originale din punct de vedere conceptual sau

operaŃional.

Toate capitolele se încheie cu scurte concluzii asupra problemelor prezentate.

12

Documentarea şi bibliografia folosită

Pentru redactarea prezentei teze de doctorat am folosit bibliografie accesibilă în cea

mai mare parte în biblioteci din România, în limbile română, engleză şi franceză. Pe lângă

lucrări de specialitate am studiat materiale ale unor sesiuni ştiinŃifice care şi-au publicat

comunicările. De asemenea am parcurs presa economică şi literatura de toate tipurile din

zona afacerilor. Astfel, am cunoscut punctul de vedere scris al cercetătorilor, oamenilor de

afaceri, guvernanŃilor, formatorilor de opinie.

Deoarece am un respect deosebit pentru instituŃia Parlamentului şi cred că mai avem

foarte mult de învăŃat din experienŃa înaintaşilor, mai ales a celor care ne-au reprezentat în

cele două camere ale Parlamentului în decursul timpului, am valorificat câteva discursuri cu

relevanŃă asupra temei tezei de doctorat.

Am preluat ca argument un punct de vedere exprimat într-o şedinŃă a Consiliului de

Miniştri din perioada 1940-1944. Am inclus astfel în circuitul cercetării economice, după ce

au fost deja parŃial valorificate de istorici, Stenogramele şedinŃelor Consiliului de Miniştri ale

României din perioada 1940-1944, primul act de transparenŃă decizională în actul de

guvernare din România. Sper ca şi alŃi cercetători din domeniul economic să valorifice

izvoarele şi sursele de primă importanŃă istorică.

InformaŃii aflate pe site-ul public al unor autorităŃi şi organizaŃii din România sau din

Uniunea Europeană au fost preluate şi valorificate în cadrul tezei de doctorat. De asemenea

am folosit un material prezentat pe suport vizual de un post de televiziune, cu aceeaşi

speranŃă ca şi alte documente specifice economiei cunoaşterii să intre în circuitul cercetării

ştiinŃifice economice.

Având în vedere tema abordată era firesc să fac trimitere la legislaŃia aplicabilă în

România şi în Uniunea Europeană. Am inclus o analiză a dispoziŃiilor relevante pentru tema

tezei de doctorat din constituŃie şi din alte reglementări importante: legislaŃia cadru a

finanŃelor publice, legi bugetare, Cod fiscal, Cod procedură fiscală, legislaŃie a Uniunii

Europene.

13

Metoda de cercetare utilizată

În pregătirea tezei de doctorat am utilizat metoda cercetării interdisciplinare a

problemelor care făceau obiectul de studiu. În primul rând am avut în vedere teoria

economică fundamentală. M-am raportat la elemente esenŃiale din ştiinŃa economică. Am

avut în vedere inclusiv clasicii economiei politice. Tema stabilită presupunea obligatoriu

cunoaşterea stadiului actual al cercetărilor în domeniile finanŃelor publice, politicilor

bugetare şi al politicilor fiscale, inclusiv interferenŃele dintre acestea. Fiind conştient că o

abordare exclusiv la nivel macroeconomic şi regional (Uniunea Europeană) nu ar fi dat

suficientă originalitate tezei am completat tematica cu aspecte legate de contabilitatea

instituŃiilor publice, ştiinŃe conexe. În plus am realizat integrarea unor aspecte juridice din

dreptul constituŃional, dreptul administrativ, dreptul financiar.

Având experienŃă practică în economia reală mi-am propus încă de la data la care am

ales titlul tezei de doctorat să identific elemente din economia privată care pot fi aplicate în

politicile bugetare şi de dezvoltare. Datorită faptului că pe durata redactării formei finale a

tezei a apărut şi în România o recesiune în formă agravată am inclus elemente de teoria şi

economia crizelor, inclusiv impactul asupra politicilor bugetare şi de dezvoltare.

Am avut în vedere în permanenŃă convergenŃa problemelor din economie cu cele

sociale, inclusiv în detalierea modalităŃilor de finanŃare atât a dezvoltării economice cât şi a

politicilor sociale. SituaŃia concretă în urma căreia România a devenit membră a Uniunii

Europene la 1 ianuarie 2007 m-a determinat să privesc economia naŃională nu ca entitate

autonomă, ci în cadrul mecanismelor de convergenŃă nominală şi reală cu celelalte Ńări

membre ale confederaŃiei din care facem parte.

Nu cred că am reuşit să maschez convingerea mea în soluŃiile liberale, convingere pe

care o am de tânăr şi pe care parcurgerea bibliografiei pentru doctorat mi-a întărit-o.

14

MulŃumiri pentru sprijin

Vreau să mulŃumesc Domnului Profesor dr.dh. Dan Popescu care a avut amabilitatea

să mă îndrume şi să îmi corecteze drumul de început pe calea cercetării economice.

MulŃumesc întregului colectiv al Centrului de doctorat în economie al FacultăŃii de

ŞtiinŃe Economice din cadrul prestigioasei universităŃi «Lucian Blaga» din Sibiu pentru

sprijinul acordat pe parcursul elaborării tezei de doctorat.

MulŃumesc familiei şi prietenilor care au avut încredere în mine şi m-au susŃinut

moral în acest demers.

15

Alte consideraŃii

Sunt convins că opinile exprimate în teză nu reprezintă decât un efort de clarificare a

unor probleme actuale dintr-un punct de vedere personal, având o experienŃă de viaŃă şi

intelectuală dată. Nu consider în nici un caz că punctele de vedere exprimate reprezintă

singura sau cea mai bună soluŃie. Voi fi recunoscător celor care îmi vor trimite observaŃii şi

comentarii asupra problemelor tratate în teză pe adresa de e-mail manescurares@gmail.com.

Consider finalizarea tezei de doctorat un prim pas în zona cercetării economice. Sper

că voi fi un reprezentant demn al Şcolii economice de la Sibiu.

Sper ca şi alŃi cercetători din generaŃia tânără să se aplece asupra studiului

fundamentelor economice şi a istoriei economice ca prim pas în încercarea de a rezolva

probleme actuale. Multe răspunsuri la aceste probleme le găsim în opera înaintaşilor. Am

convingerea de asemenea că se vor face paşi mai importanŃi spre introducerea pe scară mai

largă a documentelor de pe suport vizual în circuitul cercetării economice.

Îmi doresc foarte mult ca din analiza problemelor economice concrete să se ajungă la

o apreciere corespunzătoare a rolului şi contribuŃiei instituŃiilor esenŃiale ale statului, mai ales

a Parlamentul României din care am făcut şi eu parte în legislatura 2004-2008.

16

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Raportul dintre politicile derulate şi sistemul normativ în vigoare este deosebit de

complex în România. Aşa cum am văzut, există politici în concordanŃă cu cele ale Uniunii

Europene susŃinute de acte normative. Formalismul din managementul public al Ńării

noastre face să existe şi situaŃia intrării în vigoare a unor acte normative care nu au adus

nici un efect semnificativ datorită lipsei unor politici adecvate de susŃinere în domeniile

respective. Analiştii vorbesc, în astfel de cazuri, de lipsa voinŃei politice ca actele

normative să producă efecte concrete. Din aria actelor normative care ar fi putut să

producă efecte semnificative pentru dezvoltarea economică, dar au rămas la stadiul de

proiect, putem menŃiona:

-organizarea ştiinŃifică a cooperaŃiei agricole în scopul atingerii dimensiunilor optime

ale exploataŃiilor agricole; actul normativ1 datează din anul 2004;

-punerea în valoare a resurselor montane, bogăŃie importantă a României; actul

normativ2 datează din anul 2004;

Din cele două cazuri prezentate doresc să atrag atenŃia că, pe lângă eficienŃa

normativă a Parlamentului, este necesară voinŃa puterii executive de a pune în practică

politici adecvate pentru canalizarea resurselor şi eforturilor organizatorice în direcŃiile

respective.

1 Legea 566/2004- legea cooperaŃiei agricole 2 Legea 347/2004-legea muntelui

17

PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI

Din conŃinutul tezei de doctorat rezultă următoarele propuneri şi recomandări:

� folosirea pentru etapa post-aderare a următoarei definiŃii: „acel stadiu care urmează

firesc tranziŃiei şi se caracterizează prin transformări economice ireversibile pe

termen scurt sau mediu către sistemul de piaŃă, dominaŃia proprietăŃii private în

economie, consolidarea instituŃiilor economiei de piaŃă, funcŃionarea în mare parte a

sistemului de pieŃe ca mijloc de alocare a resurselor, echilibrări ale raportului cerere

ofertă prin relaŃii de piaŃă, utilizarea frecventă eficientă şi efectivă a stimulentelor

pentru procesele de reglare, viabilitatea sistemului de interese economice, susŃinerea

masivă şi raŃională de către majoritatea populaŃiei a mecanismelor de piaŃă, scăderea

puternică a birocraŃiei şi corupŃiei în viaŃa economică a indivizilor şi a firmelor";

� folosirea pentru politica bugetară a următoarei definiŃii „ansamblu de concepŃii,

măsuri, metode, tehnici, instrumente şi acŃiuni ale organelor puterii privind veniturile

publice (din impozite şi taxe, din vânzarea sau exploatarea proprietăŃii publice sau

private a statului şi a entităŃilor publice), cheltuielile publice (inclusiv parafiscale),

angajamentele publice sau private ale statului şi entităŃilor publice, gestiunea

excedentului sau a deficitului bugetar, managementul trezoreriei finanŃelor publice";

� stabilirea impozitelor numai prin lege şi luarea în calcul a principiului potrivit căruia

cel care cheltuie banii publici (Guvernul în primul rând) nu poate şi nu trebuie să aibă

acces la aprobarea plafoanelor de cheltuieli sau la mecanismul de impunere fiind

admisibile eventual numai propunerile de reglemetări în acest domeniu ; jurisprudenŃa

constituŃională din România a admis, din păcate, eronat stabilirea impozitelor prin

acte ale Guvernului sub forma ordonanŃelor sau a ordonanŃelor de urgenŃă;

� politica fiscală ar trebui să Ńină cont în permanenŃă de „criteriul de eficienŃă fiscală",

adică necesitatea unui randament cât mai mare;

� perfecŃionarea profesională a personalului care lucrează în organismele de sinteză

privind politicile bugetare în direcŃia aprofundării sau a reluării pregătirii economice de

bază şi în domeniul utilizării instrumentelor uzuale ale prelucrării informatice a datelor;

18

� s-ar impune ca la fiecare mod de stingere a creanŃelor să corespundă formule

adecvate de înregistrare în contabilitatea agenŃilor economici şi a instituŃiilor publice

care gestionează venituri bugetare;

� pentru România, mai ales în primii ani ai perioadei post-aderare, recomand o rată a

presiunii fiscale sub 30% şi cu tendinŃă de scădere continuă. Respectarea echilibrului

bugetar trebuie să pornească de la diminuarea cheltuielilor publice;

� utilizarea eficientă în interesul dezvoltării Ńării a avantajelor rezultate din convenŃiile

de evitare a dublei impuneri deja încheiate (de fapt cu majoritatea statelor lumii)

presupune un sistem fiscal cu adevărat liberal, care să determine firmele şi cetăŃenii

altor Ńări să îşi aleagă pe cale legală sediul fiscal în România ;

� eliminarea modalităŃilor de confiscare a proprietăŃii private prin mecanismul greoi de

recuperare a creanŃelor faŃă de bugetul public; creanŃele împotriva bugetului să deŃină

regim egal de prioritate;

� politicile bugetare din zona ştiinŃelor independente de doctrinele economice pot şi

este recomandat să fie realizate de tehnocraŃi;

� pentru viitor cred că se recomandă indexarea periodică a amenzilor pentru a descuraja

încălcarea sub orice formă a legii;

� externalizarea sau internalizarea unor prestaŃii pentru sectorul public, este recomandat

să aibă ca bază de fundamentare datele din contabilitatea publică;

� la dilema din problema bogăŃiei naŃionale relativ la politicile bugetare cred că

adevărata bogăŃie apare când este preluat strictul necesar la bugetul public iar ceea ce

este preluat se supune unor reguli de maximă eficienŃă ;

� luarea în calcul a implicaŃiilor asupra concurenŃei ca element fundamental al sistemului

economic în special în derularea procedurilor fiscale;

� introducerea unei clauze constituŃionale privind bugetul echilibrat pentru activitatea

curentă; dezechilibrul de moment al bugetului public să fie determinat de cheltuieli de

capital (investiŃii) sau de cheltuieli în contul altor exerciŃii; pe termen mediu şi lung

dezechilibrul de moment al bugetului trebuie să genereze echilibru dinamic stabil;

� sporirea transparenŃei în gestiunea patrimoniului public prin interzicerea pe cale

constituŃională a contractelor confidenŃiale privind tranzacŃii majore care implică bunuri

sau cheltuieli ale statului sau altor entităŃi publice; constituirea unei arhive a privatizării

în România din documentele disponibile;

� includerea în ConstituŃie a efectelor juridice pe care le au concluziile din rapoartele

19

CurŃii de Conturi ;

� includerea în ConstituŃie a unor reguli privind bugetul CurŃii de Conturi şi al puterii

judecătoreşti ;

� introducerea în practica instituŃiilor publice din România, la început experimental iar

ulterior pe o scară mai mare, de bugete flexibile în funcŃie de unii parametrii de

performanŃă;

� teoria economică va trebui să pună la punct metode de stimulare a personalului din

sectorul public de tipul planului Scalan, a planului Lincoln sau altele similare care să

sporească eficienŃa acestuia la parametrii similari sectorului privat ;

� în România va continua să existe o corelaŃie pozitivă dinamică între şomaj şi inflaŃie;

� perfecŃionarea elementelor de fond ale modului de funcŃionare a organismului de

verificare a calităŃii în învăŃământ, în special cel pentru învăŃământul superior, prin

încadrarea cu personal propriu şi eliminarea situaŃiilor de judecată în propria cauză,

conectarea sistemului de verificare a calităŃii la piaŃa internaŃională a educaŃiei prin

acordarea dreptului unităŃilor de învăŃământ de a se supune opŃional controlului de

calitate al unor organisme europene sau internaŃionale, eliminarea dependenŃei de

autoritatea statului şi conectarea la Academia Română şi la organismele profesionale;

� susŃinerea cu politici publice adecvate a tuturor actelor normative aprobate de

Parlament, de Guvern sau de alte autorităŃi care rezolvă probleme complexe ale

dezvoltării şi justificarea, printr-un raport anual, a oricărui act normativ care este blocat

şi nu produce efecte;

� este necesar să se introducă expres, în Codul de procedură fiscală, obligaŃia

organului fiscal de a programa şi organiza controalele fiscale, astfel încât să nu

perturbe concurenŃa; în plus, se impun măsuri urgente de sporire a numărului de

personal din aparatul fiscal operativ din mai multe motive: raŃionalizare a raportului

dintre personalul bugetar care aduce venituri şi cel care le consumă (cât mai aproape

de raŃionamentele firmelor private), reducerea în cât mai mare măsură a

distorsiunilor pe piaŃă datorită repartizării inegale a controalelor fiscale,

transformarea controlului fiscal în regulă şi modificarea pe această bază a

comportamentului contribuabililor;

� pentru a elimina concurenŃa neloială, prin intermediul pieŃei muncii trebuie ca prin

legislaŃia salarizării în sectorul public, să se asigure alinierea remuneraŃiilor plătite

în sectorul privat în condiŃii similare;

20

� exigenŃele conceptului de dezvoltare durabilă vor trebui să fie luate în consideraŃie la

elaborarea politicilor bugetare (alocarea de resurse pentru proteŃia mediului şi

aplicarea de impozite penalizatoare pentru degradarea resurselor naturale) şi a celor

de dezvoltare (utilizarea intensivă a resurselor regenerabile rapid sau a celor

nelimitate cum este cunoaşterea);

� în conformitate cu studiile recente privind corelaŃia dintre existenŃa unor sisteme

financiare bine dezvoltate şi creşterea economică stabilă pe termen lung prin

efectuarea unor investiŃii productive, urmează să fie stimulate special instituŃile

financiare să investească şi să consume în România;

� la fel ca la întreprinderi, instituŃiile publice ar trebui să introducă şi să aplice

conceptul de centru de administrare a bugetului, care ar clarifica unele aspecte privind

mecanismul de previziune glisantă sau de rebugetare în funcŃie de conjunctura

modificată;

� susŃin menŃinerea în continuare a cotei unice la un nivel cât mai mic posibil ;

argumentele pentru cota unică de impozitare la un nivel cât mai mic pornesc atât din

avantajele economice, sociale şi naŃionale pe care le prezintă cât şi limitele sistemului

global şi progresiv de impozitare;

� stabilirea unor obiective legate de accesarea fondurilor structurale şi de pregătirea

documentaŃiilor necesare ataşate contractelor de management din instituŃiile publice,

regiile autonome şi companiile naŃionale din România, ca premisă pentru creşterea

gradului de absorbŃie a acestei surse de finanŃare de către Ńara noastră.

21

BIBLIOGRAFIE

A. CărŃi şi articole din literatura economică

1. Avram Ion:Uniunea Europeană şi aderarea României, Editura Sylvi, 2001 2. Anghelache Constantin, Capanu Ion, Statistică macroeconomică, Editura economică, 2004 3. Albu Lucian – Liviu, Macroeconomie non-lineară şi prognoză. Teorie şi aplicaŃie, Academia Română - Centrul de Economie Comparată şi Consens, 2002 4. Allix Edgar: Traite elementaire de sciences des finances et de legislation financiere francaise, Arthur Rousseau, 1931 5. Andrei Ana Mihaela, Antonio Imperato, Oprescu Gheorghe, Cibernetică Macroeconomică,vol I Creştere, echilibru şi reglare macroeconomică prin politici fiscale, Editura A.S.E., 2007 6. Avantaje competitive ale industriei prelucrătoare din România în Uniunea Europeană, AsociaŃia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale, 2007 7. Alexa Constantin, Transporturi şi expediŃii internaŃionale, Editura All, 1995 8. Angelescu Coralia, Ileana Stănescu: Politici economice, Editura Economică, 2001 9. Angelescu Coralia, Socol Cristian, Politici de creştere economică. Politici sectoriale, Editura Economică, 2005 10. Angelescu Coralia (coordonator): OpŃiuni strategice de dezvoltare a economiei româneşti, Editura ASE, 2004 11. Angelescu Coralia, Cristian Socol, Aura Gabriela Socol: Politici economice, Editura Economică, 2009 12. Angelescu Coralia, Cristian Socol: Politici economice, Editura Economică, 2005 13. Aglietta Michel: La crise, Editura Michalon, 2008 14. Aslan Th.C.: FinanŃele României de la Regulamentele Organice până astăzi, Institutul de arte grafice Carol Gobel, 1905 15. Alquier Claude, Francis Campuzan: L’inflation, Hatier, 1979 16. Brăileanu Tiberiu: Noua economie. Sfârşitul certitudinilor, Institutul european- secolul XX, 2005

22

17. Baldwin Richard, Charles Wzplosy, Economia integrării europene, Editura Economică, 2006 18. Bărbulescu Iordan Gheorghe: UE-Politicile extinderii, Tritonic, 2006 19. Brăileanu Tiberiu, Noua economie. Sfârşitul certitudinilor, Institutul European, 2005 20. Baldwin Richard, Charles Wyplosz: Economia integrării europene, Editura Economică, 2006 21. Brăileanu Tiberiu: Politici economice conjuncturale, Editura Junimea, 2006 22. Barna Cristina: Dezvoltarea durabilă a zonelor urbane - o nouă orientare strategică pe plan european, în volumul „Economie, integrare, eficienŃă”, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2008 23. Barr Nicholas PieŃele forŃei de muncă şi politica socială în Europa centrală şi de Est, C.C.S.S.D.M. Bucureşti, 1995 24. Bulgaru Mircea: Dreptul de a mânca, Editura Economică, Bucureşti, 1996 25. Bulgaru Mircea, Disperare şi speranŃă. O nouă paradignă a dezvoltării, 2003, Editura Revista Română de Statistică Mileniul III 26. Bondrea Aurelian: Starea naŃiunii 2000, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2000 27. Brown Lester: Starea lumii 1999, Editura Tehnică, 1999 28. Berger Vincent: JurisprudenŃa CurŃii Europene a Drepturilor Omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1998 29. M.Băcescu, A. Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura All, 1999 30. BăluŃă Aurelian Virgil: Cota unică de impozitare. Argumente economice, sociale şi naŃionale, Economistul nr. 2005(3031)/ 17 noiembrie 2005 31. BăluŃă Aurelian Virgil: Contabilitate de gestiune - noŃiuni fundamentale, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2005 32. Brătianu I. Vintilă, discurs în Parlament, anul 1916 33. Blaug Mark: Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992 34. Balcerowicz Leszek: Libertate şi dezvoltare. Economia pieŃei libere, Editura Compania 2001, 1998

23

35. Băcanu Maria: Egalitate- inegalităŃi economice în lume, Editura Granada Bucureşti, 2006 36. Constantinescu N.N: ÎnvăŃăminte ale tranziŃiei economice în România, Editura economică, 1997 37. Constantinescu N.N: Nevoia actuală de teorie economico-socială realistă, în Restructurarea teoriei economice, Editura Economică, 1996 38. Constantinescu N.N., Scrieri alese.1989 – 1999. Vol I , Editura Economică, 2000 39. Constantinescu N.N., Scrieri alese.1989 – 1999. Vol II, Editura Economică, 2000 40. Constantinescu N.N: Mecanismul acŃiunii legilor economice în socialism, Editura Politică,1980 41.Caraiani Gheorghe (coordonator) Acquisul comunitar şi politica sectorială în domeniul transpoturilor în UE, Publishing House, 2006 42. Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în ştiinŃa finanŃelor, Editura Codecs, 1998 43. Croitoru Lucian, Macrostabilizare şi tranziŃie, Editura Expert, 1993 44. Cours de science des finances et de législation financière française, PUF, 1937 45. Calvez Piere Jean Yves: Sur l’economie la parole au peuple de Dieu, Le centurion, 1987 46. Cojocaru Octavian, Ruxandra FrăŃeanu, Florica Bejan: Acordurile şi convenŃile de evitare a dublei impuneri încheiate de România, Lumina Lex, 1998 47. Condor Ion: Evitarea dublei impuneri pe venit şi pe avere, Tribuna Economică, 1999 48. Caraiani Gheorghe: Navele sub pavilioane de complezenŃă, Lumina Lex, 1996 49. Cassel G.: La monaie et le change apres 1914, Galimard, 1938 50. Contributions of the European Commission to the Special Europea Council in Lisbon 51. Costinescu Emil: Dezbaterile Adunării DeputaŃilor, Sesiunea 1885-1886, nr.111, şedinŃa din 10 iunie 1886 52. Dăianu Daniel, Transformarea ca proces real - de la economia de comandă la piaŃă, Editura Ararat, 1997 53. Dăianu Daniel, Vrânceanu Radu, România şi Uniunea Europeană, Editura Polirom,2002

24

54. Dobrotă NiŃă, Andreea Claudia Şerban: Munca - esenŃă, forme structuri şi finalitate, Editura ASE, 2008 55. Dochia Aurelian: Matricea statistică a factorilor de producŃie. Un nou cadru conceptual de analiză şi măsurare a sistemelor economice, Centrul Român de Economie Comparată şi Consensuală, 2000 56. Dobrescu Emilian, TranziŃia în România. Abordări economice, Editura Economică, 2002 57. Dobrescu M Emilian: Cotă europeană unică de impozitare ? Tribuna Economică 41/2005 58. DruŃă Florin, MotivaŃia economică – dimensiuni psihologice şi manageriale, Editura Economică, 1999 59. Davidovici Ioan: Integrarea României în UE - oportunităŃi şi riscuri potenŃiale pentru producătorii agricoli, în lucrarea Dezvoltarea economică a României, vol II, Editura Academiei, 2005 60. DicŃionar de economie, Editura Economică, 1999. 61. Dascălu Elena Doina: Sistemul bugetar în România, Editura Didactică şi Pedagogică, 2006. 62. Drăgan J., Demetrescu M.C.: Entropy and bioeconomics, Editura Nagard, 1991 63. Dachin Anca: TranziŃia şi structurile industriale în România, Editura NaŃional, 1997 64. Druckner F. Peter: RealităŃile lumii de mâine, Editura Teora, 1999 65. European Charter for Small Enterprises, http//europa.eu. 66. EŃco Constantin, Ludmila Goma, Reabov Elisaveta: Economia ocrotirii sănătăŃii, Editura Epigraf Chişinău, 2000 67. Fudulu Paul, Metamaximizare, avuŃie şi justiŃie, Editura Expert, 1995 68. Fota Dionysius, Băcescu Marius Criza economică din România anului 2009, Editura Universitară, 2009 69. Fota Dionysius, Cum se ruinează o economie naŃională, Editura Universitară, 2007 70. Frois Gilbert Abraham: Economia politică, Humanitas, 1994

25

71. Friedman Milton, Rose Friedman: The tide is turning în volumul The United States in the 1980’s, Stanford University, 1980 72. Friedman Milton: Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, 1995 73. Florea Dumitrescu: TranziŃia 1990-2004. ExperienŃa românească, Editura AGER Economistul, 2005 74. F.A.Droit, legislation et liberalisme, t. 2, Le mirage de la justice sociale, PUF, Paris, 1982 75. Gavrilă Ilie, Gavrilă Tatiana: Mediul concurenŃial şi politica U.E. în domeniul concurenŃei, Editura Economică, 2006 76. Gilpin Robert: Economia politică a relaŃiilor internaŃionale, Editura Du Style, 1999 77.Gilpin Robert: Economia mondială în secolul XXI, Editura Polirom, 2004 78. Gore Al: Un adevăr incomod, Editura Rao, 2007 79 Giersch Herbert, Paque Karl-Heinz, Patru decenii de economie de piaŃă în Germania, Editura Tehnică – Info Iaşi, 2000 80. Ghidul solicitantului pentru Programul OperaŃional Sectorial Transport, www.mt.ro 81. Greenspan Alan: Era turbulenŃelor, Editura Publica, 2008 82. Greenspan Alan: Economic policy, în volumul The United States in the 1980’s, Stanford University, 1980 83. Genereux Jacques: Le nombre de chomeurs n”a pas d”importance, Science et vie, Economie, nr. 76/1991 84. GolopenŃia Anton: Opere complete vol. II, Editura Enciclopedică, 2005 85. Giurgiu Adriana: Principalele sectoare economice cu avantaje comparative şi competitive în comerŃul exterior al României, în Economie teoretică şi aplicativă, nr. 5 (522)/2008 86. Georgescu-Roegen N.: Legea entropiei şi procesul economic, Editura Politică, 1979 George Henry: Protection or free trade, Robert Schalkenbach Foundation, New York, 1991 87. Green Paper for Curporate Social Responsibility, European Communities, Luxembourg, 2001

26

88. Gavrilescu Dinu: Economia agroalimentară, Editura Exprt, 1996 89. Hazlitt Henry: LecŃia de economie, ASE World Enterprises, 1994 90. Hauser Henri, Maurain Jean, Benaerts Pierre: Du liberalisme a l’imperialisme, Libraire Felix Alcan, 1939 91. Hausman M. Daniel: Filozofia ştiinŃei economice, Editura Humanitas, 1993 92. Hâncu Daniela, Florescu Marga, Modelarea şi simularea proceselor economice, Editura FundaŃia România de Mâine, 2006 93. Hoffman Oscar, Glodeanu Ion, Cunoaşterea, noua resursă a puterii, Tipografia Intact, 2006 94. Hoogendijk Wiem: The economic revolution. Towards a sustainable future by freeing economy from money-making, Jan van Arkel, London, 1991 95. Hobsbawn Eric, Era capitalului 1848 - 1875, Editura Cartier, 2002 96. Hyman N. David: Modern microecnomics - analysis and applications, Irwin, 1993 97. Hession H. Chales: John Maynard Keynes, Editura Payot,1985 98. Instrumente economice pentru stimularea economisirii şi transformării economiilor în capital, în Studii şi cercetări economice 7-8/1992, Centrul de Informare şi Documentare economică 99. Ionescu C. Lucian: Economia şi rolul băncilor, Editura economică, 1997 100. IoviŃu Mariana: Bazele politicii sociale, Editura Eficient, Bucureşti, 1997 101. Iancu Aurel: Liberalizare, integrare şi sistemul industrial, Editura Expert, 2000 102.Iancu Aurel: Dezvoltarea intensivă şi specializarea naŃiunilor, Editura Economică, 2003 103. Isachsen Arne Jon, Hamilton B. Carl, Gylfason Thorvaldur, Să înŃelegem economia de piaŃă, European Free Trade Association, 1992 104. Isărescu Mugur, Banii şi creditul în economiile contemporane, ColecŃia Biblioteca Băncii NaŃionale, Editura Enciclopedică, 1994 105. Ionescu Cornel: Paradigmele dezvoltării, Editura economică, 2006 106. Ionescu B. Dimitrie: Istoria doctrinelor economice, Tipografia Cartea românească din Cluj, Sibiu, 1941,

27

107. Jitaru I. Constantin, Contabilitatea operaŃiilor economice specifice execuŃiei bugetului, Editura Danubius, 2007 108. Jula Dorin, Introducere în econometrie, Editura Profesional Consulting, 2003 109. Josan Andrei: Economia României interbelice în context european, Editura ASE, 2004 110. Keynes John Maynard: Teoria generală a ocupării forŃei de muncă, a dobânzii şi a banilor, Publica, 2009 111. KiriŃescu C. Costin: Memoriile unui bancher fără bani, Editura Enciclopedică, ColecŃia Biblioteca Băncii NaŃionale, 1992 112. Krugman Paul: Întoarcerea economiei declinului şi criza din 2008, Editura Publica, 2009 113. Knowledge and Learning: Towards a Learning Europe, Joint Research Center, European Commission, Seville, 1999 114. Krueger O. Anne, Determinarea cursului valutar. Determinarea ratei de schimb, Editura Sidona Timişoara, 1996 115. Koch Richard, DicŃionar de management şi finanŃe. 116. Kirzner M Israel : Perspectiva economică, Editura All, 1996 117. Karpick Lucien : L’ economie des singularites, Gallimard, 2007 118. Kenneth David : Autonomia şi eficienŃa fiscală, Editura Tehnica Info, Chişinău, 2004 119. Lipsey G. Richard, Chrystal K. Alec: Principiile economiei, Editura Economică, 2002

120. Lipsey G. Richard, K.Alec Chrystal: Economia pozitivă, Editura Economică, 1999 121. Lemnij I.: Fenomenul tehnic, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1976 122. Madgearu Virgil: Politica noastră financiară în cursul depresiunii economice, M.O. Imprimeria Centrală, 1933 123. Madgearu Virgil: Agrarianism, capitalism, imperialism, Editura Dacia, 1999 124. McKinnon I. Ronald: Etapele procesului de liberalizare economică. Managementul financiar în procesul de tranziŃie la o economie de piaŃă, Editura All, Bucureşti, 1996

28

125. Manolea Gheorghe: Bazele cercetării creative, Editura AGIR, 2006 126. Mâşu Ştefan, Petre Buneci, Veronica Gheorghe: Criza, anticriza şi noua ordine mondială, Editura Solaris Print, 2009 127. Minea Mircea Ştefan, Costaş Cosmin Flavius, Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III, 2006, Editura Rosetti 128. Miron Dumitru: Economia Uniunii Europene, Editura Luceafărul, 2002 129. Miron Dumitru, FolcuŃ Ovidiu, Economia integrării europene, Editura Universitară, 2008 130. MaliŃa Mircea (cuvânt înainte): Catastrofă sau o nouă societate, Editura Politică, 1981 131. McCarthy Sean: How to write a competitive proposal for framework 7, 2007 132. Miron Dumitru, Drăgan Gabriela, Economia Uniunii Europene, Editura Luceafărul, 2002 133. Moraru Liviu Cătălin, Gabriel Staicu: Modelul social european descriptiv şi contrafactual, în Economie teoretică şi aplicată, 3(498)/2006 134. Marinescu Cosmin, Gabriel Staicu, Pană Marius, Economia de piaŃă, fundamentele instituŃionale ale prosperităŃii, Editura A.S.E., 2007 135. Marinescu Ilie: Politica socială interbelică în România, Editura Tehnică, 1995 136. MăŃăuan Gabriel, Evaluarea programelor sociale, Editura Fiman, 1999 137. Manolache Octavian, Regimul juridic al concurenŃei în dreptul comunitar, Editura All EducaŃional, 1997 138. Marin Dinu: Criza reformei, Editura Economică,1999 139. Marin Dinu : Economia Românie i- întreprinderile mici şi mijlocii, Editura economică, 2002 140. Miller Roger LeRoy, Robert Pulsinelli: Macroeconomics, Harper & Row New York, 1986 141. Mihăescu ConstanŃa: PopulaŃie-ocupare, Editura economică, 2001 142. Moldovan Dumitru: Curs de teorie economică, Editura Arc, 2003 143. Moldova Mihail: Dinamica muncii, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1943,

29

144. Mănescu Manea: Cibernetica economică, Editura ştiinŃifiă şi enciclopedică, 1978 145. Muşatescu Virgil (coordonator): Carta europeană a energiei, Editura Tehnică, 1996 146. Ministerul FinanŃelor: Expunere de motive la Bugetul general al Statului pe exerciŃiul 1941/1942, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1941 147. Nagle T. Thomas, Hogan E. John: Strategia şi tactica stabilirii preŃurilor. Un ghid pentru creşterea profiturilor, Editura Monitor Company, 2006 148. Niculescu – Aron Ileana Gabriela: Sondajul statistic în cercetarea forŃei de muncă, Editura A.S.E., 2005 149. Niculescu Niculae: Economia bazată pe cunoaştere - noua economie, Economie teoretică şi aplicată, 1 (496)/2006 150. Neagu Cibela: Managementul proiectelor, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007 151. Olah Gheorghe: Repere de politică economică, Editura Economică, 2001 152. Oprescu Gheorghe: PiaŃa muncii. Teorii. Politici. TranziŃia în România, Editura Expert, 2001 153. Patriciu Dinu, Rusu Horia: Capitalismul românesc - un proiect, FundaŃia Rene Radu Policrat, 1998 154. Perseil Sonny: Liberal la plural, Editura Libertes, 2000 155. PerŃ Steliana: PiaŃa muncii în perioada tranziŃiei, Oeconomica, 2/1991 156. Profiroiu Marius, Popescu Irina, Politici europene, Editura Economică, 2003 157. ProtecŃia mediului în UE, broşură editată de către DelegaŃia Comisiei UE 158. PohoaŃă Ion, Capitalismul. Itinerare economice, Editura Polirom , 2000 159. Prodi Romano: O viziune asupra Europei, Polirom, 2007 160. Pecican Ş. Eugen, Macroeconometrie. Politici economice guvernamentale şi econometrie, Editura Economică, 1996 161. Pecican Eugen Ştefan: Econometria pentru economişti., Editura Economică, 2003 162. Pocan Ioana Mihaela, Politicile monetare şi piaŃa de capital din România, Editura Economică, 2005

30

163. Peterson John, Sharp Margaret, Politica tehnologiei în U.E. Politici. Strategii. Dezvoltare, 2000, Editura AGIR 164. Pottering Hans Gert: De la viziune la realitate. Pe drumul spre unificarea Europei, Editura Ziua, 2007 165. Postăvaru Nicolae, Managementul proiectelor, Editura Matrix Rom, 2003 166. Programul OperaŃional Sectorial Transporturi, site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii www.mt.ro 167. Pârâianu Mihai, PiaŃa paralelă a muncii, Editura Expert, 2003 168. Pîrciog SperanŃa: Dinamica ocupării tinerilor în România, în volumul Paradoxul şomajului în rândul tinerilor români în contextual aderării la UE, sesiune ştiinŃifică a INCSMPS, 2007 169. Popescu Dan, Economie politică, Editura Continent, Sibiu 170. Popescu Dan, Bianca Trăuşan: Economia dezvoltării durabile, Editura Continent, 2004 171. Popescu Lucian: Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, 2007 172. Popescu Constantin, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur: Teoria economică generală,vol. II 173. Popescu Constantin, Creşterea care sărăceşte, Tribuna Economică, 2003 174. Popescu Constantin, Băbeanu Marin, Ciucur Dumitru, Popescu Ion, Echilibrul înaintării, Editura Eficient, 1998 175. Popescu Gheorghe: Neoclasicismul economic (marginalismul),Editura Mesagerul, 1996 176. Popescu Dan Ioan, Aurelia Meghea, Eugen Pincovschi: Strategia dezvoltării durabile în societatea bazată pe cunoştinŃe, Editura AGIR, 2006 177. Popescu Andrei: Reglementări ale relaŃiilor de muncă. Practică europeană, Editura Tribuna Economică, 1998 178. Popescu Ion, Pivodă Dan, Comşa Marin: Previziunea – premisă a dezvoltării durabile, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003 179. Procese financiar – monetare ale tranziŃiei: Probleme şi dileme, Academia Română, Institutul de Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu” 180. Preda Larisa: Propunere de model pentru analiza politicilor fiscale aplicate în economie, în Economie teoretică şi aplicată nr. 5 (510)/2007

31

181. Păun Nicolae: Bani şi bănci în structuri europene, Editura Biblioteca Apostrof, 1995 182. Românu Ion, Vasilescu Ion, Managementul investiŃiilor, Editura Mărgăritar, 1997 183. Roman Monica: Statistică financiar-bancară şi bursieră, Editura ASE, 2003 184. Rotariu Traian, Demografie şi sociologia populaŃiei, Editura Polirom, 2003 185. Rugină Anghel, Principia oeconomica. Fundamente noi şi vechi ale analizei economice, Editura Academiei Române, 1993 186. Radu Vasile: Între echilibru şi recesiune, Editura Economică, 1998 187. Radu Vasile: Se închide cercul, Editura Nemira,1999 188. Radu Vasile : De la secolul de fier la al II-lea război mondial, Editura Silex, 1998 189. Rachlin Robert: Sistemul complet de bugete al firmei- ghid practic, Publishng House 2007 190. Ricardo David, Opere alese, Univesitas Chişinău, 1992 191. Rogojanu Angela: Stăpânii ideilor economice, Editura ASE, 2006 192. Sarkozy Nicolas: Martor, Editura Rao, 2007 193. Stanciu Ion: Managementul calităŃii totale, Cartea Universitară, 2003 194. Socol Ana Gabriela, Bogdan Chiriacescu: Estimarea deficitului bugetar structural pentru România în contextul aderării la zona euro, economie teoretică şi aplicată, 3(520)/2008 195. Stoica Victor, Gruia Adriana – Irina, PieŃe de capital şi produse bursiere, Editura Universitară, 2006 196. Savu Tiberiu, SocietăŃile comerciale şi acquis-ul comunitar, Tribuna Economică, 2001 197. Samuelson, P.A., L”Economique, Paris, Armand Colin, 1968 198. Soros George, Criza capitalismului global. Societatea deschisă în primejdie, Editura Arc – Chişinău, 1999 199. Şerban Radu: Europa pe care o iubesc, Editura Tribuna Economică, 2006

32

200. Sion Ion Grigore, Ecologie şi drept internaŃional, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1990 201. Selejan Sultana Sută, Doctrine şi curente în gândirea economică, Editura All Bucureşti, 1992 202. Suciu Marta – Cristina, InvestiŃia în educaŃie, Editura Economică, 2000 203.Suciu Marta-Christina: Economie/Economics, partea I, Editura ASE, 2002 204. Sonea Gavrilă, Dimensiuni ale ştiinŃei şi tehnologiei în dezvoltarea României 1938 - 1989, Editura A.G.I.R., 2003 205. Sven Otto Littorin: Creşterea şi declinul statului bunăstării sociale, Editura Staff, 1994 206. Seligman R.A. Edwin: Theorie de la repercussin et de l’incidence de l’impot, Giard & E Briere, 1910 207. Smith Adam: AvuŃia naŃiunilor- cercetare asupa naturii şi cauzelor ei, Univesitas Chişinău, 1992 208. Stenogramele ŞedinŃelor Consiliului de Miniştri, Guvernarea Ion Antonescu, Arhivele NaŃionale, vol. VI 209. Somnea Dan, Calciu Mihai: EvoluŃii recente în tehnologiile informatice şi de comunicaŃie, Editura Lucman, 2004 210. Spineanu Ulm: Încotro România 2000, Editura Mondograf, 1995 211. Spineanu Ulm: TranziŃia. Să nu mai răspândim iluzii, Nemira, 1999 212. Sârbu Constantin: Teorie economică. Factorii producŃiei şi veniturile, Editura FundaŃiei România de Mâine, 1996 213. Trebici Vladimir: Demografia, Editura ŞtiinŃifică, 1978 214. TarŃa Monica. TendinŃe, curente şi şcoli de gândire în ştiinŃa economică actuală, Editura ASE, 2006 215. Taşnadi Alexandru, Claudiu Doltu: Monetarismul, Editura Economică, 1996 216. Taşnadi Alexandru, Claudiu Doltu: Mirajul neoclasicismului, Editura Economică, 2000 217. Taşcă G.: Curs de economie politică, Tipografia FederaŃiei NaŃionale Cooperative, 1940 218. Terrier C.L.P., Le bilan d’etat, 1920

33

219. Teşliuc Cornelia Mihaela, Lucian Pop, teşliuc Emil Daniel: Sărăcia şi sistemul de protecŃie socială, Polirom, 2001 220. Taşnadi Alexandru, Taşnadi Bogdan: Universul teoriilor economice , Editura Economică, 2001 221. Tănase Florina: PreŃurile şi indicatorii macroeconomici, Editura ALL Beck, 1998 222. Teodorescu Mihaela, Stroie Simona: Politica fiscală- câteva implicaŃii sociale, în volumul Politici sociale în România , Zamfir Cătălin (coordonator), Editura Expert, 1999 223. łigănescu Ioan Eugen, Roman Mihai Daniel: Macroeconomie, Editura ASE, 2001 224. ługui Alexandru: InflaŃia - concept, teorii şi politici economice, Editura Economică, 2000 225. Unguranu Mihai Aristotel: Organizarea şi conducerea trezoreriei finanŃelor publice în condiŃiile economiei de piaŃă din România, Editura Conphys, 1996 226. Vişinoiu Niculae: ContribuŃii la cercetarea interdisciplinară a economiei, Editura Luminalex 2002 227. Vlad Radu-Dan: Gândirea economică românească despre industrializare, Editura Mica Valahie, 2001 228. Voiculescu Nicolae, Drept şi instituŃii sociale internaŃionale, Editura Pan – Publishing House, 1997 229. Varujan Vosganian: Mesajul dreptei româneşti, Editura Nemira, 2001 230.Voicu IonuŃ Cristian, Floricel Constantin (cordonatori): Controlul derapajelor monetare contemporane prin iniŃiative specifice, Editura Didactică şi Pedagogică, 2006 231. Voiculescu Dan, Stolojan I.: Şerbănescu J.: Lupta cu noi înşine, Editura Economică, 1999 232. Viscocil Paul: Clauza aur, Tipografia CarpaŃi, 1938 233. Văcărel Iulian: ÎnvăŃământul - factor important al dezvoltării durabile, în volumul Restructurarea teoriei economice, Editura Economică, 1997 234. Văcărel Iulian: Politici economice şi financiare de ieri şi de azi, Editura Economică, 1996

34

235. Whitehead Geoffrey, Economia, Editura Sedona, 1997 236.Wagner Pavel, Ştefănescu Daniela Elena: Compararea internaŃională a produsului intern brut, Editura Economică, 1999 237. Zamfir Cătălin, Simona Stănescu (coordonatori): Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom 238. Zahiu LetiŃia, Anca Dachin: Politici agroalimentare comparate, Editura Economică,2001 239. Zeletin Ştefan: Neoliberalismul, Editura Scripta, 1992 240. Zeletin Ştefan: Burghezia română, Humanitas, 1991

B. Site-uri

1. www.ec.europa.eu/ 2. www.srac.ro 3. www.europa.eu 4. www.mt.ro

C.LegislaŃie

Nr. Tipul Numărul Anul ConŃinutul crt. actului actului actului actului

normativ normativ normativ normativ 0 1 2 3 4

1 ConstituŃia f.n. 2003 Legea fundamentală a statului 2 Codul Civil f.n. 1865 LegislaŃia civilă fundamentală 3 Lege 571 2003 Cod fiscal 4 Lege 500 2002 FinanŃe publice 5 Lege 18 2009 Bugetul de stat pe anul 2009 6 Lege 146 1997 Taxe judiciare de timbru 7 Lege 82 1991 Contabilitate 8 Lege 213 1998 Regimul juridic al proprietăŃii publice 9 Lege 455 2001 Semnătura electronică

10 Lege 21 1996 ConcurenŃa 11 Lege 76 2002 ProtecŃia socială a şomerilor 12 Lege 95 2006 Reforma în domeniul sănătăŃii 13 Lege 142 1998 Tichete de masă 14 Lege 346 2004 Întreprinderi mici şi mijlocii 15 Lege 297 2004 PiaŃa de capital 16 Lege 672 2002 Audit public intern

35

17 Lege 84 1995 ÎnvăŃământului 18 Lege 247 2005 Reforma proprietăŃii şi justiŃiei 19 Lege 190 1999 Credit ipotecar 20 Lege 312 2004 Statut BNR 21 Lege 31 1990 SocietăŃi comerciale 22 Lege 347 2004 Legea muntelui 23 Lege 566 2004 CooperaŃiei agricole 24 OG 92 2003 Cod procedură fiscală 25 OG 99 2000 Comercializarea produselor şi serviciilor de piaŃă 26 OG 64 2001 Repartizarea profitului la regii autonome, companii naŃionale 27 OG 15 1996 Disciplină financiară ( circulaŃie monetară) 28 OG 119 1999 Control intern şi control financiar preventiv 29 OG 2 2001 Regimul contravenŃiilor 30 OUG 64 2007 Datorie publică 31 OUG 141 2007 Datorie publică 32 OUG 195 2005 ProtecŃia mediului 33 OUG 196 2005 Fondul de mediu 34 OUG 68 2007 Răspunderea în probleme de mediu 35 OUG 146 2002 Formarea şi utiliz. resurse derulate prin trezoreria statului 36 OUG 50 2008 Taxa de poluare pentru vehicule 37 OUG 75 1999 Audit financiar 38 OUG 75 2005 Asigurarea calităŃii educaŃiei 39 OUG 45 2003 FinanŃe publice locale 40 OUG 88 1997 Privatizarea societăŃilor comerciale 41 HG 784 2005 PenalităŃi la bugetul de stat 42 HG 543 1995 Diurna pentru delegaŃii în Ńară 43 HG 707 2006 Regulament vamal 44 HG 878 2005 Acces la informaŃiile de mediu 45 HG 1217 2006 Incluziune socială 46 HG 1051 2008 Salariul minim pe economie 47 HG 834 1991 Evaluarea terenuri societăŃilcomerciale cu capital de stat 48 HG 44 2004 Norme de aplicare a Codului Fiscal 49 HG 1050 2004 Norme Cod procedură fiscală 50 HG 1579 2002 Categorii cheltuieli finanŃate din bugetul cercetării ştiinŃifice 51 HG 475 2007 Plan naŃional cercet. ştiinŃifică -dezv. tehnologică 2007-2013 52 HG 217 2007 Strategia naŃională cercet. ştiinŃifică -dezv. tehn. 2007-2013 53 HG 983 1998 Reevaluarea activelor corporale 54 HG 34 2004 FuncŃionarea Ministerului FinanŃelor Publice 55 HG 1705 2006 Inventar centralizat bunuri din domeniul public al statului 56 HG 759 2007 Eligibilitate cheltuielilor din programe operaŃionale 57 OMFP 38 2003 Audit public intern 58 OMFP 343 2005 Administrarea marilor contribuabili 59 OMFP 1954 2005 Clasificarea indicatorilor bugetari 60 OMFP 1917 2005 Contabilitata instituŃiilor publice 61 OMFP 1753 2004 Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv 62 OMFP 1742 2002 Contabilitatea instituŃiilor reglementate de CNVM