AT\1105474RO.docx AP101.781v04-00

RO RO

ADUNAREA PARLAMENTARĂEURO-LATINOAMERICANĂ

REZOLUȚIE:

Combaterea sărăciei în cadrul obiectivelorde dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei2030 pentru dezvoltare durabilăpe baza raportului Comisiei pentru afaceri sociale, tineri și copii, schimburi interumane,educație și cultură

Coraportori: Silvia Salgado (Parlandino)Jude Kirton-Darling (Parlamentul European)

Joi, 22 septembrie 2016 - Montevideo

AP101.781v04-00 2/12 AT\1105474RO.docx

RO

EUROLAT - Rezoluția din 22 septembrie 2016 - Montevideo

[pe baza raportului Comisiei pentru afaceri sociale, tineri și copii, schimburi interumane,educație și cultură]

Combaterea sărăciei în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei2030 pentru dezvoltare durabilă

Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană,

– având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite din 8 septembrie2000,

– având în vedere raportul din iulie 2014 al Grupului de lucru deschis al ONU privindobiectivele de dezvoltare durabilă,

– având în vedere Raportul Organizației Națiunilor Unite din 2014 privind Obiectivele dedezvoltare ale mileniului,

– având în vedere raportul Grupului de lucru al eminențelor la nivel înalt privind Agendapentru dezvoltare după 2015, din 30 mai 2013, intitulat „Un nou parteneriat mondial:eradicarea sărăciei și transformarea economiilor prin dezvoltare durabilă”,

– având în vedere documentul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, intitulat „Proiectfinal de principii directoare privind sărăcia extremă și drepturile omului”, prezentat deraportoarea specială pentru sărăcia extremă și drepturile omului, Magdalena SepúlvedaCarmona,

– având în vedere Rezoluția 70/1, adoptată de către Adunarea Generală a ONU, intitulată„Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

– având în vedere rezoluția privind concluziile formulate în cadrul celei de a 60-a reuniuni aComisiei pentru condiția juridică și socială a femeilor, intitulată „Emanciparea femeii șilegătura cu dezvoltarea durabilă”, aprobată de ONU în martie 2016,

– având în vedere cea de a patra Conferință internațională a ONU privind populația șidezvoltarea, aprobată la Cairo în 1994, precum și rezultatul revizuirilor acesteia: „Cairo+5”,„Cairo+10”, „Cairo+15”, „Cairo+20”,

– având în vedere cea de a patra Conferință a ONU pe tema femeilor, ce a avut loc la Beijingîn 1995, precum și rezultatul revizuirilor ulterioare: „Beijing+5”, „Beijing+10”, „Beijing+15”,„Beijing+20”,

– având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față defemei, aprobată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 1979,

– având în vedere Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată deAdunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în noiembrie 1989,

AT\1105474RO.docx 3/12 AP101.781v04-00

RO

– având în vedere cea de a XXI-a conferință a ONU privind schimbările climatice, ce a avutloc la Paris, în decembrie 2015,

– având în vedere Declarația de la Santiago a primei reuniuni la nivel înalt a șefilor de stat șide guvern din Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC), care a avut locla 27 și 28 ianuarie 2013 în Chile,

– având în vedere Declarația de la Bruxelles a celei de a doua reuniuni la nivel înalt a șefilorde stat și de guvern din UE și CELAC, care a avut loc la 10 și 11 iunie 2015,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2015 intitulată „Un parteneriatmondial pentru eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă în perioada ulterioară anului 2015”,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 intitulată „O viață decentă pentrutoți: de la viziune la acțiune colectivă” (COM(2014)0335),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 octombrie 2011, intitulată „Creștereaimpactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 aprilie 2010 intitulată „Un plan de acțiune alUE în douăsprezece puncte în sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului”(COM(2010)0159),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: ostrategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”,

– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 13 iunie 2013 referitoare laObiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – definirea cadrului post-2015,

– având în vedere Raportul Parlamentului European din 25 noiembrie 2014 privind UE șicadrul mondial pentru dezvoltare după 2015,

– având în vedere Programul orientativ multianual regional pentru America Latină,

– având în vedere Declarația politică de la Belén a celei de a treia reuniuni la nivel înalt așefilor de stat și de guvern din Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC),care a avut loc la 28 și 29 ianuarie 2015, la Belén, Costa Rica,

– având în vedere Declarația politică de la Quito, aprobată în cadrul celei de a patra reuniunila nivel înalt a șefilor de stat din CELAC, din 27 ianuarie 2016,

– având în vedere Declarația specială privind Agenda de dezvoltare post-2015 a celei de adoua reuniuni la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern din Comunitatea StatelorLatinoamericane și Caraibiene (CELAC), care a avut loc la 28 și 29 ianuarie 2014 în Cuba,

– având în vedere Consensul de la Montevideo, aprobat în august 2013 în orașul Montevideo,Uruguay, în cadrul primei Conferințe regionale pe probleme de populație și dezvoltare a ALC,organizată de CEPAL,

AP101.781v04-00 4/12 AT\1105474RO.docx

RO

A. întrucât stabilirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), primul dintreacestea fiind „eradicarea sărăciei extreme și a foametei”, a constituit una dintre cele maisatisfăcătoare inițiative promovate de comunitatea internațională în ultima jumătate de secol,deoarece populația a fost sensibilizată în privința reducerii sărăciei, s-a stabilit o agendăcomună la nivel global cu obiective specifice, sărăcia a fost identificată drept una dintreproblemele urgente ce necesită intervenții la nivel mondial, iar instituțiile internaționale șiguvernele naționale au fost obligate să își raporteze contribuția la atingerea acestor obiectiveși să își demonstreze responsabilitatea față de eradicarea sărăciei;

B. întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, document ce întrupează idealulțărilor noastre de a crea o lume mai corectă, egalitară și pașnică, include, ca prim obiectiv dedezvoltare durabilă, „eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context”, inclusiv prinimplementarea unor sisteme naționale ample de protecție socială, prin garantarea drepturilorla resurse economice și a accesului la servicii de bază, prin consolidarea capacitățiipersoanelor sărace și vulnerabile de a lupta împotriva sărăciei, prin mobilizarea de resurse dindiferite surse, inclusiv din cooperarea internațională, și prin crearea unor cadre normativesolide, sensibile la chestiuni legate de gen, care să sprijine investițiile accelerate în măsuri deeradicare a sărăciei;

C. întrucât sărăcia poate fi eradicată, printre altele, prin adoptarea unei abordări centratepe drepturile omului, care să recunoască faptul că sărăcia este legată de drepturile omului șireprezintă o cauză și o consecință a încălcării acestor drepturi;

D. întrucât, potrivit raportoarei speciale a ONU, sărăcia este un fenomen care transcendesimpla experiență a unui trai cu venituri reduse și implică o lipsă mai accentuată a dezvoltării,precum și o preponderență a excluziunii sociale în toate comunitățile, astfel încât viitoareastrategie pentru eradicarea sărăciei trebuie să se axeze pe corectarea inegalităților în vedereacreării și stimulării unei dezvoltări sustenabile pe termen lung;

E. întrucât sărăcia se combate printr-o politică care să răspundă mai bine aspirațiilorpopoarelor și revendicărilor juste ale acestora, și anume revendicării dreptului la un loc demuncă cu drepturi și la un salariu corect, stimulând politici sociale care să acorde atențiedreptului la sănătate, la educație, la cultură, la sport, la securitate socială și la o viață decentă;

F. întrucât s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește reducerea sărăcieiextreme la nivel mondial: în 2010, cu cinci ani înainte de termenul prevăzut, s-a înjumătățitnumărul persoanelor ce trăiesc într-o sărăcie extremă în regiunile în curs de dezvoltare, de la47 % în 1990 la 22 % în 2010;

G. întrucât trebuie avute în vedere promovarea, protejarea și respectarea drepturiloromului și a libertăților fundamentale ale tuturor persoanelor, inclusiv a dreptului la dezvoltare,acestea fiind universale, indivizibile, interdependente și legate unul de celălalt și care ar trebuiintegrate în toate politicile și programele dedicate eradicării sărăciei, și întrucât se reafirmănecesitatea de a se adopta măsuri pentru a garanta că orice persoană are dreptul de a participa,de a contribui și de a beneficia de dezvoltarea economică, socială și culturală, iar aceeașiatenție urgentă trebuie acordată și promovării, protejării și realizării depline a drepturilorcivile, politice, economice, sociale și culturale;

AT\1105474RO.docx 5/12 AP101.781v04-00

RO

H. întrucât 1,2 miliarde de persoane trăiesc în continuare în condiții de sărăcie extremă,iar aceste persoane consumă doar 1 % din bunurile și serviciile din întreaga lume, în condițiileîn care cele mai bogate un miliard de persoane consumă 72 %;

I. întrucât femeile și fetele reprezintă o parte disproporționat de mare a populației sărace,și anume aproape 70 %, motiv pentru care ele sunt mai frecvent victime ale violenței și alemai multor forme de discriminare, de exemplu în ceea ce privește accesul la locuri de muncă,condițiile de muncă și salariile, excluziunea și lipsurile materiale; întrucât fetele săraceprezintă o probabilitate de 2,5 ori mai mare de a se căsători în copilărie decât cele care aparținquintilei celei mai bogate și întrucât femeile și fetele care trăiesc în sărăcie sunt maivulnerabile în fața exploatării sexuale, inclusiv în fața traficului de ființe umane, iar cele careau fost supuse violenței sexuale au mai puține opțiuni de a fugi din relații violente, din cauzalipsei veniturilor și resurselor;

J. întrucât trebuie depuse eforturi mai mari pentru a reduce numărul persoanelor cesuferă de foame și de malnutriție, în pofida rezultatelor importante obținute în ultimeledecenii, când malnutriția a scăzut de la 23,2 % în 1990 la 14,9 % în 2012;

K. întrucât încetinirea creșterii economice a îngreunat progresul către atingerea celui de aldoilea obiectiv, și anume asigurarea ocupării depline și productive a forței de muncă și a unuiloc de muncă decent pentru toți, ceea ce i-a afectat în special pe tineri; întrucât, în pofidacrizei economice, potrivit OIM (Organizația Mondială a Muncii), peste 200 de milioane delucrători erau șomeri în 2012, iar fenomenul sărăciei se manifesta chiar și în rândul celor cereușeau să-și păstreze locul de muncă;

L. întrucât, în urma reuniunii la nivel înalt „Rio+20”, al cărei scop era acela de a evaluaprogresele în direcția atingerii ODM, s-a considerat necesară stabilirea unor noi obiective pebaza progreselor realizate până în prezent, pentru o mai bună corelare a schimbărilor climaticeși a protecției mediului înconjurător în general cu o producție durabilă și pentru consolidareaintegrării aspectelor economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile;

M. întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care include 17 obiective, precum,printre altele, eliminarea sărăciei, eradicarea foametei, accesul la apă curată și la salubritate,reducerea inegalităților;

N. întrucât o alimentație adecvată este indispensabilă pentru sănătatea și dezvoltareafizică și intelectuală, iar persoanele ce trăiesc în sărăcie au, de regulă, un acces limitat laalimente adecvate și accesibile sau la resursele de care au nevoie pentru a le produce sau a leachiziționa;

O. întrucât accesul tuturor copiilor, adolescenților, tinerilor și adulților la o educațiepublică, gratuită și de calitate înaltă, precum și la o formare de calitate înaltă, trebuie să ocupeun loc primordial în strategiile de eradicare a sărăciei și să constituie un instrument eficacepentru a pune capăt ciclurilor sărăciei din generație în generație și pentru a reduceconsiderabil inegalitățile;

P. întrucât crearea de noi locuri de muncă decente și de calitate, cu respectarea deplină adrepturilor lucrătorilor, a contractelor colective și a normelor sociale și profesionale

AP101.781v04-00 6/12 AT\1105474RO.docx

RO

internaționale, reprezintă o cerință indispensabilă pentru eradicarea sărăciei și reducereainegalităților; întrucât, având în vedere că sectorul privat și în special IMM-urile suntprincipalii factori care generează locuri de muncă, actorii statali ar trebui să țină cont depotențialul acestora în elaborarea și aplicarea strategiilor de combatere a sărăciei, urmărind,totodată, să nu fie diminuate drepturile lucrătorilor;

Q. întrucât mobilizarea resurselor naționale joacă un rol important în combaterea sărăcieiși în reducerea inegalităților;

R. întrucât schimbările climatice, deteriorarea mediului înconjurător și catastrofelenaturale contribuie la amplificarea vulnerabilităților existente, cu consecințe foarte gravepentru combaterea sărăciei, în special în țările și în regiunile care nu dispun de capacitățilenecesare pentru a evita acest fenomen și a se adapta la el;

S. întrucât cooperarea și ajutorul pentru dezvoltare durabilă reprezintă în continuare uninstrument puternic de combatere a sărăciei, iar orice ajutor pentru dezvoltare în acest scop artrebui să aibă la bază considerente legate de drepturile omului, întemeindu-se pe principiiledirectoare ale egalității și egalității de gen, solidarității, respectului reciproc și nediscriminării;

T. întrucât, în ultimul deceniu, s-a înjumătățit nivelul de sărăcie extremă în țările dinAmerica Latină și zona Caraibilor (ALC), ceea ce a făcut posibil ca 56 de milioane depersoane să nu se mai afle în această situație; întrucât, cu toate acestea, indicii de inegalitateîn America Latină și în zona Caraibilor încă sunt foarte ridicați, iar aproximativ două sute demilioane de persoane, ceea ce înseamnă mai mult de o treime din populație, încă suntvulnerabile pe perioada tranziției de la sărăcie extremă la prosperitate și sunt expuse unui riscsemnificativ de a se situa din nou sub pragul de sărăcie;

U. întrucât, în Declarația de la Santiago a primei reuniuni la nivel înalt a șefilor de stat șide guvern din Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC), care a avut locla 27 și 28 ianuarie 2013 în Chile, țările din regiune și-au reafirmat angajamentul față deatingerea obiectivelor convenite la nivel internațional, inclusiv a obiectivelor de dezvoltare alemileniului și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, care sunt definite în urma ConferințeiRio+20; întrucât s-a subliniat că este important ca Agenda de dezvoltare post-2015 să prevadăobiective voluntare, universale, clare, măsurabile și adaptabile la diferitele realități naționale,în vederea eradicării sărăciei și a promovării dezvoltării durabile;

V. întrucât, în Declarația specială privind Agenda de dezvoltare post-2015 a celei de adoua reuniuni la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern din Comunitatea StatelorLatinoamericane și Caraibiene (CELAC), care a avut loc la 28 și 29 ianuarie 2014 în Cuba,țările din regiune au evidențiat nevoia urgentă ca noua agendă să permită rezolvareaproblemelor structurale cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare și eliminareadecalajelor ce există pe plan internațional, regional și în interiorul societăților, cu scopul de asprijini țările pentru a atinge bunăstarea maximă posibilă a întregii populații și a garantadrepturile omului, în special dreptul la dezvoltare;

W. întrucât, în Declarația politică aprobată în cadrul celei de a treia reuniuni la nivel înalta CELAC, care a avut loc la 28 și 29 ianuarie 2015 în Belén, Costa Rica, țările ALC și-aureafirmat hotărârea de a relua lupta împotriva sărăciei extreme, a foametei și a inegalităților

AT\1105474RO.docx 7/12 AP101.781v04-00

RO

într-o manieră pluridimensională, abordând în mod direct cauzele acestor fenomene, cacerință indispensabilă pentru o dezvoltare durabilă a regiunii;

X. întrucât între țările latinoamericane și UE s-au format puternice legături politice înultimii ani, iar UE este principalul donator în domeniul cooperării pentru dezvoltare, primulinvestitor străin și al treilea partener comercial al regiunii ALC;

Y. întrucât, după două decenii de aplicare satisfăcătoare a unei serii de programe decooperare în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD), în prezent, BancaMondială clasifică majoritatea țărilor latinoamericane drept țări cu venituri medii, ceea ceimpune elaborarea și aplicarea de noi programe bilaterale și biregionale, pe lângă ICD, pentrua ține cont de noile circumstanțe politice și economice ale celor două regiuni;

Z. întrucât UE a pus recent în aplicare un nou pachet de cooperare regională pentru țărileALC în perioada 2014-2020, pentru care s-au alocat 925 de milioane de euro pe parcursul așapte ani și care se axează pe patru domenii prioritare, și anume: legătura dintre securitate șidezvoltare, buna guvernanță, responsabilitatea și echitatea socială, creșterea durabilă șifavorabilă incluziunii pentru dezvoltare umană, durabilitatea mediului înconjurător șischimbările climatice și învățământul superior;

AA. întrucât, în aceeași perioadă, UE a alocat 40,35 de milioane de euro programuluiEUROsociAL, ale cărui obiective constau în reducerea sărăciei, a inegalităților și aexcluziunii sociale și în stimularea comerțului și a investițiilor în vederea consolidăriicoeziunii sociale și teritoriale;

AB. întrucât, prin intermediul ALFA III și Erasmus Mundus Acțiunea 2, UE a creatprograme de mobilitate pentru studenți și profesori care garantează participarea grupurilorvulnerabile și a regiunilor mai puțin dezvoltate și a pus în aplicare proiecte ce vizeazăstimularea cooperării academice între instituțiile europene și cele latinoamericane;

AC. întrucât, în 2010, în vederea consolidării legăturilor cu regiunea ALC și ținând cont degradul de dezvoltare economică și socială a țărilor latinoamericane și caraibiene, UE a creatun nou instrument, Facilitatea de investiții pentru America Latină, dedicat promovăriidezvoltării sectorului privat și a investițiilor în proiecte de infrastructură publică în domeniiprecum transporturile, energia și mediul înconjurător, prin sprijinirea instituțiilor financiaredin țările în cauză;

AD. întrucât comerțul constituie un factor-cheie recunoscut al unei creșteri favorabileincluziunii și al unei dezvoltări durabile, astfel încât reprezintă un mijloc important pentru acontribui la eradicarea sărăciei; întrucât, așadar, UE a îmbunătățit integrarea dezvoltăriidurabile în politica sa comercială, prin includerea sistematică, în toate acordurile salecomerciale cu țări terțe, a unor dispoziții privind dezvoltarea durabilă, ce prevăd, printrealtele, aspecte legate de ocuparea forței de muncă și de mediu;

AE. întrucât, în domeniul comerțului, UE și țările din America Latină și din zonaCaraibilor au aplicat instrumente unilaterale în vederea stimulării dezvoltării durabile îneconomii vulnerabile prin intermediul unor concesiuni comerciale unilaterale, în special prinintermediul sistemului generalizat de preferințe (SPG) și al regimului special de încurajare a

AP101.781v04-00 8/12 AT\1105474RO.docx

RO

dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SPG+);

AF. întrucât 24 % din populația totală a UE (120 de milioane de persoane), care include27 % din toți copiii din Europa, este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială;întrucât 9 % din europeni suferă de lipsuri materiale grave, iar 17 % trăiesc cu mai puțin de60 % din venitul mediu al gospodăriilor din țara lor; întrucât această realitate este rezultatulpoliticilor de austeritate aplicate de diferite guverne ale statelor membre;

AG. întrucât, în UE, cu 12 milioane mai multe femei decât bărbați trăiesc în condiții desărăcie; întrucât femeile au salariile mai mici, pensiile mai mici și ziua de lucru mai lungă,sunt mai vulnerabile în fața lipsurilor, sunt discriminate la locul de muncă și nu beneficiază desprijin pentru maternitate, iar toate aceste discriminări sunt factori ai sărăciei ce le afectează;

AH. întrucât combaterea sărăciei și a excluziunii sociale ocupă un loc central în StrategiaEuropa 2020, Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale fiind unadintre inițiativele emblematice care stau la baza unui angajament comun al guvernelornaționale, al instituțiilor UE și al principalelor părți interesate, precum ONG-uri, partenerisociali, întreprinderi, actori din cadrul economiei sociale și organizații academice,

1. salută rezultatele obținute în ceea ce privește reducerea sărăciei extreme la nivelmondial, dar reamintește că este nevoie să se multiplice eforturile în cadrul Agendei 2030pentru dezvoltare durabilă, prin crearea unei legături solide între eradicarea sărăciei șidezvoltarea durabilă, în vederea reducerii inegalităților atât în interiorul țărilor, cât și întreacestea;

2. reiterează faptul că sărăcia trebuie abordată ca o problemă pluridimensională, care nuse limitează doar la insuficiența veniturilor, ci include și o importantă dimensiune socială,astfel încât se recomandă utilizarea indicatorilor de bunăstare și de dezvoltare umană pentru aanaliza acest fenomen și a-i măsura evoluția;

3. consideră că toate măsurile adoptate în vederea combaterii cauzelor fundamentale alesărăciei, ale excluziunii sociale și ale inegalităților trebuie să aibă la bază o abordare adrepturilor omului care să evite orice fel de discriminare și care să acorde o atenție deosebitădrepturilor femeilor, fetelor și adulților în vârstă; recunoaște legăturile dintre egalitatea de genși emanciparea femeilor și a fetelor și eradicarea sărăciei, precum și necesitatea de a garantaun nivel de trai adecvat pentru femei și fete în toate domeniile, pe parcursul întregului ciclu deviață, precum și drepturile grupurilor vulnerabile, în special ale migranților, ale copiilor șiadolescenților, ale persoanelor LGBT, ale minorităților, ale populațiilor indigene și alepersoanelor de origine africană, precum și ale persoanelor cu dizabilități;

4. eradicarea sărăciei materiale, sociale și spirituale extreme, pentru construirea uneiființe umane complete. presupune garantarea serviciilor de bază universale pentru populație șia unor venituri suficiente pentru dezvoltarea integrală;

5. solicită guvernelor să intensifice lupta împotriva corupției și a impunității și săgaranteze acces egal la un sistem judiciar independent și imparțial, precum și să promovezerespectul deplin pentru echilibrul puterilor, ca elemente indispensabile pentru consolidareademocrației, a guvernanței, a statului de drept și pentru realizarea dezvoltării durabile;

AT\1105474RO.docx 9/12 AP101.781v04-00

RO

reafirmă faptul că lupta globală împotriva sărăciei necesită respectarea deplină a democrației,a statului de drept, precum și a tuturor drepturilor omului, inclusiv a dreptului la dezvoltaredurabilă, astfel încât ființa umană să se afle în centrul politicilor publice, în acord cu și înspiritul respectului pentru planeta noastră și pentru echilibrul ecosistemului, recunoscândimportanța stimulării unei participări cetățenești depline, pluraliste, ample și diverse;

6. subliniază legătura importantă dintre buna guvernare, utilizarea durabilă a resurselor șicreșterea dezvoltării, redistribuirea justă și echitabilă a resurselor, pe de o parte, și reducereainegalităților, pe de altă parte; consideră că o dezvoltare durabilă poate fi realizată doar dacăse garantează accesul egal și dacă sunt luate în considerare toate grupurile, punându-seaccentul pe sectoarele vulnerabile;

7. reamintește că guvernele sunt principalele responsabile pentru elaborarea și aplicareapoliticilor economice durabile, precum și pentru mobilizarea și utilizarea eficientă și durabilăa resurselor publice, mai ales a celor ce rezultă din exploatarea durabilă și rezonabilă aresurselor naturale, ale căror bogății trebuie să fie puse în slujba popoarelor și a dezvoltăriițărilor în cauză; consideră că parteneriatele public-privat pot juca un rol important înmobilizarea de fonduri suplimentare pentru dezvoltare, promovând schimbul de experiențe șicunoștințe între aceste parteneriate într-un cadru solid de raportare și responsabilitate socială,înțeleasă ca un echilibru social ce garantează redistribuirea bogăției, contribuind laîndeplinirea agendei sociale a planurilor naționale de dezvoltare ale guvernelor în cauză;

8. subliniază rolul fundamental pe care îl joacă societatea civilă în dezvoltareaeconomică și socială a statelor; promite, așadar, o mai bună includere a tuturor grupurilor, înspecial în ceea ce privește integrarea în procesul decizional a grupurilor susceptibile de a seplasa sub pragul de sărăcie, astfel încât acestea să participe la creșterea favorabilă incluziunii;

9. subliniază necesitatea de a garanta accesul universal la educație publică, gratuită și deînaltă calitate, acordând o atenție deosebită persoanelor cu nevoi educaționale speciale,migranților, populațiilor indigene, persoanelor de origine africană și persoanelor cu handicap,precum și necesitatea de a elabora strategii pentru combaterea inegalităților sociale în școli, cainstrument pentru rezolvarea problemei lipsei de cunoștințe și pentru favorizarea dezvoltăriidurabile, a eradicării sărăciei și a egalității de gen;

10. reamintește faptul că, în vederea garantării unei dezvoltări durabile, este necesar să sedispună de lucrători calificați; în acest scop, încurajează guvernele să pună în aplicareprograme de educație și formare pentru toate grupele de vârstă, adresate în special grupurilorvulnerabile, victimelor excluziunii sociale și celorlalte persoane expuse riscului de sărăcie;

11. îndeamnă guvernele să ia toate măsurile necesare pentru a stimula crearea de locuri demuncă decente și stabile, recunoscând că existența unor contracte de muncă precare afecteazăpiața forței de muncă și crește riscul de sărăcie în rândul grupurilor mai vulnerabile; solicită,concret, adoptarea de mecanisme pentru a evita apariția și perpetuarea unor lucrători carelucrează în condiții precare și cu resurse insuficiente, pentru a garanta că persoanele care auun loc de muncă nu rămân victime ale sărăciei;

12. îndeamnă guvernele să creeze politici publice și mecanisme de incluziune pentru aasigura locuri de muncă stabile și decente pentru lucrătorii tineri;

AP101.781v04-00 10/12 AT\1105474RO.docx

RO

13. solicită guvernelor să garanteze acces egal la asistență medicală universală, publică,gratuită și de înaltă calitate, ca o condiție indispensabilă pentru a pune capăt sărăciei și arealiza o dezvoltare durabilă, punând accentul, în special, pe prevenirea și eradicarea oricăruitip de discriminare și pe eliminarea obstacolelor ce îngreunează accesul la asistența medicală;

14. subliniază obligația guvernelor de a garanta faptul că femeile se bucură de aceleașidrepturi politice, sociale și economice, inclusiv de dreptul legal de a poseda și administrabunuri private, precum și de acces egal în mod real la oportunități economice, mai ales lanivel profesional și antreprenorial, precum și la aceleași servicii publice, inclusiv la sănătate,la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, la educație și la prestațiile de asigurărisociale; consideră, de asemenea, că statele ar trebui să deruleze mecanisme care să garantezetuturor femeilor posibilitatea de a participa la procesul decizional, astfel încât să seconsolideze rolul acestora în societate;

15. recunoaște faptul că agricultura familială și la scară mică, care ține cont de utilizareatradițională a pământului și de metode agricole convenționale, contribuie în mod direct lasiguranța alimentară, la dezvoltarea economiilor locale, la creșterea durabilă și la diversitateavarietăților agricole; subliniază în special rolul agriculturii la scară mică ca instrument pentrueradicarea foametei, a „foametei ascunse” și a malnutriției;

16. reiterează importanța implementării de sisteme integrate de gospodărire a apelor,pentru a garanta un acces echitabil și universal la apa potabilă, la salubritate și la sistemeadecvate de tratare a apelor reziduale, acordând o atenție deosebită țărilor și regiunilorafectate de secetă; îndeamnă guvernele să ia toate măsurile necesare pentru a evitacontaminarea apei cu produse chimice periculoase sau cu alți contaminanți care afecteazămediul înconjurător și sănătatea umană; solicită ca apa și accesul la apă să rămână încontinuare în sfera publică, fiind un drept inalienabil și esențial pentru supraviețuireaoamenilor;

17. evidențiază rolul pe care îl joacă sportul, educația fizică și recreerea în combatereasărăciei și a inegalităților, precum și în stimularea incluziunii și a mecanismului de integraresocială în diferite țări; solicită guvernelor să ofere mai multe oportunități de a face sport, înspecial copiilor și tinerilor;

18. subliniază faptul că, în ultimii ani, țările latinoamericane și caraibiene au înregistratimportante progrese economice și sociale, care au contribuit la o serie de schimbări politice șieconomice la nivel mondial; observă că, deși au înregistrat o creștere economică rapidă,America Latină și zona Caraibilor se confruntă în continuare cu provocări importante în ceeace privește inegalitățile sociale; astfel, consideră că viitoarea cooperare biregională trebuie săse axeze în mare măsură pe o politică de dezvoltare durabilă coerentă;

19. subliniază rolul pe care îl are cultura în combaterea sărăciei, întrucât accesul la cultură,crearea de cultură și participarea la manifestări culturale contribuie la emanciparea și ladezvoltarea popoarelor;

20. reiterează faptul că este important ca statele din regiune să stimuleze politici publice șicadre normative care să reducă inegalitățile și inechitățile sociale, precum și să adoptestrategii și programe care să permită garantarea unei redistribuiri juste și echitabile a bogățieiîn rândul populației și creșterea investițiilor sociale, acestea fiind necesare pentru a reduce

AT\1105474RO.docx 11/12 AP101.781v04-00

RO

nivelul sărăciei în America Latină și zona Caraibilor;

21. reamintește faptul că schimbările climatice, catastrofele naturale și deteriorareamediului înconjurător reprezintă provocări importante pentru omenire, una dintre cauzelefundamentale ale sărăciei și foametei și un factor care subminează eforturile în direcția uneidezvoltări durabile a țărilor și regiunilor noastre; în acest sens, recomandă cu căldurăconsolidarea cooperării biregionale în domeniul prevenirii, al combaterii și al adaptării laschimbările climatice și la catastrofele naturale, prin intermediul unor programe de cooperarebiregională; semnalează faptul că, de asemenea, cele două regiuni trebuie să consolidezesinergiile și coordonarea pozițiilor comune în cadrul unor foruri multilaterale, pentru a oferiun răspuns mondial la aceste provocări;

22. subliniază dezvoltarea economiilor emergente care au devenit principalii factori aidezvoltării economice globale; observă că, pentru prima dată în istorie, țările în curs dedezvoltare, luate în ansamblu, realizează mai mult de jumătate din comerțul mondial, ceea cea contribuit în mod semnificativ la ieșirea din sărăcie a sute de milioane de oameni;

23. subliniază rolul crucial pe care îl joacă sectorul privat în stimularea creșteriieconomice, în crearea de bogăție și în reducerea nivelului de sărăcie prin crearea unor noioportunități de locuri de muncă decente și stabile; în acest sens, salută inițiativele ce vizeazăpromovarea cooperării între întreprinderile mici și mijlocii din UE și din țările ALC;reamintește, în acest sens, faptul că activitățile din sectorul privat trebuie să se desfășoare într-un cadru juridic transparent și previzibil, cu respectarea deplină a normelor sociale și astandardelor de muncă naționale și internaționale;

24. rolul sectorului public este fundamental pentru atingerea obiectivelor de dezvoltaredurabilă (ODD); întrucât sectorul privat constituie motorul creșterii economice și al creării delocuri de muncă în toate economiile de piață, generând 90 % din locurile de muncă șiveniturile din țările în curs de dezvoltare; întrucât sectorul privat reprezintă, potrivitOrganizației Națiunilor Unite, 84 % din PIB în țările în curs de dezvoltare și are capacitateade a oferi o bază durabilă pentru mobilizarea resurselor interne, ceea ce conduce la o reducerea dependenței de ajutor, cu condiția de a fi reglementat în mod corespunzător, de a respectadrepturile omului și normele de mediu și de a fi legat de realizarea unor îmbunătățiri concretepe termen lung în ceea ce privește economia internă, dezvoltarea durabilă și reducereainegalităților;

25. întreprinderile mici, mijlocii și microîntreprinderile, care reprezintă coloana vertebralăa tuturor economiilor de piață, se confruntă cu sarcini de reglementare mult mai mari în țărileîn curs de dezvoltare decât în Uniunea Europeană și întrucât cele mai multe dintre acestea îșidesfășoară activitatea în economia informală, caracterizată de volatilitate și care le privează deprotecție juridică, de drepturile lucrătorilor și de accesul la finanțare; întrucât, potrivitraportului Băncii Mondiale intitulat „Doing Business 2014”(„Desfășurarea de activitățieconomice în 2014”), țările cele mai sărace sunt de fapt cele care sunt supuse celor mai multesarcini de reglementare;

26. insistă asupra faptului că comerțul poate fi un important agent de dezvoltare și uninstrument util în combaterea sărăciei, permițându-le statelor să se integreze în lanțuri devaloare la nivel regional și mondial, să își diversifice producția și să maximizeze beneficiileeconomice și sociale; solicită, așadar, UE și statelor din ALC să lucreze la realizarea unei

AP101.781v04-00 12/12 AT\1105474RO.docx

RO

zone de comerț global UE-CELAC, care să stimuleze dezvoltarea durabilă pe baza respectuluideplin pentru drepturile omului și pentru normele sociale și standardele de muncă și care sățină cont de toate aspectele pertinente legate de mediul înconjurător;

27. îndeamnă guvernele să studieze posibilitățile pe care le oferă știința, tehnologia șiinovarea, ca instrumente de facilitare a unei dezvoltări durabile și favorabile incluziunii,ajutându-i pe cetățeni să scape de sărăcie, să devină autonomi, să își îmbunătățească calitateavieții, pentru ca aceștia să aibă șansa de a ocupa locuri de muncă de calitate, pentru a stimulao producție și obiceiuri de consum durabile, pentru a reduce vulnerabilitatea în fațacatastrofelor naturale și a promova utilizarea eficientă a resurselor insuficiente; consideră cătransferul de tehnologie și cooperarea în ceea ce privește știința, inovarea și tehnologia artrebui să aibă loc într-un cadru transparent, cu participarea activă a societății civile și săconstituie un element fundamental al viitoarelor programe de cooperare biregională șibilaterală UE-ALC;

28. îndeamnă UE și țările din America Latină și zona Caraibilor să facă schimb deinformații din domeniul științei, tehnicii și tehnologiei pentru a depăși problema reprezentatăde sărăcie;

* * *

29. încredințează copreședinților sarcina de a transmite prezenta rezoluție ConsiliuluiUniunii Europene și Comisiei Europene, parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europeneși ale tuturor țărilor din America Latină și din zona Caraibilor, Parlamentului Latinoamerican,Parlamentului Central American, Parlamentului Andin, Parlamentului Mercosur,Secretariatului Comunității Andine, Comisiei reprezentanților permanenți ai Mercosur,Comunității statelor latinoamericane și caraibiene, Secretariatului permanent al SistemuluiEconomic Latinoamerican și Secretariatelor Generale ale Organizației Statelor Americane(OSA), Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR) și Organizației Națiunilor Unite.