REVIZUIREA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A · PDF fileDeseuri periculoase si nepericuloase...
167
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA FUNDAŢIA PROAGRO REVIZUIREA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR TIMIŞOARA 2008
Transcript of REVIZUIREA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A · PDF fileDeseuri periculoase si nepericuloase...
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂVETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA
FUNDAŢIA PROAGRO
REVIZUIREA PLANULUI JUDEŢEAN DEGESTIONARE A DEŞEURILOR
TIMIŞOARA2008
Preşedinte Fundaţia PROAGRO
Prof. dr. Alexandru Moisuc
CUVÂNT ÎNAINTE
Situatia actualã necorespunzãtoare în ceea ce priveşte managementul deşeurilor
în Judeţul Timiş este o provocare pentru o schimbare. Aceasta poate fi adusã sub control
prin eforturile concertate şi participarea tuturor factorilor interesaţi în implementarea unui
Plan Integrat de Manegement al Deşeurilor.
Acest Plan oferã o apropiere coerentã şi efectivã faţã de problemele judeţene din
domeniul deşeurilor. Eforturile privind implementarea Planului vor fi descrise ulterior.
PJGD introduce conceptul de soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor
în managementul deşeurilor.
Recenta introducere a ambalajelor PET a condus la scãderea costurilor şi
asigura ambalare corespunzãtoare pentru multe lichide şi bãuturi utilizate şi consumate
zilnic, dar a devenit problematicã colectarea şi eliminarea acestora, costurile de colectare
şi reciclare fiind relativ ridicate. Acum, un val de PET-uri şi alte tipuri de ambalaje
similare au umplut inutil depozitele şi totodatã au devenit omniprezente şi neplãcute în
peisaj pentru toatã lumea.
În afarã de aceasta, o mare cantitate de deşeuri este eliminatã inutil, o bunã parte
putând fi reciclate sau reutilizate dacã s-ar organiza sisteme adecvate de colectare
separatã şi sortare. În consecinţã, deşeuri ca de exemplu articole din gospodãrii,
ambalajele de sticlã, hârtia şi cartonul, deşeurile textile, recipientele de aluminiu, chiar şi
PET-urile care pot fi colectate pentru a fi reciclate se amestecã şi se pierd iremediabil
prin amestecare cu deşeurile menajere. Alte deşeuri, cum sunt cele din construcţii şi
demolãri, din grãdini, de
echipamente electronice şi electrice, de vehicule scoase din uz, deşeurile
periculoase din deşeurile menajere, anvelope uzate şi acumulatori nu-si au locul în
depozite ci trebuie colectate separat şi reciclate prin facilitãţi adecvate şi specializate de
dezmembrare.
Sunt utilizate tehnologii moderne în sensul creerii unor depozite mai sigure şi cu
efecte de protecţie a mediului. Simpla sortare, în propria gospodãrie, a numeroase
fracţiuni reciclabile de deşeuri sau simpla compostare a deşeurilor biologice şi a
deseurilor din grãdini sunt doar unele posibilitãţi uşor de realizat printr-o conştientizare
eficientã a procesului de colectare selectivã a deşeurilor.
Menţionăm faptul cã PJGD urmeazã cerinţele impuse de legislaţia româneascã
privind Strategia Naţionalã de Gestionare a Deşeurilor si se supune procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Vicepreşedinte,
Prof. dr. ing. Adam Crăciunescu
CUPRINS
CAPITOLUL I INTRODUCERE............................................................................................................. 11.1. Baza legala a PJGD............................................................................................................... 11.2. Evaluarea strategica de mediu............................................................................................. 11.3. Scopul si limitele Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor........................................ 11.4. Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD...................................................................... 21.5. Structura PJGD..................................................................................................................... 31.6. Orizontul de timp al PJGD................................................................................................... 41.7. Necesitatea Planului Judeţean privind Gestionarea Deseurilor (PJGD)......................... 4
CAPITOLUL II SITUAŢIA EXISTENTĂ.................................................................................................. 52.1. Privire generala..................................................................................................................... 5
2.1.1. Prezentarea generala a judetului timis.................................................................................................... 52.1.1.1. Caracterizare geografica...................................................................................................................... 6
2.1.2. Utilitati................................................................................................................................ 20
2.1.3.Aspecte socio-economice..................................................................................................... 24
2.2. Gestionarea deşeurilor în judeţul timiş.............................................................................. 27
2.2.1. Generarea deseurilor............................................................................................................. 282.2.2. Colectarea si transportul deseurilor municipale.................................................................. 33
2.2.2.1. Sortarea deseurilor............................................................................................................. 372.2.2.2. Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectare selectiva la
sursa.................................................................................................................................................................. 37 2.2.3. Tratarea deseurilor in vederea valorificării saueliminarii............................................................................................................................................................. 38
2.2.3.1. Compostarea deseurilor biodegradabile.............................................................................. 402.2.3.2. Tratare mecano – biologica................................................................................................. 402.2.3.3. Tratarea termica................................................................................................................... 402.2.4. Eliminarea deşeurilor.............................................................................................................. 41
CAPITOLUL III.OBIECTIVE SI TINTE PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR................................................. 43
CAPITOLUL IV
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA SI COLECTAREA DEŞEURILOR........................................... 484.1 Tendinţa factorilor relevanţi pentru evoluţia generării
deşeurilor............................................................................................................................................................ 484.2 Planificarea deseurilor municipale.......................................................................................... 50
4.3. Planificarea altor fracţii de deşeuri ................................................................................... 514.3.1. Planificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje......................................................................... 51
4.3.2. Planificarea fracţiei de deşeuri biodegradabile.................................................................... 53
4.4 Ţinte propuse........................................................................................................................ 54
4.4.1. Colectarea deşeurilor municipale solide............................................................................... 554.4.2. Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje................................................................ 584.4.3. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile.................................................................... 59
CAPITOLUL V
FLUXURI SPECIALE DE DESEURI.......................................................................................................... 60
5.1.Deseuri periculoase din deşeurile municipale........................................................................ 60
5.2 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice...................................................................... 66
5.3. Vehicule scoase din uz............................................................................................................. 69
5.4. Deşeuri provenite din construcţii şi demolări ................................................................... 72
5.5. Namoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.................................................... 74
Capitolul VI.
EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE......................................................................................... 77
6.1 Domenii de decizie in gestionarea deseurilor.......................................................................... 826.2 Privire generală asupra alternativelor tehnice....................................................................... 84
6.2.1 Tendinţe generale în tehnologia tratării deşeurilor...................................................................... 846.2.2.Tendinţe privind metoda reducerii deşeurilor biodegradabile..................................................... 866.2.3 Tendinţe ale gestionării deşeurilor provenite din materiale de
ambalaj................................................................................................................................................................. 87
6.3. Tratare şi valorificare........................................................................................................... 88
6.3.1. Eliminarea................................................................................................................................ 916.3.2. Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile ..................................................... 92
6.4. Colectarea şi sortarea.............................................................................................................. 103
6.5 Tratarea şi depozitarea deşeurilor biodegradabile................................................................ 1076.6 Eliminarea Deşeurilor: Depozite Ecologice............................................................................. 108
CAPITOLUL VII
CAPACITĂŢI NECESARE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR........................................................ 109
7.1. Colectare şi transport............................................................................................................... 109
7.2. Tratare şi valorificare.............................................................................................................. 113
7.3. Eliminarea................................................................................................................................. 116
CAPITOLUL VIII
EVALUAREA COSTURILOR PENTRU JUDEŢUL TIMIŞ.................................................................... 124
8.1.Costurile investiţiilor judeţene de gestiune a deşeurilor........................................................ 1248.2. Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a
populaţiei............................................................................................................................................................. 1278.3 Nivelurile tarifelor deja existente ............................................................................................ 128
CAPITOLUL IXMĂSURI DE IMPLEMENTARE.................................................................................................................... 132CAPITOLUL X MONITORIZARE............................................................................................................................................ 141ANEXA................................................................................................................................................................ 155
1
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1. Baza legala a PJGD
Conform Legii nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deseurilor, ’’planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza de catre consiliul
judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului si sub coordonarea agentiei
regionale pentru protectia mediului’’.
La elaborarea PJGD s-a avut în vedere „Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale
si judetene de gestionare a deseurilor”, aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile nr. 951/2007.
In urma comandei Consiliului Judetean Timis, nr. 4070 din 25.03.2008 a fost desemnata in
vederea realizarii Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Timis, fundaţia
PROAGRO.
1.2. Evaluarea strategica de mediu
Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor a fost elaborat in conformitate cu principiile si
obiectivele Planului National de Gestionare a Deseurilor si a Planului Regional de Gestionare a
Deseurilor Regiunea 5 Vest aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si
ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006.
La elaborarea PJGD s-a avut în vedere „Metodologia pentru elaborarea planurilor
regionale si judetene de gestionare a deseurilor”, aprobata prin Ordinul MMDD nr. 951/2007.
Deasemenea s-a tinut cont de toata legislatia romana in vigoare din domeniul gestionarii deseurilor,
precum si legislatia conexa.
Anexa 1 contine o trecere în revista a legislatiei specifice europene si a legislatiei nationale
transpuse.
1.3. Scopul si limitele Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor
Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a
deseurilor, prin care sa se asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor in conformitate cu obiectivele si
2
tintele Planului National de Gestionare a Deseurilor, ale Planului Regional de Gestionare a Deseurilor
Regiunea 5 Vest si ale legislatiei nationale si europene in domeniu . Principalul lor scop este acela de a
prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora.
PJGD pentru judetul Timis are ca scop:
· Definirea obiectivelor si tiintelor judetene în conformitate cu obiectivele si tintele Planului
Regional si National de Gestionare a Deseurilor
· Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deseurilor municipale la nivel judetean.
· Să servească ca bază pentru stabilirea necesarului de investitii si a politicii în domeniul
gestionării deseurilor, pentru realizarea si sustinerea sistemelor de management integrat al
deseurilor la nivel judetean.
· Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor pentru obtinerea de finantări.
Nu fac obiectul PJGD, următoarele elemente:
· Studiile de Fezabilitate;
· Proiectele tehnice, stabilirea amplasamentelor, sau calculul costurilor de executie;
· Evaluarea Impactului asupra Mediului;
· Detaliile procedurilor de operare.
1.4. Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD
Conform „Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor”, aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007,
deseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din deseurile
municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte
cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari,
namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente
electrice si electronice.
In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listei
europene a deseurilor si HGG nr. 856/2002 privin evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
3
Tip de deseu Cod deseuri(Lista europeana a deseurilor;
HG 856/2002)
Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajeresi asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiilecolectate separat:
- fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)
- deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri dincimitire)
- alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate,deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoaseetc.)
20
20 01
20 02
20 03
Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipalecolectate separat)
15 01
Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04
Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05
Vehicule scoase din uz 16 01 06
Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21*; 20 01 23*;20 01 35*;20 01 36
1.5. Structura PJGD
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Timis a fost structurat dupa cum
urmeaza:
Capitolul 1. Introducere
Capitolul 2. Prezentarea situatiei existente
Capitolul 3. Obiective si Tinte judetene de Gestionare a Deseurilor
Capitolul 4. Prognoza de Generare a Deseurilor Municipale si a Deseurilor de Ambalaje
Capitolul 5. Fluxuri Specifice de Deseuri (situatia existenta, metode de gestionare):
· Deseuri periculoase din deseuri municipale;
· Deseuri de echipamente electrice si electronice;
· Vehicule scoase din uz;
· Deseuri din constructii si demolari;
· Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti.
Capitolul 6. Evaluarea Alternativelor Tehnice
Capitolul 7.Calculul Capacitatilor Necesare pentru Gestionarea Deseurilor Municipale
4
Capitolul 8. Estimarea Costurilor
Capitolul 9. Masuri de implementare (Plan de Actiune)
Capitolul 10. Plan de monitorizare
Anexe
1.6. Orizontul de timp al PJGD
Orizontul de timp al PJGD este 2005 – 2013.Anul 2005 este considerat an de referinta.
Revizia planului final este programata, conform cerintelor legale in vigoare, periodic o data la 5 ani de
la elaborarea planului. In acest timp, pana la revizuire, se vor desfasura proiecte pilot care vor oferi
informatii detaliate in ceea ce priveste fezabilitatea tehnologiilor propuse.
1.7. Necesitatea Planului Judeţean privind Gestionarea Deseurilor (PJGD)
PJGD Timis este un instrument în completarea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor
(PRGD) Timis, care este cerut de catre Uniunea Europeana ca si instrument de planificare pe baza
caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea UE. Este necesar sa se asigure ca tintele
UE si nationale vor fi atinse si se vor identifica solutiile durabile adaptate la conditiile specifice locale.
PJGD Timis asista consiliul judeţean in proiectarea fluxului de deseuri prin:
- viziune globala asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe ajuta la identificarea
lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata;
- identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile locale
specifice.
5
CAPITOLUL II
SITUAŢIA EXISTENTĂ
2.1. PRIVIRE GENERALA
2.1.1. PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI TIMIS
Judetul Timis este situat in centrul Euroregiunii Dunare-Mures-Tisa-Cris, in
regiunea de dezvoltare a Romaniei Vest alaturi de judetele Arad, Hunedoara si Caras-
Severin. Suprafata ocupata este de 8696,7 kmp, ceea ce reprezinta 3,65% din suprafata tarii,
ocupând ca întindere locul I pe tara.
Situat in vestul tarii, se invecineaza cu Ungaria in partea de nord- vest intre
localitatile Nadlac si Beba-Veche, 18 km din aceasta frontiera fiind pe raul Mures.La sud-vest
intre Beba-Veche si Latunas se invecineaza cu Republica Serbia si Muntenegru., la est se
margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras Severin si la nord cu judetul
Arad. Punctele extreme ale judetului sunt cuprinse intre coordonatele 20o16’ (Beba Veche) si
22o33’ (Poieni) longitudine estica , 45o11’ (Latunas) si 46o11’ (Cenad) latitudine nordica. În
functie de punctele de trecere a frontierei, distanta medie pâna la capitalele celor doua tari
învecinate, Belgrad si Budapesta, este de 170 si, respectiv, de 300 Km. Viena se afla la
aproximativ aceeasi distanta ca si Bucurestiul - 550 km.Forma de relief predominanta este
sesul, cu 75,9% din suprafata, urmat de dealuri -7,2%, deal-munte -7,3%, ses-deal - 6,3% si
munti 3,3%. Altitudinea maxima corespunde culmilor nord-vestice ale masivului Poiana
Rusca, culminand cu Varful Pades – 1374 m.
Tabel 1.
Suprafata judetuluikm2 %
Suprafata totala 8.696,70 100%· suprafata agricola 7.004,77 80,54· paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 1.090,57 12,54· ape si balti 157,75 1,82· alte suprafete 443,56 5,10
Sursa: Statistica teritoriala
6
2.1.1.1. Caracterizare geografica
Geologie-hidrologie
Relieful Banatului, implicit a judetului Timis, se caracterizeaza printr-o mare
complexitate de forme morfologice, cu structuri geologice si evolutii paleogeografice
specifice, legate de geneza in timp si in spatiu a partii de vest a tarii.
Aspectul general este de cuveta, cu o campie larg deschisa spre vest, flancata de
dealuri si munti in est.
Cea mai extinsa forma de relief a judetului o reprezinta campia, urmata de dealuri
piemontane si in partea estica de munti.
Campia este o unitate de relief de origine exclusiv acumulativa. Peste un fundament
cristalin, faliat si scufundat in badenian s-a asezat o cuvertura sedimentara pliocen-cuaternara
de grosimi variabile, formata dintr-o succesiune de depozite fluvio-lacustre (argile, nisipuri,
pietrisuri). Deasupra acestora s-au depus materiale aluvio-proluviale pleistocene sub forma
unui intins con de dejectie cu grosimi de pana la 50-80 m, iar in partea superioara, depozite
loessoide, nisipuri sau argile.
Retragerea domeniului lacustru, consecinta directa a miscarilor de ridicare ritmica a
muntilor si dealurilor vecine precum si a miscarilor de subsidenta din centrul Campiei Dunarii
de mijloc, a determinat etajarea Campiei Banatului, rezultand o treapta inalta, pleistocena, in
vecinatatea dealurilor, o treapta joasa , de divagare, holocena si o zona de lunca, cu un relief
tanar, putin evoluat.
Dealurile Banatului s-au individualizat prin acumularea unor groase depozite
sedimentare cu alcatuiri granulometrice diferite, aduse si depuse de raurile care coborau din
munti. Prin pozitia lor periferica zonei montane, prin structura depozitelor si prin altitudine
(200-400 m) ele constituie unitati geomorfologice bine individualizate, prin intermediul
carora se face tranzitia spre domeniul campiilor. In cadrul judetului sunt prezente Dealurile
Lipovei (in nord-est), Dealurile Poganisului (in sud-est) si Dealurile Surducului (in est) cu
doua subdiviziuni, Dealurile Fagetului si Dealurile Lugojului.
Muntii sunt prezenti doar in extremitatea estica a judetului pe o suprafata redusa.
Fiecare treapta altitudinala este compartimentata in mai multe masive muntoase de catre o
serie de vai adanci, sau de accentuate denivelari tectonice, fapt ce explica numarul mic de
asezari permanente si extindere accentuata a domeniului forestier. Muntii Poiana Rusca sunt
7
bine reliefati la sud si vest de doua culoare tectonice (Bistra si Timis). Morfologic se prezinta
sub forma unei culmi inalte, cristaline, orientate est-vest, inconjurate de intinse suprafete de
nivelare. Diversitatea litologica imprima si o varietate de soluri, cu spodosoluri si cambisoluri
in centru si vest si brune rendzinice, rendzine, in sud. Altitudinea maxima a judetului este de
1380 m in Varful Pades.
Hidrogeologia
Adancimea la care se gaseste nivelul freatic constituie in general si un criteriu de
separare a unitatilor geomorfologice si se suprapune peste acestea. In cadrul fiecarei unitati,
nivelul primului strat de apa este influentat de densitatea retelei hidrografice, de adancimea si
influenta albiilor, de grosimea stratelor permeabile, etc.
Apele freatice pe diferite unitati morfologice sunt cantonate pana la adancimi de 40-
50 m in depozite aluvio-proluviale, deluviale, fluvio-lacustre de varsta pleistocena – holocena.
Din punct de vedere al raspandirii teritoriale a acviferului freatic, acesta se prezinta ca un
orizont continuu in zona de campie joasa de subsidenta pana la adancimea de cca 30-40 m,
precum si in zonele de lunca si terasa a raurilor Timis, Barzava, Poganis.
Din analiza sectiunilor hidrogeologice si a fiselor de foraje executate rezulta ca
granulometria grosiera (nisip cu pietris) se intalneste in cursul superior al raurilor Timis si
Barzava.
Nisipurile medii-grosiere dezvoltate in partea de vest, la Sud de Bega Veche (Rauti –
Sanmihaiul Roman – Ivanda – Cebza – Ghilad – Voiteg), in campia Barzavei si a Moravitei
trec in nisipuri prafoase fine spre extremitatea vestica.
Grosimea depozitelor permeabile acvifere variaza intre grosimi de 0.5-20 m, mai
mari in zona de lunca si terasa a raurilor Bega si Timis.
Sensul general de curgere a fluxului subteran este de la Est la Vest urmand panta
generala a reliefului.
Nivelul piezometric este mai adanc in cadrul campiei piemontane si mai ridicat in
zona de campie joasa si lunca.
In cadrul campiei joase panta suprafetei piezometrice urmareste panta morfologica, iar in
campia piemontana panta morfologica este mai mare ca panta hidraulica.
Din punct de vedere al acviferului de adancime pe cursurile de apa Bega – Timis, Barzava,
Bega Veche, Poganis valoarea resursei totale de exploatare a acviferului de adancime este de
15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezinta 93%.
8
Pe cursul mijlociu al raului Timis valoarea resursei totale este de 302 l/s iar
disponibilul existent reprezinta 87%.
Forajele hidrologice din reteaua de stat care investigheaza stratul freatic ocupa in
special zonele de campie ale Spatiului Banat, urcand numai pe luncile raurilor pe cursurile lor
superioare.
Temperatura atmosferică
Pentru cunoaşterea condiţiilor de climă, specifice teritoriului judeţului Timiş, au fost
folosite datele înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara.
Situat în partea de sud-vest a ţării, teritoriul luat în studiu se caracterizează printr-o
climă temperat continentală moderată, cu ierni mai scurte şi mai blânde, aflându-se frecvent sub
influenţa activităţii ciclonilor şi maselor de aer din mările: Mediterană şi Adriatică.
Temperatura medie anuală înregistrată la staţia Timişoara 1943-1996 este de 10,7°C.
Temperaturile medii lunare au următoarele valori (°C).
Tabel 2
Temperatura medie anuală (ºC)
(după Staţia Meteorologică Timişoara)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-1,2 0,4 6,0 11,3 16,4 19,6 21,6 20,8 16,9 11,3 5,7 1,4
Fluctuaţiile de la media multianuală sunt de la câteva subunităţi până la 1,0 - 1,2°C în
plus sau în minus. Astfel în anul 1956 suma temperaturilor medii anuale a fost de 9,4°C sau
9,7 în anul 1980, iar în anul 1950 de 11,8°C sau 11,6 în anul 1997.
Tabel 3
Anul 2002-2003 prezintă următoarele valori faţă de media multianuală
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX AnualăMedia
multianuală 11,3 5,7 1,4 -0.6 0,4 6,0 11,3 16,4 19,6 21,6 20,8 16,9 10,8
Media anuală 10,9 7,8 0,9 -0,4 2,3 4,5 7,6 17,101
20,4 20,9 24,9 16,7 11,1
Abataterea -0,4 2,1 -0,5 0,8 1,9 -1,5 -3,7 0,7 0,8 -0,7 4,1 -0,2 +0,3
9
Tabel 4
Numărul zilelor cu temperatura maximă (< 0°C ) (de iarnă) la Timişoara
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală10,5 5,9 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0,5 4,8 22,4
Data medie a semnalării primului îngheţ (temperatură minimă <0°C) după Staţia
Meteorologică Timişoara este 29. X. iar a ultimului îngheţ de primăvară l IV.
Durata medie a zilelor fără îngheţ fiind de 202 zile.
Cel mai timpuriu îngheţ înregistrându-se la 1.X. 1959, iar cel mai târziu 29 .IV. 1984.
Tabel 5
Numărul zilelor cu temperatura minimă (< 0°C) (de îngheţ) la Staţia Meteorologică
Timişoara
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală25,0 20,5 13,8 2,8 0,1 0 0 0 0 1,9 9,0 17,9 91,0
Indicele termic mediu pentru intervalul l II - 10 IV (indicele termic al desprimăvărării)
oscilează între 113,2°C (anul 1943) şi 546,3°C (anul 1977) valoarea medie multianuală, fiind de
340,9°C (T>0°C).
Limitele de temperatură oscilează de la o specie la alta, iar în cadrul aceleiaşi specii
depinde de complexul celorlalţi factori ecologice, precum şi de stadiul de dezvoltare al plantei.
Efectele răcirii, la începutul sezonului de vegetaţie, nu determină daune importante
culturilor (aflate în faza de câteva perechi de frunze), dacă temperaturile minime nu coboară
sub -2-3°C.
Astfel, pentru pomii fructiferi data apariţiei primului îngheţ, de regulă nu constituie un
pericol, totuşi atunci când aceste îngheţuri sunt frecvente trebuie prevenite prin lucrări culturale de
întreţinere în vederea dirijării coacerii lăstarilor când din anumite cauze vegetaţia este prelungită.
Temperaturile maxime din iarnă produc pierderi la pomii fructiferi şi la alte culturi, când
urmează perioade bruşte cu temperaturi scăzute. Frecvenţa relativ mică a acestor temperaturi
maxime şi minime, nu constituie însă pericole permanente şi pierderile produse de acestea sunt în
general o dată la 10-12 ani.
Ultimele îngheţuri de primăvară, la fel au o frecvenţă redusă şi nu constituie un pericol
permanent, iar când acestea apar, se pot combate prin fumegare la pomii care sunt periclitaţi.
10
In ceea ce priveşte regimul termic al solului se constată că în lunile februarie -martie
acesta are o evoluţie lentă urmând îndeaproape mersul temperaturii aerului.
Tabel 6
Temperatura solului în perioada 2003-2005 (înregistrată la Staţia Meteorologică
Timişoara)
AdâncimeaLuna Decada0 cm 5 cm 15 cm3,6 3,7 3,24,9 4,5 4,5
Martie I
7,0 6,0 5,511,5 10,3 9,413,8 12,8 11,5
Aprilie II
16,3 15,2 14,218,7 17,4 16,919,1 18,3 16,7
Mai III
29,9 20,1 18,1
Suma gradelor de temperatură în perioada de vegetaţie satisface de asemenea cultura
pomilor fructiferi precum şi a celorlalte culturi agricole, cu excepţia bumbacului şi a soiurilor
tardive de orez astfel.
Tabel 7
Principalele date climatice, înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara
în perioada 2003-2005
Temperatura medie lunară (oC) Anul Lunile Media
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (Suma)2003 -0,1 -2,0 6,7 10,9 15,7 20,1 23,6 20,5 18,3 13,1 5,7 2,6 135,12004 -0,3 1,3 5,8 12,0 18,3 20,5 23,8 21,6 15,3 10,9 3,2 1,9 145,42005 -0,9 2,9 7,2 10,8 16,9 19,7 21,1 21,2 20,2 11,3 2,8 1,6 129
Mediamultianual
ă
-0,4 -2,1 6,6 11,2 17,0 20,1 22,8 21,1 17,9 11,7 3,9 2,0 131,8
11
Temperatura medie lunară (oC)
-505
10
15202530
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
lunile
tem
pera
tura
2003 2004 2005
Fig. 1 Principalele date climatice, înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara -
perioada 2003-2005
Temperatura medie lunară (oC)
Cea mai scăzută temperatură medie s-a înregistrat în luna februarie, anul 2003 şi
anume –2,0°C, iar cea mai ridicată în luna iulie, anul 2004 şi anume 23,8°C.
Din aceste date reiese faptul că temperaturile medii anuale şi lunare sunt favorabile
culturii pomilor fructiferi.
Temperatura maximă absolută în perioada cercetată a fost de 39,7°C la 19 august
2004.
Temperatura minimă absolută în aceeaşi perioadă a fost de -27,2°C la 16 februarie
2003.
Temperatura maximă din iarnă a fost de 17°C iar temperatura minimă din vară de 9°C.
Temperaturile minime din iarnă produc pierderi la pomii fructiferi când urmează
perioade bruşte de temperaturi scăzute. Asemenea perioade sunt însă rare (10-12 ani), iar când
sunt, trebuie prevenite după caz.
Data primului îngheţ înregistrată în această perioadă a fost la 23 octombrie 2003. Data
ultimului îngheţ a fost la 12 mai 2003.
Data apariţiei primului îngheţ, de regulă nu constituie un pericol, dar când sunt
frecvente trebuie prevenite prin lucrări culturale în vederea coacerii lăstarilor.
Ultimele îngheţuri, în primăvară au de asemenea o frecvenţă redusă, iar când apar se
combat prin metodele cunoscute.
12
Suma gradelor de temperatură în perioada cercetată a fost de: 129ºC în anul 2005,
135,1ºC, în anul 2003 şi respectiv 145,4°C, în anul 2004.
Media multianuală a temperaturilor în perioada 2003-2005 a fost de 131,8ºC. Din
aceste date reiese că temperatura acumulată în perioada de vegetaţie satisface cultura pomilor
fructiferi.
Regimul precipitaţiilor
Precipitaţiile atmosferice alături de temperatură şi lumină reprezintă complexul de factori
climatici care împreună conduc la obţinerea unor producţii mari şi constante la culturile agricole şi
la pomii fructiferi.
Precipitaţiile medii anuale înregistrate în perioada 2003-2005, au fost de 630,6 mm.
Precipitaţiile cele mai mari au căzut în cursul lunii august 2005 şi anume 104,2 mm, iar
precipitaţiile cale mai reduse au fost în luna ianuarie 2003, respectiv 18,1 mm.
Media precipitaţiilor maxime lunare au fost de 81,4 mm în august iar minimele lunare
au fost de 31,1 mm luna februarie. Nu s-au înregistrat luni fără precipitaţii. Precipitaţiile care
cad nu satisfac în totalitate cultura pomilor fructiferi, cu atât mai mult cu cât repartizarea
acestora pe luni este neuniformă în toţi cei trei ani de cercetare.
Tabel 8
Suma precipitaţiilor (mm)Anul Lunile Media
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (Suma)2003 18,1 27,7 52,2 45,5 34,9 49,8 33,8 34,5 41,0 33,2 60,8 70,5 5022004 33,2 37,7 22,3 59,6 51,9 59,6 65,0 105,
451,3 42,5 44,9 31,2 604,2
2005 57,8 38,0 29,4 74,5 61,5 65,9 78,7 104,2
81,7 57,0 60,7 75,8 785,2
Mediamultianual
ă
36,4 31,1 34,6 59,9 49,4 58,4 59,2 81,4 58,0 44,2 55,5 59,2 630,6
13
Suma precipitaţiilor (mm)
0
20
40
60
80
100
120
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
lunile
prec
ipita
tii m
m
2003 2004 2005
Fig. 2 Suma precipitaţiilor (mm)
Suma totală a precipitaţiilor pe perioada 2003-2005 a fost de 502 mm în anul 2003,
604,6 mm în anul 2004 şi 785,2 mm în anul 2005, cu o medie multianuală de 630,6 mm.
Cantitatea de precipitaţii căzute în perioada rece a anului (noiembrie -martie) de
161,3 mm asigură rezerva de apă a solului având o semnificaţie deosebită pentru starea
culturilor în perioada de primăvară şi toamnă, în unii ani se înregistrează cantităţi de peste
600 mm (anul 2004 cu 604,6 mm, respectiv anul 2005, cu 785,2 mm), în asemenea
cazuri producându-se exces de umiditate şi băltiri care stânjenesc efectuarea lucrărilor
agricole şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie. Deficit de umiditate nu s-a
înregistrat în perioada rece (adică precipitaţii sub 100 mm).
Precipitaţiile din luna aprilie au o influenţă deosebită asupra lucrărilor agricole de
primăvară, media multianuală pentru această lună fiind de 59,9 mm, cu oscilaţii puternice de
la un an la altul, de la 45,5 mm în 2003 la 74,5 mm în 2005 sau 59,6 în 2004. Precipitaţiile
abundente (peste 700 mm în anul 2005) şi excesul de umiditate împiedică desfăşurarea în
bune condiţii a lucrărilor de sezon, stânjenesc în acelaşi timp procesele de germinare şi
răsărire şi în condiţiile unui regim termic scăzut (sub 10°C) are efect negativ indirect asupra
culturilor, favorizând atacul fitogen şi bolile criptogamice.
Modul de distribuţie al precipitaţiilor între cele două sezoane este inegal.
Astfel se observă că în sezonul cald cad cca. 60%, cantitatea de precipitaţii ce cade în
sezonul rece fiind mai ridicată decât în partea de sud a ţării, fapt ce trădează influenţa
regimului sub-mediteranean.
14
Hidrografia
Transportul de apă la suprafaţa terenului (cursuri de apă în tranzit sau autohtone)
acţionează asupra proceselor pedogenetice şi asupra evoluţiei solurilor doar în ariile de strictă
influenţă (lunci inundabile şi foarte rar în câmpiile joase), mai ales că majoritatea râurilor din
Câmpia Banatului, în sectorul lor inferior, sunt îndiguite.
În câmpie, Bega are o pantă de scurgere foarte redusă (0.4-1.0 m/km) şi prezintă
evidente tendinţe de divagare. Pentru a preîntâmpina desele inundaţii provocate de apele mari
ale râului, în anul 1728 s-a început săparea canalului navigabil şi a canalelor de legătură
Timiş-Bega, la Coştei şi Bega-Timiş, la Topolovăţ. Afluenţii principali din câmpie vin
îndeosebi din partea nordică. O parte din vechiul curs al râului Bega a rămas neamenajat, pe
traseul lui scurgându-se apele râului Bega Veche, râu care s-a organizat pe seama bazinului
hidrografic al Beregsăului.
Moraviţa este cel mai sudic râu din judeţ. Cu toate că are un bazin hidrografic mic,
totuşi, datorită zonei de subsidenţa prin care trece în sectorul său inferior, a inundat puternic şi
a întreţinut un nivel freatic foarte ridicat. Actual, prin lucrări de îndiguire şi de desecare-
drenaj aceste inconveniente au fost înlăturate.
Vegetaţia
Vegetaţia judeţului se caracterizează printr-o diversitate redusă a condiţiilor fizico-
geografice, determinate de prezenţa unui relief monoton. Climatul, edificat pe un fond
temperat continental cu influenţe submediteraneene, manifestă, mai ales în legatură cu
relieful, un număr restrâns de microclimate locale, cu evidente implicaţii în dispunerea
solurilor şi vegetaţiei.
Activitatea umană, atestată de milenii în teritoriul studiat, a exercitat o influenţă
profundă asupra condiţiilor ecologice, asfel că starea actuală a solurilor şi a vegetaţiei este
rezultatul interactiunii dintre factorii naturali şi antropici. Ca urmare, procesele naturale de
pedogeneză au fost dirijate în favoarea sporirii gradului de fertilitate, iar vegetaţia naturală
existentă s-a fragmentat, s-a diminuat ca extindere, sub presiunea nevoilor de terenuri
agricole, fiind înlocuită în mare parte cu plante de cultură.
În areale izolate (Timişoara, Giroc, Banloc) se găsesc pâlcuri de pădure cu gorun
(Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus
betulus), corn (Cornus mas) etc. (asociaţii Quercetum roboris banaticum).
Covorul ierbos natural este edificat de specii higrofile ca trestia (Phragmites australis),
papura (Typha latifolia, T.angustifolia), pipirig (Juncus inflexus, J. effusus), ţipirig (Scirpus
15
radicans), rogozuri (Carex riparia, C. vulpina, C. melanostachya, C. hirta) etc., specii
mezohigrofile şi mezofile cum sunt: coada vulpii (Alopecurus pratensis), firuţă (Poa
pratensis), şovar (Poa trivialis), iarba câmpului (Agrostis stolonifera), păiuş (Festuca
pratensis), trifoi (Trifolium repeus, T. hybrydum), gălbenele (Rorippa silvestris, R. austriaca),
piciorul cocoşului (Ranunculus spp) etc. (asociaţii Alopecuretum–
Agrostietum-Trifolio-Lolietum).
Pe terenurile arabile din zona de interfluviu Timiş - Bega, amonte de Timişoara, pe
soluri mai acide, predomina ipcărige (Gypsophilla muralis), trifoi alb (Trifolium arvense). În
restul teritoriului, cu excepţia arealelor sărăturate şi cu exees de umiditate, se întâlnesc: pir
(Agropyrum repens), neghină (Agrostema githago), ştir (Amarantus retoflexus), romaniţă
(Anthemis arvensis), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), mărul lupului
(Aristolochia climatitis), ridichea salbatică (Raphanus raphanistrum), troscot (Polygonum
aviculare), sânziene (Galium aparine), mohor (Setaria sp.), bărboasă (Echinochloa cruss-
galli), muşeţel (Mathricaria inodora), volbură (Convulvulus arvensis), pălămidă (Cirsium
arvense), rug (Rubus caesius), şi altele.
Resurse naturale
Corespunzator reliefului si factorilor fizico-geografici, judetul Timis are o vegetatie
complexa si variata. Vegetatia montana este reprezentata de padurile amestecate de fag, molid
si brad. În zona de dealuri se întâlnesc, în alternanta, paduri de fag cu paduri de gorun. În zona
de câmpie, dar si în dealurile Sacosului si ale Lipovei apar, insular, paduri de stejar
pedunculat si paduri de cer si gârnita. Vegetatia de silvostepa ocupa partea centrala si de vest
a judetului, cuprinzând întreaga câmpie.Particularitatile solului si existenta unei retele
hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare, asigura o compozitie si raspândire variata a
faunei. Se pot întâlni o serie de specii moesice, ca: liliacul, broasca testoasa de uscat,
calugarita, termitele, etc. sau specii rare, ca: egreta mica, stârcul de noapte, chiscarul, etc. Au
fost colonizate o serie de specii de interes cinegetic, ca: cerbul, caprioara, fazanul. Cele mai
caracteristice specii animale sunt: veverita, iepurele, bursucul, vulpea, porcul mistret. Bogatia
ornitologica a padurilor judetului Timis este remarcabila, multe specii fiind de interes
cinegetic, ca: potârnichea, sitarul, ierunca, inarita verde, fazanul.
Resursele de apa sunt bogate si cuprind pânze acvifere subterane si ape de suprafata
(râuri, canale, lacuri, etc.). Râul Timis este cea mai importanta artera hidrografica din judet ce
16
izvoraste de la altitudinea de 1135 m din Masivul Semenic. Alte râuri, care dreneaza teritoriul
judetului Timis, sunt : Bega, Bega Veche, Bârzava, Moravita, Aranca si, partial, Muresul.
Urmare a amenajarilor începute în secolul al XVIII-lea, Bega a fost navigabila, exploatarea
comerciala a acestei artere fiind sistata în 1960. Lacurile, de asemenea, sunt destul de
numeroase, dar au suprafete si adâncimi mici. Multe dintre ele sunt resturi ale vechilor
mlastini si apar în împrejurimile comunei Satchinez, altele sunt instalate în coturi de meandre
sau în brate parasite. O categorie aparte de lacuri, specifice judetului Timis, sunt cele
antropice. În judet sunt si doua lacuri cu apa calda (peste 20° C) si minerala, primul la
Românesti, iar al doilea la vulcanul noroios Forocici. În afara acestora, în judet s-a amenajat
lacul de acumulare Surduc, care îndeplineste functiuni multiple.
Bogatiile solului si subsolului, ca si asezarea geografica la confluenta dintre
civilizatiile occidentala si cea rasariteana, au avut un rol important în dezvoltarea economica,
cu toate consecintele sale pe plan social si spiritual. Cele mai importante resurse de substante
minerale utile se gasesc în nucleul cristalin al Muntilor Poiana Rusca. Atât în partea nordica,
cât si în partea sudica a acestui masiv, se gasesc oxizi de fier de origine metamorfica, resurse
prospectate în zona localitatilor Nadrag, Poieni, Tomesti si Luncanii de Jos. Minereurile de
oxizi de fier de origine sedimentara se gasesc în nisipurile de la Bogda, iar zacamintele de
minereuri de mangan apar la Pietroasa, în nordul muntilor Poiana Rusca. Nisipurile cuartoase,
bazalte, marmura apar în zona de est a judetului. O categorie importanta a resurselor de subsol
o constituie materialele de constructii (nisipuri, argile, pietrisuri, etc.) raspândite pe aproape
întreg teritoriul judetului. O alta bogatie, dar insuficient exploatata, o reprezinta apele termale
si minerale, care se gasesc, îndeosebi, în zona de vest cât si în zona centrala a judetului.
Datorita reliefului variat, solurile sunt foarte diversificate: partea de nord-vest a
judetului cu cernoziom, cernoziom levigabil, soluri silvestre (în zonele deluroase), soluri
brune, silvestre podzolite în partea sude-estica si soluri de munte în partea estica. Solurile,
deosebit de fertile, constituie principalul factor de favorabilitate a agriculturii. Din suprafata
totala a judetului Timis, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole - 82,2%. Baza
pedologica de la câmpie si dealuri, ofera posibilitatea realizarii unei agriculturi variate si de
mare randament. Etajul imediat superior - cel colinar -apartine zonei agricole mixte - cultura
cerealelor (preponderent pentru autoconsum), pomicultura si cresterea vitelor.
17
Zone protejate
Hotararea Consiliului Judetean nr. 19/1995, a aprobat lista zonelor protejate din
judetul Timis, act normativ ce cuprinde 5 anexe referitoare la: rezervatii, arbori ocrotiti, flora
si fauna protejata si izvoare minerale si geotermale protejate.
Conform Legii nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului national, Sectiunea a III-a Zone
Protejate, pe teritoriul judetului au fost declarate 15 arii protejate de interes national si 4 de
interes judetean.
Statut de arie protejata de interes judetean au urmatoarele rezervatii :
§ Padurea Dumbrava – rezervatie forestiera cu o suprafata de 310 ha ;
§ Padure Parc Buzias – rezervatie mixta cu o suprafata de 25,16 ha ;
§ Parcul Botanic Timisoara – rezervatie mixta cu o suprafata de 8 ha ;
§ Parcul Banloc – rezervatie mixta cu suprafata de 8 ha.
Dintre arborii ocrotiti sunt de mentionat alunul turcesc, chiparosul de balta, tisa,
stejarul piramidal, pinul negru de Banat, arborele de matase, arborele pagodelor, etc.
Dintre speciile de plante ocrotite amintim laleaua pestrita (fitillaria meleagrisL), ghimpele
(ruscus aculeatus L), cocosel (dianthus armenia L), nufar alb (nymphae alba L), nufar galben,
narcisa, stanjenelul, lacramioara etc.
Din speciile de fauna ocrotite se remarca rasul, ursul,veverita, arici,liliac, vidra,
broasca testoasa si egreta mare, lopatarul,cormoranul mic, cormoranul mare, egreta mica,
barza alba si barza neagra, lebada alba, dropia , etc.
18
Tabel 9
Lista ariilor protejate din judeţul Timiş
Nr.crt.
Denumire Actul dedeclarare
Tipul arieiprotejate
Localizare Suprafaţaariei
CustodeConform O nr.
494/2005
Dataatribirii incustodie
1. Pajiştea cunarciseBăteşti
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Botanică Făget,Băteşti
20 ha Primaria OrasuluiFaget
01.08.2007
2. ArboretumulBazoş
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Forestieră RemeteaMare
60 ha ICASTIMISOARA
31.01.2006
3. PădureaBistra Legea nr.
5/2000H.C.J. nr.19/1995
Forestieră Ghiroda 19,9 ha
4. SărăturileDiniaş
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Pedologică Peciu Nou 4 ha SC CONSEECTRIFICAREA
INSTAL SRL
30.06.2006
5. MlaştinileMurani
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Ornitologică ComunaPişchia-sat
Murani
200 ha SC OVEG MPSSRL
17.03.2008
6. LuncaPogănişului
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Botanică Tormac,Niţchidorf,
SacoşuTurcesc
75,5 ha
7. LoculFosiliferRădmăneşti
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Paleontologică Bara 4 ha DIRECTIASILVICA
TIMISOARA
31.01.2006
8. MlaştinileSatchinez
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Ornitologică Satchinez,Bărăteaz
236 ha MUZEULBANATULUITIMISOARA
31.01.2006
9. MovilaŞişitak
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Botanică SânpetruMare
0,5 ha
10. LaculSurduc
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Mixtă Fârdea 362 ha CONSILIULJUDETEAN
TIMIS
06.11.2006
11. Pădure –Parc Buziaş
H.C.J. nr.19/1995
Mixtă OraşBuziaş
25,16 ha
12. PădureaDumbrava
H.C.J. nr.19/1995
Forestieră OraşBuziaş
310 ha
13. ParculBanloc
H.C.J. nr.19/1995
Mixtă Banloc 8 ha
14. ParculBotanicTimişoara
H.C.J. nr.19/1995
Botanică Timişoara 8 ha PRIMARIAMUNICIPIULUI
TIMISOARA
30.06.2006
19
15. Beba Veche Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Ornitologică ComunaBeba-
Veche, satPordeanu
2187 ha
16. ParculNaturalLuncaMureşului
H. C. J.nr.62/2003
HG2151/2004
Mixtă judeţulArad,judeţulTimiş
(cuprindeariile
protejate:PădureaCenad,InsulaMare
Cenad,InsuleleIgriş)
17166 hatotal din
care3157,59
ha în jud.Timiş
DIRECTIASILVICA ARAD
17. PădureaCenad
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Forestieră Cenad 279,20 ha
18. InsuleleIgriş
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Mixtă SânpetruMare
3 ha
19. Insula MareCenad
Legea nr.5/2000
H.C.J. nr.19/1995
Mixtă Cenad 3 ha
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Tabel 10
Lungimea drumurilor publice
km
Specificatie 2001 2002 2003 2004 2005Drumuri publice–total, din care: 2.901 2.901 2.901 2901 2902- drumuri nationale, din care: 533 533 533 534 535 modernizate 426 469 475 477 481- drumuri judetene si comunale, din care: 2.368 2.368 2.368 2367 2367 modernizate 202 204 204 215 216Densitatea drumurilor publice pe 1000km2 teritoriu
33,4 33,4 33,4 33,4 33,4
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
20
La nivelul anului 2005 judetul Timis era traversat de 2.901 km de drumuri publice
din care doar 399 km drumuri nationale modernizate si doar 247 km drumuri judetene si
comunale modernizate.
Tabel 11
Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare
km
Specificatie 2001 2002 2003 2004 2005Linii de cale ferata – total, din care: 786 787 786 786 799 - linie normala, din care: 786 787 786 786 799 - electrificata 111 111 111 111 117Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu 90,4 90,5 90,4 90,4 91,9
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Judetul Timis este traversat de 786 km de cale ferata, din care doar 14,13 % linii
electrificate
Transportul aerian Judetul Timis este deservit de Aeroportul International « Traian
Vuia »
2.1.2. UTILITATI
Alimentare cu apa si sistemele de canalizare
Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 2027,9 km, este repartizata in
proportie de 47,23 % (959,8 km) in mediul urban, respectiv 52,77 % in mediul rural.
Se intalneste in 124 localitati din judet, din care 10 localitati urbane.
Volumul total de apa potabila distribuit in anul 2005 a fost de 39368 mii mc din care
pentru uz casnic 28844 mii mc.
21
In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa
potabila este scazut.
urbanrural
Fig. 3 Reţeaua de distribuţie a apei
Reteaua de canalizare are o lungime totala de 727,4 km si se regaseste intr-un
numar de 16 localitati din care 9 localitati urbane.La nivelul judetului se constata lipsa in
unele localitati a statiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare
necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate.
Daca ne raportam la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de
canalizare acopera doar 33,26 % .De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi care desi au
retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai
multe ori deversate la suprafata solului, producand fenomene de poluare.
Sisteme de incalzire
Reteaua de distributie a gazului metan are o lungime de 1055,4 km si o intalnim
in 10 localitati din care 7 orase, volumul total de gaz distribuit in judet fiind de 219749 mii
mc, din care pentru uz casnic 99516 mii mc.Un alt grup de indicatori, care pot caracteriza, conditiile de locuit ale populatiei este acela care
prezinta dotarea locuintelor cu principalele instalatii edilitare(apa curenta, canalizare, energie electrica, mod de
incalzire).Din totalul locuintelor recenzate, ponderea celor care beneficiaza de instalatii edilitare, la nivelul
judetului este urmatoarea: apa curenta 180.275 locuinte respectiv 69,95 % din total, instalatie electrica 255.827
locuinte respective 99,1 % din total, incalzire(termoficare sau centrala termica) 123.580 locuinte respective 47,9
% din totalul locuintelor din judet.
22
Asezari umane
Populatia totala a judetului Timis, inregistrata la recensamantul din 18 martie 2002
era de 677.926 persoane, reprezentand 3,13 % din populatia tarii.Densitatea populatiei de
78,0 locuitori /km2 este mult mai redusa decat media nationala (95,7 locuitori/km2).
Judetul Timis cuprindea la nivelul anului 2003 un numar sapte orase dintre care
doua municipii, un numar de 75 comune si 317 sate.Ponderea in totalul populatiei a mediului
urban, conform datelor recensamantului din 2002, era de 60,7%.Majoritatea oraselor au un
numar mai mic de 20.000 locuitori, un oras are populatia intre 20.000 – 100.000 locuitori si
un oras -Timisoara –are o populatie de peste 300.000 locuitori.
Tabel 12
Asezarile umane
Tip asezari Numar asezari Numar locuitoriMediu rural- < 500 locuitori 3 970- 500 – 1.500 locuitori 8 9551- 1.500 – 5.000 locuitori 67 193.270- > 5.000 locuitori 7 40.828Total mediu rural 85 244.619
Mediu urban- < 20.000 locuitori 8 66.030- 20.000 – 100.000 locuitori 1 45.426- 100.000 – 300.000 locuitori - -- > 300.000 locuitori 1 303.224Total mediu urban 10 414.680
TOTAL JUDET-anul 2003 95 659.299Sursa: Breviar statistic al judetului Timis - anul 2005
Tabel 13
Populatia in mediu urbanDenumire oras/municipiu Numar locuitoriTimisoara 303640Lugoj 45641Sannicolau Mare 13291Jimbolia 11661Buzias 7849Faget 7352Deta 6616Gătaia 6129Recaş 8221Ciacova 4901
23
Sursa: Breviar statistic al judetului Timis - anul 2005
Comparativ cu recensamantul din 7 ianuarie 1992, populatia stabila a judetului
Timis a scazut cu 3,2%, cea mai mare scadere inregistrandu-se in mediul urban .Populatia
stabila la recensamantul din 18 martie 2002 reprezinta 3,13% din populatia Romaniei ocupand
locul 9 pe tara .
Tabel 14
Evolutia populatiei
Anul Numar locuitori aferent teritoriuluiadministrativ
Densitatea populatiei(loc/km2)
Numar turisti aferent teritoriuluiadministrativ*
2001 689.219 79,30 1.4022002 680.465 78,20 1.3092003 662.209 76,142004 661593 76,1 1903352005 659299 75,8 2003762006 660966 75,6 2466752007 666866 76,7
Sursa: Statistica
689219 680465 662209 661593 659299 660966 666866
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
1 2 3 4 5 6 7
Fig. 4 Evolutia numarului de locuitori
24
2.1.3.ASPECTE SOCIO-ECONOMICE
Situatia socio-economica a judetului
Balanta fortei de munca aferenta teritoriului administrativ in anul 2005
Caracterizarea judetului din punct de vedere economic va cuprinde, in principal, date
referitoare activitatile economice din judet, forta de munca si rata somajului.
Tabel 15
Balanta fortei de munca
Domeniu Populaţie ocupată civilăMii Persoane
Din care salariaţiMii persoane
Agricultură, vânătoareşi silvicultură
79,4 6,1
Pescuit, piscicultură şiservicii anexe - total
0,1 0,1
Industrie - total 89,3 80,9 Din careIndustria extractivă -total
1,9 1,9
Industriaprelucrătoare- total
83,4 75,0
Energie electrică şitermică, gaze şi apă -total
4,0 4,0
Construcţii - total 17,9 16,0Comerţ, repararea şiîntreţinereaautovehiculelor şi abunurilo personalecasnice – total
42,4 30,4
Hoteluri şi retaurante -total
5,8 3,9
Transport, depozitareşi comunicaţii - total
16,2 13,4
Activităţi financiare,bancare şi de asigurări-total
2,5 2,2
Tranzacţii imobiliare,închirieri şi serviciiprestateîntreprinderilor - total
15,2 10,8
Administraţia publică -total
4,8 4,8
Învăţământ - total 17,2 15,4Sănătate şi asistenţă 15,6 13,4
25
socială - totalAlte actvităţi deservicii colective,sociale şi personale -total
12,4 5,7
Sursa: Statistica
Tabel 16
Evolutia ratei somajului
An anul2001
anul2002
anul2003
anul2004
anul2005
Rata somaj (%) 8,0 6,3 3,9 2,6 2,3Sursa: Statistica
Turismul judetean
Judeţul Timiş este reprezentat de potenţial natural diversificat, multe puncte de
atracţie, cum ar fi:
- rezervaţii naturale şi arii protejate: Mlaştinile Satchinez (rezervaţie ornitologică), Mlaştinile
Murani, Sărăturile Diniaş, Pădurea Cenad, Pădurea Bistra, Insulele de la Igriş, Insula Mare
Cenad, Arboretul Bazoş (parc dendrologic), Lunca Pogănişului (Fritilaria meleagris-laleaua
pestriţă- specie ocrotită), Locul cu Narcise Băteşti, Lacul Surduc, Locul Fosilier Rădmăneşti
(rezervaţie paleontologică), Movila Sisitak.
- mlaştini, bălţi, lacuri, ca de exemplu: Satchinez, Murani, Surduc, Româneşti, Moşniţa,
Ianova, Dumbrăviţa, Pişchia;
- zone cu un bogat fond cinegetic: Banloc, Bogda, Breştea, Chevereşu Mare, Dumbrava,
Giroc, Hitiaş, Pădureni, Pişchia, Silagiu, Remetea Mică, Peciu Nou);
- zone cu un fond piscicol diversificat (Bega-Luncani, Bega-Tomeşti-Româneşti, Bega-
Poieni, Bega-Margina, Timiş-Cebza, Timiş-Coşteiu);
- munţii Poiana Ruscăi, cu o altitudine de peste 600 m, reprezintă o zonă cu un potenţial
turistic deosebit, datorită cadrului natural şi peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru
recreere şi drumeţii.
- peşterile: Româneşti (în care sunt susţinute anual concerte), Pietroasa;
26
- vulcanul noroios de tip “grifon” de la Forocici, vulcanul stins Dealul Roşu, conul vulcanic
Şumig.
Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staţiune Buziaş,
municipiul Timişoara, oraşul Deta, alte localităţi cum ar fi Calacea, Teremia Mare, Lovrin.
Oferta turistică este completată şi de monumente, ansambluri arhitecturale care se
găsesc atât în Timişoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa
Contelui Mercy, Casa prinţului Eugeniu de Savoya, podul metalic proiectat de inginerul
Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc), cât şi în alte localităţi: Ciacova, unde se poate admira
“Cula Ciacovei”, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul contelui Mercy de la
Carani.
De remarcat bisericile de lemn din Pietroasa, Dragomireşti, Poieni, Margina, Curtea,
Româneşti, Hezeriş, Mănăstirea Partoş (sec. XIV), biserica de lemn din Cebza, ridicată în
1759, Mănăstirea Şeraca, declarată monument istoric.
Municipiul Timişoara dispune de un număr însemnat de muzee, case memoriale,
instituţii muzical-culturale, galerii de artă, ca de exemplu: Castelul Huniade ce găzduieşte
Muzeul Banatului, Muzeul Satului, Catedrala Mitropolitană, Catedrala Romano-Catolică,
Biserica Ortodoxo-Sârbească, Monumentul Victoriei, Monumentul Sfintei Treimi, Romulus şi
Remus, Opera Română, Teatrul Naţional, Filarmonica Banatul, Parcul Botanic, Parcul
Central, Parcul Rozelor, Bastionul Cetăţii Timişoara, Palatul Dicasterial, Palatul Deschan,
Palatul Culturii, Casa Memorială “Nikolaus Lenau” – Lenauheim, precum şi alte puncte de
importanţă atât regională cât şi naţională.
În centrele urbane dar şi în comune au loc evenimente tradiţionale cum sunt rugile,
festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca-concurs
naţional pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii, Festivalul Saltimbancilor de la
Timişoara, Festivalul Internaţional de Teatru Studenţesc – Studentfest.
27
Evolutia Produsului Intern Brut (PIB)
Tabel 17
PIB-ul la nivelul judetului Timis fata de cantitatea de deseuri generata
An UM Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
PIB Mil leiRON
4512,5 6020,3 8404,1 10431,6 12129,1
Populatiastabilita la 1ianuarie
numar 689219 661989 659512 662209 658837
Sursa: Directia Regionala de Statistica a judetului Timis
Se remarca o crestere continua a PIB-ului, in judet, iar, in conditiile scaderii
progresive a populatiei in judet, se constata, de asemenea, o crestere a acestuia raportat la
PIB-ul pe cap de locuitor. Conchidem prin a afirma ca aceasta crestere a PIB s-a realizat pe
fondul unui adevarat “boom” investitional in judet, fapt care conduce implicit si la o crestere
respectiv diversificare a gamei deseurilor generate
Tabel 18
Situaţia venitului mediu
Nivel Salariu mediu (RON/lună) Salariu minim (RON/lună)
Timiş 858 298
2.2. GESTIONAREA DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL TIMIŞ
Datele prezentate in acest capitol se refera la deseurile municipale si asimilabile din
comert, industrie, institutii, deseurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti si deseurile
din constructii si demolari si nu se refera la deseurile rezultate din activitatile industriale.
28
2.2.1. GENERAREA DESEURILOR
Tabel 19
Evolutia cantitatilor de deseuri generate
Tipuri principale de deseuri Cod deseuanul2001(tone)
anul2002(tone)
anul2003(tone)
anul2004(tone)
anul2005(tone)
1 Deseuri municipale siasimilabile din comert,industrie, institutii, dincare:
2015 01
186.933,0 191.020,7 211.254 173930,18 207983,31
1.1 Deseuri menajere colectate inamestec de la populatie
20 03 01 70751,0 87239,2 82000 84456 111090
1.2. Deseuri asimilabile colectatein amestec din comert,industrie, institutii
20 03 01 57274,0 34284,4 46000 66376 68530
Deseuri municipale siasimilabile colectate separat(exclusiv deseuri dinconstructii si demolari), dincare:
20 0115 01
752,0 556,0 5250 350,3 130
- hartie si carton 20 01 0115 01 01
379,8 280,5 5080 205 50
- sticla 20 01 0215 01 07
2,9 2,2 - 34 -
- plastic 20 01 3915 01 02
13,9 10,2 170 75,5 70
- metale 20 01 4015 01 04
355,4 263,1 - 35,8 10
- lemn 20 01 3815 01 03
- - - -
1.3.
- biodegradabile 20 01 08 - - - -
1.4. Deseuri voluminoase 20 03 07 4417,0 4944,7 5500 2605,88 -1.5. Deseuri din gradini si parcuri 20 02 5244,0 10775,5 13000 2859 62721.6. Deseuri din piete 20 03 02 5309,0 5453,0 7000 3096 56121.7. Deseuri stradale 20 03 03 20343,0 29265,0 14500 14187 161721.8. Deseuri generate si
necolectate*20 0115 01
22843,0 18503,1 38004 49 572 64 718,15
Sursa: Companii de salubrizare, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si
drumuri
Datele prezentate în acest tabel au o valoare orientativă datorită faptului că operatorii
de salubritate nu pot să facă unele măsurători exacte.
**s.u. = substanta uscata
29
· Estimarea cantitatii de deseuri generate si necolectate se realizeaza tinand cont de
numarul populatiei care nu beneficiaza de servicii municipale de colectare a deseurilor
si de indicele mediu de generare a deseurilor municipale.
· Cantitatea de deseuri generate si necolectate= cantitatea necolectata in mediul
rural+ cantitatea necolectata in mediul urban
Cantitatea necolectata in mediu rural = (populatia rurala care nu beneficiaza de
servicii de salubrizare) x (indicele mediu de generare in mediu rural). Indicele mediu de
generare in mediu rural este 0,4 kg/locuitor.zi
Cantitatea necolectata in mediu urban = (populatia urbana care nu beneficiaza de
servicii de salubrizare) x (indicele mediu de generare in mediu urban). Indicele mediu de
generare in mediu urban este 0,9 kg/locuitor.zi
In cazul in care datele disponibile au fost in unitati de volum, transformarea
acestora in unitati de masa (tone) se va realiza tinand seama de densitatile medii prezentate in
tabelul de mai jos:
Densitate medieIn pubele, containere 0.2 t/m³in autogunoiera 0.5 t/m³In depozit 0.8 t/³
150.000,00
160.000,00
170.000,00
180.000,00
190.000,00
200.000,00
210.000,00
220.000,00
(tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
2001 2002 2003 2004 2005
anul anul anul anul anul
Fig. 5 Evolutia cantitatilor de deseuri pe tipuri de deseuri generate in perioada 2001-
2005 in judetul Timis
30
Indicatori de generare a deseurilor
Indicatorii de generare a deseurilor reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri
generata (prezentata in tabelul 19 si numarul total de locuitori din judet.
Tabel 20
Indicatori de generare a deseurilor
Indicatori de generare deseuri
ANUL Deseuri municipalesi asimilabile(kg/loc.an)
Namoluri de la statiide epurare orasenesti
(kg/loc.an)
Deseuri dinconstructii si demolari
(kg/loc.an)
Totaldeseuri
(kg/loc.an)2001 271,3 2,9 9,6 283,82002 280,7 4,5 7,5 292,72003 319,01 5,1 16,6 340,712004 268,07 - 12,42 280,492005 267,87 - 4,97 272,84
Din tabelul “Evolutia indicatorilor de generare a deseurilor pentru judeţul Timis in
perioada 2001-2005” rezulta:
· Cantitatea totala de deseuri generate exprimata in kg/locuitor/an a scăzut in anul 2005,
media fiind de 272,84 kg/loc/an );
· Cantitatea medie de deseuri municipale si asimilabile generate in perioada mentionata
este de 267,87 kg/loc/an;
· Cantitatea de deseuri din constructii-demolari a fost in medie de 10,218 kg/loc/an
31
0
50
100
150
200
250
300
350
400
2001 2002 2003 2004 2005
Deseurimunicipale siasimilabile(kg/loc.an)
Namoluri de lastatii deepurareorasenesti(kg/loc.an)Deseuri dinconstructii sidemolari(kg/loc.an)
Total deseuri(kg/loc.an)
Fig. 6 Evolutia indicatorilor de generare deseuri in judetul Timis in perioada 2001-2005
Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie
Total deseuri in amestec de la populatie
- Mediu urban
Cantitate deseuri generate in 2005 : 179 883,14 t/an
populatie mediu urban 659 299
Tabel 21
Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie in anul 2005
Mediu urban Mediu rural Medie pejudetCompozitia
deseurilor Procentaj
(%)
Cantitate
(tone/an)
Cantitate
(kg/loc.an)
Procentaj
(%)
Cantitate
(tone/an)
Cantitate
(kg/loc.an)
Procentaj
(%)
Deseuri deambalaje de hartiesi carton
15,227 342,23
41,47 9,00 12,1
Deseuri deambalaje sticla
1,76 3 165,94 4,80 4,20 2,98
Deseuri deambalaje metalice
7,08 12 735,73 19,32 3,90 5,85
32
Deseuri deambalaje plastic
7,0 12 591,82 19,1 7,0
Deseuri materialtextil
1,3 2 338,49 3,55 1,3
Deseuribiodegradabile
65,16 117 211,85 177,78 65,90 65,58
Deseuri inerte 2,5 4 497,08 6,82 9,10 5,8
TOTAL 100 179 883,14 272,84
Sursa: Agenti de salubritate, operatori de depozit
Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie in anul 2005
Datele privind compozitia deseurilor menajere au fost estimate de operatorii de
salubritate din mediul urban si rural, cu exceptia municipiului Timisoara unde operatorul de
salubritate a prezentat date rezultate din analiza de deseuri menajere.
15,21,76
7,08
71,365,16
2,5
Deseuri de ambalaje dehartie si cartonDeseuri de ambalajesticlaDeseuri de ambalajemetaliceDeseuri de ambalajeplasticDeseuri material textil
Deseuri biodegradabile
Deseuri inerte
Fig. 7 Compoziţia medie a deşeurilor
33
2.2.2. COLECTAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR MUNICIPALE
Activitatea de salubrizare
Tabel 22
Agenti de salubritate dupa natura proprietatii
Număr agenţi de salubrizareJudeţ
Integral
de stat
Majoritar
de stat
Majoritar
privat
Autohton
integral
privat
Integral
privat
cu
capital
mixt
Publică
de
interes
local
Total
Timiş 1 - 1 2 1 1 6
Sursa: Agenti de salubritate, administratie locale
Tabel.23
Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005
Judetul Agenti de salubrizare, nr. Total populatie Populatie deservita % populatie deservita din total
Timis 6 660966 457037 69,14
Ponderea populatiei deservite din total populatie judet in anul 2005 este de
69,14%.Ponderea populatiei deservite in mediul urban este de 96,94% iar in mediu rural este
de 10,53%.
34
69,14
30,86
populatie deservitafara servicii
Fig. 8 Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005 in
judetul T imis
Tabel 24
Ponderea populatiei deservitei din totalul populatiei, in mediu urban si rural
Mediu urban Mediu rural
Judet Total
populatie
Populatie
deservita
% populatie
deservita
Total
populatie
Populatie
deservita
% populatie
deservita
Timis 415301 289666 69,74 245665 85050 34,62
Tabel 25
Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec
Nume agent desalubritate Tip recipient Numar Capacitate
[m3]
Numar deridicarianuale
Volum total[m3]
Capacitateaspecifica
[m³/locuitor]*(1) (2) (3) (4) (5=2*3*4)
pubela 25.38310643
0,120.24
78104
237.584,88265.649,28
eurocontainer 1.395 1,10 104 159.588
SC RetimEcologicService SATimisoara container 66
147
22(ridicari pe baza de comanda)
1,512,18
35
SC RSG SATimisoara
Pubela
eurocontainere
10020040
0,240,12
1,1
104104104
2.4962.4964.576
0,03
europubela 7 0,10 104 72,80europubela 14
1800,120,24
104104
174,724.492,8
container 49 2,00 104 10.192
SC Salprest SALugoj
container 259 1,1 104 29.629,6
0,06,342
S.C. GOSANS.R.L.
Container 1530
4,002,00
5252
3.1203.120
0,00909,178
SC G&EINVEST 2003SRL Deta
Pubela
containere
1.50015042
0,120,24
1,1
104104104
18.7203.744
4.804,8
0,0410,009
Pubela 4000 0,12 104 49.920pubela 500 0,24 104 12.480
S.C.BRANTNERSERVICIIECOLOGICES.A.
0,0940,003
TOTAL 2,414Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale
* Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de
colectare utilizati pentru colectarea in amestec a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a
judetului.
Tabel 26
Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilor menajereNume agentdesalubritate
Sistem decolectare*
Tip deseuricolectateseparat**
Tiprecipient
Numar
Capacitate[m3]
Numar deridicarianuale
Volum total[m3]
Capacitateaspecifica[m³/locuitor]***
(1) (2) (3) (4) (5=2*3*4)SC RetimEcologicService SATimisoara
Prin punctedecolectare
200101200102200139200140
Containermetalic 62 2,00 24 2976
0,0,00045
TOTAL 0.0045Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale
* Sistemele de colectare pot fi la sursa sau prin puncte de colectare.
** Se va specifica codul deseurilor
*** Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de
colectare utilizati pentru colectarea separata a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a
judetului.
36
Tabel 27
Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor menajere
Mijloace de transportAgent salubritate Tip Numar Capacitate
(m³)autogunoierecompactoare
43 10,50-21,00
autotransportoare cucontainer
9 4-24
SC Retim EcologicService SATimisoara
tractoare cu remorca 1 7
autogunoierecompactoare
3 15,5-30
basculante 2 9-16buldozer 1
SC RSG SATimisoara
fadromă 1autogunoierecompactoare
5 12-15
autotransportoare cu hiab 2 7,5
tractoare cu remorca 6 5
Multicar 1
Trailer 1
SC Salprest SALugoj
buldozer 1
autogunoierecompactoare
2 10
tractoare cu remorca 1 5
încărcător hidraulic 1
S.C. GOSAN S.R.L.Sannicolau Mare
buldozer 1
tractor cu remorca 1 7,5Autogunoieră 1 12
SC G&E INVEST2003 SRL Deta
Buldozer 1S.C. BRANTNERSERVICIIECOLOGICE S.A.
autogunoieracompactoare
3 15
Sursa: Agenti de salubritate
37
STAŢII DE TRANSFER
În prezent pe raza judeţului Timiş nu există staţii de transfer, dar sunt propuse
a se realiza o staţie de transfer şi mai multe centre de colectare şi transfer după cum
urmează :
- staţie de transfer –Timişoara (cu sortare);
- centru colectare şi transfer Sînnicolau Mare (cu sortare);
- centru de colectare şi sortare Lugoj (cu sortare);
- centru de colectare Jimbolia (cu sortare);
- centru de colectare Deta (cu sortare);
- centru de colectare Buziaş (cu sortare);
- centru de colectare Făget (cu sortare);
- depozitul Ghizela (cu sortare).
2.2.2.1. Sortarea deseurilor
In judeţul Timis nu există statii de sortare la data elaborarii studiului. Este in curs de
implementare un proiect pentru Statie de sortare a deseurilor provenite din colectarea
selectiva, fractiunea uscata şi umedă, cu o capacitate de 110.000 o/an. Termen de punere in
functiune trim. IV 2008.
2.2.2.2. Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectare selectiva la
sursa
Operaţiile de tratare a deseurilor rezultate din colectare selectiva care se efectuează
în Timisoara sunt:
- prelucrarea deseurilor de hartie în vederea reciclării în unităţi de tip REMAT (sortare,
balotare);
- prelucrarea deseurilor metalice în vederea reciclării prin unităţi de tip REMAT (sortare,
mărunţire, presare, balotare);
- prelucrare în vederea reciclării deseurilor de mase plastice prin unităţile de reciclare care
detin echipamente specifice si sunt autorizate pentru aceasta activitate. In pricipal operatiunile
38
de reciclare se refera la spalare, eliminarea fractiunilor indezirabile, macinare pentru obtinerea
de peleti sau granule. Materialele plastice (PVC, PE, PP, PET) reciclate sunt valorificate ca
materii prime sub forma de peleti sau granule.
Prelucrarea deseurilor colectate selectiv la sursa consta in sortarea manuala pe grupe
de materiale, dezmembrare, maruntire, presare, balotare si valorificarea catre agentii
economici reciclatori, care poate include sau nu si transportul. Valorificarea deseurilor
colectate selectiv de la populatie s-a facut prin unitati de reciclare de tip REMAT.
Cantitatile colectate separat si valorificate in anul 2007 au fost :
- hartie-carton : 545,73 tone, care au fost r eciclate la fabricile de hartie din tara;
- plastic : 61,68 tone, valorificate la unitati prelucratoare din tara si la export ;
- metale : 28,27 tone, reciclate la unităţi din metalurgie.
2.2.3. TRATAREA DESEURILOR IN VEDEREA VALORIFICĂRII SAU
ELIMINARII
Tratarea mecano-biologica
In judet nu exista statii de tratare mecano-biologica a deseurilor
Sortare
In judet nu exista statii de tratare mecanica(sortare).
Prelucrare in vederea valorificarii
Tabel 28
Agenti economici implicati in actiunea de valorificare a deseurilor si dotarea acestora cu
echipamente - date generale
DenumireAgent economic Adresa Localizare Tip Echipa
ment
Autorizatie demediu(da/nu)
Capacitateproiectata
(t/an)
Tip deseuprelucrat
SC Alcrico SRL TimisoaraStr.7 aprilienr.4
Comuna Giroc,Sat Chisoda
-tocator 4 buc.;-cantar bascula 2 buc;-motostivuitor;-transpalete hidraulice 2buc;-presa hidraulica balotat PE3 buc;
da Plastic800
PlasticeHPDELDPE
PPPS
ABS
SC Alfaplast SRL Jebel,str.Principalanr.1
Jebel,str.Principala
Nr.1
-tocator;-motostivuitoare;-alte echipamente;
da Plastic LDPE2400
39
S.C. Tin FactoryS.R.L.
Timişoara,str.Amurguluinr. 1
Timişoara, str.Amurgului nr. 1
da Cartuşeimprimantă
52.000buc./lună
S.C. Sofill S.A. Timişoara,str. AleeaViilor nr. 40
Timişoara, str.Aleea Viilor nr.
40
da 120.000 t/lună
Sursa: Agenti economici care prelucreaza deseurile in vederea valorificarii
* Echipamente:
1. sita
2. separator
3. tocator
Agentii economici de tip REMAT (SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL si SC
Celuloza si Otel SRL) realizeaza colectarea deseurilor in vederea valorificarii si o prelucrare
primara a acestora.Prelucrarea deseurilor colectate consta in sortarea pe grupe de materiale,
dezmembrare, maruntire, presare, balotare, si transportul lor la agentii economici care
realizeaza efectiv reciclarea deseurilor.
Tabel 29
Cantitatea de deseuri valorificabile prelucrate in anul 2005
Tipuri deşeu Colectat(tone)
Reciclat(tone)
Predat spre valorificare laagenti economici (tone)
Hartie/carton 11973,8 12701,9Plastic 2876,12 1864,44 955,21SticlaMetale 110552,03 105508Lemn
Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Timişoara
40
SC Alcrico SRL si SC Alfaplast SRL au procesat deseurile in instalatii de procesare
iar granulele rezultate au fost valorificate la firme de profil din tara si U.E. iar SC Muller
Guttenbrunnn Recycling SRL si SC Celuloza si Otel SRL au balotat deseurile si le-au
comercializat la societati de prelucrare a acestora din tara si strainatate.
2.2.3.1. Compostarea deseurilor biodegradabile
In municipiul Timisoaa nu se colecteaza separat fractia biodegradabila si nici nu
exista instalatii centralizate pentru compostarea acestora.
2.2.3.2. Tratare mecano – biologica
In municipiul Timisoara nu exista statii de tratare mecano – biologica a deseului
urban.
2.2.3.3. Tratarea termica
In municipiul Timisoara functioneaza incineratorul Pro Air Clean, incinerator
ecologic de deseuri industriale, medicale si toxice:
- Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la
prepararea si procesarea alimentelor
- Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei pastei de hartie, hartiei
si cartonului
- Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila
- Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a
carbunilor
- Deseuri din procese chimice organice
- Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire
(vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice
- Deseuri din industria fotografica
- Deseuri din procesele termice
- Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale;
hidrometalurgie neferoasa
- Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor
plastice
- Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile)
- Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti
41
- Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte
de protectie, nespecificate in alta parte
- Deseuri nespecificate in alta parte
- Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate)
- Deseuri din activitati de ocrotire a sanatatii umane sau din activitati veterinare si/sau
cercetari conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hranei in bucatarii sau restaurante,
care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sanatatii)
- Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de
la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial
- Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate
separat
2.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR
DEPOZITAREA DESEURILOR
In acest subcapitol se va prezenta modul de eliminare a deseurilor prin descrierea
depozitelor exitente si cantitatilor depozitate anual.
Tabel 30
Depozite – date generale (anul 2007)
Proprietar Operator Localizare
Zonadeservita
Autorizare
(da/nu)
Distantafata de ape
desuprafata
(km)
Distantafata dezona
locuita(km)
Capacitatedisponibilă
(mc)
Capacitateproiectata
(mc)
ConsiliulLocalTimisoara
SC RetimEcologic
Service SA
PartaSag
5 kmS
Timisoara
TimisoaraGiroc
DumbravitaChisoda
nu 4 5 6.395.834 1.700.000
ConsiliulLocal Lugoj
SC SalprestSA
0,3 km S-E
Lugoj
Lugoj nu 6 0,3 95.569,2 477.846
ConsiliulLocalSannicolauMare
S.C.GOSANS.R.L.
0,3 km SSannicolauMare
SannicolauMare
nu 2,0 0,3 80.000 750.000
ConsiliulLocalDeta
SC SuleanComp SRL
0,4 km N-E
Deta
Deta nu 0,1 0,4 25.000 30.000
ConsiliulLocalFaget
S.C.BRADNER
6 km SFaget
Faget nu 8,0 6,0 20.000 55.400
Consiliul S.C. RETIM Jimbolia 20.000 150.000
42
LocalJimbolia
S.A.Timişoara
Judet Depozitneconform/localitate
Capacitateproiectata(m3)
Capacitatedisponibila (m3)-anul 2005
Capacitatedisponibila (m3)-anul 2006
An sistareactivitate
Timis Depozit deseurinepericuloase Parta-Sag
1.700.000 - - 2008
Timis Depozit deseurinepericuloase Jimbolia
150.000 30.000 20.000 2008
Timis Depozit deseurinepericuloase Deta
30.000 - - 2009
Timis Depozit deseurinepericuloase Lugoj
477.846 200.000 174.031,52 2010
Timis Depozit deseurinepericuloase Buzias
50.000 - 2.800 2010
Timis Depozit deseurinepericuloase SannicolauMare
750.000 300.000 50.000 2010
Timis Depozit deseurinepericuloase Faget
55.400 27700 27.000 2015
Sursa: Operatori de depozite
Concluzii privind depozitarea deseurilor
· in judetul Timis exista un numar de 7 depozite de deseuri neconforme de tip „b”
· suprafata ocupata de depozite este de 51,2 ha
· actualele depozite nu sunt conforme cu cerintele legislative, nu au autorizatie de
functionare, avand amplasamente improprii
· in general fiecare oras are cate un depozit administrat fie de agenti de salubritate fie de
consiliu local
· anul inchiderii acestor depozite este stabilit in angajamentele asumate la negocierile de
aderare a Romaniei la Uniunea Europeana
· in mediul rural sunt terenuri de depozitare neamenajate, administrate de primarii.
Acestea urmeaza sa fie inchise pana la 16.07.2009.
43
CAPITOLUL III.
OBIECTIVE SI TINTE PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR
Pentru a asigura realizarea unui progres real, viitorul sistem de gestionare a
deseurilor trebuie a indeplineasca o serie de obiective strategice corelate cu cerintele
europene.
Obiectivele strategice propuse reflecta angajamentul Romaniei pentru:
- abordarea aspectelor legate de cantitatile mari de deseuri intr-o maniera care sa
conduca la ruperea relatiei de proportionalitate existente intre cresterea economica si
generarea de deseuri,
- recuperarea, in masura posibilitatilor, a materialelor si energiei continute in
deseurile a caror generare nu se poate evita stabilirea unui sistem de gestionare a deseurilor,
integrat geografic si tehnologic care sa includa cele mai bune tehnici / tehnologii care nu
impun cheltuieli excesive,
- crearea conditiilor pentru ca deseurile sa fie colectate selectiv, reciclate /recuperate
sau eliminate fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a utiliza procedee sau metode care
ar putea dauna mediului.
Obiectivele generale si specifice prezentate in tabelele de mai jos constituie baza
minima considerata necesara la momentul actual. Ele trebuie sa fie revizuite periodic si
imbunatatite pe masura dezvoltarii sistemului de gestionare a deseurilor.
Spre exemplu, in viitorii 3-5 ani va fi necesara abordarea mai larga a problemelor
referitoare la gestionarea namolurilor de la epurarea apelor uzate si a celor privind deseurile
de vehicule uzate, pentru a stabili obiective specifice pentru aceste doua fluxuri de deseuri.
Stabilirea acestora va necesita colectarea de date suplimentare care nu sunt disponibile in
prezent.
Valorile acestor indici vor fi comparate cu “tintele” prevazute pentru diferite
perioade de timp in cadrul obiectivelor strategice.
Tintele în ceea ce priveste recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje si
reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate sunt stabilite în functie de legislatia
în vigoare si de perioada de tranzitie propusa de România în documentul de pozitie.
Pentru evaluarea si monitorizarea progreselor inregistrate în implementarea
actiunilor, vor fi utilizati o serie de indicatori cantitativi, precum:
- cantitatile de deseuri generate, la nivel global si pe sectoare de activitate;
44
- cantitatile de deseuri periculoase generate;
- indicii de recuperare si reciclare a deseurilor, la nivel global si pe sectoare de
activitate;
- indicii de reciclare pentru diferite tipuri de materiale din deseurile de ambalaje, din
DEE si VSU.
Obiectivele si tintele strategice ale judeţului Timis in domeniul gestionarii deseurilor
solide municipale sunt prezentate in tabelul urmator, cu precizarea ca:
1. łintele pentru deseurile de ambalaje sunt cele stabilite in HG 621/2005.
2. łintele privind reducerea deseurilor biodegradabile sunt cele stabilite în
concordanta
cu perioada de derogare de patru ani acordată României prin aderarea la UE
(HG 349/2005)
3. Tabelul este limitat de problemele identificate in managementul deseurilor solide
municipale generate in judeţul Timiş
Nr.Crt.
Obiectiv Sub-obiectiv/Tinta Termen
1 Dezvoltarea politiciijudetene in vedereaimplementarii unui sistemintegrat de gestionare adeseurilor
Crearea cadrului organizatoricpentru stabilirea orientarii indomeniul gestionarii deseurilor si ainstrumentelor de implementare aacestuia la nivelul judetului
Permanent
Intocmirea de regulamente locale privindmanagementul integrat al deseurilor
2008
Cresterea importantei acordate aplicariilegislatiei
Permanent
2 Cresterea eficientei de aplicarea legislatiei în domeniulgestionarii deseurilor
Luarea de masuri pentru intarireacapacitatii institutionale
Permanent
Eficientizarea structurilor institutionale si asistemelor aferente activitatii de gestionare adeseurilor
Incepand din 2008
Dezvoltarea cadrului institutional siorganizatoric necesar.
Incepand din 2008
3 Dezvoltareacadrului institutional siorganizatoric in vedereaindeplinirii cerintelor judetene,nationale si europene
Incurajarea privatizarii in domeniulgestiunii deseurilor
Permanent
Asigurarea necesarului de personal calificatpentru operarea si controlul sistemului
Permanent4 Asigurarea resurselor umanenecesare implicate direct insistemul de gestionare adeseurilor ca numar si pregatireprofesionala
Sustinerea programelor de informare sipregătire a personalului din sectorulpublic/privat.
Permanent
Stimularea crearii si dezvoltarea unuisector public - privat pe piata viabila dedeseuri
Permanent5 Crearea si utilizarea desisteme financiare simecanisme economicepentru gestionarea deseurilor inconditiile respectarii principiilorgenerale, cu precadere aprincipiilor «poluatorul plateste»si cel privind «responsabilitatea
Punerea in evidenta a oportunitatilor invederea utilizarii fondurilor nationaledisponibile (fonduri nationale, fondul demediu, fonduri private, etc)
Permanent
45
Optimizarea utilizării fonduriloreuropene si internationale (ISPA, SAPARD,CES, fonduri structurale, etc. )
Permanentproducatorului»
Promovarea celor mai bune practici îndomeniul managementului de deseurilor sifinantarilor durabile (tarife si taxe)
2008-2015
Cresterea comunicarii intre toate partileimplicate
Permanent
Organizarea si sustinerea de programe deeducare si constientizare a populatiei
Permanent
Cresterea gradului de constientizare inprivinta consecintelor unor practiciinadecvate de depozitare a deseurilor.
Permanent
6Promovarea informării,constientizarii si motivariipentru toate partileimplicate
Cresterea gradului de constientizareasupra practicilor de depozitarecontrolată
Permanent
Initierea de activităti specifice pentruminimizarea cantitătii de deseuri laproducători si alti generatori de deseuri
Permanent7 Minimizarea generariideseurilor
Promovarea minimizarii deseurilor lacetateni
Permanent
Extinderea sistemului de colectare adeseurilor in mediul urbanRata de acoperire 100%
2013
Extinderea sistemului de colectare adeseurilor in mediul ruralRata de acoperire 90 %
2009
Reabilitarea si modernizarea sistemelorexistente de colectare si transport deseuri
2013
Construirea statiilor de transfer daca suntrecomandate de catre studiile de fezabilitate
2013
Separarea fluxurilor de deseuripericuloase de cele nepericuloase dindeseurile menajere
2017
Cresterea coeficientului de colectareselectiva pentru mediul urban
2013
8 Dezvoltarea/ Imbunatatirea unui sistemmodern decolectare si transport adeseurilor
Implementarea si cresterea coeficientului decolectare selectiva pentru mediul rural
2013
Separarea deseurilor biodegradabiledin deseurile municipale colectateCoeficient de reducere 25%, baza de calcul:cantitate produsa in 1995
2010
Realizarea statiilor de compost invederea valorificarii deseurilorbiodegradabileCoeficient de reducere 50%, baza decalcul:cantitatea produsa in 1995
2013
9 Reducerea cantitatilor dedeseuri biodegradabiledepozitate
Construirea unor statii de tratare mecano-biologica si compostare avansataCoeficient de reducere 65%, baza decalcul: cantitatea produsa in 1995
2016
10 Valorificarea potentialuluiutil din deseurile municipale
Recuperarea materiala si/sauenergetica a ambalajelor si deseurilordin ambalaje.-50% din masa deseurilor de ambalaje-60% din masa deseurilor de ambalaje
2011
2013
46
Reciclarea a 60% din masadeseurilor din hartie/cartonReciclarea a 50% din masadeseurilor din metal
2008
Reciclarea a 15% din masadeseurilor din plasticReciclarea a 15% din masadeseurilor din lemn
2010
Reciclarea a 55% din masa totala adeseurilor de ambalaje, din care :-60% din masa deseurilor din sticla-22.5 % din masa deseurilor dinplastic
2013
Minimizarea cantitatii depozitate de deseurivoluminoase
Incepand din 200811 Implementarea sistemuluide colectare a deseurilorvoluminoase Colectarea selectiva si valorificarea
deseurilor voluminoaseIncepand din 2008
Prevenirea eliminarii necontrolate pe sol si inapele de suprafata a namolurilor
Permanent
Utilizarea namolului in agricultura cafertilizant agricol in cazul in care serespecta conditiile legale prevazute de OM.nr. 344/708/2005
Permanent
12 Cresterea eficientei tratariisi eliminarii namolurilorprovenite de la statii deepurare a apelor uzate
Promovarea coincinerarii namolurilorcontaminate de la statiile de epurare incuptoarele de ciment
Permanent
Colectarea si valorificarea VSU.-Constituirea retelei de colectarea vsu
Permanent13 Înnoirea parcului nationalauto prin valorificareaecologic rationala avehiculelor uzate
Cresterea gradului de reutilizare, reciclare sivalorificare a componentelor rezultate dindezmembrareaVSU.-Reutilizarea si reciclare a cel putin 75% dinmasa vehiculelor fabricate inainte de1.01.1980-Reutilizarea si reciclare a cel putin 85% dinmasa vehiculelor fabricate dupa 1.01.1980
Incepand cu 2007
14 Gestiunea deseurilor deechipamente electrice sielectronice
Colectarea deseurilor deechipamente electrice sielectronice prin centre decolectare DEEE-Colectarea a 4 kg deseu/locuitor/anReutilizarea, reciclarea si valorificareadeseurilor de echipamente electrice sielectronice-Reutilizarea, reciclarea si valorificarea totalaa cantitatii de deseuri electrice si electronicecolectate.
2008
Implementarea unui sistem de colectareseparata a deseurilor periculoase dindeseurilemunicipale de catre firmele de salubrizare
Incepand cu 200915 Organizarea siimplementarea sistemuluide gestionare a deseurilormenajere periculoase
Tratarea în vederea eliminarii PermanentColectarea separata a deseurilorpericuloase, respectiv a deseurilornepericuloase din constructii sidemolari
Permanent16 Organizarea siimplementarea sistemuluide gestionare a deseurilordin constructii si demolari
Tratarea deseurilor periculoase în vedereaeliminarii
Permanent
47
Crearea de capacitati de tratare sivalorificare
Permanent
Eliminarea corespunzatoare a deseurilor carenu pot fi valorificate
Permanent
Închiderea etapizata a celor 7 depoziteneconforme din mediul urban
2008-2015
Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor dedepozitare din mediu rural
2009
17 Eliminarea deseurilor înconformitate cu cerintelelegislatiei în domeniu înscopul protejarii sanatatiipopulatiei si a mediului Asigurarea capacitatilor necesare pentru
eliminarea deseurilorIncepand din 2008
48
CAPITOLUL IV
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA SI COLECTAREA DEŞEURILOR
4.1 Tendinţa factorilor relevanţi pentru evoluţia generării deşeurilor
Generarea deşeurilor este influenţată de numeroşi factori. Cei mai importanţi sunt:
- evoluţia venitului populaţiei,
- comportamentul consumatorilor, ( preferinţele şi obişnuinţele personale ),
- introducerea pe piaţă de noi produse ambalate şi
- evoluţia demografică.
Venitul populaţiei din judetul Timis are o importanţă semnificativă în generarea deşeurilor.
În general nivelul ridicat al acestuia şi urbanizarea generează cantităţi mari de deşeuri pe cap de
locuitor ( zonele rurale generează între 0,3 – 0,4 kg / loc / zi în timp ce locuitorii zonelor urbane
generează 0,9 kg / loc /zi conform studiilor Băncii Mondiale ). În mod similar comportamentul
consumatorilor poate influenţa modul generării deşeurilor ( consumul de preparate alimentare
generează mai multe deşeuri de ambalaje )etc. În ultimă instanţă, introducerea de materiale noi de
ambalaje, în special plasticele, au un impact semnificativ asupra mediului. spre exemplu ambalajele
PET au înlocuit în ultimii ani clasicele ambalaje de sticlă şi sacii, pungile sau cutiile de PE pe cele de
hârtie sau ambalajele reutilizabile pentru cumpărăturile en-gros. Ambele aspecte au influenţat
cantităţile şi compoziţia deşeurilor generate.
Alţi factori social economici includ creşterea semnificativă a numărului de supermarket-uri
şi shopping centre alături de creşterea PIB pe cap de locuitor, ceea ce, în compensaţie duce la
creşterea cumpărării de produse alimentare şi alte bunuri ambalate şi implicit la nivele ridicate ale
cantităţii de deşeuri generate.
Demografia influenţează generarea de deşeuri: locuitorii din zonele urbane generează mult
mai multe deşeuri decât cei din zona rurală. Populaţia Regiunii se află într-un uşor declin şi devine
mai urbanizată, fiind de aşteptat ca această tendinţă să continue pe durata perioadei planificate.
Modificările sunt neglijabile faţă de impactul aşteptat de generarea a deşeurilor.
Tabelul. 31
Prognoza populaţiei judetului Timis (mii)
49
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total populaţie 658837 659299 656992 654693 652402 650119 647844 645577 643317
% urban 63,03 62,9 62,9 63 63 63 63 63 63% rural 36,96 37,1 37,1 37 37 37 37 37 37
populaţia urbană 415301 414680 413248 412457 411013 409575 408142 406714 405290populaţia rurală 243536 244619 243744 242236 241389 240544 239702 238863 238027
Sursa: Breviar statistic al INS
Tabelul 32
Prognoza PIB în Regiunea Vest
Anul Rate de creştere a PIB[ % / an ]
2007 6,42008 6,32009 5,92010 5,62011 5,52012 5,42013 5,3
Sursa: breviar statistic al INS
Studiind tendinţele generale este de aşteptat să crească cantitatea de deşeuri generată pe locuitor. Totodată, impactul noilor reglementări în
domeniul ambalajelor ( spre exemplu introducerea unui sistem - depozit pentru sticle, butelii, bidoane, cutii ) şi introducerea colectării separate pot diminua
cantităţile de deşeuri municipale mixte în timp ce vor creşte materialele de ambalaje colectate separat. Impactul probabil al acestor consideraţii a fost
instrumentat în concluziile ANPM care converg către o uşoară creştere pe durata perioadei de planificare, cu o creştere relativ bruscă a deşeurilor de
ambalaje.
50
4.2 Planificarea deseurilor municipale
Luând în considerare cele de mai sus, tendinţa ANPM privind planificarea curentă are în
vedere creşterea generării deşeurilor municipale solide cu o rată de 0,8 % / an. Pentru deşeurile
menajere această rată de creştere are următoarele efecte asupra mediei zilnice a indicilor de generare
pentru zone urbane şi rurale:
Tabelul 33
Prognoza indicilor de generare a deşeurilor menajere
Indiceanual decreştere
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
0.80 % indiceurban 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97
0.80 % indicerural 0.41 0.41 0.41 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43
Aplicarea indicelui de creştere propus de ANPM generează următoarele creşteri ale cantităţii
de deşeuri municipale solide pentru perioada planificată:
Tabelul 34
Prognoza de generare a deşeurilor municipale solide
Nr.Crt. Tip deşeu
Indiceanual decreştere
2003 2006 2008 2010 2011 2013
urban 0.80% 132129 139250 141514 142020 143013 1434931Deşeurimenajeremixte rural 0.80% 37958 36607 37135 36875 37621 37358
2 Deşeuri similare din comerţ,industrie, instituţii* 0.80% 51250 52480 53320 54173 54606 55480
3 Deşeuri voluminoase 0.80% 5500 5632 5722 5814 5861 5955
4 Deşeuri din parcuri şi grădini 0.80% 13000 13312 13525 13742 13852 14074
5 Deşeuri din pieţe 0.80% 7000 7168 7283 7400 7460 75806 Deşeuri stradale 0.80% 14500 14848 15086 15327 15450 15697
T O T A L 0.80% 261337 269297 273585 275351 277863 279637Pentru simplificarea calculelor fracţia colectată separat a fost inclusă în fracţia de deşeuri
asimilabile celor menajere provenite din comerţ, industrie şi instituţii.
Modalitate de calcul pentru prognoza de generare a deşeurilor municipale
-pentru deşeurile menajere mixte
pentru cantitatea de deseuri menajere colectate din mediul urban
Qcol_u_n=Pu_n x Gsu_n/100 x INDu_n x 365/1000
pentru cantitatea de deseuri menajere generate si necolectate din mediul urban
Qnecol_u_n=Pu_n x (100-Gsu_n)/100 x INDu_n x 365/1000, unde
51
Pu_n-populatia in mediul urban in judet in anul n
Gsu_n- grad de acoperire cu servicii de salubritate in mediul urban
INDu_n –indicatorul de generare a deseurilor menajere in mediul urban
-prognoza de generare a deşeurilor asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, a deşeurilor
voluminoase, din parcuri şi grădini, din pieţe, şi a celor stradale, se calculează pornind de la cantitatea
de deşeuri generată în anul de referinţă şi ţinând cont de evoluţia indicatorului de generare.
4.3. PLANIFICAREA ALTOR FRACŢII DE DEŞEURI
4.3.1. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI DE AMBALAJE
Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt calculate în conformitate cu prevederile Directivei
94/62/EC privind implementarea planului de ambalaje şi deşeuri de ambalaje amendată de procedura
2004/12/EC. Conform acestei proceduri calculul privind generarea deşeurilor de ambalaje se bazează
pe un studiu al producătorilor privind consumul casnic de ambalaje în anul 2002. Din studiu s-a
concluzionat că în 2002 s-au generat 1150 mii tone deşeuri de ambalaje. Alocarea cantităţii
corespunzătoare fiecărei regiuni s-a făcut mai târziu prin alocarea unei rate prestabilite pe regiune, în
funcţie de consumul naţional de alimente, băuturi, produse nealimentare şi servicii. În continuare se
prezintă un tabel relevant utilizat în alocarea şi prognoza deşeurilor de ambalaje:
Tabelul 35
Alocarea pe regiuni a indicilor pentru deşeurile de ambalaje
Regiunea locuitori(2004)
Consumatorcheltuieli
Cheltuieli pe consumul de alimente,bunuri nealimentare şi servicii
Indicealocat
Regiunii
Deşeuri deambalajeîn 2002
Pk index
Număr. Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Miliarde lei/an t/an kg/an*loc.
1 3.674.367 2559347 51,5 1.318.064 4800 0,1391 159.904 43,522 2.848.219 2751383 56,2 1.546.277 4400 0,1265 145.413 51,053 3.379.406 2533570 55 1.393.464 4700 0,1352 155.481 46,014 2.317.700 2558275 47,9 1.225.414 2800 0,0816 93.774 40,465 1.958.648 2808452 62,2 1.746.857 3400 0,0983 112.968 57,686 2.740.064 2970463 58,7 1.743.662 4800 0,1372 157.748 57,577 2.523.021 2905224 58,5 1.699.556 4300 0,1231 141.579 56,118 2.226.457 3502610 71 2.486.853 5500 0,1590 182.813 82,11
Romania 21.667.882 34800 1,0000 1.149.679 54,31= 1.150 k tone Generarea de deşeuri de ambalaje în România în 2002În cazul în care nu au fost realizate studii în vederea determinării compoziţiei, deşeurile de
ambalaje se consideră într-o proporţie de 14,6% din totalul cantităţii deşeurilor municipale, iar pe
tipuri dedeşeu de ambalaj după cumurmează:
- sticlă 21,8%;
52
- plastic 27,1%;
- hârtie/carton 31,4%;
- metal 5,6%;
- lemn 13,8%.
În privinţa ratelor de creştere a deşeurilor de ambalaje valorile recomandate de ANPM sunt:
- 10% / an între 2003 şi 2006,
- 7% / an între 2007 şi 2009, şi
- 5% / an între 2010 şi 2013.
Rezultatele prognozei pe regiuni privind generarea deşeurilor de ambalaje sunt prezentate în
tabelul 37.
Tabelul 36
Prognoza creşterii generării de deşeuri de ambalaje, tone / regiune
10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe anRegiune 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 159.904 175.895 193.484 212.833 234.116 250.504 268.039 286.802 301142 316199 332009 3486102 145.413 159.954 175.949 193.544 212.899 227.802 243.748 260.810 273851 287543 301920 3170163 155.481 171.029 188.132 206.945 227.640 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 3389664 93.774 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 2044385 112.968 124.265 136.691 150.360 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 2462836 157.748 173.523 190.875 209.963 230.959 247.126 264.425 282.935 297082 311936 327533 3439097 141.579 155.737 171.310 188.441 207.285 221.795 237.321 253.933 266630 279962 293960 3086588 182.813 201.094 221.203 243.323 267.656 286.392 306.439 327.890 344284 361499 379574 398552
Romania 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433
Sursa: Planul Regional de Gestiune a Deseurilor
Pe baza acestui tabel, se prognozează o dublare a deşeurilor de ambalaje pe perioada de
planificare. Conform recomandărilor ANPM deşeurile de ambalaje sunt generate la sursă astfel:
- 30% din activităţi instituţionale, comerciale şi industriale, şi
- 70% din gospodării.
În privinţa detalierii pe categorii a deşeurilor de ambalaje ANPM a atribuit rate egale de
creştere pentru ambalajele de hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi lemn. Compoziţiile acceptate
pentru anul 2006 sunt:
- 26,5% pentru hârtie şi carton,
- 30% pentru plastice,
- 20% pentru sticlă,
- 11.75% pentru metal şi
- 11.75% pentru lemn.
53
Tabelul 37
Prognoza generării în judet de deşeuri de ambalaje, ( tone / an )
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013TIMIS 41726 45898 50487 55536 59424 63584 68034 71436 75008 78759 82696hârtie şi carton 11057 12163 13379 14717 15747 16849 18028 18929 19875 20869 21912plastic 12518 13770 15147 16662 17828 19076 20411 21432 22504 23629 24810sticlă 8345 9179 10097 11107 11885 12717 13607 14287 15001 15751 16538metal 4903 5393 5932 6525 6982 7471 7994 8394 8814 9255 9718lemn 4903 5393 5932 6525 6982 7471 7994 8394 8814 9255 9718
4.3.2. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI BIODEGRADABILE
Deşeurile biodegradabile din deşeurile municipale solide provin din diferite surse,cum sunt:
- deşeuri biodegradabile şi similare din gospodării,
- fracţii colectate separat de hârtie şi carton, lemn, unele textile şi
- alte fluxuri de deşeuri provenite din: pieţe, curăţatul străzilor şi din parcuri şi grădini
Tabelul 38
Conţinutul de deşeuri biodegradabile în diferite fluxuri de deşeuri municipale, ( % )
2003 2006 2008 2010 2011 2013Deşeuri menajere (casnic)
Urban 68 68 68 68 68 68Deşeuri biodegradabile 54 54 54 54 54 54hârtie + carton + lemn 14 14 14 14 14 14
Rural 74 74 74 74 74 74Deşeuri biodegradabil 62 62 62 62 62 62
1.1
hârtie + carton + lemn 12 12 12 12 12 121.2 +1.3
Deşeuri similare (în amestec sau colectateseparat) 45 45 45 45 45 45
1.5 Deşeuri din parcuri şi grădini 95 95 95 95 95 951.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90 90 901.7 Deşeuri stradale 20 20 20 20 20 20
În acest Plan deşeurile municipale biodegradabile nu includ: deşeul biodegradabil de la
staţiile de epurare municipale şi deşeurile provenite din construcţii şi demolări. În tabelul 40 sunt
prezentate cantităţile prognozate de deşeuri municipale biodegradabile exprimate în tone pe an.
Tabelul 39
Prognoza generării de deşeuri municipale biodegradabile, (tone / an)
Nr.Crt. Flux de deşeu Conţinut în
biodegradabil 2003 2006 2010 2013
1 Deşeuri urban doar bio 54% 71350 75195 76691 77486
54
hârtie+lemn 14% 18498 19495 19883 20089doar bio 62% 23534 22696 22863 23162
menajereîn amestec
ruralhârtie+lemn 12% 4555 4393 4425 4483
2 Deşeuri similare provenite din comerţ,industrie, instituţii 45% 23062 23616 24378 24966
3 Deşeuri din parcuri şi grădini 95% 12350 12646 13055 133704 Deşeuri din pieţe 90% 6300 6451 6660 68225 Deşeuri stradale 20% 2900 2970 3065 3139
T O T A L 162549 167462 171020 173517Procentele pentru conţinutul de deşeuri biodegradabile utilizate sunt:
- 95% pentru deşeurile din parcuri şi grădini
- 90% pentru deşeurile din pieţe, şi
- 20% pentru deşeurile stradale.
4.4 ŢINTE PROPUSE
Această secţiune îşi propune să cuantifice ţintele obiectivelor judetului Timis exprimate
anterior procentual. Un rezumat al ţintelor privind deşeurile municipale solide, deşeurile de ambalaje
şi biodegradabilele a fost prezentat în Capitolul 4 şi sunt redate în Tabelul 41.
Se prezintă mai jos obiectivele cantitative:
Tabelul 40
Obiective şi ţinte privind deşeurile ( % )
Ţinte Termen Cuantificare/realizarea ţinte în cifre absolute
Creşterea totală a generării de deşeurimunicipale < 10%
Perioada 2010-2020
Cantitatea prognozată la nivelul anului 2010 este de276.022 tone, iar la nivelul anului 2020 de 299.804 tone.Creşterea generării totale de deşeuri este de 23.782 tone,reprezentând 8,61%.
Gradul de conectare a populaţieiurbane la servicii de salubrizare de100%
2013 Populaţie urbană totală conectată de 412.523 locuitori.
Gradul de conectare a populaţiei ruralela servicii de salubrizare de 90%
2008 Populaţie rurală totală conectată de 55.277 locuitori.
Implementarea sistemului de colectareselectivă a deşeurilor reciclabile pentrua asigura colectarea cantităţilorspecifice de deşeuri de ambalaje de lapopulaţie şi agenţi economici,industrie, instituţii.
2008 Colectare a:
Hârtie şi carton – 10.126 t/an
Plastic – 2.156 t/an
Sticlă – 4.069 t/an
Metal – 3.736 t/an
Implementarea sistemului de colectareselectivă a deşeurilor reciclabile pentrua asigura colectarea cantităţilorspecifice de deşeuri de ambalaje de lapopulaţie şi agenţi economici,industrie, instituţii
2011 Colectare a:
Hârtie şi carton – 19.783 t/an
Plastic – 10.898 t/an
Sticlă – 9.921 t/an
Metal – 5.242 t/an
Implementarea sistemului de colectareselectivă a deşeurilor reciclabile pentrua asigura colectarea cantităţilorspecifice de deşeuri de ambalaje de la
2013 Colectare a:
Hârtie şi carton – 24.813 t/an
Plastic – 13.445 t/an
55
populaţie şi agenţi economici,industrie, instituţii Sticlă – 10.680 t/an
Metal – 6.064 t/an
Prevederea capacităţilor de tratarepentru a asigura tratarea deşeurilorbiodegradabile în vederea reduceriicantităţilor cu:
- 25%
- 50%
- 65%
2010
2013
2016
Cantităţile de deşeuri necesare a fi tratate sunt următoarele:
56.515 t; 85,82 kg/loc./an
98.703 t; 150,45 kg/loc./an
129.042 t; 198,29 kg/loc./an.
Starea depozitării la următoareledepozite clasa „b” ne-conforme dinzonele urbane:
- Parţa, Şag, Timişoara,Jimbolia
- Deta
- Buziaş, Lugoj, SânnicolauMare
- Făget
2008
2009
2010
2015
Un număr total de 7 depozite urbane clasa „b” ne-conforme îşi vor înceta activitatea
Închiderea depozitelor urbane clasa„b” ne-conforme care au sistatdepozitarea deşeurilor
În maximum 2 anide la data sistăriidepozitării.
Un număr total de 7 depozite urbane clasa „b” ne-conforme a căror activitate a fost sistată, vor fi închise şiecologizate.
Reabilitarea şi ecologizareadepozitelor rurale neconforme
16 iulie 2009 Un număr total de 90 de depozite rurale ne-conforme vor fireabilitate şi ecologizate
Construirea unui depozit judeţeanclasa „b” conform
2008-2010 Execuţia şi darea în exploatare a unui depozit judeţeanamplasat la Ghizela, 58,9 ha, cu o durată de viaţă de 41 deani şi o capacitate totală de 5.515.656 m3.
Sursa: Master Plan pentru Sistem Integrat al deşeurilor solide în Judeţul Timiş.
4.4.1. COLECTAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE SOLIDE
În 2003 in judetul Timis s-a colectat 69,60 % din cantitatea totală de deşeuri, deservind doar
63,01 % din populaţie. Există o mare discrepanţă între zonele urbane unde deşeurile se colectează de
la 96,94 % din locuitori şi zonele rurale cu numai 10,53 % locuitori deserviţi. Se preconizează o
îmbunătăţire semnificativă a acestei situaţii, având în vedere generalizarea colectării deşeurilor către
majoritatea locuitorilor, în concordanţă cu ţintele propuse mai sus. Pentru judetul Timis ţintele de
colectare sunt:
- 90 % pentru populaţia din mediul rural până în anul 2009, şi
- 100 % pentru populaţia din mediul urban până în anul 2013.
Tabelul 41. prezintă cifre semnificative pentru generarea şi colectarea deşeurilor pentru
perioada planificată, atât pentru locuitorii din mediul urban cât şi pentru cei din zonele rurale.
Prognoza se bazează pe cifrele de generare a deşeurilor menajere în amestec de: 0,9 kg/locuitor/zi
pentru locuitorii din zona urbană şi de 0,4 kg/locuitor/zi pentru locuitorii din zona rurală. Totodată
56
prognoza privind tendinţa de creştere a cantităţilor de deşeuri generate s-a atenuat prin luarea în
considerare a unei tendinţe generale de descreştere graduală a populaţiei şi migraţia dinspre rural către
urban, astfel încât s-a considerat o creştere anuală a generării deşeurilor de 0,8 %.
Tabelul de mai jos prezintă ţintele cantitative pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor pentru
locuitorii zonelor rurale şi urbane pentru perioada planificată.
59
Tabelul 41
Ţinte cantitative pentru deşeurile menajere colectate în amestec, rural şi urban
Prognoza generării deşeurilor în amestec, t/an, creştere 0.80%: urban: 0,9 kg/loc/an; rural: 0,4 kg/loc/an
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Urban 132129 139156 137942 139250 140277 141514 141019 142020 143013 143997 143493Rural 37958 35425 35556 36607 36476 37135 37005 36875 37621 37490 37358
Deşeurigenerate 170087 174581 173498 175857 176753 178649 178024 178895 180634 181487 180851
% populaţie conectată la colectareColectate urban % 96,94 96 96 97 99 98 99 100 100 100 100Colectate rural % 10,53 30 35 40 45 75 90 90 90 90 90% Colectate în TIMIS 63 63 65,5 68,5 72 86,5 94,5 95 95 95 95
Populaţie conectată la colectareColectate urban 389912 402198 398689 402240 409116 404208 411013 409575 408142 406714 405290Colectate rural 27377 72791 85237 97847 109685 181677 217250 216490 215731 214977 214224Colectate în TIMIS 417289 474989 483926 500087 518801 585885 628263 626065 623873 621691 619514
59
Deşeuri menajere colectate în amestec, t / an
Colectate urban 128086 133590 132424 135073 138874 138684 139609 142020 143013 143997 143493
Colectate rural 3997 10628 12445 14643 16414 27851 33305 33188 33859 33741 33622
Colectate în TIMIS 132083 144218 144869 149716 155288 166535 172914 175208 176872 177738 177115
% tone colectate 77,66 82,60 83,49 85,14 87,86 93,21 97,12 97,94 97,92 97,93 97,93
4.4.2. RECUPERAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE
Tabelul 42
Ţinte regionale/judetene pentru atingerea obiectivelor de reciclare şi recuperare a deşeurile de ambalaje, %
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
hârtie şi carton 49.8 52.0 53.3 53.8 55.7 60.1 66.8 71.5 75.9 75.9 84.0plastic 3.8 6.0 7.0 8.0 10.0 11.3 12.3 13.8 15.5 15.5 23.3sticlă 12.8 15.9 18.6 20.6 21.5 32.0 38.0 44.0 48.4 48.4 60.2
metale 32.0 33.2 35.7 37.8 39.2 50.0 56.9 64.4 72.2 72.2 87.0lemn 0.0 0.0 1.7 4.1 4.7 7.4 8.5 12.2 15.5 15.5 19.1
Total reciclate 21.0 23.0 24.7 26.1 27.6 33.0 37.5 41.9 45.9 45.9 55
Total recuperate 21.0 25.0 30.0 32.0 34.0 40.0 45.0 48.0 50.0 53.0 60
Sursa: Planul Naţional de Implementare a Directivei de Ambalaje
59
Tabelul 43
Ţinte judetene cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deşeurile de ambalaje, t /
an
Cifrele în roşu reprezintă ţintele impuse prin implementarea Directivei de Ambalaje
transpusă prin HG 621 / 2005.
4.4.3. REDUCEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI BIODEGRADABILE
Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie de
raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 ( 9,2 % ). Acest
raport este multiplicat apoi cu cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi anume
– 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la
442000 tone, iar pentru judetul Timis a fost de 154700 tone.
Pornind de la datele de prognoză din Tabelul 39 şi considerând cantitatea maximă
admisibilă de deşeu biodegradabil în depozite, rezultă ţinta de reducere.
Tabelul 44
Ţinte de reducere a biodegradabilului din deşeuri
Nr.Crt. Flux de deşeu Conţinut în
biodegradabile 2003 2006 2010 2013
T O T A L 162549 167462 171020 173517
Cantitatea maximă de biodegradabil admisă la depozitare [tone] 116025 77350
în procente faţă de cantitatea eliminată în 1995 (154700 t) 75% 50%
ŢIN
TA
Cantitatea care trebuie tratată (deviată de la depozitare) [tone] 54995 96167
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
hârtie şi carton 5506 6325 7131 7918 8771 10126 12043 13534 15085 15840 18406plastic 476 826 1060 1333 1783 2156 2511 2958 3488 3663 5781sticlă 1068 1459 1878 2288 2555 4069 5171 5987 7261 7623 9956
metale 1569 1790 2118 2466 2737 3736 4549 5406 6364 6682 8455lemn 0 0 101 268 328 553 678 1024 1366 1435 1856
Total reciclate 8762 10557 12470 14495 16401 20983 25513 29932 34429 36150 45483
Total recuperate 8762 11475 15146 17772 20204 25434 30615 34289 37504 41742 49618
60
CAPITOLUL V
FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI
5.1. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale
Conform Listei europene a deşeurilor şi a H.G. 856/202 -privind evidenţa gestiunii
deşeurilor- şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, din cele
40 de tipuri de deşeuri 14 sunt încadrate ca deşeuri periculoase. In tabelul de mai jos sunt
prezentate tipurile de deşeuri municipale periculoase.
Tabel 45
Tipuri de deşeuri municipale periculoase
Cod deşeu Tip deşeu
20 01 13* Solvenţi
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimice
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase
20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35*Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate
la 20 01 21 şi 20 01 23, conţinând componente periculoase
20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase
61
Cantităţi generate
In prezent in judetul Timis nu se colectează separat deşeurile menajere periculoase.
Aceste deşeuri sunt amestecate cu deşeurile solide municipale aparand probleme semnificative la
depunerea pe terenurile de depozitare.
Conform Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de
Gestionare a Deşeurilor -aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile,
nr. 951/6 iunie 2007- estimarea cantităţii de deşeuri municipale generate se poate face pe bază de
indicatori statistici de generare din alte tari europene -şi anume:
§ 2,5 kg/persoană x an în mediu urban;
§ 1,5 kg/persoana x an în mediul rural.
Tabelul urmator prezinta estimativ evolutia cantitatilor de deseuri periculoase din
deseurile muncipale.
Tabel 46
Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase din deseurile menajere (to/an)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Mediul urban 720 743 768 799 836 874 883 891 899
Mediul rural 288 272 252 228 194 166 162 162 159
Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 5 Vest, mentioneaza mai
multe metode utilizate in mod frecvent pentru colectarea separata a deseurilor menajere
periculoase si anume:
62
1. colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare lucrează sub
controlul unui operator de serviciu de salubritate. Există două variante de colectare: prin
orare de colectare pentru arii specifice sau la cerere
2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau
comunale), şi
3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru
acumulatori uzaţi, deşeuri provenite din uleiuri şi medicamente.
Până în prezent, în judeţul Timis nu a fost încă implementată colectarea separată a
deşeurilor menajere periculoase.
63
Tabel 47
Opţiuni de colectare a deşeurior periculoase produse în gospodării
Opţiune Descriere Observaţii
1) Colectarea
deşeurilor
periculoase
provenite din
gospodării
prin unităţile
mobile
Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine
acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un
vehicul special pentru colectarea deşeurilor periculoase
vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc
special, unde aproximativ 2 sau 3 ore va colecta deşeurile
periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.
De obicei, la un punct de colectare sunt conectate
aproximativ 4.000 până la 5.000 de persoane. Maşina de
colectare poate deservi până la 700.000 de persoane, cu o
frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor
periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga
cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile
pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea
deşeurilor cotidiene.
Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a
asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri
periculoase.
Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor
colecta aproximativ (35-40)% din deşeurile periculoase
provenite din gospodării.
64
Opţiune Descriere Observaţii
2) Colectare
directă de la
gospodării
Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după
ce s-a stabilit o dată prin telefon.
Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o
singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare.
Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt
disponibile date privind procentul de colectare.
Această opţiune
nu este
recomandată
datorită
costurilor prea
mari.
3) Punctele de
colectare a
deşeurilor
periculoase
Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile
pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase
din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al
sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare.
Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din
gospodării, care de obicei sunt aduse la aceste puncte de
colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este
nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-
sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul
punctelor de colectare care sunt pregătite să primească
deşeuri periculoase de la gospodării ar trebui limitate şi
poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.
Se recomandă
una sau două
locaţii în oraşele
reşedinţă de judeţ
-în combinaţie cu
punctele de
colectare pentru
reciclare- şi în
judeţe, în
cooperare cu
depozitele de
deşeuri.
Pot fi colectate
toate tipurile de
deşeuri
periculoase.
65
Opţiune Descriere Observaţii
4) Containere
pentru
colectarea pe
categorii a
deşeurilor
periculoase
Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor
periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate, este
riscantă. Din experienţa acumulată până acum,
containerele de colectare -nesupravegheate- pentru uleiuri
uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină,
nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi
folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru
aceasta.
Din acest motiv, containerele de colectare trebuie să fie
protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor
la magazinele care comercializează aceste produse,
companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de
colectare (vezi opţiunea 3).
Aceasta
reprezintă o
soluţie numai în
combinaţie cu
opţiunile 3 sau 5.
5) Colectarea
prin magazine
sau companii
specializate
Acest sistem poate funcţiona pentru colectarea bateriilor
de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu
magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea
acestor articole.
După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este
aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către
ateliere şi magazine specializate.
Aceasta
reprezintă o
soluţie
recomandată
pentru colectarea
medicamentelor
expirate, a
uleiurilor uzate, a
bateriilor ,
acumulatorilor, şi
DEEE.
Tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase se va realiza numai în instalaţii autorizate
în acest scop. La Timişoara se afla instalaţia de eliminare a deşeurilor periculoase, şi anume
incineratorul de deşeuri speciale aparţinând PRO AIR CLEAN.
66
În vederea gestionarii deşeurilor periculoase existente în amestec în deşeurile menajere,
operatorii depozitelor au obligaţia :
- sortării deşeurilor periculoase;
- depozitării temporare a deşeurilor periculoase sortate pe platforme betonate, acoperite, în
incinta depozitului;
- găsirii unor filiere adecvate pentru tratarea fiecărui tip de deşeu periculos.
In vederea tratarii/eliminarii deseurilor periculoase din deseurile menajere se urmareste:
-colectarea separata a acestor deseuri de catre operatorii de salubritate existenti la nivelul
judetului
-depozitării temporare a deşeurilor periculoase sortate pe platforme betonate, acoperite, în
incinta depozitului;
-valorificarea deseurilor periculoase reciclabile de catre agentii economici autorizati
-eliminarea deseurilor periculoase nereciclabile in unitati de incinerare sau co-incinerare.
Tratamentul general al deşeurilor menajere periculoase urmăreşte două căi principale:
- incinerarea termică pentru fracţii organice, în conformitate cu Directivele UE
- tratare fizico – chimică pentru acizi şi baze.
5.2. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (D.E.E.E) care fac obiectul
Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor sunt:
§ 20 01 21* -tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur;
§ 20 01 23* -echipamente abandonate cu conţinut de CFC;
§ 20 01 35* -echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01
21 şi 20 01 23, cu conţinut de componenţi periculoşi;
§ 20 01 36 -echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21,
20 01 23 şi 20 01 35.
67
Toate aceste D.E.E.E. provin de la gospodăriile particulare şi surse comerciale,
industriale, instituţionale şi alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt similare celor
provenite de la gospodării particulare şi sunt denumite în continuare -conform prevederilor
legale- D.E.E.E. provenite la gospodăriile particulare.
Gestionarea D.E.E.E.
Conform prevederilor H.G. 448/2005, privind Deşeurile de Echipamente Electrice şi
Electronice, există următoarele obligaţii -privind realizarea colectării separate a D.E.E.E.
provenite de la gospodăriile particulare:
§ autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat D.E.E.E. de la
gospodăriile particulare -art. 5 alin. (1);
§ producătorii trebuie să asigure înfiinţarea, pe spaţiile puse la dispoziţie de autorităţile
administraţiei publice locale, a cel puţin –conf. art. 5 alin. (1) şi alin. (3):
o un punct de colectare în fiecare judeţ;
o un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 locuitori;
o un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 20.000 locuitori;
§ distributorii care introduc pe piaţă noi produse sunt obligaţi să asigure condiţii pentru
preluarea D.E.E.E. gratuit sau contra unei compensaţii care ţine seama de valoarea
componentelor reutilizabile din componenţa acestora şi în sistem unu la unu, dacă
echipamentul predat este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul
achiziţionat -art. 5 alin. (6);
§ fără a prejudicia aplicarea prevederilor menţionate anterior, producătorii pot organiza şi
exploata sisteme individuale sau colective de preluare a D.E.E.E. provenite de la gospodăriile
particulare -art. 5 alin. (7).
In judetul Timis, deseurile de echipamente electrice si electronice sunt preluate de
urmatoarele centre de colectare:
68
Amplasament/
punct de colectare
(date de
identificare)
Punct
judetean/oras
cu
peste 100.000
locuitori
/oras cu
peste20.000
locuitori
Societatea care
administreaza
punctul de colectare
stabilit
Autorizare Categroii de
DEEE colectate,
conform anexei
1B in HG nr.
448/2005
Com. Chişoda
Calea Şagului
nr.201,
tel. 0256/285413,
fax 0256/285411
judetean SC MULLER
GUTTENBRUNN
RECYCLING SRL
autorizatie de mediu nr.
7526/17.09.2004,
revizuita la data de 29.06.2005,
revizuita la data de 11.09.2007
,val. 17.09.2009
1a, 1b, 1e, 1f,
1h, 1i, 1j, 1k,
1n, 1p, 2a, 2d,
2e, 2f, 2g, 2h,
2j, 2k, 32a, 32e,
32f, 32h, 33a,
33c, 4a, 4d, 6a,
6c
Timisoara
Calea Moşniţei
nr. 2,
Avram Imborane
nr. 70
Calea
Torontalului
nr.94
Energiei nr. 3
tel.0256/499490,
fax 0256/499499
oras cu
peste 100.000
locuitori
SC RETIM
ECOLOGIC
SERVICE SA
TIMISOARA
autorizaţie de mediu
8113//27.09.2005,
valabilitate până în 27.09.2010
1b, 1e, 1h, 3a,
3d, 3e, 4a, 4b
Lugoj
str. T Vuia, colţ
cu
str. Salcâmilor
tel./fax
0256/352834
oras cu
peste20.000
locuitori
SC Salprest SA In procedura de autorizare 1b, 1c, 1e, 1h,
1n, 2a, 2h, 3a,
3c, 4a, 4b,
Lugoj
str. Herendeşti nr.
10, Lugoj
oras cu
peste20.000
locuitori
SC ERINA PREST
SRL
Autorizatie de mediu
nr.7535/20.09.2004, revizuita la
data de 30.07.2007, valabilitate
1b, 1c, 1e, 1h,,
2a, 32a, 33c, 4a,
4b,
69
tel./fax
0256/336470
pana in 20.09.2009
Se afla in procedura de revizuire
pentru codul CAEN 3710, nr.
inregistrare APM
Timis1486RP/29.07.2008
Lugoj
str. Bobâlna nr.
11, Lugoj
tel./fax
0256/353842
oras cu peste
20.000
locuitori
SC Cuzman
Company SRL
Autorizatie de mediu
nr.8316./31.05.2006,revizuita la
data de 05.06.2007, valabilitate
pana in 31.05.2011
1b, 1c, 1d, 1e,
1h, 1n, 2a, 2e,
2h, 3a, 3c, 3e,
4a, 4b
Tabelul 48
Situatia cantitatilor de DEEE colectate în judetul TIMIS
DEEE colectate, t / an
Agent economic
2004 2005 2006 2007
SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL 187.15 83,62 79,44
SC Retim Ecologic Service SA 0,74 51,48
SC ERINA PREST SRL 5,34 13,782
SC CUZMAN COMPANY SRL 12,5 9,89
SC SALPREST SA 1,5 6,530
TOTAL 0 187.15 103,7 161,122
În prezent, în judeţ nu există nici o instalaţie de tratare a D.E.E.E.
5.3.Vehicule scoase din uz
Conform prevederilor art. 9 alin. (2) din H.G. 2406/2004 -privind gestionarea
vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare- producătorii de vehicule
70
trebuie să asigure, individual sau prin contracte cu terţi, existenţa a minim unui punct de
colectare în fiecare judeţ şi a unui punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 locuitori.
Astfel, în judeţul Timis există o retea de de societati comerciale care au desfasurat si
desfasoara operatiuni de colectare, dezmembrare si valorificare a vehiculelor scoase din uz -ale
căror date de identificare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 49
Puncte de colectare V.S.U.
Date de identificare operator economic
autorizatLocalizare Autorizaţie Descrierea activităţii
SC MULLER GUTTENBRUNN
RECYCLING SRL
Calea Şagului nr.201,
tel. 0256/285413, fax 0256/285411
Chisoda
Autorizatie de mediu nr.
7526/17.09.2004,
revizuita la data de 29.06.2005,
revizuita la data de 11.09.2007
,valabilitate 17.09.2009
pentru cod CAEN 3710, 3720,
5157
Colectare/tratare VSU
SC CELULOZA SI OTEL SRL
str. Paul Morand, nr. 69
tel/fax 215055Timisoara
Autorizatie de mediu nr.
7222/12.07.2004,
revizuita la 16.01.2007,
revizuita la 03.12.2007
valabilitate 12.07.2009 ,
pentru cod CAEN 3710, 3720,
5157
Colectare/tratare VSU
SC POEM SRL
str. O Balea, nr. 41-43,
str. Grigore Alexandrescu, nr. 46
tel/fax 0256/227500
Timisoara
Autorizatie de mediu nr.
8450/21.07.2006
valabilitate 21.07.2011
pentru cod CAEN 5157, 5030,
5020, 5010, 2852
Autorizatie de mediu nr.
8449/21.07.2006
Colectare/tratare VSU
71
valabilitate 21.07.2011
pentru cod CAEN 5157, 5020,
5030, 5010
SC KREDLI SRL
str. O. Balea, nr. 1A,,
tel./fax 0256/407070Timisoara
Autorizatie de mediu nr.
9019/15.08.2007,
valabilitate 15.08.2012,
pentru cod CAEN 5157
Colectare/tratare VSU
SC CITY TRANS STAR SRL
Str Calea Sagului, Nr 189,
Tel 0256/217067,
Fax 0256/216923
Timisoara
Autorizatie de mediu nr.
9300/07.04.2008, valabila
07.04.2013, cod CAEN 5157Colectare/tratare VSU
Întrucât ţintele privind reutilizarea, reciclarea şi valorificarea sunt diferite pentru
vehiculele fabricate înainte de 1 ianuarie1980 şi pentru cele fabricate după 1 ianuarie 1980,
evidenţa vehiculelor scoase din uz colectate şi trimise la tratare trebuie ţinută în funcţie de anul
de fabricaţie. Datele deţinute de A.P.M. nu evidenţiază câte din vehiculele colectate au fost
fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 şi câte după 1 ianuarie 1980 .
Situaţia vehiculelor scose din uz la nivelul judeţului TIMIŞ se prezinta astfel:
An Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate Nr. VSU in stoc
Fabricate inainte
de 1980/
Fabricate dupa 1980
Fabricate inainte
de 1980/
Fabricate dupa
1980
Fabricate inainte
de 1980/
Fabricate dupa 1980
2001 0 0 0
2002 0 0 0
2003 229 189 40
2004 148 148 0
2005 414 409 5
72
5.4. Deşeuri din construcţii şi demolări
Deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sunt constituite din două componente
individuale: deşeuri din construcţii şi deşeuri din demolări. Aceste deşeuri provin din:
infrastructura construcţiilor şi clădirilor, total sau parţial demolate, din reparaţia drumurilor, etc.
Deşeurile provenite din construcţii şi demolări au fost identificate ca o prioritate a
fluxului de deşeuri de către UE. Datorită volumului mare de deşeuri provenite din construcţii şi
demolări este necesar un spaţiu mare de depozitare. Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii
pentru separarea şi recuperarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, tehnologii
accesibile şi în general puţin costisitoare.
Pentru Regiunea Vest ,respectiv judetul Timis anumite cantităţi de deşeuri provenite
din construcţii şi demolări sau materiale escavate pot fi utilizate ca material de acoperire pentru
straturile sau drumurile interioare din depozite de deşeuri. Această activitate rezultă din
colaborarea dintre depozite şi companiile de construcţii din judeţele Regiunii şi Consiliile
Judeţene.
Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări, care fac obiectul Planului de Gestionare
a Deşeurilor în Judeţul Timis, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 50
Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări
Cod deşeu (cf. HG
856/2002)Tip deşeu
17 01 01 Beton
17 01 02 Cărămizi
17 01 03 Ţigle şi materiale ceramice
17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
ceramice cu conţinut de substanţe periculoase
17 01 07Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
ceramice altele decât cele specificate la 17 01 07
73
17 02 01 Lemn
17 02 02 Sticlă
17 02 03 Materiale plastice
17 03 04* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu
substanţe periculoase
17 04 01 Cupru, bronz, alamă
17 04 02 Aluminiu
17 04 03 Plumb
17 04 04 Zinc
17 04 05 Fier şi otel
17 04 06 Staniu
17 04 07 Amestecuri metalice
17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă aproximativ 25 % din deşeuri,
ele provenind în mare parte din demolări şi renovări ale clădirilor vechi. Sunt alcătuite din
materiale cum er fi cărămizi, beton, lemn, sticlă, metale, plastic, solvenţi, azbest, sol excavat,
multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul.
Tabelul 51
Deşeuri generate din construcţii şi demolări
deşeu 2001 2002 2003 2004 2005
1Deşeuri din construcţii şi
demolări6592 5084 11000 1886 3290
În prezent în judetul Timis, nu sunt instalatii de sortare, tratare si eliminare a deseurilor
din constructii si demolari, acestea find depozitate ilegal.
74
5.5. Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti
În tabelul următor, sunt prezentate cantităţile de nămol rezultate de la staţiile de epurare
orăşeneşti, conform bazei de date deţinute de Agenţia de Protecţie a Mediului Timis.
Tabel 52
Staţii de epurare orăşeneşti -situaţia existentă
Denumirea staţiei de epurareNumăr de
locuitori deserviţi
Cantitatea de
nămol rezulatat
(t/an) -substanţă
uscată 2007
Statia de epurare Timisoara 400000
Statia de epurare Lugoj 50000
Statia de epurare Deta 12000
Statia de epurare Faget 1773
Statia de epurare Sannicolau Mare 13200
Statia de epurare Buzias 3400
Statia de epurare Jimbolia 15400
TOTAL 495773 2028,3
Staţii de epurare orăşeneşti - planificare
Planificarea, în domeniul gestionării nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare,
trebuie corelată cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale,
transpusă în legislaţia românescă prin H.G. 352/2005 -pentru modificarea H.G. 188/2002, pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate- prin care
statele membre sunt obligate să realizeze staţii de epurare a apelor uzate pentru toate
aglomerările cu mai mult de 2.000 p.e. -ceea ce implicit va duce la creşterea cantităţii de nămol
generată în viitor.
75
Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti
În prezent, în judeţul Timis, întreaga cantitate de nămol rezultată de la staţiile de
epurare orăşeneşti este eliminată prin depozitare.
Cantitate namol Cod deşeu 2001 2002 2003 2004 2005
Cantitate rezultata 19 08 05 1961 3008 3410 1776,151 3108,7
Condiţia promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie
afectat în mod negativ de componentele acestuia. Până în urmă cu trei ani cantitatea depusă pe
un teren agrico nu trebuia să depăşească 5 tone de substanţă uscată pe hectar dacă analizele de
sol nu depăşeau următoarele limite:
· Plumb 100 mg
· Cadmiu 1,5 mg
· Crom 100 mg
· Cupru 60 mg
· Nichel 50 mg
· Mercur 1 mg
· Zinc 200 mg
Tabel 53
Limitele permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agriculturăMetal greu Limita Unitate de măsură
Plumb 900 mg/kg DS
Cadmiu 10 mg/kg DS
Crom 100 mg/kg DS
Cupru 800 mg/kg DS
Nichel 200 mg/kg DS
Mercur 8 mg/kg DS
Zinc 2500 mg/kg DS
PCB 0,2 ng/kg DS
PCDD 100 ng/kg DS
76
Aceasta înseamnă un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la tratarea
apelor uzateare un conţinut de 97 % apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi
micşorat la 70 – 80 %. Procesul de dezhidratare este o precondiţie pentru un transport economic
şi o posibilă depozitare / eliminare.
Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %
pentru a asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la
reutilizare.
Toate tipurile de valorificări energetice precum: co-incinerarea în fabricile de ciment,
arderea combustibililor sau incinerarea în pat fluidizat necesită o putere calorifică suficientă a
nămolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o instalaţie separată sau în
combinaţie cu un incinerator.
Co-incinerarea într-o fabrică de ciment necesită o valoare calorifică suficientă.
O co-incinerare într-o instalaţie necesită un sistem de ardere. Sistemele de ardere vechi,
pe lignit sau instalaţiile de incinerare a deşeurilor sunt echipate cu grătare care permit adăugarea
unui procent ridicat de nămol în lignit.
Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcinat în instalaţii moderne de injectare a cărbunelui este
absolut necesar ca nămolul să fie uscat înainte de a fi adăugat cărbunelui. Dezavantajul pentru
procesul de incinerare este prducţia mare de praf, ceea ce presupune curăţarea boilerului la
intervale scurte de timp.
Incinerarea în pat fluidizat presupune o pre-tratare şi uscare deoarece particulele de
nămol se pot aglomera în camera de ardere şi trebuie ca acestea să fie distribuite uniform pe
suprafaţa patului fluidizat. Fiecare incinerator se comportă diferit şi doar câteva tipuri de
combustibili solizi permit o configuraţie stabilă a patului fluidizat.Ca în orice proces de
incinerare puterea calorifică a combustibilului trebuie să fie minim 6000 kJ / kg.
Capacitatea de incinerare în pat fluidizat variază între 2 -8 t / oră solid total.
77
Capitolul VI.
EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE
Activitatea de salubrizare
Tabel 54
Agenti de salubritate dupa natura proprietatii
Locuitori deserviti
Nume AdresaNatura
proprietatii* Zona deservitain judet
Numar loc.(nr. loc.)
Procentaj dintotalul pe judet
(%)SC Retim EcologicService SA
Timisoara, str.Oituz nr.3A 50 TimisoaraDumbravitaGirocJimboliaGhirodaMoşniţa NouăRemetea MareŞagSînmihaiuRomânOrţişoaraGiarmata
SC RSG SA Timisoara, str.Demetriadenr.1-3
30 BuziaşBacova
367921
9500
55,66
1,43SC SALPREST SA Lugoj, str.Plopilor nr.23 10 Lugoj 45716 6,92S.C. GOSAN S.ASannicolau Mare
Sannicolau Mare,str.V.Babes nr.10
70 SannicolauMare
13600 2,06
SC G&E invest 2003SRL
Deta, str.Victoriei nr.42 30 Deta 7600 1,14
Serviciul Public alConsiliului Local Faget
Faget,Calea Lugojului nr.14 25 Faget 12700 1,93
TOTAL 457.037 69,14Sursa: Agenti de salubritate, administratie locale
*Natura proprietatii va fi notata cu codurile de mai jos:
· integral de stat___________________________10· majoritar de stat__________________________20· majoritar privat __________________________ 25· autohton integral privat____________________ 30· cooperatista_____________________________40· integral privata cu capital mixt(roman si strain)__ 50· integral privata cu capital strain _____________ 60· publica de interes national/local_____________ 70
78
Tabel 55
Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005
Judetul Agenti de salubrizare, nr. Total populatie Populatie deservita % populatie deservita din total
Timis 6 660966 457037 69,14
Ponderea populatiei deservite din total populatie judet in anul 2003 este de 63,01
%.Ponderea populatiei deservite in mediul urban este de 96,94 % iar in mediu rural este de
10,53 %.
69,14
30,86
populatie deservitafara servicii
Fig. 9 Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005 in
judetul T imis
Tabel 56
Ponderea populatiei deservitei din totalul populatiei, in mediu urban si rural
Mediu urban Mediu rural
Judet Totalpopulatie
Populatiedeservita
% populatiedeservita
Totalpopulatie
Populatiedeservita
% populatiedeservita
Timis 415301 289666 69,74 245665 85050 34,62
79
Tabel 57
Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec
(2007)
Nume agentde salubritate Tip recipient Numar Capacitate
[m3]
Numar deridicarianuale
Volum total[m3]
Capacitateaspecifica
[m³/locuitor]*
(1) (2) (3) (4) (5=2*3*4)pubela 25.383
106430,120.24
78104
237.584,88265.649,28
eurocontainer 1.395 1,10 104 159.588
SC RetimEcologicService SATimisoara container 66
147
22(ridicari pe baza de
comanda)SC RSG SATimisoara
Pubela
eurocontainere
10020040
0,240,121,1
104104104
2.4962.4964.576
1,512,18
0,03
europubela 7 0,10 104 72,80europubela 14
1800,120,24
104104
174,724.492,8
container 49 2,00 104 10.192
SC SalprestSALugoj
container 259 1,1 104 29.629,6
0,06,342
S.C. GosanS.R.L.SannicolauMare
Container 1530
4,002,00
5252
3.1203.120
0,00909,178
SC G&EINVEST2003 SRLDeta
Pubela
containere
1.50015042
0,120,241,1
104104104
18.7203.744
4.804,8
0,0410,009
Pubela 4000 0,12 104 49.920pubela 500 0,24 104 12.480
S.C.BRANTNERSERVICIIECOLOGICES.A.
0,0940,003
TOTAL 2,414Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale
· Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de
colectare utilizati pentru colectarea in amestec a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a
judetului.
80
Tabel 58
Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilor menajere
Nume agentdesalubritate
Sistem decolectare*
Tip deseuricolectateseparat**
Tiprecipient
Numar
Capacitate[m3]
Numar deridicarianuale
Volum total[m3]
Capacitateaspecifica[m³/locuitor]***
(1) (2) (3) (4) (5=2*3*4)SC RetimEcologicService SATimisoara
Prin punctedecolectare
200101200102200139200140
Containermetalic 62 2,00 24 2976
0,0,00045
TOTAL 0.0045Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale
* Sistemele de colectare pot fi la sursa sau prin puncte de colectare.
** Se va specifica codul deseurilor
*** Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de
colectare utilizati pentru colectarea separata a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a
judetului.
Tabel 59
Proiecte privind gestionarea deşeurilor identificate în judeţJudetul Denumirea proiectului Localizare Sursa de
finantare(ISPA,Phare,AFM,etc.)
Stadiul implementarii
Observatii
Timiş Colectarea selectivă a deşeurilor în comuneleSatchinez, Variaş, Şandra,Becicherecul Mic, Biled,Dudeştii Noi,
Satchinez,Variaş,Şandra,BecichereculMic, Biled,
PHARE CES2004-Schema deInvestiţii pentruProiecte Mici de
APM Timis a emis fisa tehnica nr.471RP/16.04.2008.S-a incheiat contractul de furnixzarea utilajelor de trannsport pentru deseuri, si pentru
81
Orţişoara. Statie desortare a deseurilor inlocalitatea Satchinez.
DudeştiiNoi,Orţişoara
Gestionarea Deşeurilor
eurocontainerele pentru colectareadeseurilor. Pentru promovarea proiectului s-auimprimat 200 brosuri, 700 pliante si 200 afise policrome.
Timiş Lugojul - un oras maicurat, mai european,reabilitarea sistemului degestionare a deşeurilor înmunicipiul Lugoj
Lugoj PHARE CES2004-Schema deInvestiţii pentruProiecte Mici deGestionare aDeşeurilor
Proiectul presupune dotareacomunitatii localecu europubele, colectarea deseurilorde pe razamunicipiului Lugoj si transportarealor la deponeul orasului.Activitati derulate in cadrulproiectului:-achizitionare europubele:6000 bucde 120 l si 1125 l. Achizitiefinalizata.-achizitie utilaje de transport sicolectare deseuri (2 autocompactoarede 16 mc, autocompactor de 24 mc,autospeciala cu macara pentrutransport containere de 20 mc).Achizitie in derulare.-achizitie 3 containere open top de20 mc. Achizitie finalizata.-achizitie container autocompactorde 20 mc. Achizitie finalizata.
Timiş Eco Ciacova-platforma decompostare, statie decompactare si transfer sdeseurilor reziduale
Ciacova,Ghilad,Jebel,Pădureni,Liebling,Giera
PHARE CES2004-Schema deInvestiţii pentruProiecte Mici deGestionare aDeşeurilor
APM Timis a emis fisa tehnica nr.129RP/08.02.2008.Consiliul Localal orasului Ciacova a inregistrat ointarziere semnificativa inimplementareaproiectului conform prevedrilorContractului de grant, fapt mentionatsi deADR Vest in rapoartele sale demonitorizare(documentatia tehnicapentru proiectultehnic nu a fost realizata de catre SCEDIL PROIECT SRL, Iasi,castigatirul licitatiei de atribuire). ADR Vest arecomandat actionarea in justitie aproiectantului, deoarece este exclusa organizareaunei noi sesiuni de atribuire aserviciilor de proiectare.
Timiş Sistem integrat demanagement al deseurilorin judetul Timis
depozitdeseurinepericuloase-comunaGhizela-mun.Timisoara,Lugoj,oraseleSannicolaulMare,Deta,Buzias,Jimbolia, Faget-centre
POS MEDIU -FEDR
ARPM Timisoara a eliberat acordulde mediu nr. 27/11.12.2007 careprevede realizarea depozitului dedeseuri nepericuloase de la Ghizela.CJ Timis a depus solicitarea invederea obtinerii acordului de mediupentru statia de transfer a deseurilornepericuloase Timisoara (nr.inregistrare APM Timis6200/27.11.2007).-realizat SF,PT pt depozit Ghizela, incurs de lansare licitatie executielucrari-realizat Master plan pt.
82
colectare sitransfer-Comunelejud.Timis-inchideredepoziteneconforme
managementul deseurilor jud. Timis-in curs de realizare Aplicatiapt.cerere finantare si restul SF pt.centre de colectare si transfer deseurisi inchidere depozite neconforme
Timiş Statie de sortare deseurimunicipalereciclabile, colectate depe raza municipiului Timisoara
Timisoara 58% SC RetimEcologic ServiceSA42% AFM
SC Retim Ecologic SA a depusdocumentatia in vedereaobtinerii acordului de mediu(nr.Inregistrare APM Timis1455/06.03.2008). Pentru realizarea acestei investitii afost realizat proiectul tehnic.
6.1 Domenii de decizie in gestionarea deseurilor
Acest capitol evaluează altenativele tehnice, operaţionale şi financiare pentru Judeţul
Timiş, în vederea colectarării, reciclării, tratării şi depozitării deşeurilor. Ca bază, acest capitol
ia în considerare Obiectivele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor specificat în
capitolul 4 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt prezentate în capitolul 5. În
ceea ce priveşte previziunile pentru generarea deşeurilor în 2013 şi cerinţele de tratare, este
acordată aici o atenţie specială atingerii ţintelor de reducere a deşeului bioderadabil depozitat
şi de reciclare a deşeurilor de ambalaje. Au fost realizate prognoze asemănătoare şi cerinţele
de tratare pentru fluxuri de deşeuri specifice în capitolul 6.
În acest sens, se aşteaptă ca fiecare comunitate locală să-şi bazeze decizia pe :
- puterea de plată a comunităţii locale;
- eficienţa costului (soluţia costului cel mai mic);
- impactul socio-economic.
Pentru a atinge aceste cerinţe, autorităţile publice locale vor fi nevoite să-şi schimbe
semnificativ practicile curente de gestiune a deşeurilor, care numai parţial sau local
îndeplinesc obiectivele judeţene. Dintre aceste obiective, cele mai importante se referă la
practicile noi de operare şi cost:
1. colectarea a aproape 100% din deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009
şi 100% din zona urbană până în anul 2013) şi apoi depozitarea lor în
depozitul ecologic judeţean
2. extinderea colectării selective pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje,
55% până în 2013
83
3. reducerea a 50% din deşeurile biodegradabile depozitate până în 2013, faţă de
cantităţile din 1995
4. obictive specifice pentru fracţiile de deşeuri colectate separat (prezentate în
capitolul 5, Fluxuri specifice de deşeuri).
Planul de de Management al Deşeurilor se va discuta cu autorităţile regionale,
judeţene şi municipale / comunale precum şi cu publicul şi alţi factori interesaţi în domeniul
gestiunii deşeurilor (ONG-uri, operatori de reciclare, operatori de salubritate, producători,
societăţi comerciale, etc). Aceşti oficiali trebuie să ia decizii privind colectarea deşeurilor,
tratarea şi depozitarea lor - pentru care cele mai multe dintre decizii se iau de către consiliul
judeţean împreună cu autorităţile comunale, municipale, operatorii serviciilor de salubritate,
Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş.
Este de aşteptat ca municipalităţile să formuleze planul propriu de implementare a
gestionării deşeurilor bazându-se pe:
- ţintele regionale şi judeţene
- conjunctura geografică şi contexul socio-economic
- nivelul de servicii pe care îl doresc
- capacitatea de plată şi posibilităţile de finanţare, şi
- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Judeţean, planuri de implementare
a directivelor de deşeuri, norme şi calendar.
84
Figura 10: Arii de decizie pentru gestionarea deşeurilor municipale solide
6.2 Privire generală asupra alternativelor tehnice
6.2.1 Tendinţe generale în tehnologia tratării deşeurilor
- Strategia europeană comună în domeniul obţinerii costului cel mai mic
- Colectarea selectivă a fracţiilor de deşeuri (sisteme de recipienţi uscaţi / recipienţi
umezi, sistem punct verde, etc)
- Folosirea staţiilor de transfer dacă cantităţile de deşeuri trebuie să fie transportate
pe distanţe mari
1. GENERAREA DEŞEURILOR
2. COLECTAREA
3. TRATAREA
4. DEPOZITAREA
Pubele, containere, zone şi frecvenţa deCOLECTARE pentru DSM rural, mixt si separat
Pubele, containere, zone şi fracţiuni de COLECTAREpentru DSM urban, mixt şi separat
Caz de Bază: RECUPERARE/ RECICLARE/COMPOSTARE A DEŞEULUI COLECTAT SEPARAT
DEPOZITAREA DMS MIXT RĂMAS
Alternativa 1 şi 2 :INCINERARE/ TRATARE MB ADMS MIXT RĂMAS
PASUL ÎN GESTIONAREA DEŞEURILOR ARII DE DECIZIE PENTRU OPTIMIZAREACOSTULUI ŞI A SERVICIULUI
85
- Staţii de sortare pentru a recupera fracţii de deşeuri (deşeuri provenite din
ambalaje, hârtie)
- Compostarea în mare parte a fracţiilor verzi şi a unor fracţii provenite din mâncare
(ambele compostate centralizat sau în gospodării)
- Tratarea deşeurilor rămase în amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice)
- Planuri specifice:
v Puncte de colectare şi cerinţe pentru producători prelua anumite categorii
de deşeuri: vehicule scoase din uz, echipamente electrice şi electronice
uzate,
v Deşeuri menajere periculoase
v Nămol provenit din staţiile de epurare municipale
v Deşeuri provenite din construcţii şi demolări
v Depozite ecologice pentru depozitarea deşeurilor rămase, reziduale
Reducerea conţinutului biodegradabil al deşeurilor solide municipale rămase în
amestec s-a dovedit a fi una dintre cele mai problematice. Aceasta impune investiţii
importante şi facilităţi de tratare specializate (incineratoare/statii TMB) care au costuri
importante de operare şi tehnologii avansate. O discuţie despre acest subiect este detaliată în
cele ce urmează.
Tendinţe ale tehnologiilor de depozitare
Tendinţele generale de dezvoltare în domeniul tehnologiilor de depozitare a
deşeurilor se concentrează pe:
- Limitarea cantităţilor de deşeuri depozitate şi maximizarea folosirii de resurse naturale
prin reciclare şi refolosire
- Extinderea vieţii depozitelor şi astfel reducerea suprafeţelor ocupate de deşeuri
- Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră cum ar fi metanul şi a producerii de
levigat la depozitele de deşeuri
Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la un reducerea impactului asupra
mediului, ceea ce implică:
- Metode mai simple de tratare a levigatului
- Emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră, în special metan (metanul are de 21 ori
efect mai ridicat de seră decât CO2), şi
- Reducerea semnificativă a factorilor negativi (fum, păsări / animale / praf / mirosuri
neplăcute / ape contaminate / deplasări de praf cu ajutorul vântului)
86
- Controlul asupra deşeurilor depozitate, şi
- Închiderea şi monitorizarea depozitelor, remedierea siturilor şi a solului.
Alte elemente ale celor mai bune tehnici disponibile privitoare la operaţiunile de
depozitare includ:
- geomembrane pentru impermeabilizarea depozitelor,
- tratarea levigatului
- compactare avansată a deşeurilor depozitate
- acoperire zilnică, şi
- colectarea şi arderea metanului de depozit în depozitele mici sau recuperarea şi
utilizarea lui ca şi combustibil în generatoarele electrice in depozitele mai mari.
6.2.2.Tendinţe privind metoda reducerii deşeurilor biodegradabile:
Pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile ce intră în depozite şi apoi
emisiile în aer, este necesar să se accepte în depozite în tot mai mare masură deşeu inert
rezidual, cu un conţinut biodegradabil redus la cel mult 5%. Asemenea cantităţi reduse de
biodegradabil sunt în general atinse prin:
- colectarea selectivă extensivă a deşeurilor de ambalaje şi a altor fracţiuni de deşeuri
reciclabile şi reducerea cantităţii de hârtie, lemn şi textile existente în depozite
- compostarea cantităţii maxime de deşeuri verzi şi alimentare (din gospodării şi
instituţii, curţi, grădini, parcuri, pieţe şi curăţenia stradală), şi
- tratarea cantităţilor rămase prin tratarea biomecanică şi incinerare
În consecinţă, prin colectare bine organizată şi o schemă de sortare bună (mai târziu
va fi descrisă), obiectivele anului 2010 pot fi atinse prin sortare şi compostare, pe când cele
ale anului 2013 vor necesita o tratare mai avansată, cum ar fi tratarea biomecanică sau
incinerarea.
Soluţia tehnică finală va depinde de rezultatele unui studiu de fezabiitate şi financiar
sau de preferinţele autorităţilor locale (ambele măsuri de tratare sunt obişnuite pe tot teritoriul
UE). Dezbateri importante au loc pentru a alege care dintre cele două tehnologii este mai
ieftină şi produce cea mai mare scădere a cantităţii de substanţe biodegradabile pentru
investiţie.
87
6.2.3 Tendinţe ale gestionării deşeurilor provenite din materiale de ambalaj
Creşterea utilizării materialelor pentru ambalaj este prezentă peste tot în lume, cu un
grad de utilizare sporit de materiale raportat de către marea majoritate a ţarilor dezvoltate. Cu
toate că sortarea în gospodărie devine aproape universal valabilă, sortarea poate fi
îmbunătăţită prin metode complementare. Cele mai obişnuite metode sunt:
- sistemul depozit: dezvoltat pentru sticlă şi butelii de tip PET, recipienţi din aluminiu,
etc.
- Sistemul consignaţie pentru ambalaje: obligă consumatorii casnici să returneze
ambajele la punctele de colectare desemnate de producători. Un viitor avantaj al
acestui sistem este acela că îi face mai responsabili pe comercianţi şi pe producători să
colecteze deşeuri de ambalaje în vederea reciclării
- Sistemul de tip ”punct verde”. Sistemul acesta este adoptat sub o anumită formă şi în
România şi va fi operaţional/organizat prin ECO Rom Ambalaje SA. Dacă va fi
adoptat, consumatorii vor fi încurajaţi să returneze materialele provenite din ambalaje
în locaţiile desemnate, puncte de colectare sau magazine. Sistemul „punctul verde” va
responsabiliza mult mai mult, atât producătorii de ambalaje cât şi utilizatorii.
Fondurile colectate vor fi astefel folosite pentru a încuraja reciclarea deşeurilor
provenite din materiale de ambalaj (în sectorul privat colectarea buteliilor de tip PET
este subvenţionată din taxa pe ambalaje)
COLECTARE ŞI TRANSPORT
Începând cu decembrie 2005, în cartierul Tipografilor din Timişoara s-a implementat
sistemul de colectare duală a deşeurilor. Cu ajutorul Primăriei municipiului Timişoara, a
demarat campania de informare asupra acestui sistem de colectare duală a deşeurilor.
Operatorul a pus la dispoziţia cetăţenilor recipienţi de tip europubele de 240 l, depozitarea
PET-urilor realizându-se fără lichide, şi după o strivire prealabilă, cea a ambalajelor de tip
carton se va executa după plierea acestora, iar tipăriturile se vor stivui şi se vor lega în pachet.
Pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport s-a considerat că cele mai
importante constrângeri sunt cele impuse prin ţintele de atins stabilite în conformitate cu
HG 621 / 2005 privind deşeurile de ambalaje.
88
Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea separată a deşeurilor de ambalaje atât de
la gospodăriile populaţiei (deşeuri menajere) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrie
deşeuri asimilate menajere). În calcule s-a considerat o împărţire a surselor de deşeuri de
ambalaje:
- 70% provenite din deşeurile menajere;
- 30% provenite din deşeurile similare cu cele menajere;
S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul
instituţional, comercial şi industrial pot fi colectate.
Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat este necesară amplasarea de
containere speciale, acestea fiind de culori diferite pentru sticle albe,verzi şi brune. Tipurile
de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, în funcţie de locaţie. Singura
cerinţă care trebuie respectată este alegerea containerelor care se potrivesc cu sistemul de
ridicare/echipamentul vehiculelor de colectare. La nivelul judeţului Timiş sunt în
desfăşurare proiecte a căror scop principal este colectarea selectivă a deşeurilor, ceea ce
constituie un aspect pozitiv în vederea atingerii ţintelor de reciclare.
Promovând sistemul dual cu „2 tipuri de containere” sistemul de colectare
separată pentru acelaşi număr de locuitori din zonele urbane va crea condiţiile de atingere
a ţintelor de reducere a biodegradabilului.
6.3. TRATARE ŞI VALORIFICARE
O importanţă distinctă o are capacitatea de tratare, prin sortare (şi eventual
suplimentar prin procesarea fracţiei de deşeuri de ambalaje) şi compostare sau tratare mecano
– biologică a deşeurilor biodegradabile.
O staţie de transfer este o verigă de legătură care asigură expedierea convenabilă a
deşeurilor municipale către instalaţiile de reciclare/eliminare aflate la distanţe mari.
Motivul principal pentru care este indicată utilizarea staţiilor de transfer este
reducerea costurilor de transport a deşeurilor municipale până la instalaţia de
reciclare/eliminare dar şi reducerea diferitelor forme de impact.
Deşi eficienţa din punctul de vedere al costurilor variază, în general, staţiile de
transfer devin viabile din punct de vedere economic atunci când distanţa care trebuie parcursă
până la instalaţia de prelucrare/eliminare a deşeurilor este mai mare de 25 - 30 km.
89
În afară de prelucrarea amestecului de deşeuri menajere municipale în vederea
depozitării, unele staţii de transfer gestionează anumite materiale în mod separat, pentru a
preveni evacuarea acestora şi pentru a atinge obiectivele de reciclare. Astfel de materiale pot
fi:
- deşeuri rezultate din construcţii sau demolări (beton, cărămizi, lemn, zidărie,
materiale pentru acoperişuri, tencuieli şi ipsoserii, metale şi bârne de lemn),
- gunoi de grădină (frunze, iarbă, ramuri de copac şi arbuşti),
- deşeuri electrocasnice
- alte materiale reciclabile (hârtia, hârtia de ziar, metalele feroase, materialele plastice,
recipientele de sticlă, cutiile de aluminiu, uleiul de motor şi anvelopele)
Conţinutul în biodegradabil în toate tipurile de deşeuri municipale poate fi redus
prin compostarea anumitor componente ale fluxurilor/fracţiilor de deşeuri:
- 35% din deşeurile urbane sunt resturi vegetale sau alimentare ( hrană);
- 40% din diferite categorii de deşeuri rurale;
- 15% din deşeurile asimilabile cu cele menajere (deşeuri alimentare provenite din
restaurante sau alte surse );
- diferite cantităţi de deşeu biodegradabil provenit din serviciile municipale
(întreţinerea parcurilor şi grădinilor, curăţatul străzilor, pieţe ).
Colectarea separată a deşeurilor vegetale şi alimentare din gospodăriile urbane
vizează casele individuale. Pentru acest scop furnizarea /asigurarea de pubele brune
speciale sau saci de plastic trebuie considerată ca o creştere a capacităţii de transport, în
sensul colectării şi livrării către instalaţiile de compostare a cantităţilor de deşeuri care se
pretează compostării.
Aceeaşi similaritate pentru componenta verde (alimente ) din deşeurile
asimilabile celor menajere, dar în acest caz nu se impune transport suplimentar (camioane)
sau capacitate de pre-colectare (bidoane, pubele, containere) deoarece, în acord cu
practicile standard, generatorul deşeurilor este cel care trebuie să îşi asigure capacitatea de
pre-colectare.
Celelalte fracţii care conţin componente biodegradabile în cantităţi apreciabile
sunt în general în responsabilitatea serviciilor municipale/comunale.
Funcţiile staţiei de transfer, conform normativelor în vigoare, sunt de a prelua
deşeurile menajere solide colectate selectiv sau neselectiv, de a le sorta în vederea recuperării
90
deşeurilor reciclabile şi de a le compacta, în scopul diminuării costurilor de transport la
depozitul final.
Avantajele utilizării staţiei de transfer sunt atât de natură funcţională, contribuind la
îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor, cât şi de natură economică, prin reducerea
costurilor aferente transportului deşeurilor.
Fluxul tehnologic în staţia de transfer cu linie de sortare cuprinde următoarele
operaţii:
- cântărirea vehiculului colector încărcat cu deşeuri reciclabile colectate selectiv la surse
- descărcarea deşeurilor reciclabile în buncărul de alimentare a liniei de sortare
- sortarea (manuală sau semimecanizată) a deşeurilor reciclabile pe categorii de
materiale şi depozitarea lor în containere speciale dispuse în apropierea posturilor de
sortare, amplasate de o parte şi de alta a liniei de sortare
- compactarea deşeurilor rămase, destinate depozitării finale. Acestea sunt deversate de
pe transportorul cu banda în unitatea de compactare. Aici deşeurile sunt presate până
la atingerea unei anumite densităţi adecvate transportului economic, apoi sunt fie
balotate fie stocate în containerele transportabile.
- Transportul la depozitul final se efectuează în containerele (eventual după
precompresare) încărcate pe un trailer cu platformă
La nivelul judeţului Timiş este prevazută realizarea unei staţii de transfer (la
nivelul municipiului Timişoara) şi a unui centru de sortare şi transfer (pentru zona de N-
NV a judeţului). Este recomandat ca fiecare oraş important să îşi prevadă instalarea a 1
sau 2 staţii de sortare în apropierea zonei urbane cu o capacitate corespunzătoare nevoilor
de procesare.
În perioada de după 2012 tratarea biodegradabilului prin compostare va fi principala
soluţie pentru reducere. Cunoscându-se că sursele principale de deşeu compostabil sunt
oraşele unde sunt asigurate servicii publice de salubritate, este indicat ca locaţiile pentru
instalaţiile de compostare să fie în vecinătatea zonelor urbane.
După 2012 ţinta pentru reducerea biodegradabilului depozitat nu poate fi atinsă
fără instalaţii de tratare bio-mecanică cu o capacitate de reducere de aproximativ 100 000
tone/an.
91
6.3.1. ELIMINAREA
Pentru judeţul Timiş este prevăzută realizarea depozitului ecologic zonal, pe
amplasamentul de la Ghizela. Înfiinţarea depozitului va asigura condiţiile necesare pentru
depozitarea deşeurilor menajere nepericuloase însumând aprox. 400 tone/zi, respectiv o
capacitate anuală de aprox. 120.000-130.000 tone.
Capacitatea depozitului, va satisface nevoile judeţului Timiş, pentru o perioadă de
aprox. 50 ani. Suprafaţa de teren disponibilă pentru noul depozit este de 58,9 ha şi va fi
ocupată de depozitul propriu-zis, o platformă tehnologică, o platformă de compostare, staţia
de epurare a levigatului şi a altor ape uzate din depozit, drumuri de acces, spaţii verzi, perdea
de protecţie.
În data de 12 ianuarie 2006 s-a aprobat memorandumul de finanţare cu tema „
Acordul de principiu privind aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor Publice
a unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 Euro în perioada 2006-2009 pentru
finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărirea apelor, în vederea îndeplinirii
angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea
Europeană.”Conform punctului 4 al memorandumului este prevăzut alocarea a 83 milioane
Euro pentru realizarea proiectelor de management al deşeurilor pentru judetele Timiş, Iaşi şi
Satu Mare. Perioada de desfăşurare a memorandumului este 2006-2010.
STAŢII DE TRANSFER
În prezent pe raza judeţului Timiş nu există staţii de transfer, dar sunt propuse a se
realiza o staţie de transfer şi mai multe centre de colectare şi transfer după cum urmează :
- staţie de transfer –Timişoara (cu sortare);
- centru colectare şi transfer Sînnicolau Mare (cu sortare);
- centru de colectare şi sortare Lugoj (cu sortare);
- centru de colectare Jimbolia (cu sortare);
- centru de colectare Deta (cu sortare);
- centru de colectare Buziaş (cu sortare);
- centru de colectare Făget (cu sortare);
- depozitul Ghizela (cu sortare).
92
Numărul acestor staţii şi centre poate suferi modificări în funcţie de necesităţile
existente.
6.3.2. Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile
Compostare centralizata
Deseurile biodegradabile sunt compostate cu scopul returnarii deseului in cadrul
ciclului de productie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de
compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în grădini private sau în staţii
centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazează pe
omogenizarea si amestecarea deseurilor urmată de aerare si adeseori de irigare. Acest lucru
conduce la obţinerea unui material stabilizat de culoare închisă, bogat în substanţe humice si
fertilizanţi. Soluţiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu preţ scăzut fără
aerare forţată si prin cea mai avansată tehnologic, cu aerare forţată si controlul temperaturii.
Staţiile de compostare centralizată sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an
de deseuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei staţii de compostare este de 10.000
până la 30.000 tone pe an. Deseurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare:
numai deseuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn si, într-o anumită măsură hârtie,
sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bună.
Compostarea aeroba a deseurilor biodegradabile se face in instalatii sofisticate –
instalatii de compostare-, in celule inchise cu colectare si filtrare a gazelor degajate si implicit
a mirosurilor neplacute.
Staţiile de compostare includ unele/toate următoarele unităţile tehnice: deschiderea
pungilor, separatoare magnetice sau/si balistice, grătare (site), tocătoare, echipament de
amestecare si omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare,
sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control si direcţionare.
Procesul de compostare apare în momentul în care deseurile biodegradabile sunt
stivuite cu o structură ce permite difuzia oxigenului si cu un conţinut de substanţă uscată ce
favorizează cresterea microbiană. Temperatura biomasei creste datorită activităţii microbiene
si proprietăţilor izolatoare a materialului stivuit. Temperatura atinge, de cele mai multe ori,
65-75oC în câteva zile si apoi descreste încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea
elementelor patogene si a seminţelor de buruieni.
Avantaje si dezavantaje:
93
Avantaje:
- Tehnologie simpla, durabila si ieftina (cu excepţia compostarii in container);
- Aproximativ 40-50% din masa (greutate) este recuperata pentru dezvoltarea plantelor;
- Recuperare maximă a fertilizanŃilor cerută de sistemele agricole de intrare mică (adică P,
K, Mg si microfertilizanţi). Efect de amendare al compostului;
- Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice si azot care se eliberarează încet,
necesare în cazul gradinăritului de peisaj si a horticulturii;
- Elimină seminţele si agenţii patogeni din deseu;
- Posibilităţi bune de control a procesului (cu excepţia celor mai multe instalaţii fără aerare
forţată);
- Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată echipată cu filtre).
Dezavantaje:
- Necesită o foarte buna separare la sursă a deseurilor municipale biodegradabile, inclusiv
informarea continuă a generatorilor de deseuri;
- Trebuie dezvoltată si întreţinută o piaţă a compostului;
- Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se tratează deseuri municipale
biodegradabile;
- O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de
carbon;
- Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescărusi, sobolani, muste) când se
tratează deseuri municipale biodegradabile;
- Este necesar personal instruit când se tratează deseuri municipale biodegradabile.
Compostarea locala
Compostarea aeroba: Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante,
la scara mica in curtea proprie (in zonele cu case), sau in compostoare de cartier, cat mai
departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In acest caz vor fi compostate in
special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie (coji de
cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). In cazul curtilor mari (>5000 mp) se
poate face compost din deseurile mentionate mai sus la care se poate adauga si dejectii solide
de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc.). In toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care
emana un miros fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare.
Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale in
cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.
94
Pe acelasi principiu deseurile verzi (frunze, craci) provenite din parcuri mari sau din
gradini botanice pot fi compostate chiar pe locatia respectiva, in una doua boxe deschise,
situate intr-o parte mai ferita de accesul publicului.
Compostul astfel obtinut are o calitate superioara si costuri foarte mici.
O compostare aeroba simpla si cu costuri relativ mici se poate face langa depozitul
de deseuri, in camp deschis. Se obtine o calitate slaba a materialului organic stabilizat, precum
si emisii importante de gaze cu efect de sera, dar se pot atinge tintele de reducere a deseurilor
biodegradabile. Compostul de slaba calitate provenit din compostarea deseurilor colectate in
amestec va putea fi utilizat doar pe depozit pentru nivelarea straturilor sau la inchiderea unor
depozite. Nu poate fi utilizat in agricultura datorita impurificarii cu plastice, cioburi de sticla,
ceramica, etc.
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea
structurii solului.
Fermentare anaeroba
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitare se poate
face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu producere de biogaz.
Tehnologia implicata in acest caz este insa mai sofisticata, necesita o calificare inalta
a personalului de operare si intretinere, o anumita calitate si compozitie specifice a deseurilor
utilizate, dar si costuri mai mari decat o compostare aeroba de nivel tehnic ridicat. In plus la
capacitati mici costurile de investitie sunt de doua sau chiar de peste trei ori mai mari decat la
capacitati mari; astfel o capacitate de 5000 tone/an poate avea un cost de investitie cuprins
intre 450-950 Euro/tona, iar o capacitate de peste 50.000 tone/an poate ajunge la un cost de
investitie de 180-250 Euro/tona.
In toate cazurile trebuie avuta in vedere o foarte buna dimensionare si in functie de
compozitia materiei prime disponibile, dar si in functie de fluxul de aprovizionare cu materia
prima necesara.
Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru a
recupera atât elementele fertilizante cât si energia conŃinută în deseurile municipale
biodegradabile. In plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate.
Procesul generează gaze cu un conŃinut mare de metan (55-70%), o fracţie lichidă cu un
conţinut mare de fertilizanţi (nu în toate cazurile) si o fracţie fibroasă.
Deseurile pot fi separate în fracŃii lichide si fibroase înainte de fermentare, fracţia
lichidă fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenţie mai scurtă decât cea
95
necesară pentru tratarea deseului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea
deseurilor brute astfel încât fracţia fibroasă să poată fi recuperată pentru folosire, de exemplu
ca un ameliorator de sol. Fracţia fibroasă tinde să fie mică în volum, dar bogată în fosfor, care
este o resursă valoroasă si insuficientă la nivel global.
Fermentarea separată, metoda uscată
In fermentarea separată, metoda uscată, deseurile organice sunt mai întâi mărunţite
într-un tocător pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deseul este apoi sitat si amestecat cu
apă înainte de a fi întrodus în tancurile de fermentare (continut de substanţă uscată de 35%).
Procesul de fermentare este condus la o temperatură de 25- 55oC rezultând în producerea de
biogaz si biomasă. Gazul este purificat si folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratată
si, deci, separată în 40% apă si 60% fibre si reziduuri (având 60% substanţă uscată). Fracţia
de refuz este eliminată, de exemplu trimisă la depozitare. Apa uzată care se produce în timpul
procesului este reciclată în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare.
Fermentarea separată, metoda umedă
In fermentarea separată, metoda umedă, deseurile organice sunt încărcate într-un
tanc unde sunt transformate într-o pastă (12% substanţă uscată). Pasta este mai întâi suspusă
unui proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratată. Pasta deshidratată este
apoi hidrolizată la 40oC înainte de a fi deshidratată din nou.
Lichidul rezultat în treapta secundară de deshidratate este direcţionat către un filtru
biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz si apă uzată. Această apă este reutilizată
pentru formarea pastei sau poate fi utilizată, de exemplu, ca fertilizant lichid.
Fracţia fibroasă din treapta secundară de deshidratare este separată în compost si
fracţii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesită, de obicei, o
procesare ulterioară, înainte de a fi vândut. Biogazul este purificat si utilizat într-un motor,
rezultând electricitate, căldură si gaze de ardere. O parte din căldură poate fi utilizată pentru
asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare side filtrare biologică.
In acest proces, o tonă de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340
kg de lichid, 300 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert).
Potrivit analizelor, 10-30% din conŃinutul în fertilizanŃi (N-tot, P-tot si K-tot) rămâne în
compost.
Co-fermentarea, metoda umedă
96
In co-fermentare, metoda umedă, deseul organic este mărunţit si sitat înainte de
tratare. Deseul mărunŃit este apoi amestecat fie cu nămol de la staŃia de epurare, fie cu
gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecată este supusă întâi unui
proces de igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuată la o
temperatură de 35-55oC. Procesul generază biogaz si o biomasă lichidă, ce este stocată înainte
de a fi folosită ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat si utilizat într-un
motor rezultând electricitate, căldură si gaze de ardere. O parte din căldură se poate utiliza
pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare si de fermentare.
O tonă de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de
fertilizant lichid, 0 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Potrivit
analizelor, 70-90% din conŃinutul în fertilizanŃi (N-tot, P-tot si K-tot) rămâne în fertilizantul
lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare si utilizare a elementelor
nutritive. Totusi, trebuie subliniat faptul că fertilizanŃii lichizi obţinuţi din nămol de la staţiile
de epurare orăsenesti este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obţinut din
gunoiul de grajd.
Avantaje si dezavantaje
- Următoarele avantaje si dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare
anaerobică.
Avantaje
- Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică (azot, fosfor si
potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat imediat după împrăstiere pe terenul arabil;
Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante sau
animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;
- Reducerea mirosurilor, când este împrăstiat pe terenuri arabile în comparaţie cu împrăstierea
materialului nefermentat;
- Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă de
electricitate si căldură
- Inlocuirea fertilizanţilor comerciali.
Dezavantaje
- Necesită separarea deseurilor la sursă;
- Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează folosirea în
horticultură sau grădinărit;
97
- Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în
afară de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de elemente nutritive si deci poate
fi evacuat în canalizarea publică;
- Emisiile de metan de la staţie si metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui
negativ la efectul de încălzire globală.
Incinerarea
Prin incinerare se reduce cantitatea de deseuri organice din deseurile municipale la
aproximativ 5% din volumul iniŃial si se sterilizează componentele periculoase, generând, în
acelasi timp, energie termică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă caldă/abur),
de electricitate sau o combinaţie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la
generarea de produse reziduale, la fel ca si la generarea de reziduuri din procesul de curăţare a
gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. In unele
cazuri se generează si ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive si substanţele
organice.
Avantaje si dezavantaje
Avantaje:
- Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate si condiţii stabile de
operare;
- Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă înaltă de până la 85%, dacă se foloseste
cogenerarea de căldură si electricitate, sau numai căldură
- Toate deseurile municipale solide, la fel ca si unele deseuri industriale, pot fi eliminate,
nesortate, prin folosirea acestui proces;
- Volumul deseurilor se reduce la 5-10%, si se compune în special din zgură ce poate fi
reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă se sortează si se spală;
- Zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile;
- Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea
combustibililor fosili.
Dezavantaje:
- Investiţii mari;
- Sistem avansat de curăţare a gazelor de ardere;
- Generarea de cenusi zburătoare si a produselor de la curăţarea gazelor de ardere, care trebuie
eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi de aproximativ 2-5% din greutatea
deseului de intrare);
98
- Generarea NOx si a altor gaze si particule.
Piroliza si gazeificarea
Piroliza
Piroliza este o metodă termică de pre-tratare, care poate fi aplicată pentru a
transforma deseul organic într-un gaz mediu calorific, în lichid si o fracţie carbonizată ţintind
la separarea sau legarea compusilor chimici pentru a reduce emisiile si levigatul din mediu.
Piroliza poate fi o metodă de tratare propriu zisă, dar, de cele mai multe ori, este urmată de o
treaptă de combustie si, în unele cazuri, de extracţia de ulei pirolitic.
Deseurile sunt încărcate într-un siloz în care o macara amestecă materialul de intrare
si mută acest material într-un tocător si de aici într-un alt siloz. Deseul amestecat este introdus
apoi într-o cameră etansă printr-un alimentator cu pâlnie, surub sau piston.
Deseul mărunţit grosier întră într-un reactor, în mod normal un tambur rotativ
încălzit extern funcţionând la presiunea atmosferică. In absenţa oxigenului, deseurile sunt
uscate si apoi transformate la 500-700oC prin conversie termo-chimică, de exemplu distilare
distructivă, cracare termică si condensaţie, în hidrocarburi (gaz si uleiuri/gudroane) si reziduu
solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conţin carbon, cenusă, sticlă si metale ne-oxidate.
Dacă temperatura procesului este de 500oC sau mai mică, procesul se numeste uneori
termoliză. Timpul de retenŃie al deseurilor în reactor este tipic de 0,5-1 oră. Produsul
fierbinte cu temperatura >300oC, gazul, este condus la o staţie de boilere, unde conţinutul
energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu
este adecvat folosirii într-un motor cu ardere internă ,din cauza conţinutului mare de gudroane
din faza gazoasă, care va condensa în momentul în care gazul este răcit înainte de intrarea în
motorul cu ardere internă. Cracarea termică a gudroanelor din gaz, urmată de curăţarea
gazului, poate rezolva necesităţile de purificare.
Gazeificarea
Gazeificarea este o metodă de tratare termică, care poate fi aplicată pentru a
transforma deseurile organice într-un gaz mediu calorific, produse reciclabile si reziduuri.
Gazeificarea este, în mod normal, urmată de combustia gazelor produse, într-un furnal si în
motoare cu ardere internă sau în turbine simple de gaz după o purificare corespunzătoare a
gazului produs. Deseurile mărunţite grosier, câteodată deseuri de la piroliză, intră într-un
99
gazeificator, unde materialele ce conţin carbon reacţionează cu un agent de gazeificare, care
poate fi aer, O2, H2O sub formă de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul
insuflat în fluxul de gazeificare poate atinge 1.400-2.000oC) depinzând de puterea calorifică,
si include un număr de reacţii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron.
Cenusa este, de cele mai multe ori, vitrificată si separată ca reziduu solid.
Principala diferenţă dintre gazeificare si piroliză este că prin gazeificare carbonul
fixat este, de asemenea, gazeificat. Staţiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1
sau 2 trepte. Gazeificatorul însusi poate fi în contracurent sau nu, de tip cu pat fix sau fluidizat
sau, pentru staţii mari, de tipul pat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcţionând la
presiunea atmosferică sau sub presiune, atunci când sunt combinate cu turbine de gaz. In
unele cazuri, prima treaptă este o unitate de uscare, în alte cazuri, o unitate de piroliză. Atât
unităţile de piroliză cât si cele de gazeificare pot fi instalate în faţa unui cazan ce funcţionează
cu cărbune dintr-o uzină de producere a energiei, lucru ce favorizează arderea combinată cu
un foarte mare raport energie/căldură.
Avantaje si dezavantaje
Avantajele pirolizei
- O mai bună reţinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenusa de la arderea
convenţională (la 600oC, temperatura procesului, reţinerea este după cum urmează: 100%
crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel si 70% cadmiu);
- Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide;
- Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi
ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie mic si emisii foarte scăzute;
- Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea
combustibililor fosili;
- Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale;
- Acidul clorhidric poate fi reţinut în sau distilat din reziduul solid;
- Nu se formează dioxine sau furani;
- Procesul este adecvat fracţiilor dificile de deseuri;
- Producerea de zgură si alte reziduuri sterile.
Dezavantajele pirolizei
- Deseurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de piroliză pentru a
preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport;
- Uleiurile/gudroanele pirolitice conţin compusi toxici si carcinogeni, care, în mod normal,
vor fi descompusi în timpul procesului;
100
- Reziduul solid conţine aproximativ 20-30% din puterea calorifică a combustibilului primar
(deseurile solide municipale), care, totusi, poate fi utilizată într-o următoare zonă de ardere
(unitate de incinerare/gazeificare);
- Cost relativ ridicat;
- Alimentarea cu combustibil de rezervă este necesară cel puţin în timpul pornirii.
Avantajele gazeificării
- Grad înalt de recuperare si folosire bună a deseurilor ca resursă energetică (se poate obţine o
recuperare energetică de până la 85%, dacă se cogenerază electricitate si căldură sau numai
căldură, este posibil un câstig energetic de 25-35%);
- Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea
combustibililor fosili;
- O mai bună reţinere a metalelor grele în cenusă în comparaţie cu alte procese de combustie,
în special pentru crom, cupru si nichel;
- Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracŃiei solide (vitrificate);
- Producerea de zgură si alte reziduuri sterile;
- Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10
MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp
de retenţie mic si emisii foarte scăzute (sau poate fi curăţat de particulele de gudron si utilizat
într-un motor cu combustie internă);
- Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale;
- Sistemele de curăţare a gazelor de ardere pot reţine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2 etc.,
ceea ce conduse la emisii scăzute;
- Procesul este adecvat lemnului contaminat.
Dezavantajele gazeificării
- Deseurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de gazeificare pentru a
preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport;
- Gazele conţin urme de gudroane cu compusi toxici si carcinogeni care pot contamina apa de
răcire, conducând la necesitatea de recirculare a apei de spălare sau de tratare a acesteia ca
deseu chimic;
- Proces complicat de curăţare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere
internă;
- Arderea gazului produs generează NOx;
- Reziduul solid poate conţine carbon neprocesat în cenusă;
- Costuri mari;
101
- Disponibile pe piaţă sunt numai puţine unităţi, care nu sunt prototip.
Tratarea mecano-biologica
Alaturi de incinerarea deseurilor, tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica
importanta in gestionarea deseurilor municipale.
Tratarea mecano-biologica (MBT – Mechano-Biological Treatment) de asemenea
poate avea nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanica combinata cu una
manuala sau se pot introduce diferite sisteme si instalatii de sortare avansata de la sortarea
sticlelor pe culori, a sticlelor de plastic pe culori si pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc,
pana la sortarea aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor si compozitelor usoare,
etc. Evident ca un sistem cu o tehnologie avansata va creste costurile in mod semnificativ.
Materialele combustibile de la MBT si care nu au calitatea necesara reciclarii pot fi maruntite
obtinandu-se combustibil alternativ (RDF).
In instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate
in amestec printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare
mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar, in
final, restul de deseuri sunt inertizate biologic. Deseurile inertizate biologic, care reprezinta
circa 40 % din cantitatea totala introdusa in proces, sunt eliminate.
STABILAT uscat
O tehnologie relativ noua, moderna si care a fost deja implementata in cateva tari din
Uniunea Europeana (Germania, Italia, Franta, Marea Britanie, Spania) dar si in Canada si
Statele Unite este Tratarea mecano-biologica cu obtinerea de STABILAT uscat (Dry Stabilat),
sau asa numitul Herhof MBT. Prin aceasta tehnologie deseurile colectate in amestec sunt mai
intai uscate si apoi separate pentru valorificare prin reciclare si prin valorificare energetica a
fractiei combustibile.
Etapele principale ale procesului sunt urmatoarele: macinarea, introducerea intr-un
cuptor pentru uscare – obtinandu-se un Stabilat mixt uscat (cu Max. 15% apa), apoi are loc
separarea densimetrica a fractiilor in fractii grele si fractii usoare, separarea metalelor feroase
cu ajutorul unei instalatii cu magnet, a metalelor neferoase pe baza principiului eddy,
102
separarea fractiilor combustibile care vor fi in final utilizate ca atare sau peletizate pentru a fi
transportate mai usor.
In cele ce urmeaza sunt prezentate partile componente ale instalatiei si schema
procesului tehnologic:
_ Buncar colector
_ Macara complet automatizata pentru umplerea shredder-ului
_ Pre-taiere (shredder)
_ Boxe care sunt umplute si golite automat
_ Banda transportoare in incinta complet inchisa si utilaje
_ Proces de uscare a materialului inclusiv cel organic cu umiditate sub 15%
(System Herhof)
_ Sistem de ventilare pentru procesul de uscare cu schimbatoare de caldura si
turnuri de racire
_ Separare cu utilizare de separatoare cu aer si air-tables
_ Magneti pentru separare metale feroase si separatoare cu current eddy pentru
separare metale neferoase
_ Maruntire finala la 40 mm
_ Peletizare pentru pelete usoare
_ Presa pentru incarcare in camioane (trucks)
_ Peletizarea prafului
_ Statie de tratare a apei din condens
Aceasta tehnologie are avantaje in ceea ce priveste maximizarea reciclarii. Chiar si
acolo unde se face colectare separata avansata de peste 60%, experienta a aratat ca prin
aceasta tehnologie tot mai pot fi selectate din amestec in jur de 17% materiale reciclabile.
Materialele reciclabile separate au o calitate mai buna decat materialele reciclabile separate
prin tratarea mecano-biologica obisnuita in care materialele sunt murdare. In plus prin aceasta
tehnologie pot fi separate si anumite deseuri periculoase din deseurile menajere, cum ar fi de
exemplu bateriile si acumulatorii pentru diverse echipamente electronice.
Materialul organic stabilizat, avand putere calorica ridicata, poate fi utilizat ca si
combustibil alternativ, producand cantitati mai mici de bioxid de carbon (80%) comparativ cu
combustibilii fosili sau poate fi chimizat pentru obtinerea de metanol sau biodiesel.
Capacitatea optima de realizare si de operare a unei astfel de instalatii este cuprinsa intre
80.000 si 100.000 tone/an.
103
6.4. Colectarea şi sortarea
Colectarea deşeurilor
Colectarea deşeurilor şi depozitarea deşeuri solide municipale (DSM) în amestec în
depozite ecologice este fundamentală pentru Gestiunea Deşeurilor. La această oră, în judeţul
Timiş se colectează deşeuri doar de la 63,01% din populaţie Un depozit ecologic zonal este
planificat a se realiza în judeţ pentru sfârşitul anului 2008.
Situaţia pentru zonele urbane ale judeţului este mai bună, deoarece 97% din
populaţie beneficiază de servicii regulate de colectare a deşeurilor. În zonele rurale, doar 11%
beneficiază de aceste servicii.
Pentru ca judeţul să atingă ţintele de colectare impuse până în anul 2009 (90% din
zona rurală) şi 2013 (100% din zona urbană), colectarea deşeurilor va fi extinsă în mod
semnificativ. Asta va însemnă investiţii importante şi achiziţionarea de noi vehicule şi
recipienţi pentru colectare.
De remarcat este faptul că începând cu sfârşitul anului 2006 s-au desfăşurat într-o
serie de comune licitaţii pentru atribuirea serviciilor de salubritate, externalizându-se această
activitate.
Staţii de transfer
Staţiile de transfer sunt locuri desemnate în care deşeurile sunt colectate şi
transferate apoi in alte vehicule, micşorând astfel costul de transport şi reducând necesitatea
de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt
construite pentru distanţe de peste 50 Km şi volumele anuale de deşeuri de peste 10.000 tone.
Pentru volume mai mici, transportul direct cu camionul este încă utilizat, nefiind scump.
În mod normal, staţiile de transfer au nevoie de :
- electricitate şi alte utilităţi, protecţie împotriva incendiilor,
- personal de pază care să verifice deşeurile, punte de cântărire ,
- echipamente de compactare a deşeurilor sau containere ,
- prevederi pentru apa uzată, şi
104
- zone de încărcare şi descărcare uşor de folosit şi de operat.
În plus, staţiile de transfer pot servi ca puncte de colectare sau de ridicare pentru
fracţiile de deşeuri speciale: deşeuri de ambalaje PET, sticlă, hârtie, metale, deşeuri verzi,
deşeuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din gospodării etc.
Staţiile de transfer sunt costisitoare atât în operare cât şi în construcţie. Acestea ar
trebui instalate numai în locurile în care este justificată prezenţa lor din punct de vedere
economic şi nu ar trebui considerate ca o soluţie politică pentru închiderea unor depozite
comunale neconforme.
În cadrul proiectului „Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor”, Consiliul
Judeţean Timiş a prevăzut realizarea unei staţii de transfer care să deservească zona
metropolitană Timişoara.
Staţiile de colectare
O soluţie mai potrivită pentru zona rurală ar putea fi instalarea staţiilor de colectare
care pot fi instalate cu 5-10% din costul staţiilor de transfer.
În unele cazuri, punctele de colectare cu cateva pubele mari pot fi considerate staţii
simple de transfer, ce necesită doar o fundaţie betonată şi containere de 1,1 m3 sau de 5-10 m3
pentru transferul într-un vehicol de compactare (deservind 100 de locuitori) sau direct într-un
container deschis de 45 m3 odată la 2 săptămâni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi
localizate împreună mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fracţiunilor separate de
deşeuri.
Această soluţie ar fi cea mai bună din punct de vedere economic pentru aşezările mai
mici sau izolate şi evită costul unei staţii de transfer dezvoltate. Pentru staţiile de colectare,
fiecare comună trebuie să determine numărul şi locaţiile fiecărei staţii. Trebuie acordată o
atenţie specială selecţiei acestor locaţii. Dacă sunt prea aproape de locuinţe, locuitorii ar putea
avea de obiectat în privinţa mirosului, a traficului vehicolelor şi a zgomotului.
Colectare selectivă şi recuperarea deşeurilor provenite din ambalaje
Materialele din ambalaje reprezintă un procent important (aprox. 20%) în totalul
deşeurilor menajere şi similare din comerţ şi industrie. O mare parte din ambalaje/ deşeuri din
ambalaje este recuparabilă când este stabilit şi organizat un sistem eficient de sortare.
105
Adevărata provocare o reprezintă colectarea şi recuperarea deşeurilor din ambalaje în mod
economic- având în vedere capacitatea judeţului de a plăti şi faptul că majoritatea schemelor
de colectare şi sortare nu îşi acoperă costurile de operare. O a doua problemă ce trebuie luată
în considerare o reprezintă tehnologia ce urmează a fi folosită, având în vedere multele soluţii
posibile existente (gradul de automatizare, procentul colectat, sortarea în gospodărie vs.
sortarea în centre etc.)
- strategia de colectare a DSM şi a fracţiilor separate
Există câteva scheme de colectare şi sortare obişnuite pentru a atinge ţintele de
recuperare pentru deşeurile din ambalaje. La o extremă se găseşte soluţia cu containere de
colectare pe mai multe fracţii pentru fiecare gospodărie, firmă, insituţie sau fabrică, la cealaltă
se găseşte soluţia în care deşeul este lăsat în amestec şi adus la o staţie de sortare, pentru o
sortare ulterioară manuală sau automată.
- sortarea în gospodărie pe fracţii
Prima metodă presupune deţinerea de pubele de sortare pentru fiecare tip de deşeu
şi prezintă avantajul scăderii costului de sortare în instalaţia specializată, cu toate că sistemul
are nevoie de multe pubele şi recipienţi şi de mai multe vehicole specializate pentru colectare.
Ca atare, colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, este facilitată sortarea
ulterioară, întrucât nu este posibilă valorificarea fracţiilor colectate fără o sortare sau separare
adiţională. Fracţiile tipice colectate separat includ:
1. hârtie (poate fi sortată ulterior în hârtie şi carton, pe tipuri de hârtie),
2. sticlă (sortată ulterior după culoare),
3. sticle de plastic (ce pot fi sortate ulterior pe tipuri de plastic, trebuie îndepartate
capacele) ,
4. Metale (ce necesită sortare ulterioară în cutii de conserve din aluminiu, cositor, folii de
aluminiu, tuburi de spray, etc.),
5. deşeuri verzi (ce pot fi colectate separat si sortate similar, poate în pungi de plastic
galbene pentru deşeurile de gradină şi deşeu alimentar, impachetat în hârtie).
- Sistem de reciclare pubela umeda/pubela uscata
Paralel, fost dezvoltat un sistem hibrid, denumit uneori sistemul pubelă
umedă/pubelă uscată, care a fost folosit cu succes şi a devenit în multe zone sistemul de
preferinţă.
106
Sistemul este compus din:
- pubela umedă pentru DSM mixt
- pubela uscată sau recipient pentru hârtie, carton, metale, plastic, (unele permit şi DEEE
mici), tetra pack, cutii de conserve, saci, baterii
-o pubela mică sau un container comun pentru sticlă,
-saci galbeni speciali (uneori pubele maro în România) pentru deşeuri verzi sezoniere (se
pot include şi deşeuri alimentare învelite în hârtie) destinate compostării.
În prezent regiunea a obţinut finanţare prin programul Phare CES pentru promovarea
colectării selective în:
Ø Satchinez şi 7 comune asociate, jud Timiş
Ø Ciacova şi 5 comune asociate, jud. Timiş
Ø Lugoj - Reabilitarea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor
Staţiile de sortare- sortarea fracţiunilor separate în instalaţii automate şi
manuale
Cealaltă extremă o reprezintă o instalaţie de sortare a deşeurilor colectate în amestec.
Acest sistem nu necesită cooperarea gospodăriilor, nici colectare separată sau pubele de
colectare. Cu toate acestea, în practică, acest sistem poate avea multe dezavantaje:
- deşeurile reciclabile sunt amestecate cu deşeuri putrede, degradându-se astfel calitatea
fracţiilor reciclabile,
- este mult mai grea separarea ulterioară a fracţiilor,
- instalaţia poate emana mirosuri neplăcute,
- sistemul de sortare automat nu se comportă întotdeauna bine şi are nevoie de investiţii
de capital semnificative,
- sortarea manuală a DSM în amestec prezintă pericole pentru sănătate, este neplăcută şi
periculoasă.
În consecinţă, multe centre de sortare se concentrează acum pe reciclarea deşeurilor
uscate şi pe sortarea acestora după modul discutat anterior.
Rezultatele proiectelor ISPA anterioare indică faptul că în România este mult mai economică
sortarea manuală, în condiţiile cotelor de salarizare prezente. Multe staţii de separare includ
sortarea manuală cel puţin pentru o parte a procesului de separare.
107
6.5 Tratarea şi depozitarea deşeurilor biodegradabile
Pentru a atinge ţintele de depozitare pe termen scurt (25% în 2010) pentru deşeurile
biodegradabile cu investiţii minime, este necesară axarea pe cantităţile de deşeuri
biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul şi
lemnul pentru reciclare, materialele din ambalaje similare şi deşeuri verzi şi alimentare pentru
compostare. Pentru compostare, deşeurile verzi din parcuri, curţi, grădini şi pieţe trebuie
colectate separat. Este posibilă şi compostarea nămolului de la case (fose septice) şi de la
instalaţii de tratare municipale (dacă sunt conforme cu OM 3442004). Deşeurile alimentare
(exclusiv pielea şi oasele) din case pot fi compostate alături de deşeurile verzi sau folosite ca
hrană pentru animale. Acest lucru este valabil în special pentru restaurante sau insituţii unde
cantităţile generate de deşeuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea
zilnică şi folosirea lor ca hrana pentru animale.
În general, deşeurile verzi sunt colectate fie în pubele speciale (brune în România)
fie în saci ce pot fi cumpăraţi în general din supermarket-uri. Sacii sunt folosiţi în rândul
gospodăriilor, având în vedere că cea mai mare cantitate de deşeuri verzi se produce spre
sfârşitul primăverii şi în toamnă.
Deşeurile verzi ce vor intra în compostare sunt pregatitre prin::
- cernere
- îndepărtarea metalelor feroase prin separatori magnetici
- îndepărtarea componentelor ne-biodegradabile prin culegere manuală
- mărunţire preliminară (deşeuri din grădini, scoarţa de copac etc.), şi
- amestecarea, posibil prin adăugarea apei sau a diferiţilor aditivi.
Procesele de compostare pot fi împărţite în 3 faze:
I faza de început: într-o perioadă de 24 de ore, decompunerea substanţelor organice
cauzate de microorganisme mezosferice care cresc temperatura internă până la 45°C.
II faza de compostare: microorganismele termofile cresc temperatura internă până la
75°C. Temperatura se va menţine la acest nivel pentru câteva săptămâni. În timpul
acestei faze, sunt neutralizate microorganismele patogene.
III faza de maturare: odată ce sunt încheiate majoritatea proceselor de degradare,
compostul revine la temperatura ambientului.
108
Compostul poate fi folosit ca bază pentru amestecarea diferitelor tipuri de fertilizatori,
îmbunătăţind structura solului prin creşterea capacităţii de absorbţie a apei şi a proprietăţilor
solului în general.
6.6 Eliminarea Deşeurilor: Depozite Ecologice
Construirea, amplasarea şi cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice
sunt descrise tehnic de către Directiva privind depozitarea deşeurilor. În esenţă, un depozit
ecologic este o locaţie care asigură o protecţie a mediului şi a sănătăţii adecvată pentru
eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic
cu :
- O zonă intermediară,
- Un drum bun şi uşor accesibil pentru camioane,
- O cabină de pază pentru păstrarea evidenţei şi a controlului,
- Un cântar
- Un mic laborator pentru controlul deşeurilor,
- Membrane (geofolie şi geotextil) pentru a asigura hidroizolarea şi preluarea sarcinilor
mecanice,
- Un sistem de monitorizare,
- Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri),
- Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (zilnic), şi
- Eliminarea şi captarea gazului metan generat (câteodată colectat pentru generarea de
electricitate)
Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:
- înregistrarea cantităţilor de deşeuri,
- controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise,
- acoperirea zilnică a deşeurilor,
- compactarea suprafeţelor de acoperire,
- asigurarea acoperirii şi închiderii, şi
- controlul apei freatice
- monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.
109
CAPITOLUL VII
CAPACITĂŢI NECESARE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR
7.1. COLECTARE ŞI TRANSPORT
Începând cu decembrie 2005, în cartierul Tipografilor din Timişoara s-a implementat
sistemul de colectare duală a deşeurilor. Cu ajutorul Primăriei municipiului Timişoara, a
demarat campania de informare asupra acestui sistem de colectare duală a deşeurilor.
Operatorul a pus la dispoziţia cetăţenilor recipienţi de tip europubele de 240 l, depozitarea
PET-urilor realizându-se fără lichide, şi după o strivire prealabilă, cea a ambalajelor de tip
carton se va executa după plierea acestora, iar tipăriturile se vor stivui şi se vor lega în pachet.
Pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport s-a considerat că cele mai
importante constrângeri sunt cele impuse prin ţintele de atins stabilite în conformitate cu HG
621 / 2005 privind deşeurile de ambalaje.
Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea separată a deşeurilor de ambalaje atât de la
gospodăriile populaţiei (deşeuri menajere) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrie deşeuri
asimilate menajere). În calcule s-a considerat o împărţire a surselor de deşeuri de ambalaje:
- 70% provenite din deşeurile menajere;
- 30% provenite din deşeurile similare cu cele menajere;
S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul
instituţional, comercial şi industrial pot fi colectate.
Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat este necesară amplasarea de
containere speciale, acestea fiind de culori diferite pentru sticle albe,verzi şi brune. Tipurile de
pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, în funcţie de locaţie. Singura cerinţă
care trebuie respectată este alegerea containerelor care se potrivesc cu sistemul de
ridicare/echipamentul vehiculelor de colectare. La nivelul judeţului Timiş sunt în desfăşurare
proiecte a căror scop principal este colectarea selectivă a deşeurilor, ceea ce constituie un
aspect pozitiv în vederea atingerii ţintelor de reciclare.
Promovând sistemul dual cu „2 tipuri de containere” sistemul de colectare
separată pentru acelaşi număr de locuitori din zonele urbane va crea condiţiile de atingere a
ţintelor de reducere a biodegradabilului.
110
Definirea schemei de management implică stabilirea următoarelor elemente:
1. Forma de colectare a deşeurilor de la populaţie din punct de vedere al tipurlui de colectă, alcontainerelor utilizate şi al maşinilor şi utilajelor specifice de colectă şi transport pe distanţă scurtă
2. Zonarea judeţului pe staţii de transfer şi zona depozitului central în vederea optimizăriioperaţiunilor de transport scurt şi lung curier
3. Gradul de dotare a staţiilor de transfer cu tehnologie de prelucrare a deşeurilor
4. Forma de transport lung curier a deşeurilor de la staţiile de transfer la zonele tehnologice deprelucrare şi respectiv locaţia depozitului central
5. Structura şi /sau locaţia depozitului central
În alegerea soluţiilor, pentru fiecare etapă, s-au aplicat trei criterii de performanţă:
1. Minimizarea costurilor totale de investiţie şi exploatare
2. corelarea tehnologiilor cu stadiile de dezvoltare socialã, culturalã şi edilitarã lamomentul implementãrii şi cele estimate la finele proiectului
3. respectarea dezideratelor ecologice generale şi a ţintelor clar cuantificate asumate
Colectare Primarã
S-au analizat urmãtoarele opţiuni de realizare a colectãrii primare:1. colectarea mixtã cu o singurã pubelã2. colectarea selectivã dualã3. colectarea selectivã dualã cu separarea benevolã a unor fracţii4. colectarea selectivã multiplã cu cinci pubele
Din analiza sistemelor de colectare, s-a adoptat soluţia implementării colectei
selective duale cu implementarea de centre de colectare benevolă a unor fracţii
reciclabile. Excepţie fac comunităţile mici şi izolate pentru care se acceptă colectarea mixtă.
Pentru domeniul social, comercial şi de instituţii se va implementa de asemenea colectarea
duală din aceleaşi considerente ca şi pentru popluaţie.
Ţinând cont de observaţiile anterioare şi de criteriile de performanţă ale proiectării
unui sistem de management de deşeuri s-a decis implementarea colectei selective duale pentru
întreaga populaţie a judeţului, având ca scop creşterea eficienţei de selectare pentru materiile
reciclabile la nivelul instalaţiilor de sortare, în paralel cu realizarea unor condiţii mai bune de
lucru pentru personalul ce deserveşte aceste instalaţii.
111
În ceea ce priveşte tipul de recipient de colectare primară, s-au avut în vedere
următoarele considerente:1. Corelarea volumului de colectare cu numărul de persoane sau instituţia deservită şi frecvenţa de
colectare preconizată2. Asigurarea unui număr suficient de recipiente pentru fiecare tip de deşeu colectat şi identificarea
clară a destinaţiei fiecărui tip de recipient3. Corelarea tipului de colectă cu tipul de recipient folosit4. Posibilitatea de stocare şi manevră din punct de vedere al spaţiilor disponibile pentru staţionarea
între colecte şi al taseelor de la zona de staţionare la punctul de descărcare în vehiculul de transportscurt curier
5. Asigurarea unor costuri minime pentru unitatea de volum stocată6. Asigurarea unei durabilităţi suficiente, dar nici excesiv de mari cu costuri nejustificate
Ţinând cont de cele amintite au rezultat următoarele recomandări de dotare:1. Pubele de 120 litri, din material plastic, cu capac acţionat manual, şi roţi pentru deplasare, pentru
punctele de colectare unifamiliale2. Pubele de 240 litri, din material plastic, cu capac acţionat manual, şi roţi pentru deplasare, pentru
punctele de colectare plurifamiliale3. Containere de 1 100 litri, din tabla zincată, cu capac din plastic acţionat prin apăsare cu piciorul şi
roţi pentru deplasare, pentru punctele mari de colectare plurifamilială şi respectiv punctele decolectare zonală
4. Containere de 1 100 litri, din tabla zincată, cu capac din plastic acţionat prin apăsare cu piciorul şiroţi pentru deplasare, pentru pucntele de colectare de tip instituţii sau agenţi economici
5. Containere de 660 litri, din plastic, cu capac din plastic acţionat manual şi roţi pentru deplasare,pentru punctele de colectare de tip instituţii sau agenţi economici cu producţii mici de deşeu
6. Containere tip clopot, din material plastic, pentru colectare benevolă centralizată de sticlă7. Containere de 1 100 litri, din tabla zincată, cu capac din plastic acţionat prin apăsare cu piciorul şi
roţi pentru deplasare, pentru punctele de colectare benevolă centralizată a hârtiei şi plasticuluiPentru asigurarea colectei şi transportului scurt curier se vor avea în vedere
următoarele aspecte :1. Calitatea drumurilor şi accesibilitatea acestora2. Lungimea traseelor de colectare3. Numărul punctelor de colectare pe traseu4. Tipul de colectă implementată5. Factori specifici dictaţi de particularităţi ale mediului urban sau natural din zona deservită
În urma analizei soluţiilor posibile şi considerând că :1. Drumurile de acces sunt de tip strada asfaltată sau pavată2. Lăţimea minimă estimată pe traseu a căii liberă de rulare este de cca. 3 m3. Intersecţiile cele mai dificile sunt rezultatul întretăierii a două drumuri de 6 m lăţime4. Traseul mediu de colectare zilnic are cca. 100 km5. Traseul mediu de colectare zilnic are cca. 100 de puncte de colectare6. Nu suntrestricţii de zgomot, viteză minimă sau pante abrupte ;
s-a optat pentru dotarea cu trei tipuri de autospeciale :1. Autospecială de 4 tone cu benă simplă. Are sistem de ridicare-descărcare a containerelor de 120,
240 şi 660 litri, compactare cu capacul de închidere spate al benei şi descărcare cu lamă culisantă.Utilizează autoşasiu de 6,5 tone cu două osii
2. Autospecială de 8-12 tone cu benă simplă. Are sistem de ridicare-descărcare a containerelor de120, 240, 660 şi 1100 litri, compactare cu lamă de împingere şi cu capacul de închidere spate albenei şi descărcare cu lamă culisantă. Utilizează autoşasiu cu două sau trei osii
3. Autospecială de 8-12 tone cu benă bivolum. Are sistem de ridicare-descărcare a containerelor de120, 240, 660 şi 1100 litri, menţinere separată a colectei din pubela uscată de colecta din pubela
112
umedă, compactare cu capacul de închidere spate sau superior al volumelor de benă şi descărcarecu lamă culisantă sau prin basculare. Utilizează autoşasiu cu două sau trei osii
Sortarea reciclabilelor
Această fază reprezintă o etapă tehnologică esenţială a procesului de tratare
ecologică a deşeurilor în cadrul schemei de management la nivelul unui judeţ.
Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite câteva caracteristici generale
cum ar fi:1. Distribuţia zonală a liniilor de sortare2. Tipul de deşeu prelucrat3. Gradul de automatizare a sortării
Analizând aceste aspecte, au rezultat următoarele:1. Distribuţia zonală a liniilor de sortare
Din variantele analizate s-a adoptat varianta de dotare cu linie de sortare a unor staţii de transfer şia platformei tehnologice a depozitului judeţean. Dotarea platformei tehnologice a depozituluijudeţean cu staţie de sortare este necesară atât pentru a prelucra deşeurile din zona deservită directde depozit cât şi pentru a prelucra deşeurile de la staţiile de transfer ce nu sunt dotate cu linii desortare.
2. Tipul de deşeu prelucratDin cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deşeul uscat pentru obţinere de fracţiireciclabile; deşeul uscat rezultă din colecta duală.
3. Gradul de automatizare a sortăriiDupă acest criteriu, instalaţiile se pot clasifica astfel :- instalaţii cu grad minim de mecanizare;- instalaţii cu grad mediu de mecanizare;- instalaţii cu grad mare de mecanizare şi automatizare.
ConcluziiA. Din variantele enumerate a fost aleasă varianta de dotare cu instaţii cu grad mediu de
mecanizare unde activităţile de încărcare, transport, sortare şi prelucrare a fracţiilor selectate serealizează parţial mecanic, parţial manual.
B. Rezultă în final, prin corelarea alegerilor făcute, recomandarea generală :Dotarea cu linii de sortare a unor staţii de tansfer şi a platformei tehnologice a depozituluijudeţean, unde se va prelucra prin sortare numai deşeul uscat, în instalaţii cu grad mediu demecanizare.
Compostarea şi biostabilizarea deşeurilor umede
Această operaţiune are cas cop :1. Compostare primară de tip biostabilizare pentru înteaga masă de deşeu umed de tip “pubelă
umedă” şi de tip “pubelă verde”2. Trimiterea la depozitare după maturare, ca material de acoperire zilnică, a materialului
biostabilizat rezultat din tratarea biodegradabilului de tip « pubelă umedă »3. Utilizarea agricolă a materialului biostabilizat rezultat din tratarea biodegradabilului de tip
« pubelă verde » după maturare şi verificare a conformităţii.În funcţie de structura sistemului de management al deşeurilor în judeţul Timş se vor
implementa instalaţii de compostare de mărime medie sau mare.
113
Staţii de compostare de mărime medie
Utilizează tehnica de compostare naturală, în halde, fără mecanizări importante.
Sunt staţii de compostare cu o capacitate de intrare de 5000........30000 kg/zi
deşeuri compostabile.
Staţii de compostare mari
Utilizează tehnica de compostare intensivă, în recipiente fixe sau mobile, cu
mecanizări importante de încărcare-descărcare, insuflare de aer şi control al gazelor evacuate.
Sunt staţii de compostare cu o capacitate de intrare mai mare de 30000 kg/zi deşeuri
compostabile.
Din analiza efectuată şi considerând necesitatea implementării unor sisteme de tip
modular cu grad mare de automatizare (pentru a compensa calitatea variabilă a deşeului
sortat) se recomandă folosirea sistemului BIOCONTAINER în cazul hotărârii de
implementare a unor sisteme de compostare mari.
7.2. TRATARE ŞI VALORIFICARE
O importanţă distinctă o are capacitatea de tratare, prin sortare (şi eventual
suplimentar prin procesarea fracţiei de deşeuri de ambalaje) şi compostare sau tratare mecano
– biologică a deşeurilor biodegradabile.
Sunt prezentate în totalitatea construcţiilor, utilajelor şi instalaţiilor care asigură
descărcarea deşeului colectat şi încărcarea acestuia în containere de transport lung curier. În
funcţie de cantitatea zilnică de deşeuri ce vor fi prelucrate în staţiile de transfer, pentru
prezentul proiect se propun următoarele variante constructiv-funcţionale:
- staţii de transfer mici – staţii de transfer tip platformă – cu o capacitate de
prelucrare zilnică sub 40 de tone deşeu;
- staţii de transfer medii şi mari – staţii de transfer tip automat – cu o capacitate de
transfer zilnică de peste 40 de tone.
O staţie de transfer este o verigă de legătură care asigură expedierea convenabilă a
deşeurilor municipale către instalaţiile de reciclare/eliminare aflate la distanţe mari.
Motivul principal pentru care este indicată utilizarea staţiilor de transfer este
reducerea costurilor de transport a deşeurilor municipale până la instalaţia de
reciclare/eliminare dar şi reducerea diferitelor forme de impact.
114
Deşi eficienţa din punctul de vedere al costurilor variază, în general, staţiile de
transfer devin viabile din punct de vedere economic atunci când distanţa care trebuie
parcursă până la instalaţia de prelucrare/eliminare a deşeurilor este mai mare de 25 - 30 km.
În afară de prelucrarea amestecului de deşeuri menajere municipale în vederea
depozitării, unele staţii de transfer gestionează anumite materiale în mod separat, pentru a
preveni evacuarea acestora şi pentru a atinge obiectivele de reciclare. Astfel de materiale pot
fi:
- deşeuri rezultate din construcţii sau demolări (beton, cărămizi, lemn, zidărie,
materiale pentru acoperişuri, tencuieli şi ipsoserii, metale şi bârne de lemn),
- gunoi de grădină (frunze, iarbă, ramuri de copac şi arbuşti),
- deşeuri electrocasnice
- alte materiale reciclabile (hârtia, hârtia de ziar, metalele feroase, materialele plastice,
recipientele de sticlă, cutiile de aluminiu, uleiul de motor şi anvelopele)
Conţinutul în biodegradabil în toate tipurile de deşeuri municipale poate fi redus prin
compostarea anumitor componente ale fluxurilor/fracţiilor de deşeuri:
- 35% din deşeurile urbane sunt resturi vegetale sau alimentare ( hrană);
- 40% din diferite categorii de deşeuri rurale;
- 15% din deşeurile asimilabile cu cele menajere (deşeuri alimentare provenite din
restaurante sau alte surse );
- diferite cantităţi de deşeu biodegradabil provenit din serviciile municipale
(întreţinerea parcurilor şi grădinilor, curăţatul străzilor, pieţe ).
Colectarea separată a deşeurilor vegetale şi alimentare din gospodăriile urbane
vizează casele individuale. Pentru acest scop furnizarea /asigurarea de pubele brune speciale
sau saci de plastic trebuie considerată ca o creştere a capacităţii de transport, în sensul
colectării şi livrării către instalaţiile de compostare a cantităţilor de deşeuri care se pretează
compostării.
Aceeaşi similaritate pentru componenta verde (alimente ) din deşeurile asimilabile
celor menajere, dar în acest caz nu se impune transport suplimentar (camioane) sau capacitate
de pre-colectare (bidoane, pubele, containere) deoarece, în acord cu practicile standard,
generatorul deşeurilor este cel care trebuie să îşi asigure capacitatea de pre-colectare.
Celelalte fracţii care conţin componente biodegradabile în cantităţi apreciabile sunt
în general în responsabilitatea serviciilor municipale/comunale.
115
Funcţiile staţiei de transfer, conform normativelor în vigoare, sunt de a prelua
deşeurile menajere solide colectate selectiv sau neselectiv, de a le sorta în vederea recuperării
deşeurilor reciclabile şi de a le compacta, în scopul diminuării costurilor de transport la
depozitul final.
Avantajele utilizării staţiei de transfer sunt atât de natură funcţională, contribuind la
îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor, cât şi de natură economică, prin reducerea
costurilor aferente transportului deşeurilor.
Fluxul tehnologic în staţia de transfer cu linie de sortare cuprinde următoarele
operaţii:
- cântărirea vehiculului colector încărcat cu deşeuri reciclabile colectate selectiv la surse
- descărcarea deşeurilor reciclabile în buncărul de alimentare a liniei de sortare
- sortarea (manuală sau semimecanizată) a deşeurilor reciclabile pe categorii de
materiale şi depozitarea lor în containere speciale dispuse în apropierea posturilor de
sortare, amplasate de o parte şi de alta a liniei de sortare
- compactarea deşeurilor rămase, destinate depozitării finale. Acestea sunt deversate de
pe transportorul cu banda în unitatea de compactare. Aici deşeurile sunt presate până
la atingerea unei anumite densităţi adecvate transportului economic, apoi sunt fie
balotate fie stocate în containerele transportabile.
- Transportul la depozitul final se efectuează în containerele (eventual după
precompresare) încărcate pe un trailer cu platformă
La nivelul judeţului Timiş este prevazută realizarea unei staţii de transfer (la nivelul
municipiului Timişoara) şi a unui centru de sortare şi transfer (pentru zona de N-NV a
judeţului). Este recomandat ca fiecare oraş important să îşi prevadă instalarea a 1 sau 2 staţii
de sortare în apropierea zonei urbane cu o capacitate corespunzătoare nevoilor de procesare.
În perioada de după 2012 tratarea biodegradabilului prin compostare va fi principala
soluţie pentru reducere. Cunoscându-se că sursele principale de deşeu compostabil sunt
oraşele unde sunt asigurate servicii publice de salubritate, este indicat ca locaţiile pentru
instalaţiile de compostare să fie în vecinătatea zonelor urbane.
După 2012 ţinta pentru reducerea biodegradabilului depozitat nu poate fi atinsă fără
instalaţii de tratare bio-mecanică cu o capacitate de reducere de aproximativ 100 000 tone/an.
116
Zonarea pe staţii de transfer
Populaţia urbană şi respectiv populaţia rurală pentru zonele deservite, pe obiective,
conform arondărilor stabilite:
Tabel 60
Zonarea administrativă şi populaţia arondată sistemului de management al deşeurilor
Denumire staţie detransfer şi număr zonă
Populaţie urbanădeservită (locuitori)
Populaţie rurală deservită(locuitori)
Total populaţie deservită(locuitori)
Zona 1 Timişoara 312.353 124.275 436.628
Zona 2 Lugoj 45.217 20.773 65.990
Zona 3 Sânnicolau Mare 13.282 28.587 41.869
Zona 4 Jimbolia 11.747 19.858 31.605
Zona 5 Buziaş 7.712 9.252 16.964
Zona 6 Făget 7.252 13.224 20.476
Zona 7 Deta 12.689 14.517 27.206
Zona 0 Depozit Ghizela 8.289 17.839 26.128
Total populaţie deservită 666.866
7.3. ELIMINAREA
Pentru judeţul Timiş este prevăzută realizarea depozitului ecologic zonal, pe
amplasamentul de la Ghizela. Înfiinţarea depozitului va asigura condiţiile necesare pentru
depozitarea deşeurilor menajere nepericuloase însumând aprox. 400 tone/zi, respectiv o
capacitate anuală de aprox. 120.000-130.000 tone.
Capacitatea depozitului, va satisface nevoile judeţului Timiş, pentru o perioadă de
aprox. 50 ani. Suprafaţa de teren disponibilă pentru noul depozit este de 58,9 ha şi va fi
ocupată de depozitul propriu-zis, o platformă tehnologică, o platformă de compostare, staţia
de epurare a levigatului şi a altor ape uzate din depozit, drumuri de acces, spaţii verzi, perdea
de protecţie.
În data de 12 ianuarie 2006 s-a aprobat memorandumul de finanţare cu tema „
Acordul de principiu privind aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor Publice
117
a unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 Euro în perioada 2006-2009 pentru
finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărirea apelor, în vederea îndeplinirii
angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea
Europeană.”Conform punctului 4 al memorandumului este prevăzut alocarea a 83 milioane
Euro pentru realizarea proiectelor de management al deşeurilor pentru judetele Timiş, Iaşi şi
Satu Mare. Perioada de desfăşurare a memorandumului este 2006-2010.
Descrierea şi dimensionarea opţiunilor
S-au analizat 3 opţiuni, rezultate din variantele prezentate mai sus referitoare la
sistemul de colectă a deşeurilor, la tipul instalaţiilor de sortare recomandate şi la variantele
tehnologice optime pentru realizarea compostării şi biostabilizării. S-a avut în vedere locaţia
unică a depozitului central şi zonarea stabilită.
Pentru analiza opţiunilor s-a luat în calcul fluxurile de deşeuri conform capitolelor
de prognoză, pentru anii:
- 2011 ca an de intrare în funcţie a facilităţilor;
- 2013 ca an de referinţă pentru dimensionarea sistemului;
- 2018 ca an de referinţă pentru retehnologizarea sau extinderea sistemului;
- 2037 ca an maxim de prognoză.
În tabelul următor se prezintă fluxurile de deşeuri conform capitolelor de prognoză:
Tabel 61
Fluxuri de deşeuri2011 2013
Zona Denumireobiectiv
Deşeuuscat
(tone/an)
Deşeuumed(t/an)
Deşeumixt (t/an)
Deşeuuscat
(tone/an)
Deşeuumed(t/an)
Deşeumixt (t/an)
1 Timişoara 56592 63535 59572 65945 74104 420042 Lugoj 11100 13254 9095 13119 15717 64373 Sânnicolau
Mare3025 3570 4687 3565 4220 3555
4 Jimbolia 2518 2940 3632 2960 3466 27245 Buziaş 1575 1814 2055 1846 2130 15156 Făget 1602 1875 2351 1885 2212 17687 Deta 2603 2992 3343 3050 3513 24580 Ghizela 1911 2254 2946 2252 2664 2233
2018 2037Zona Denumire
obiectivDeşeuuscat
(tone/an)
Deşeuumed(t/an)
Deşeumixt (t/an)
Deşeuuscat
(tone/an)
Deşeuumed(t/an)
Deşeumixt (t/an)
1 Timişoara 83808 82621 22741 104970 91085 21784
118
2 Lugoj 17406 18823 3497 23170 21403 32873 Sânnicolau
Mare4692 4991 2053 6178 5646 1314
4 Jimbolia 3867 4051 1559 5040 4560 10675 Buziaş 2388 2451 854 3070 2740 6466 Făget 2466 2593 1014 3222 2922 6837 Deta 3941 4031 1382 5056 4502 10620 Ghizela 2962 3148 1289 3897 3559 828
Opţiunea 1
Colecta primară se realizează în sistem selectiv dual de tip „pubelă umedă” şi
„pubelă uscată”. Rămân însă zone cu colectare mixtă pentru aglomerările urbane foarte dense
sau pentru locaţiile rurale izolate sau cu acces dificil şi producţie de deşeu sub 5000 t/an.
Se prevede dotarea tuturor staţiilor de transfer cu instalaţii de compostare în vederea
minimizării transportului deşeurilor la nivel de judeţ şi pentru realizarea descentralizării în
ceea ce priveşte utilizarea compostului sau materialului biostabilizat rezultat. Se prevede
dotarea tuturor staţiilor de transfer cu instalaţii de sortare în vederea minimizării transportului
la nivel de judeţ şi pentru realizarea descentralizării în ceea ce priveşte valorificarea fracţiilor
reciclabile rezultate.
În tabelul următor se prezintă succint gradul de dotare al staţiilor de tansfer din
judeţ.
Tabel 62
Gradul de dotare al staţiilor de transfer:Denumie obiectiv Dotare cu linie de
selectare a deşeurilor detip „pubelă uscată”
(deşeuri din ambalaje)
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor detip „pubelă umedă” cu
conţinut debiodegradabile 75%
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor detip „pubelă verde” cu
conţinut debiodegradabile 95%
Timişoara DA DA DALugoj DA DA DA
Sânnicolau Mare DA DA DAJimbolia DA DA DABuziaş DA DA DAFăget DA DA DADeta DA DA DA
Aprecierea costului de transport lung curier a fost realizat considerându-se
următoarele valori:
- consum de combustibil: 35 l/100 km;
- cost motorină: 1,2 euro/l;
- cost vehicul: 250.000 eur;
- cost întreţinere şi garare vehicul = costul vehiculului;
119
- durată de funcţionare: 300.000 km (datorită condiţiilor de drum şi tipului de
încărcătură);
- sarcină utilă medie: 20 tone.
A rezultat valoarea de calcul: 0,0143 euro/(t*km).
Numărul de camioane lung curier se poate estima global considerând:
- lungime zilnică de traseu: 150 km;
- sarcină nominală 20 t;
- funcţionare 250 zile/an;
- coeficient de supradimensionare 20%;
- costul unui vehicul 250.000 eur.
Tabel 63
Rezultă centralizatorul de costuri:Total general costuri vehicule transport lung curier
(fără: TVA şi cheltuieli neprevăzute)3,412,561
Total general costuri de transport lung curier(fără: TVA, maşini şi cheltuieli neprevăzute)
890,110
Total general investiţie în filierele tehnologice de sortare şi compostare(fără: TVA, racorduri utilităţi şi cheltuieli conexe/neprevăzute)
23,200,000
Total general investiţie în staţiile de transfer(fără: TVA, amenajări drumuri, racorduri utilităţi şi cheltuieli
conexe/neprevăzute)
6,470,000
Cifra caracteristică de costuri pentru opţiune (mil. Euro) 33.97
Opţiunea 2:
La nivelul judeţului se va implementa colecta selectivã dualã de tip “pubelã umedã”
şi “pubelã uscatã” ; rãmân însã zone cu colectare mixtã : pentru aglomerãrile urbane foarte
dense sau pentru localitãţile rurale izolate sau cu acces dificil şi producţie de deşeu sub 5000
Se propune în Timişoara implementarea unui proiect pilot de colectã selectivã cu trei pubele,
de tip “pubelã uscatã” , “hârtie” şi “pubelã verde”;
Compostarea se realizeazã descentralizat astfel:
- compostare integralã a deşeului verde şi a celui de tip “pubela verde” din zonele pilot de
colectare cu trei pubele din Timişoara la o locaţie din vecinãtatea oraşului; se realizeazã
compost agricol utilizat local;
- compostarea pe platforma tehnologicã a depozitului central Ghizela a deşeului umed de la
toate staţiile de transfer din judeţ;
120
- compostare individualã pentru zonele 2 – 7 şi 0 a deşeului “verde” şi a unei fracţii din deşeul
“pubelã umedã” ; se realizeazã compost agricol utilizat local;
Sortarea deşeului uscat se realizeazã la Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare şi
Ghizela.
In tabel se prezintã succint gradul de dotare al staţiilor de transfer din judeţ:
Tabel 64
Gradul de dotare al staţiilor de transfer din judeţGradul de dotare staţii de
transferDenumie obiectiv
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor de
tip „pubelă uscată”(deşeuri din ambalaje)
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor detip „pubelă umedă” cu
conţinut debiodegradabile 75%
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor detip „pubelă verde” cu
conţinut debiodegradabile 95%
Timişoara DA NU DALugoj DA NU
La staţia de transferDA
Individuală 35-45%
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 65-75%
Sânnicolau Mare DA NULa staţia de transfer
DAIndividuală 35-45%
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 65-75%
Jimbolia NUTrimite deşeul la sortare
la Timişoara
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 35-45%
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 65-75%
Buziaş NUTrimite deşeul la sortare
la Ghizela
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 35-45%
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 65-75%
Făget NUTrimite deşeul la sortare
la Ghizela
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 35-45%
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 65-75%
Deta NUTrimite deşeul la sortare
la Timişoara
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 35-45%
NULa staţia de transfer
DAIndividuală 65-75%
Rezultă centralizatorul de costuri:
Tabel 65
Centralizator de costuriTotal general costuri vehicule transport lung curier
(fără: TVA şi cheltuieli neprevăzute)4,220,692
Total general costuri de transport lung curier(fără: TVA, maşini şi cheltuieli neprevăzute)
1,100,897
Total general investiţie în filierele tehnologice de sortare şi compostare(fără: TVA, racorduri utilităţi şi cheltuieli conexe/neprevăzute)
17,900,000
Total general investiţie în staţiile de transfer(fără: TVA, amenajări drumuri, racorduri utilităţi şi cheltuieli
conexe/neprevăzute)
7,214,000
Cifra caracteristică de costuri pentru opţiune (mil. Euro) 30.44
121
Opţiunea 3:
La nivelul judeţului se va implementa colecta selectivã dualã de tip “pubelã umedã”
şi “pubelã uscatã” ; rãmân însã zone cu colectare mixtã : pentru aglomerãrile urbane foarte
dense sau pentru localitãţile rurale izolate sau cu acces dificil şi producţie de deşeu sub 5000
t/an.
Compostarea deşeului umed de la toate staţiile de transfer din judeţ se realizeazã
centralizat pe platforma tehnologicã a depozitului ecologic Ghizela;
Sortarea deşeului uscat se realizeazã centralizat pe platforma tehnologicã a depozitului
ecologic Ghizela.
In tabel se prezintã succint gradul de dotare al staţiilor de transfer din judeţ:
Tabel 66
Gradul de dotare al staţiilor de transfer din judeţ
Gradul de dotare staţii detransfer
Denumie obiectiv
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor de
tip „pubelă uscată”(deşeuri din ambalaje)
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor detip „pubelă umedă” cu
conţinut debiodegradabile 75%
Dotare cu linie deselectare a deşeurilor detip „pubelă verde” cu
conţinut debiodegradabile 95%
Timişoara NU NU NULugoj NU NU NU
Sânnicolau Mare NU NU NU
Jimbolia NU NU NU
Buziaş NU NU NU
Făget NU NU NU
Deta NU NU NU
Rezultă centralizatorul de costuri:
Tabel 67
Centralizator de costuri
Total general costuri vehicule transport lung curier(fără: TVA şi cheltuieli neprevăzute)
5,624,179
Total general costuri de transport lung curier(fără: TVA, maşini şi cheltuieli neprevăzute)
1,466,973
122
Total general investiţie în filierele tehnologice de sortare şi compostare(fără: TVA, racorduri utilităţi şi cheltuieli conexe/neprevăzute)
15,900,000
Total general investiţie în staţiile de transfer(fără: TVA, amenajări drumuri, racorduri utilităţi şi cheltuieli
conexe/neprevăzute)
10,384,000
Cifra caracteristică de costuri pentru opţiune (mil. Euro) 33.38
Analiza şi compararea opţiunilor/Recomandarea de alegere a opţiunii
Pentru analiza opþiunilor se propun trei criterii de notare. Se considerã cã prin
alegerea unui numãr restrâns de criterii cu grad foarte mare de generalitate se poate evita
aprecierea greşitã a opţiunilor ce ar putea sã aparã deoarece la nivelul Master Planului nu se
precizeazã prin proiectare soluţiile tehnologice ci doar se estimeazã prin analizã inginereascã
necesarul de construcţii şi tehnologii pentru fiecare soluţie de management al deşeurilor în
parte.
Astfel, cele trei criterii propuse sunt:
♦ CRITERIUL ECONOMIC : analizeazã comparativ costurile de investiţie ale soluţiilor
propuse prin determinarea unei note pentru fiecare soluţie. Nota economicã se stabileşte prin
raportarea costului de soluţie a opţiunii respective la minimul costului de investiţie din gama
de opţiuni supuse analizei. Raportul obţinut se inmulţeşte cu 10 pentru a obţine o notã
economicã cu valoarea maximã 10, realizatã de opţiunea cu cel mai mic cost de investiţie.
Ponderea criteriului economic în nota finalã este de 70%.
♦ CRITERIUL ECOLOGIC : analizeazã comparativ efectele ecologice ale transportului de
deşeuri exprimate prin mãrimea de transport necesar de deşeuri la nivelul judeţului [tone x km
/ an] prin determinarea unei note pentru fiecare soluţie. Nota ecologicã se stabileşte prin
raportarea necesarului de transport de deşeuri al opþţunii respective la minimul necesarului de
transport de deşeuri din gama de opţiuni supuse analizei. Raportul obţinut se inmulţeşte cu 10
pentru a obþine o notã ecologicã cu valoarea maximã 10, realizatã de opţiunea cu cel mai mic
necesar de transport. Ponderea criteriului ecologic în nota finalã este de 20%.
♦ CRITERIUL SOCIAL : analizeazã comparativ nivelul de implicare socialã şi educare
civicã a populaţiei şi instituţiilor la nivelul judeţului prin acordarea unei note pentru fiecare
soluţie. Ponderea criteriului social în nota finalã este de 10%.
123
In continuare se prezintã notele obţinute de cele trei opţiuni de management al deşeurilor
propuse pentru judeţul Timiş:
Tabel 68
Evaluare şi determinare soluţie optimă
Criterii de evaluare ¥OpţiuniCriterii de evaluare
Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3Criteriu economic 8,96 10,00 9,12Criteriu ecologic 10,00 8,09 6,07Criteriu social 10,00 9,00 8,00
Nota finală 9,272 9,518 8,398Opþiuni
Opþiunea 1 Opþiunea 2 Opþiunea 3
Din analiza tabelului de evaluare a opţiunilor au rezultat urmãtorele:
♦ Toate opţiunile sunt aplicabile din punct devedere tehnic, economic şi managerial asigurând
un management al deşeurilor corect prin prisma îndeplinirii cerinţelor şi ţintelor din planul
judeţean, regional şi cel naţional.
♦ Opţiunea 1 se remarcã prin note maxime la domeniile ecologie şi impact social în condiţiile
menţinerii costurilor investiţionale şi de exploatare primarã într-o marjã de 10% faţã de
opţiunea cu cost minim.
♦ Opţiunea 2 se remarcã printr-un cost investiţional minim în condiţiile respectãrii la cote
corecte a dezideratelor ecologice şi sociale impuse sistemelor moderne de management al
deşeurilor la nivelul judeţelor.
♦ Se recomandã Opţiunea 2 ca variantã de management al deşeurilor în judeţul Timiş cu
urmãtoarele observaţii:
♦ Clasarea opţiunilor 2 şi 1 în aceastã ordine ca recomandare de implementare trebuie
verificatã şi consolidatã la nivel de Studiu de Fezabilitate; numai la nivel de Studiu de
Fezabilitate se poate definitiva alegerea opţiunii finale de sistem de management al deşeurilor;
♦ Evoluţia în timp a ponderilor parametrilor de analizã poate recomanda un sistem evolutiv de
management al deşeurilor, pornindu-se cu soluţia prezentatã în Opţiunea 2 şi urmând o
dezvoltare ulterioarã a acesteia cãtre soluţia prezentatã în Opţiunea 1 (fapt posibil din punct
de vedere tehnologic şi managerial).
124
CAPITOLUL VIII
EVALUAREA COSTURILOR PENTRU JUDEŢUL TIMIŞ
8.1.Costurile investiţiilor judeţene de gestiune a deşeurilor
Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate în Capitolul –
Capacităţi necesare managementului deşeurilor în judeţul Timiş.
Activităţi de colectare şi transport
Începând cu 1 decembrie 2005, în cartierul Tipografilor din municipiul Timişoara s-
a implementat sistemul de colectare duală a deşeurilor. Totodată s-au prezentat noile
recipiente achiziţionate în vederea colectării separate a deşeurilor recuperabile: preso-
containere, containere de 1,1 m3, pubele de 240 l, utilaje specifice de colectare a deşeurilor,
noile maşini având dimensiuni mult mai reduse. Primăria Municipiului Timişoara, împreună
cu operatorul de salubritate urmăreşte extinderea acestui tip de colectare duală la nivelului
întregului municipiu, această masură fiind prevăzută şi în Planul Regional de Gestiune a
Deşeurilor.
În perioada 2006 - 2008 se desfăşoară în cadrul programului PHARE CES 2004 „
Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Geşeurilor” următoarele proiecte:
Ø „Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez , Variaş, Şandra,
Becicherecu Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara – prin programul PHARE CES 2004
„ Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Geşeurilor”, în valoare de
562.200 EURO.
Ø “Lugojul - un oraş mai curat, mai european – Reabilitarea sistemului de colectare şi
transport a deşeurilor în municipiul Lugoj”, durata proiectului: 12 luni, finanţare UE:
665.301,50 EURO, cofinanţare: Consiliul local Lugoj – 312.700,52 RON
Ø ECO-CIACOVA , proiect propus în vederea reabilitării, dezvoltării şi modernizării
sistemului de gestionare a deşeurilor menajere în zona Ciacova, partenerii săi sunt
Consiliile Locale ale comunelor: Ghilad, Jebel, Padureni, Liebling si Giera. Costul
total al investitiei este de 693,755.00 € , din care 623,214.81 € (89,98%) reprezinta
valoarea finantarii nerambursabile acordata de UE
125
Costurile prezentate în tabelul de mai jos sunt estimative, depinzând de mai mulţi
factori( ex. firma producătoare, tipul de recipient, tipul de utilaj, dimensiuni,etc.).
Tabelul 69
Costurile investiţiilor în judeţul Timiş (dotarea cu echipamente şi utilaje)
Tip echipament Unităţi Preţuri unitareEuro
TOTAL
Containere/pubele12055
4 394 000
Eurocontainere metalice de 1 m3 10750400 4 300 000
Containere pentru sticlă 55800 44 000
Pubele din PEID de 120 si 240 l 125040 50 000
Echipament de Colectare 81 275 000
Autogunoiere compactoare 7165 000 1 155 000
Autovehicule speciale pentrutransportul containerelor pentru sticlă
1 120 000 120 000
Activităţi de Gestiune a Deşeurilor
Având în vedere că noul depozit zonal va fi amplasat la Ghizela, şi datorită faptului
că pentru depozitele de deşeuri nepericuloase din judeţul Timiş, sunt prevăzute termene
pentru închiderea acestora, conform HG nr. 349/2005, privind depozitarea deşeurilor, se
impune realizarea unor staţii de transfer, respectiv de sortare, deoarece cantitatea de deşeuri
care va fi depozitată, trebuie sa fie cât mai redusă, să existe posibilitatea reciclării deşeurilor
colectate separat, şi totodată cheltuielile în ceea ce priveşte transportul deşeurilor să fie cât
mai reduse.De asemenea, la realizarea staţiilor de transfer/sortare este necesar să se ia în
considerare distanţa până la noul depozit, populaţia arondată serviciului de salubrizare,
respectiv cantitatea de deşeuri generată.
126
Tabelul 70
Costurile investiţiilor în judeţul Timiş (exceptând investiţia Depozit ecologic zonal
Ghizela)
Tip echipamentUnităţi Preţuri
Euro
TOTAL
Staţii de transfer 1 500.000 500.000Staţie sortare şi transfer 1 500.000 500.000Staţii de sortare/tratare 4 300.000 1.200.000Staţii de compostare 2 250.000 500.000
Investiţii în depozite conforme, închiderea depozitelor urbane existente
Construirea noului depozit de deşeuri nepericuloase se va face pe amplasamentul de
la Ghizela.
Suprafaţa de teren disponibilă pentru noul depozit este de 58,9 ha şi va fi ocupată de depozitul
propriu – zis, o platformă tehnologică, o platformă de compostare, staţia de epurare a
levigatului şi a altor ape uzate din depozit, drumuri de acces, spaţii verzi şi de perdea de
protecţie.
Având o capacitatea anuală de depozitare de aproximativ 400 t/zi, (120.000t/an)
depozitul respectiv va satisface nevoile judeţului pe o perioadă de cca 50 de ani.
Tabelul 71
Costurile investiţiilor în judeţul Timiş (investiţia Depozit ecologic zonal Ghizela)
Depozit deşeuriUnităţi Preţuri
Euro
TOTAL
Linie sortare 1Statie compostare 1Depozit propriu zis 1
10.044.000 10.044.000
Pentru proiectul Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş,
Consiliul Judeţean Timiş, se află în faza de realizare a studiului de fezabilitate. Finanţarea
acestui proiect este conform Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuare
127
2006, cu tema : Acordul de principiu privind aprobarea contractării de catre Ministerul
Finanţelor Publice a unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 Euro , în perioada 2006-
2009, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu, în vederea îndeplinirii
angajamentelor asumate de Romania în procesul de aderare la UE.
Finanţarea va fi similar ISPA, respectiv un împrumut al MF pentru 70-75%, iar
restul de cofinanţare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş.
De asemenea, în proiectul ’’Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul
Timiş’’, pe lângă realizarea depozitului de deşeuri nepericuloase de la Ghizela este prevazută
şi închiderea vechilor depozite de deşeuri (Parţa-Şag, Jimbolia, Deta, Sânnicolau Mare,
Lugoj, Buziaş), excepţie face depozitul de la Făget a cărui termen de închidere este 2015.
Pentru viitorul depozit de la Ghizela, în urma determinării influenţei distanţei asupra creşterii
taxei de salubrizare, s-a estimat o creştere a costului de salubrizare la cetăţean de 1,6
RON/lună.
8.2. Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a
populaţiei
Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali.
Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de
fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul
particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).
Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de
factori, incluzând dar nelimitându-se la următorii:
· Structuri existente de cost aparţinând furnizorului de servicii;
· Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul regiunii şi adaptate la costuri;
· Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor
generate/colectate în menajere şi ne-menajere;
· Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;
128
· Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a
acestora);
· Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare
din cadrul mecanismului;
· Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase,
întârzierea plăţilor);
· Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii,
bazându-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea
locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);
· Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a
costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările
operaţionale/procedurale.
Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul regiunii, întrucât
prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile
locale de colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare
folosite, densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit
etc.).
8.3 Nivelurile tarifelor deja existente
În tabelul de mai jos sunt prezentate tarifele pentru gestionarea deşeurilor, practicate
de operatorii serviciilor de salubritate din judeţul Timiş.
Tabelul 72
Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Judeţul Timiş (2006)
Cantitate colectată in 2006Tarif de colectare (TVAinclus) Din care
Populaţie Companii,instituţiiipublice
Tarif pentrudepozitare(TVA inclus)
total
populaţie Companii,institutiiipublice
Numeleoperatorului
RON/pers/lună
RON/m3/lună RON/m3/lună m3 m3 m3
SC RETIM 2,31 4,46 1,20 755470 571111 184536
129
ECOLOGICSERVICE SA
SC SALPREST SA 3,43 28,56 17,67 85565,97 49317,08 36248,89
SC ŞULEANCOMPANY SA
3,5 3677,8 3677,8
SC RSG SA19,98 26,70 10570 5040 5532
SC GOSAN SA 3,12 25 7,5 21993 12069 9924SC JIM
APATERM SA1,79 28,56 16,48 11489,30 6592,52 4896,78
S.C. BRADNER 2,5 35 - 4300 3100 1200Media tarifului înjudeţul Timiş
5,23
Tabel 73
Planul de investiţii pe termen lung
An Investiţii recomandate Ţinta îndeplinită Cost
(mil.
Euro)2008-2010 Construcţie depozit judeţean conform
Echipamente pentru colectare(pubele, containere, auto-gunoiere)Centre de colectare, sortare şi transferStaţie de transfer TimişoaraStaţie de compostare şi staţie sortaredepozit judeţeanReabilitarea depozitelor urbaneneconforme şi a depozitelor ruralenecoforme
Începerea execuţiei lucrărilorpentru celula 1 a depozituluişi a facilităţilor de sortare şitratare deşeuriGrad de conectare la serviciide salubrizare a populaţieirurale 90% şi stopareadepozitării necontrolateRecuperare/reciclare materialdin deşeuri de ambalaje.Reducerea cantităţilor dedeşeuri biodegradabiledispuse în depozit.Îmbunătăţirea reţelei decolectare a deşeurilor.Închiderea depozitelorneconforme.
2010 Depozit judeţean conform Ghizela Sortarea, compostarea şidispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform.
Termenscurt
2013 Echipamente pentru colectare Grad de conectare la serviciide salubrizare a populaţieiurbane 100%.
54,99
12,90
2014 Extindere depozit judeţean cu celula2
Reducerea cantităţilor dedeşeuri biodegradabiledispuse în depozit.Dispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform
6,75Termenmediu
2015 Reabilitarea depozitului urbanneconform Făget
Închiderea depozitelorneconforme
1,09
130
2017 Extindere staţie sortare Timişoara şidepozit judeţean
Reducerea cantităţilor dedeşeuri biodegradabiledispuse în depozit.Dispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform
3,55
2018 Înlocuire piese uzateechipamente
1,05
2021 Extindere depozit judeţean cu celula3.Înlocuire echipamente scoase din uzaferente depozitului şi a staţiei desortare.Înlocuire echipamente scoase din uzaferente centre de colectare şi sortare,centre transfer
Reducerea cantităţilor dedeşeuri biodegradabiledispuse în depozit.Dispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform
9,85
2025 Înlocuire echipamente scoase din uzaferente depozitului şi a staţiei desortare.Înlocuire echipamente scoase din uzaferente centre de colectare şi sortare,centre transfer
Reducerea cantităţilor dedeşeuri biodegradabiledispuse în depozit.Dispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform
2,30
2028 Extindere depozit judeţean cu celula4
Dispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform
6,75
2029 Înlocuire echipamente scoase din uzaferente depozitului şi a staţiei desortare.Înlocuire echipamente scoase din uzaferente centre de colectare şi sortare,centre transfer
Reducerea cantităţilor dedeşeuri biodegradabiledispuse în depozit.Dispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform
5,45
Termen
lung
2033 Înlocuire echipamente scoase din uzaferente depozitului şi a staţiei desortare.Înlocuire echipamente scoase din uzaferente centre de colectare şi sortare,centre transfer
Reducerea cantităţilor dedeşeuri biodegradabiledispuse în depozit.Dispunerea reziduurilor dindeşeuri în depozit conform
4,86
Având în vedere faptul că obiectul analizei financiare este acela de a determina
profitul şi costurile generate de implementare a investiţiilor propuse prin proiect, analiza
financiar-economică va fi extinsă şi completată la faza studiilor de fezabilitate.
Costurile investiţionale au fost previzionate pentru scenariul „cu proiect”, şi într-o
mai mică măsură cu scenariul „fără proiect”.
Costurile investiţionale aferente scenariului cu roiect include componentele
principale necesare în vederea atingerii conformării legislative cu obiectele şi ţintele
intermediare, aşa cum au fost agreate de către Guvernul României cu Comisia Europeană
pentru implementarea Directivelor Europene în sectorul de dşeuri.
Prognozele în ceea ce priveşte costurile de operare şi întreţinere, includ costurile fixe
precum şi costurile variabile, ambee componente la nivelul întregului sistem.
Tabelul de mai jos prezintă ipotezele fundamentale pentru efectuarea prognozei
costurilor pentru scenariile „cu proiect” şi „fără proiect”.
131
Tabel 74
Elementele analizei cost-beneficiuBENEFICIICOSTURI
Beneficii directe Beneficii indirecteDe investiţii: costurile estimate aleinvestiţiei
Financiare: veniturile realizate înurma încasării taxelor pentruservicii furnizate, de la populaţie şiagenţi comerciali; venituri realizatedin valorificarea materialelorrecuperate
Sănătate: proiectul are un impactasupra sănătăţii populaţiei.Diminuarea poluării implicăîmbunătăţiri semnificative asuprasănătăţii.
Investiţii ulterioare: aceleinvestiţii viitoare necesaredeschiderii celulelor adiţionale aledepozitului, închiderea şiacoperirea celulelor ce ăşi încheiefuncţionalitatea, achiziţionarea deechipamente aferente colectării şidepozitării
Economice: dezvoltareaeconomică regională şi locală prinatragerea de investiţii ca rezultat alimplementării şi operării investiţiei
Operaţionale: costuri de operarenecesare dezvoltării activităţii.
Sociale: crearea de noi locuri demuncă, atât pe perioada de execuţiecât şi pe perioada operăriiinvestiţiei.
Mediu: îmbunătăţirea calităţii apei,a aerului, a solului. Utilizareafondurilor de investiţiiîmbunătăţesc semnificativ calitateamediului prin reabilitarea şiecologizarea fostelor depoziteurbane şi rurale neconforme. Deasmeni extinderea ş dezvoltareacolectării, a monitorizării vechilordepozte, aerul, apa şi solul nu audecât de câştigat.
Concluzia finală a analizei financiare şi economice va fi dezvoltată în cadrul Studiului de Fezabilitate
132
CAPITOLUL IXMĂSURI DE IMPLEMENTARE
Măsurile de implementare au ca scop:- Să prevadă acţiuni pentru fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite în
cuprinsul Capitolului 3 Obiective şi ţinte;- Să stabilească necesitatea efectuării de studii şi investiţii, creşterea nivelului de
pregătire prin instruire sau elaborarea de reglementări;- Să impună ca măsură necesară efectuarea de măsurători referitoare la cantităţile de
deşeuri colectate şi determinarea compoziţiei deşeurilor municipale atât în mediulurban cât şi în mediul rural bazate pe studii efectuate în conformitate cu standardeletehnice în vigoare;
- Crearea cadrului pentru instituţiile publice locale din judeţ să ia propriile măsuri deimplementare la nivel local prin formarea grupului de lucru responsabil deimplementarea măsurilor stabilite;
- Să arate necesitatea existenţei sau formării unei experienţe importante în ceea cepriveşte contractarea, elaborarea de aplicaţii pentru obţinerea de finanţări şi realizareade studii de fezabilitate.
Procedura de formulare a măsurilor de implementareDat fiind sistemul de reglementări în vigoare privind gestiunea deşeurilor în
România, există două categorii de obiective, aşa cum au fost stabilite şi în Capitolul 3„Obiective şi ţinte”.
♦ Pentru unele dintre acestea sunt definite foarte clar şi precis indicatori specifici,ţinte de atins şi termene (de ex.: închiderea depozitelor de deşeuri neconforme,valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, valorificarea/recuperarea materialelor de lavehiculele scoase din uz etc.)
♦ Pentru cea de-a doua categorie, nu există nici un tip de indice, obiectivleleavând un caracter general abordând domenii precum cel instituţional ori cel al resurselorumane, financiar sau tehnologic etc.
Porind de la această situaţie, formularea măsurilor de implementare trebuie să serealizeze în două moduri:
A. În primul caz măsurile de implementare vor privi direct necesitatea atingelor ţintelorcel mai târziu la termenul prevăzut de legislaţie;
B. În cel de-al doilea caz măsurile de implementare trebuie alese dintre cele mai potrivitemăsuri astfel încât să conducă la atingerea fiecărui sub-obiectiv.
Paşii de urmat în primul caz sunt:1. Se stabileşte cu claritate un set de ţinte şi indicatori care descriu cât mai bine mărimile
la care se referă obiectivele. În cele mai multe cazuri ţintele sunt formulate în legislaţiecu ambele caracteristici: indicatori cu valori de atins la termene bine preczate.
2. Se ia o decizie în privinţa funcţionării unui sistem care măsoară/cuantifică indicatoriialeşi. În caz că un asemenea sistem nu există sau nu este funcţional, una dintremăsurile de implementare ataşate obiectivului se va referi la organizara unui sistem demăsurare/cuantificare a indicatorilor.
3. Se identifică acţiunile ce trebuiesc întreprinse: creearea de noi organisme/instituţii,licitarea de contracte, instruirea personalului sau dezvoltarea infrastructurii incluzândaici toate acţiunile componente precum: întocmirea studiilor de fezabilitate,identificarea terenurilor disponibile pentru amplasarea facilităţilor, obţnereaacordurilor şi autorizaţiilor etc.;
133
4. Se formulează coerent, cronologic şi corelat cu fiecare sub-obiectiv respectiv indice înparte, lista de acţiuni identificate în urma etapei anterioare;
5. Se decide care este, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu regulamentele defuncţionare, cel mai potrivit organism/persoană care să răspundă de implementareafiecărei măsuri identificate.
În cel de-al doilea caz, paşii de urmat snt următorii:1. Se identifică din Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor domeniul căruia îi aparţine
fiecare obiectiv, dar şi sub-obiectivele (de ex.: instituţional, resurse umane, financiaretc.);
2. Se enumeră problemele identificate, deficienţele sau îmbunătăţirile necesare aşa cumrezultă ele din analiza fiecăru sub-obiectiv;
3. Se enumeră acţiunile posibile care ar putea conduce la rezolvarea lipsurilor,remedierea neajunsurilor enumerate în etapa anterioară;
4. Se analizează efectele secundare ale fiecăreia dintre acţiuni. De asemenea se stabileştemăsura în care o acţiune nu depăşeşte nivelul de responsabilitate ori competenţă alstructurilor la nivelul cărora se manifestă lipsurile sau neajunsurile;
5. Se selectează acţiunile practic fezabile dintre cele listate în etapele anterioare;6. Se formulează coerent, cronologic şi corelat cu fiecare sub-obiectiv respectiv indice în
parte, lista de acţiuni identificate în urma etapei anterioare, oferindu-se detalii asupranaturii şi complexităţii naturii;
7. Se identifică caracteristici măsurabile ale acţiunilor, care descriu rezultatele aşteptatela sfârşitul sau pe perioada implementării fiecărei măsuri.
134
Nr.Crt.
Obiectiv Masuri Responsabili Termen
1 Dezvoltarea politiciijudetene in vedereaimplementarii unui sistemintegrat de gestionare a deseurilor
Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii indomeniul gestionarii deseurilor si a instrumentelor deimplementare aacestuia la nivelul judetului
CJ Timis 2008
Intocmirea de regulamente locale privind managementulintegrat al deseurilor
CJ TimisConsiliile locale
2008
Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei Garda de Mediu,APM Timis, CJ Timis,Consiliile Locale
Permanent
2 Cresterea eficientei de aplicarea legislatiei în domeniulgestionarii deseurilor
Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei Garda de Mediu,APM Timis, CJ Timis,Consiliile Locale
Permanent
Realizarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara la niveluljudetului in vederea realizarii sistemului integrat degestionare a deseurilor
CJ Timis 2008
Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format dinreprezentanti ai CJ Timis, APM Timis, ARPM Timisoara,Garda de mediu, consilii locale
CJ TimisAPM Timis,ARPM Timisoara,Garda de Mediu,Consiliile Locale
2008
3 Dezvoltareacadrului institutional siorganizatoric in vedereaindeplinirii cerintelor judetene,nationale si europene
Realizarea raportului de monitoizare a PJGD Grup demonitorizare PJGD
In primultrimestru alanului 2009
Asigurarea de personal suficient si calificat in domeniulgestionarii deseurilor si dotari corespunzatoare la toatenivelele, atat in sectorul public cat si in sectorul privat
CJ Timis,Consiliile LocaleOperatori publici siprivati
Permanent4 Asigurarea resurselor umanenecesare implicate direct insistemul de gestionare adeseurilor ca numar si pregatireprofesionala
135
Realizarea aplicatiei pentru obtinerea finantarii prin FEDR invederea realizarii sistemului integrat de gestionare adeseurilor la nivelul judetului
CJ Timis 20085 Crearea si utilizarea desisteme financiare simecanisme economicepentru gestionarea deseurilor inconditiile respectarii principiilorgenerale, cu precadere aprincipiilor «poluatorul plateste»si cel privind «responsabilitateaproducatorului»
Pregatirea aplicatiilor in vederea accesarii altor instrumentefinanciare(PHARE,Fondul de mediu, Fonduri structurale,etc.)
CJ TimisConsilii localeSectorul privat
Permanent
Organizarea de campanii de constientizare pentru publicultinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cuprivire la masurile deimplementare prevazute in PJGD
CJ TimisAPM Timis
Permanent
Organizarea si sustinerea de campanii de informare siconstientizare a publicului privind prevenirea generariideseurilor si colectarea separata a deseurilor municipalegenerate(deseuri reciclabile, DEEE, deseuri biodegradabilemunicipale, deseuri voluminoase, deseuri periculoase)
CJ TimisAPM TimisAdministratiilepublice localeOperatorii desalubrizare
Permanent
6Promovarea informării,constientizarii si motivariipentru toate partileimplicate
Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalitati invederea familiarizarii cu optiunile tehnice si administrativede crestere a reciclarii/valorificarii
CJ TimisAPM Timis
Permanent
Organizarea unor campanii de informare pentru minimizareacantitatii de deseuri la producatori si alti generatori dedeseuri
APM Timis Permanent7 Minimizarea generariideseurilor
Organizarea unor campanii de constientizare pentrupromovarea minimizarii deseurilor in gospodarii
CJ TimisAPM TimisAdministratiilepublice locale
Permanent
136
Crearea de instrumente economice pentru sustinerea siextinderea sistemului de colectare a deseurilor menajere inmediul urban si rural astfel incat aria de acoperire sa fie de90% in mediul rural in anul 2009 si de 100% in mediul urbanin 2013
CJ TimisAdministratiilepublice locale
Incepand din2008
Asigurarea transportului deseurilor colectate din mediul ruralsi a celor din mediul urban catre depozitul ecologic sau statiade transfer cea mai apropiata
Administratiilepublice locale
Incepand cu2009
Adoptarea de masuri cu caracter administrativ in vederearealizarii colectarii separate a deseurilor, conformprevederilor legale in vigoare
Administratiilepublice localeGarda de MediuTimis
Permanent
8 Dezvoltarea/ Imbunatatirea unuisistem modern decolectare si transport adeseurilor
Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport adeseurilor
Administratiilepublice locale
Permanent
Promovarea si stimularea compostarii individuale ingospodarii si/sau pe platforme
Autoritatileadministratieipublice locale
Permanent
Realizarea unui sistem de compostare a deseurilor verzi(deseuri din parcuri, gradini si piete)
CJ TimisAutoritatileadministratieipublice locale
Incepand din2008
Asigurarea compostarii intregii cantitati de deseuribiodegradabile rezultate din parcuri, gradini (inclusivdeseurile din cimitire)si piete
Autoritatileadministratieipublice locale
Incepand din2008
9 Reducerea cantitatilor dedeseuri biodegradabiledepozitate
Interzicerea la depozitare a deseurilr organice pure(deseuridin parcuri, gradini, cimitire, piete)
Autoritatileadministratieipublice localeGarda de Mediu
Incepand din2008
137
Asigurarea capacitatilor de tratare a deseurilorbiodegradabile la nivel judetean
CJ TimisAutoritatileadministratieipublice locale
2013
Implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilorde ambalaje din plastic, hartie/carton, sticla si metal invederea atingerii tintelor de reciclare conform prevederilorlegale
Autoritatileadministratieipublice locale
2008-2013
10 Valorificarea potentialuluiutil din deseurile municipale
Reciclarea /valorificarea deseurilor de ambalaje colectateselectiv de la populatie si agenti economici in vedereaatingerii tintelor de reciclare/valorificare
OperatorieconomiciProducatori/Importatori de ambalajeGarda de MediuTimis
Permanent
Organizarea unor sisteme de colectare specializateadeseurilor voluminoase
Autoritatileadministratieipublice localeOperatorii desalubrizare
Incepand din2008
11 Implementarea sistemuluide colectare a deseurilorvoluminoase
Asigurarea unor modalitait de valorificare a deseurilorvoluminoase
Autoritatileadministratieipublice localeOperatorii desalubrizare
Incepand din2008
Prevenirea eliminarii ilegale si a deversarii in apele desuprafata
Operatorii statiilorde epurare
Permanent
Promovarea prioritara a valorificarii in agricultura inconditiile respectarii prevederilor legislative
Operatorii statiilorde epurare
Permanent
12 Cresterea eficientei tratariisi eliminarii namolurilorprovenite de la statii deepurare a apelor uzate
Promovarea tratarii prin presare/deshidratare in vederea co-incinerarii
Operatorii statiilorde epurare
Permanent
138
Preluarea de la ultimul detinator a vehiculelor pe care le-auintrodus pe piata, atunci când acestea devin vehiculescoase din uz
Producatorii devehicule
Permanent
Asigurarea functionarii si întretinerea corespunzatoare apunctelor de colectare VSU si trimiterea la tratare atuturor VSU colectate
Operatoriipunctelor decolectare
Permanent
Pastrarea evidentei privind VSU colectate/tratate înfunctie de anul de fabricatie
Operatoriipunctelor decolectare
Permanent
13 Vehicule scoase din uz
Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea sivalorificarea
Producatorii devehicule
Incepand cu 1ianuarie 2007
Crearea sistemului de colectare separata a DEEE de lagospodariile particulare
Autoritatileadministratieipublice localeOperatorii desalubrizare
2008
Desfasurarea de campanii de informare si constientizare apopulatiei privind colectarea separata a DEEE
CJ TimisAPM TimisAdministratiilepublice localeOperatorii desalubrizareOrganizatiilecolective
Permanent
14 Gestiunea deseurilor deechipamente electrice sielectronice
Preluarea DEEE de la punctele decolectare si asigurarea reciclarii/valorificarii acestora cu atingerea tintelordin HG 448/2005
Producatorii/importatorii sauorganizatiilecolective catre careacestia si-autransferatresponsabilitatea
Permanent
139
Implementarea unui sistem de colectare separata a deseurilorpericuloase din deseurile municipale conform prevederilorlegale
Autoritatileadministratieipublice locale
Incepand cu2009
15 Organizarea siimplementarea sistemuluide gestionare a deseurilormenajere periculoase
Tratarea corespunzatoare, respectiv eliminarea deseurilorpericuloase municipale in instalatii autorizate
Autoritatileadministratieipublice locale
Permanent
Elaborarea unui plan privind gestionarea deseurilor dinconstructii si demolari
CJ TimisAPM TimisAdministratiilepublice locale
2009
Colectarea separata a deseurilor pe categorii (periculoase,respectiv nepericuloase)
Autoritatileadministratieipublice localeOperatorii desalubrizare
Incepand cu2009
Crearea de capacitati de tratare si valorificare a deseurilordin constructii si demolari
Autoritatileadministratieipublice locale
Incepand cu2009
Asigurarea de capacitati de eliminare corespunzatoare adeseurilor din constructii si demolari ce nu pot fivalorificate
Autoritatileadministratieipublice locale
Permanent
16 Organizarea siimplementarea sistemuluide gestionare a deseurilordin constructii si demolari
Interzicerea depozitarii necontrolate a deseurilor dinconstructii si demolari
Autoritatileadministratieipublice localeGarda de MediuTimis
Permanent
140
Închiderea etapizata a celor 7 depozite neconforme dinmediul urban
CJ TimisAutoritatileadministratieipublice localeOperatorii desalubrizare
2008-2015
Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare dinmediu rural
Autoritatileadministratieipublice localeOperatorii desalubrizare
2009
17 Eliminarea deseurilor înconformitate cu cerintelelegislatiei în domeniu înscopul protejarii sanatatiipopulatiei si a mediului
Realizarea depozitului zonal conform, a statiilor de colectaresi sortare, si a statiei de transfer
CJ Timis Incepand din2008
18. Valorificarea energetică adeşeurilor de ambalaje care nu potfi reciclate.
Valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje care nu potfi reciclate.
COLTERMTimişoara
Începând din2009
141
CAPITOLUL X
MONITORIZARE
Monitorizarea Planului Judeţean de Gestiunea Deşeurilor urmăreşte progresul
judeţeului în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite.
Monitorizarea Planului Judeţean de Gestiunea Deşeurilor include, în principal,
următoarele:
♦ monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD;
♦evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor
cuantificabile din PJGD;
♦ identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării PJGD;
♦ stabilirea cadrului instituţional prin formarea grupului de monitorizare responsabil
de evaluarea indicatorilor urmăriţi şi întocmirea raportului anual de monitorizare;
♦ monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză.
Elementele componente ale Raportului de Monitorizare sunt:
♦ Obiectivele ce derivă din documente precumPNGD. Acestea vor fi de cele mai
multe ori identice pentru toate judeţele;
♦ Oiective specifice/sub-obiective care detaliază obiectivele sau identifică cerinţe
suplimentare rezltate din posibilităţile sau necesităţile regiunii, judeţului ori comunei. Acestea
pot fi diferite între regiuni, judeţele aceleiaşi regiuni, localităţi ale aceluiaşi judeţ;
♦ Măsuri de implementare concepute astfel încât obiectivele să fie îndeplinite;
♦ Indicatori care descriu caracteristici măsurabile ale acţiunilor din Planul de
implementare;
♦ Ţinte şi termene/calendare stabilind valori ale indicatorilor la un moment dat sau
începând cu un anumit moment;
♦ Responsabilii pentru implementare – reprezentând instituţiile sau persoanele cele
mai bine plasate şi care în conformitate cu prevederile legale, poartă răspunderea aplicării
măsurilor stabilite;
♦ Responsabili pentru monitorizarea PJGD – reprezentanţi ai consiliilor judeţene şi
locale, agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Gărzii de Mediu, direcţiilor
de sănătate publică, ONG-uri.
142
Un element important al raportului de monitorizare este reprezentat de
♦ monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză
Calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale, a deşeurilor biodegradabile
municipale şi a deşeurilor de ambalaje s-a realizat pe baza următorilor factori relevanţi,
conform celor prezentate în Capitolul 4 „Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi
asimilabile şi a deşeurilor de ambalaje”:
♦ Evoluţia populaţiei;
♦ Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor municipale;
♦ Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale;
♦ Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor de ambalaje;
♦ Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (deşeuri de
ambalaje de la populaţie, din comerţ, instituţii şi industrie);
♦ Compoziţia deşeurilor de ambalaje pe tip de material;
♦ Ponderea pe tip de material a deşeurilor de ambalaje conţinute în deşeurile de la
populaţie.
Se vor urmări ţintele cuantificate în subcapitolul 4.5 „Cuantificarea ţintelor privind
deşeurile biodagradabile municipale şi deşeurile de amalaje”.
În cazul în care monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi factori
relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei, se
va decide revizuirea PJGD.
Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru:
♦ determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor;
♦ determinarea eficienţelor şi a zonelor care determnă atenţie;
♦ ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de
planificare;
♦ informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea
planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor.
Pe baza Raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea planului.
143
Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare, împreună cu sisteme
adecvate de feedback la nivel judeţean, regional şi naţional, vor influenţa planificarea viitoare
şi îndeplinirea eficientă a obiectivelor.
Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o componentă oficială şi
o responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a fiecărei Agenţii Regionale
pentru Protecţia Mediului şi a fiecărei Agenţii locale pentru Protecţia Mediului. Rezultatele
monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile,
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia
mediului, consiliilor judeţene, publicului şi altor organizaţii interesate.
Stabilirea indicatorilor de monitorizare
In vederea monitorizarii atingerii obiectivelor stabilite in procesul de planificare
trebuie atasat fiecarui obiectiv un „sistem de control”. Sistemul de control poate consta in
tinte masurabile, indicatori masurabili si masuri stabilite pentru fiecare obiectiv.
In cazul in care exista tinte cuantificabile asociate obiectivului, indicatorul este
reprezentat de tinta in sine. In cazul in care nu pot fi definite tinte cuantificabile sau in cazul in
care tintele trebuie facute mai precise, indicatorii, care arata daca obiectivele calitative si
cantitative sunt atinse, sunt foarte importanti in vederea monitorizarii progresului. In unele
situatii pentru monitorizarea unui obiectiv pot fi stabiliti unul sau mai multi indicatori.
Indicatorii de monitorizare pot fi impartiti in doua categorii:
§ Indicatori de baza – se refera la cantitatile de deseuri colectate si valorificate, precum si
la capacitatea instalatiilor de gestionare a deseurilor existente la un moment dat.
Monitorizarea anuala a indicatorilor de baza furnizeaza informatii generale privind
progresul realizat in sistemul de gestionare a deseurilor la nivelul regiunii;
§ Indicatori asociati obiectivelor – pentru indeplinirea fiecarui obiectiv, in PJGD au fost
stabilite masuri de implementare. Pentru fiecare masura de implementare se stabilesc
indicatori masurabili, care sa poata arata progresul realizat in indeplinirea masurilor de
implementare, respectiv in atingerea obiectelor stabilite in plan.
Valoarea si tendinta indicatorilor
Dupa stabilirea indicatorilor de monitorizare vor fi colectate datele referitoare la
valoarea indicatorului pentru anul de monitorizare (anul x) si pentru anul precedent anului de
144
monitorizare (anul x -1). In functie indicatorilor in cei doi ani se stabileste tendinta fiecarui
indicator.
Tendinta reprezinta variatia indicatorului in comparatie cu anul precedent si poate fi
prezentata utilizand „Simbolurile lui Chernoff”, dupa cum urmeaza:
J Variatie pozitiva fata de intentii
L Variatie negativa fata de intentii
K Nicio variatie.
Valoarea si tendinta indicatorilor de baza
Indicatorii de baza se refera la:
§ cantitatile generate de deseuri si indicatori de generare(pe tipuri de deseuri);
§ fractiile tratate/valorificate/eliminate raportate la intreaga cantitate generata;
§ capacitatile instalatiilor de tratare/valorificare/eliminare existente in regiune.
Datele privind cantitatile de deseuri, indicatorii de generare si fractiile
tratate/valorificate/eliminate trebuie sa fie date statistice furnizate de Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului. Este posibil sa nu existe date disponibile din anul pentru care se realizeaza
monitorizarea, intrucat datele statistice sunt disponibile de obicei pentru doi ani in urma.
Datele privind capacitatile instalatiilor de gestionare a deseurilor vor fi date din anul pentru
care se realizeaza monitorizarea.
Valoarea si tendinta indicatorilor asociati obiectivelor
In afara indicatorilor referitori la cantitatile de deseuri, pentru toti ceilalti indicatori
datele se refera la anul pentru care se face monitorizarea si la anul precedent acestuia.
Pentru o mai buna vizualizare a valorilor si tendintei indicatorilor asociati obiectivelor se va
realiza un tabel in care vor fi inscrise date referitoare la valoarea indicatorilor, tendinta
acestora, precum si tintitele si termenele obiectivelor pentru care au fost stabiliti indicatorii.
145
Tabel 75
Indicatori de baza
Indicator masurabilNr.Crt. Denumire U.M.
Observatii
I.1 Cantitatea totala de deseuri municipale generate in judetul Timis tone/an Cantitatea generata reprezinta suma dintre cantitatea colectata sicantitatea generata si necolectata prin operatori de salubrizare si serefera la deseurile menajere si deseurile asimilabile din comert,industrie si institutii
I.2 Cantitatea totala de deseuri menajere generate in judetul Timis tone/an Cantitatea generata reprezinta suma dintre cantitatea colectata sicantitatea generata si necolectata prin operatori de salubrizare
I.3 Cantitatea totala de deseuri menajere colectate din mediul urban tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deseuri colectate inamestec si cantitatea de deseuri colectate separat
I.4 Cantitatea totala de deseuri menejare colectate din mediul rural tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deseuri colectate inamestec si cantitatea de deseuri colectate separat
I.5 Cantitatea totala de deseuri asimilabile din comert, industrie si institutiigenerata in judetul Timis
tone/an
I.6 Indicator de generare a deseurilor municipale (cantitate de deseurimunicipale generata in judetul Timis /populatia judetului Timis)
kg/locuitor x an
I.7 Indicator de generare a deseurilor menajere (cantitate de deseurimenajere generata in judetul Timis /populatia judetului Timis)
kg/locuitor x an
I.8 Indicator de generare a deseurilor menajere in mediul urban (cantitateagenerata in mediul urban/numarul de locuitori din mediul urban)
kg/locuitor x an
I.9 Indicator de generare a deseurilor menajere in mediul rural (cantitateagenerata in mediul rural/numarul de locuitori din mediul rural)
kg/locuitor x an
I.10 Indicator de colectare separata a deseurilor de hartie si carton de lapopulatie(cantitatea de deseuri de hartie si carton colectate separat de lapopulatie/populatia judetului Timis)
kg/locuitor x an
I.11 Indicator de colectare separata a deseurilor de plastic de lapopulatie(cantitatea de deseuri de plastic colectate separat de lapopulatie/populatia judetului Timis)
kg/locuitor x an
146
Indicator masurabilNr.Crt. Denumire U.M.
Observatii
I.12 Indicator de colectare separata a deseurilor de sticla de lapopulatie(cantitatea de deseuri de sticla colectate separat de lapopulatie/populatia judetului Timis)
kg/locuitor x an
I.13 Indicator de colectare separata a deseurilor de metale de lapopulatie(cantitatea de deseuri de metale colectate separat de lapopulatie/populatia judetului Timis)
kg/locuitor x an
I.14 Indicator de colectare separata a deseurilor biodegradabile de lapopulatie(cantitatea de deseuri de biodegradabile colectate separat de lapopulatie/populatia judetuuil Timis)
kg/locuitor x an Deseurile biodegradabile se refera la deseurile verzi si resturilealimentare
I.15 Cantitatea totala de deseuri voluminoase colectata in judetul Timis tone/an Codul 20 03 07 din Lista Europeana a Deseurilor
I.16 Cantitatea totala de deseuri din parcuri si gradini colectate in judetulTimis
tone/an Codul 20 02 din Lista Europeana a Deseurilor
I.17 Cantitatea totala de deseuri din piete colectate in judetul Timis tone/an Codul 20 03 02 din Lista Europeana a Deseurilor
I.18 Cantitatea totala de deseuri stradale colectate in judetul Timis tone/an Codul 20 03 03 din Lista Europeana a Deseurilor
I.19 Fractia de deseuri valorificate din total deseuri municipale(cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseurimunicipale generate x 100)
% Valorificare inseamna orice operatie prevazuta in Anexa II B a Legiicadru a deseurilor
I. 20 Fractia de deseuri reciclate din total deseuri municipale(cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseurimunicipale generate x 100)
%
I.21 Fractia de deseuri valorificate energetic din total deseuri municipale(cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseurimunicipale generate x 100)
%
I.22 Fractia de deseuri compostate din total deseuri municipale(cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseurimunicipale generate x 100)
%
I.23 Fractia de deseuri incinerate din total deseuri municipale(cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseurimunicipale generate x 100)
%
I.24 Fractia de deseuri depozitate din total deseuri municipale(cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseurimunicipale generate x 100)
%
I.25 Capacitatea totala a facilitatilor de reciclare a deseurilor de hartie sicarton din judetul Timis
tone/an
147
Indicator masurabilNr.Crt. Denumire U.M.
Observatii
I.26 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor de metale dinjudetul Timis
tone/an
I.27 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor plastic dinjudetul Timis
tone/an
I.28 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor de sticla dinjudetul Timis
tone/an
I.29 Capacitatea totala a instalatiilor de compostare din judetul Timis tone/an
I.30 Capacitatea totala a instalatiilor de valorificare energetica a deseurilormunicipale din judetul Timis
tone/an
I.31 Capacitatea totala a instalatiilor de incinerare din judetul Timis tone/an
I.32 Capacitatea totala a depozitelor conforme din judetul Timis tone/an
148
Tabel 76
Indicatori masurabili asociati obiectivelor
Indicator masurabilNr.Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen
Denumire U.M.Prevederi legislative locale care săasigure îndeplinirea prevederilor dinPRGD, PJGD
2009 Număr de hotărâri emise de ConsiliileJudeţene şi Consiliile Locale pentruîmbunătăţirea gestionării deşeurilor
numarII.1 Dezvoltarea politicii judetene îndomeniul gestionarii deseurilor
Crearea cadrului organizatoricpentru stabilirea orientăriijudetene în domeniul gestiuniideşeurilor
Controale privind gestionareacorespunzatoare a deseurilor
permanent Numar anual de sanctiuni aplicate deGarda de Mediu la nivelul regiuniipentru gestionarea necorespunzatoare adeseurilor
numar
APM-uri (pentru fiecare APM) -Număr personal angajat/Numărpersonal din schemă x 100
%Angajarea de personal specializat laAPM Timis CJ Timis
2008
CJ (pentru fiecare CJ) - Numărpersonal angajat/Număr personal dinschemă x 100
%
APM-uri (pentru fiecare APM) -Număr personal instruit în cursulanului/Număr total personal x 100
%
II.2 Adaptarea şi dezvoltarea cadruluiinstituţional şi organizatoric
Asigurarea de personalsuficient şi bine pregătitprofesional şi dotăricorespunzătoare la toatenivelele organizaţiilorimplicate
Plan de instruire profesională apersonalului in domeniul gestionariideseurilor
permanent
CJ-uri (pentru fiecare CJ) - Numărpersonal instruit în cursulanului/Număr total personal x 100
%
149
Indicator masurabilNr.Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen
Denumire U.M.Completarea cu dotări apersonalului
2008 APM-uri (pentru fiecare APM) -Număr computere/Număr totalpersonal x 100
%
permanent Număr proiecte depuse de ConsiliulJudeţean Timis şi Consiliile Locale
NumarOptimizarea preluării şiutilizării fondurilor naţionaledisponibile
Pregătirea şi propunerea de proiecteeligibile, în funcţie de cerinţeledonorilor
permanent Număr proiecte aprobate/Numărproiecte depuse x 100
%
Instruiri tematice privindoportunităţile de finanţare pentrugestionarea deşeurilor
permanent Numar instruiri realizate de catreangajatii administratiei publice localedin judet
Numar
permanent Număr proiecte depuse de ConsiliulJudeţean Timis şi Consiliile Locale
Numar
II.3 Crearea şi utilizarea de sisteme şimecanisme economico-financiarepentru gestionarea deşeurilor
Optimizarea utilizăriifondurilor europene şiinternaţionale
Pregătirea şi propunerea de proiecteeligibile, în funcţie de cerinţeledonorilor
permanent Număr proiecte aprobate/Numărproiecte depuse x 100
%
permanent Numar comunicate de presa Numar
permanent Numar conferinte de presa Numar
permanent Număr întâlniri anuale cu administatiapublica locala si cetatenii
Numar
permanent Număr materiale informative (pliante,brosuri etc.)
Numar
II.4 Realizarea unui sistem de informare siconştientizare pentru toate părţileimplicate
Informarea si constientizareapublicului interesat
Campanii de inrformare siconstinetizare având ca grupuriţintă: administratia publica locala,societatile implicate in gestionareadeseurilor si cetatenii
permanent Numărul paginilor Web cu subiectgestionarea deşeurilor
Numar
150
Indicator masurabilNr.Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen
Denumire U.M.Elaborarea de către APM Timis si aprocedurilor de analiza/verificare acalităţii datelor colectate
2008 Numar proceduri privind analiza/verificarea calitatii datelor privinddeseurile
Numar
Determinarea prin masuratori acompozitiei deseurilor menajere
permanent Număr de masuratori privindcompozitia deseurilor menajere
Numar
Determinarea prin masuratori acompozitiei deseurilor menajerecare sa reflecte pondereamaterialelor de deseuri de ambalaje
permanent Număr de masuratori privindcompozitia deseurilor menajere care sareflecte ponderea materialelor dedeseuri de ambalaje
Numar
II.5 Obţinerea de date şi informaţii privinddeseurile complete şi corecte, care săcorespundă cerinţelor de raportare lanivel naţional şi european
Îmbunătăţirea sistemuluiregional şi local de colectare,prelucrare, analiză şi validare adatelor şi informaţiilorreferitoare la generarea şigestionarea deşeurilor
Determinarea prin masuratori aponderii deseurilor biodegradabiledin deseurile municipale (pe tipuride deseuri)
permanent Numar de masuratori privind pondereadeseurilor biodegradabile din deseurilemunicipale (pe tipuri de deseuri)
Numar
Determinarea prin masuratori a rateide recuperare a deseurilor deambalaje colectate de la populatie(raportul dintre cantitatea colectataseparat si cantitatea totala generatade deseuri de ambalaje)
permanent Numar de masuratori privind rata derecuperare a deseurilor de ambalajecolectate de la populatie (raportuldintre cantitatea colectata separat sicantitatea totala generata de deseuri deambalaje)
Numar
Intâlniri cu societăţile generatoarede deseuri din costructii si demolariavand ca tema raportarea datelorprivind deseurile
permanent Număr de intâlniri deinformare/analizare a modului deraportare a datelor privind deseuriledin constructii si demolari
Numar
Intâlniri cu societăţile implicate îngestionarea deşeurilor avand catema raportarea datelor privinddeseurile
permanent Număr de intâlniri deinformare/analizare a modului deraportare a datelor privind gestionareadeşeurilor cu societăţile implicate
Numar
II.6 Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistemintegrat de colectare şi transport adeşeurilor
Arie de acoperire 100 % inmediul urban
Incheiere de contracte cu firme desalubrizare autorizate ANRSC
2009 Rata de acoperire cu servicii desalubritate în mediu urban din regiune
%
151
Indicator masurabilNr.Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen
Denumire U.M.Arie de acoperire 90 % inmediul rural
Incheiere de contracte cu firme desalubrizare autorizate ANRSC
2009 Rata de acoperire cu servicii desalubritate in mediu rural din regiune
%
Colectarea separata adeseurilor din hartie si carton
Amplasare de containere pentrucolectarea separata a deseurilor dehartie si carton
2008-2013 Numar locuitori care colecteazaseparat deseurile de hartie si carton
Numar
Colectarea separata adeseurilor din plastic, sticla simetale
Amplasarea de containere pentrucolectarea separata a deseurilor deplastic, sticla si metal
2008-2011 Numar de locuitori care colecteazaseparat deseurile de plastic, sticla simetal
Numar
Asigurarea capitacitatilor desortare
Construirea de instalatii desortare
permanent Capacitatile statiilor de sortare (pe tipde material sortat)
tone/an
Optimizarea transportuluideseurilor catre depoziteleconforme
Construirea de staţii de transferanii de închidere a depozitelorneconforme
Anii desistare a
depozitariipe depoz.neconf.
Numar statii de transfer Numar
Sistarea activităţii de depozitare îndepozitele urbane neconforme
Conformpreved.legale
Număr depozite neconforme închise(conform planificării)
NumarSistarea activităţii depozitelorneconforme
Închiderea şi ecologizarea spaţiilorde depozitare din mediul rural
2009 Număr spaţii de depozitare închise siecologizate în mediul rural
Numar
II.7 Eliminarea deşeurilor în conformitatecu cerinţele legislatiei în domeniulgestiunii deşeurilor în scopul protejăriisănătăţii populaţiei şi a mediului
Asigurarea capacităţilornecesare pentru eliminareadeşeurilor prin promovarea cuprioritate a instalaţiilor deeliminare la nivel zonal
Realizarea de depozite confomezonale
ConformPRGD,PJGD
Număr depozite de deseuri conformepuse in functiune
Numar
permanent Numar de puncte de colectare adeseurilor periculoase municipale
NumarII.8 Gestionarea corespunzatoare adeseurilor periculoase din deseurilemunicipale
Implementarea si functionareasistemului de colectareseparata, tratare si eliminarecorespunzatoare a deseurilorpericuloase municipale
Colectarea separata a deseurilorpericuloase municipale
permanent Cantitatea colectata de deseuripericuloase municipale
tone/an
152
Indicator masurabilNr.Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen
Denumire U.M.permanent Cantitatea tratata de deseuri
periculoase municipaletone/anTratarea si eliminarea
corespunzatoare a deseurilorpericuloase municipale
permanent Cantitatea de deseuri periculoasemunicipale eliminate in instalatiileautorizate
tone/an
Colectarea separata a deseurilorvoluminoase de la populatie
permanent Cantitatea colectata de deseurivoluminoase
tone/an
permanent Cantitatea valorificata de deseurivoluminoase
tone/an
II.9 Gestionarea corespunzatoare adeseurilor voluminoase, curespectarea principiilor strategice si aminimizarii impactului asupramediului si sanatatii populatiei
Implementarea si functionareasistemului de colectareseparata, valorificare sieliminare corespunzatoare adeseurilor voluminoase
Valorificarea si eliminareacorespunzatoare a deseurilorvoluminoase
permanent Cantitatea eliminata de deseurivoluminoase
tone/an
Colectarea separata a deseurilordeseurilor din constructi si demolari(pe tip de material)
permanent Cantitatea colectata separat de deseuridin constructii si demolari
tone/an
permanent Cantitatea tratata de deseuri dinconstructii si demolari
tone/an
permanent Cantitatea valorificata de deseuri dinconstructii si demolari (pe tip dematerial)
tone/an
II.10 Gestionarea corespunzatoare adeseurilor din constructii si demolari,cu respectarea principiilor strategice sia minimizarii impactului asupramediului si sanatatii populatiei
Implementarea si functionareasistemului de colectareseparata, tratare, valorificare sieliminare corespunzatoare adeseurilor din constructii sidemolari
Tratarea, valorificarea si eliminareacorespunzatoare a deseurilorvoluminoase
permanent Cantitatea eliminata de deseuri dinconstructii si demolari
tone/an
Colectarea DEEE de la populatieprin firmele de salubrizare
permanent Cantitate DEEE colectata de lapopulatie prin firmele de salubrizare
tone/anII.11 Gestionarea corespunzatoare adeseurilor de echipamente electrice sielectronice, cu respectarea principiilorstrategice si a minimizarii impactuluiasupra mediului si sanatatii populatiei
Implementarea si functionareasistemului de colectareseparata, tratare si valorificarea DEEE Colectarea DEEE de la populatie
prin punctele de colectarepermanent Cantitate de DEEE colectata de la
populatie prin puncte de colectaretone/an
153
Indicator masurabilNr.Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen
Denumire U.M.Reutilizarea ca echipamente intregia DEEE colectate de la populatie
permanent Cantitatea de DEEE colectate de lapopulatie prin firme de salubrizare sipuncte de colectare reutilizate caechipamente intregi
tone/an
Tratare DEEE colectate permanent Capacitatea instalatiilor dedezmembrare a DEEE existente inregiune (pe categorii de DEEE)
tone/an
permanent Capacitatea instalatiilor de reciclare asubstantelor, componentelor simaterialelor provenite din DEEEexistente in regiune
tone/anValorificarea substantelor,componentelor si materialelorprovenite din DEEE
permanent Capacitatea instalatiilor de valorificareenergetica a substantelor,componentelor si materialelorprovenite din DEEE existente in regiun
tone/an
Colectare VSU permanent Numar VSU colectate anual numar
permanent Numar instalatii de tratare VSUexistente in regiune
numar
II.12 Gestionarea corespunzatoare avehiculelor scoase din uz, curespectarea principiilor strategice si aminimizarii impactului asupramediului si sanatatii populatiei
Implementarea si functionareasistemului de colectareseparata, tratare si valorificarea VSU Tratatare VSU
permanent Numar VSU colectate din regiune sitrimise la tratare
numar
II.13 Gestionarea corespunzatoare anamolurilor rezultate de la statiile deepurare orasenesti, cu respectareaprincipiilor strategice si a minimizariiimpactului asupra mediului si sanatatiipopulatiei
Cresterea gradului devalorificare a namolurilorrezultate de la statiile deepurare orasenestu
Valorificarea namolurilor inagricultura sau prin coincinerare,compostare, fermentarea anaerobaetc.
permanent Gradul de valorificare a namolurilor inagricultura (cantitateagenerata/cantitatea valorificata inagricultura x 100)Cantitatile se raporteaza in s.u.
%
154
Indicator masurabilNr.Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen
Denumire U.M.permanent Gradul de valorificare a namolurilor
prin alte metode decat utilizarea inagricultura (cantitateagenerata/cantitatea valorificata x 100)Cantitatile se raporteaza in s.u.
%
155
ANEXA
DIRECTIVA/ACTUL NORMATIV ROMÂNESC
Directiva 2006/12/CE privind deseurile (abroga Directiva 75/442/CEE) OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legeanr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001), modificata si completata prin OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006)Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr.283/22.06.2000) privind regimul deseurilorHG nr. 268/2005 (MO nr. 332/28.04.2005) pentru modificarea si completarea HG nr. 128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilorHG nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.HG nr. 1213/2006 (MO 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si privateOM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat si completatprin OM nr. 210/2004 (MO nr. 309/07.04.2004) si OM nr. 1037/2005 (MO nr. 985/07.11.2005)OM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediuluiOM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) privind aprobarea Normelor Tehnice cu privire la depozitarea deseurilorOM nr. 1230/2005 (MO nr. 1101/07.12.2005) privind modificarea anexei la OM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea normelor tehnice privinddepozitarea deseurilorOM MMGA/MIE nr. 1364/1499/2006 (MO nr. 232/4.04.2007) privind adoptarea planurilor regionale finale de gestionare a deseurilorOM nr. 951/2007 (MO nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilorHG nr. 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007) pentru modificarea anexei nr. 2 „Planul national de gestionare a deseurilor“ la HG nr. 1470/2004 (MO nr. 954/18.01.2004)privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilorOM nr. 1385/29.12.2006 (MO nr. 66/29.01.2007) privind participarea publicului la modificarea sau revizuirea planurilor de management a deseurilor, elaborate la nivelnational, regional, judeteanHG nr. 1470/2004 (MO nr. 954/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei si Planului National de gestiune a deseurilorOM nr. 756/2004 (MO nr. 86/26.01.2006) pentru aprobarea Normelor Tehnice de incinerare a deseurilorOM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediuOUG 152/2005 (MO nr.1078/30.11.2005) privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata si modificata de Legea 84/2006 (MO nr. 327/11.04.2006)Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilorHG nr. 268/2005 (MO nr. 332/28.04.2005) pentru modificarea si completarea HG nr. 128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilorOUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001)Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006.) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr.283/22.06.2000) privind regimul deseurilorOM nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normelor Tehnice de incinerare a deseurilorOM nr. 1274/2005 (MO nr. 1180/28.12.2005) privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare
156
OM MMGA/MS nr. 940/698/2005 (MO nr. 858/23.09.2005) privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilorrezultate din activitatea medicalaOM MMGA/MS nr. 456/618/2006 (MO nr. 499/08.06.2006) pentru modificarea anexei la OM MMGA/MS nr. 698/940/2005 (MO nr. 858/23.09.2005) privind aprobareaCriteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicalaOM MS nr. 997/2004 (MO nr. 771/23.08.2004) privind modificarea si completarea OM MSF nr. 219/2002 (MO nr. 386/13.06.2002) pentru aprobarea Normelor tehniceprivind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatilemedicaleOM MS nr. 1029/2004 (MO nr. 853/17.09.2004) pentru modificarea si completarea OM MSF nr. 219/2002 (MO nr. 386/13.06.2002) pentru aprobarea Normelor tehniceprivind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatilemedicaleDirectiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, amendata de Regulamentul 1882/2003HG nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deseurilorOM nr. 775/2006 (MO nr. 675/07.08.2006) pentru aprobarea Listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de larespectarea unor prevederi ale HG nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deseurilorHG nr. 1213/2006 (MO 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si privateOM nr. 95/2005 (MO nr. 194/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala dedeseuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deseuriOM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat si completatprin OM nr. 210/2004 (MO nr. 309/07.04.2004) si OM nr. 1037/2005 (MO nr. 985/07.11.2005)OM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediuOM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) privind aprobarea Normelor Tehnice cu privire la depozitarea deseurilorOM nr. 1230/2005 (MO nr. 1101/2005) privind modificarea anexei la OM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea normelor tehnice privind depozitareadeseurilorOM nr. 1274/2005 (MO Nr. 1180/28.12.2005) privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerareLegea nr. 51/2006 (MO 254/21.03.2003) serviciilor comunitare de utilitati publice Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase, amendata de Directiva 94/31/CEOUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001)Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr.790/19.09.2006.) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr.283/22.06.2000) privind regimul deseurilorHG nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoaseOM MMGA/MS nr. 456/618/2006 (MO nr. 499/08.06.2006) pentru modificarea anexei la OM MMGA/MS nr. 698/940/2005 (MO Nr. 858/23.09.2005) privind aprobareaCriteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicalaOM MMGA/MS nr. 1248/1426/2005 (MO nr. 21/10.01.2006) pentru modificarea anexei la OM MMGA/MS nr. 698/940/2005 (MO nr. 858/23.09.2005) privind aprobareaCriteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicalaDirectiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata de Directiva 2004/12/ECHG nr. 1.872/2006 (MO nr. 15/10.01.2007) pentru modificarea si completarea HG nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.07.2005) privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor deambalajeHG nr. 621/23.06.2005 (MO nr. 639/20.07.2005) pentru amendarea HG nr. 899/2004 (MO nr. 601/05.07.2004) privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalajeOUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001)
157
Legea nr 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr.283/22.06.2000) privind regimul deseurilorOM nr. 128/2004 (MO nr. 244/19.03.2004) privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se referala ambalaje si deseuri de ambalajeOM nr. 927/06.10.2005 (MO nr. 929/18.10.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalajeOM MMGA/MEC/MAI nr. 194/360/1325/2006 (MO nr. 499/08.06.2006) pentru modificarea si completarea OM MMGA/MEC/MAI nr. 1229/731/1095/2005 (MO nr.27/12.01.2006) pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale devalorificare si reciclare a deseurilor de ambalajeOM MMGA/MEC/MAI nr. 968/665/1462/2006 (MO nr. 836/11.10.2006) privind modificarea OM MMGA/MEC/MAI nr. 1229/731/1095/2005 (MO nr. 27/12.01.2006)pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare sireciclare a deseurilor de ambalajeOM nr 1140/2006 (MO nr. 888/31.10.2006) pentru modificarea OM nr. 493/2006 (MO nr. 456/25.05.2006) privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare aoperatorilor economici în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalajeOM MMGA/MAI nr. 1281/1121/2005 (MO nr. 51/19.01.2006) privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopulaplicarii colectarii selectiveDirectiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electroniceDirectiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electroniceHG nr. 448/2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deseurile de echipamente electrice si electroniceOM MMGA/MEC nr. 1269/820/2006 (MO nr. 1012/20.12.2006) pentru modificarea OM MMGA/MEC nr. 1225/721/2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) privind aprobareaProcedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare,reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electroniceOM MMDD/MEF nr. 910/1704/2007 (MO nr. 428/27.06.2007) pentru modificarea OM MMGA/MEC nr. 1225/721/2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) privind aprobareaProcedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare,reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice.OM MMDD/MEF nr. 706/1.667 (MO nr. 307/9.05.2007) pentru modificarea OM MMGA/MEF nr. 1223/715/2005 (MO nr. 1/03.01.2006) privind procedura de înregistrarea producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electroniceOM nr. 556/05.06.2006 (MO nr. 608/13.07.2006) privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006OM nr. 901/2005 (MO nr. 910/12.10.2005) privind masuri speciale de colectare a DEEE care prezinta risc pentru sanatatea operatorilorOM nr. 1099/2007 pentru modificarea si completarea OM nr.66/2006 (nu este publicat în MO) privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a organizatiilorcolective în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice sielectroniceDirectiva 2002/95/CE privind restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase în echipamentele electrice si electroniceHG nr. 992/2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase în echipamentele electrice si electronice (MO nr. 822/12 .09. 2005) - în vigoare dupa aderareaRomâniei la UEHG nr. 816/2006 (MO nr. 588/7.07.2006) pentru modificarea si completarea HG nr. 992/2005 (MO nr. 822/12.09.2005) privind limitarea utilizarii anumitor substantepericuloase în echipamentele electrice si electroniceOM nr. 1226/2007 (MO 626/12.09.2007) pentru modificarea anexei la HG nr. 992/2005 (MO nr. 822/12.09.2005) privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoaseîn echipamentele electrice si electronice, cu modificarile si completarile ulterioare
158
Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, amendata de Decizia 2002/525/ECHG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (MO nr. 32 din 11.01.2005), modificata si completata prin HG nr. 1313/2006HG nr. 1313/2006 (MO nr. 829/09.10.2006) pentru modificarea si completarea HG nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.01.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uzOM MMGA/MEC nr. 88/110/2005 (MO nr. 260/29.03.2005) referitor la materiale si implementarea articolului 4(1) din HG nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.01.2005) privindvehiculele scoase din uzOM MMGA/MAI/MTCT nr. 87/527411/2005 (MO nr. 295/08.04.2005) privind modelul si cerintele certificatului de distrugere emis de intreprinderile autorizate cândprimesc vehiculele uzate pentru recuperareOM nr. 625/2007 (MO nr. 252/16.04.2007) privind aprobarea Metodologiei pentru urmarirea realizarii de catre operatorii economici a obiectivelor prevazute la art. 15 alin.(1) si (2) din HG nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.01.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uzOM nr. 979/2006 (MO nr. 806/26.09.2006) privind modificarea anexei la OM nr. 816/2006 (MO nr. 724/24.08.2006) pentru constituirea Comisiei de evaluare si autorizare apersoanelor juridice în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelorOM MMDD/MEF nr. 985/1.726 (MO nr. 561/15.08.2007) privind modificarea OM MMGA/MEC nr. 1224/722/2005 (MO nr. 1178/27.12.2005) pentru aprobareaProcedurii si conditiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare _i valorificareenergetica a vehiculelor scoase din uzOUG nr. 4/2007 (MO nr. 129/22.02.2007) privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto nationalOM nr. 430/2007 (MO nr. 197/22.03.2007) pentru aprobarea instructiunilor privind modalitatile de aplicare a OUG nr. 4/2007 (MO nr. 129/22.02.2007) privind reluareapentru anul 2007 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto nationalDirectiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, amendata de Directivele 87/101/EEC, 91/692/EEC si 2000/76/CEHG nr. 235/2007 (MO nr. 199/22.03.2007) care amendeaza HG nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzateDirectiva 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase, amendata de Directiva 98/101/CEDirectiva 93/86/CEE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoaseHG nr. 1057/2001 (MO nr. 700/05.11.2001) privind bateriile si acumulatori care contin anumite substante periculoaseOUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001)Legea nr 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr.283/22.06.2000) privind regimul deseurilor.Proiect de HG privind modificarea si amendarea HG nr. 1057/2000 privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzatiDirectiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB/PCT)HG nr. 173/2000 (MO nr.131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similariHG nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005) privind modificarea HG nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea sicontrolul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari.HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2005) pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediuluiHG nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007) privind modificarea şi completarea HG nr. 173/2000 (MO nr.131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privindgestiunea şi controlul bifenililor policlorura şi ale altor compuşi similariOM nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) pentru modificarea si completarea anexei la OM nr. 1018/2005 (MO nr. 966/01.11.2005) privind înfiintarea în cadrul Directieideseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnatiDirectiva 86/278/CEE privind protectia mediului si în special a solurilor când se utilizeaza namoluri de epurare în agricultura, amendata de Directiva 91/692/CE siRegulamentul 807/2003OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001)
159
Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006.) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr.283/22.06.2000) privind regimul deseurilorOM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) privind aprobarea Normativului Tehnic privind protectia mediului si în special a solurilor când se folosescnamoluri de epurareDirectiva 78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titanDirectiva 82/883/EEC privind procedurile de supraveghere si monitorizare a mediului datorata deseurilor din industria dioxidului de titanDirectiva 92/112/CEE privind procedurile de armonizare a programelor de reducere si eventual, eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titanOM MMGA/MEC nr. 751/870/2004 (MO nr. 10/05.01.2005) cu privire la gestiunea deseurilor din industria dioxidului de titanDecizia nr. 2000/532/EC, modificata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilorHG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase (MO nr. 659/5.09.2002), completata prin HG nr.210/2007 (MO nr.187/19.03.2007)Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii cu azbestHotarârea de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest (MO nr.109/20.02.2003), modificata de Hotarârea de Guvern nr.734/2006 (MO nr. 519/15.06.2006) si completata prin HG nr. 210/2007 (MO nr.187/19.03.2007)Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea esantioanelor de azbest si metodele de prelevare a esantioanelor si de determinare a nivelului de azbest din mediu (MOnr.217/15.03.2005).]Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deşeuriOrdinul comun nr. 2/211/118 din 2004(MO nr. 324/15.04.2004) al Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, al Ministrului Economiei şi Comerţului şi alinistrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, modificat prinOrdinul 986/2188/821 din 2006(MO 66/29.01.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministrului Economiei şi Comerţului şi al Ministrului Transporturilor,Construcţiilor şi TurismuluiHotărârea de Guvern nr. 788/2007(MO 522/02.08.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.1013/2006 privind transferul de deşeuri Legea 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel
![Home [supagl-primariabraila.ro] · Fabricarea altor articole din metal n.c.a. Colectarea deseurilor nepericuloase ... Activitati ale centrelor de fitness Alte activitati sportive](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5f35ae019a9f1540a24d0eb5/home-supagl-fabricarea-altor-articole-din-metal-nca-colectarea-deseurilor.jpg)
![Dieta în diabet zaharat tip 2 - serm.md · Glucidele Neasimilabile 1XFU HVFQLYHOXO] DKUXOXLv QVv QJH Asimilabile &UHVFQ LYHOXO] DKUXOXLv QVvQ JH insolubile solubile Lent asimilabile](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e0d01558142d9371722a60f/dieta-n-diabet-zaharat-tip-2-sermmd-glucidele-neasimilabile-1xfu-hvfqlyhoxo.jpg)
