Revista_Vama_2010_6(18)

3П е р и о д и ч е с к о е и з д а н и е Т а м о ж е н н о й с л у ж б ы

P U BLICAT IE P ERIO DICA A SERV ICIU LU I VA M A LNOIEMBRIE-DECEMBRIE

ISS

N 1

85

7-

29

79

2010 ¹6(18)

Tema numărului:Destinaţia vamală magazinul duty-free pag. 6-15

Stimaţi colegi! Sărbătorile de iarnă sunt acele clipe minunate, care ne oferă putere să fim mai buni, mai generoşi şi mai curajoşi. Să îndrăznim să visăm şi să sperăm mai mult, să credem cu tărie că anul ce vine va fi mai rodnic şi mai fericit. Să nu uitaţi să luaţi în noul an voia bună, lumină în gînd şi armonia în suflet! Din partea conducerii Serviciului Vamal Vă doresc ca Noul An 2011 să fie plin de realizări remarcabile, sănătate, succese, în casele Dumneavoastră să domnească dispoziţia de sărbătoare şi bunăstarea familială.

Sărbători fericite alături de cei dragi!Directorul General

Tudor Baliţchi

Gîndindu-ne la trecerea dintre ani ca la o poartă, putem să trecem prin ea în noul an, luînd cu sine numai lucrurile bune, şi apoi să o închidem, astfel încît grijile şi supărările sa nu ne

poată urmări. În momentul în care dorim să întîlnim un nou an, aruncăm o privire în anul ce a fost şi constatăm că realizările le-am obţinut prin muncă, avînd un serviciu deloc uşor, care

impune o enormă responsabilitate faţă de societate şi devotament în tot ce facem.

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 49, 022 31 23 41

Cupr

ins/С

одер

жан

ие:

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”.Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM;numărul de înregistrare – 1003600038290.Redactor: Tatiana SmeşnaiaReporteri: Olga Colari, Tatiana MihailovaColegiul de redacţie: Natalia Calenic, Mihai Răducan, Eduard Grama, Dorin Purice, Vladislav Şveţ, Ion MaguDesing: Nicolai VerbiţkiAdresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181

Indexul de abonare: 31952Tipar executat la tipografia „Elan Poligraf”

Interviul numărului:Удо Буркхольдер: Миссия EUBAM рассчитывает на четырехлетнее продление мандатастр. 2-5

Tema numărului:Destinaţia vamală magazinul duty-freepag. 6-9

Tax-Free shopping în Uniunea Europeană - cumpărături scutite de TVA pag. 10-11

Людмила Андроник: Le Bridge заметно «оживил» молдавский рынок duty-freeстр. 12-15

Reguli:Agent economic de încredere: avantaje directe şi indirecte în cadrul procesului de vămuirepag. 16-17

Practica examinării litigiilor cu participarea organelor vamalepag. 18-21

Dezvoltarea strategică a procesului de perfecţionare profesionalăpag. 22-25

Rotaţia personalului cu conotaţii diferite în sectorul public şi privatpag. 26-27

Comentarii:Facilitarea comerţului - domeniu de negocieri în cadrul OMCpag. 28-31

CUSTOMS 2013 – oportunităţi pentru Serviciul Vamal al Moldoveipag. 32-33

Sector:Новогодняя математикастр. 34-37

Colaborare:Российская таможня - 1/7 таможенной территории мирастр. 38-41

Automobile confiscate pentru fraude vamale cu ţigări pag. 42-43

Evenimente:Vameşii moldoveni au deconspirat o grupare internaţională de traficanţi de droguri Extazypag. 44

Jucării pentru copii “aurite” sau colet poştal cu surprizepag. 45

Statistica vamalăpag. 46-47

2

BEUBAM

- Изменились ли за пять лет приори-теты работы Миссии?

- В общем цели EUBAM оста-лись прежними: оказывать консультационно-техническую под-держку таможенным и пограничным органам Молдовы и Украины. Все эти годы Миссия продолжала тесно со-трудничать с властями двух стран и отраслевыми ведомствами. Оба госу-дарства стремятся к евроинтеграции, и наша помощь заключается в содей-ствии работе служб на границе с це-лью максимального приближения к стандартам Евросоюза. Анализ дея-тельности служб, представленных на границе Молдовы и Украины; кон-сультации в вопросах борьбы с неле-гальной миграцией и контрабандой товаров; содействие эффективной ра-

боте таможенной и погра-ничной служб

Миссия EUBAM рассчитывает на четырехлетнее продление мандата

Удо Буркхольдер:

Интервью номера

---------------------------------------------------------------------------------------------------------- В нынешнем году исполняется пять лет с момента создания Миссии Евросоюза

по приграничной помощи Молдове и Украине (EUBAM). Подытожить работу Миссии и рассказать о перспективах ее дальнейшей деятельности

мы попросили главу EUBAM Удо Буркхольдера. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Миссия EUBAM – это более 200 сотрудни-

ков, эксперты из стран ЕС, Молдовы и Укра-

ины. Представители ЕС имеют большой

опыт работы в пограничной, таможенной

службах или в полицейских формировани-

ях своих стран; многие из них откомандиро-

ваны для временной работы в Миссии.

3

EUBAMEUBAMстран и др. вопросы входят и продол-жают входить в нашу компетенцию. За эти годы акценты в работе Миссии менялись исключительно в связи с изменением приоритетов по опреде-ленным вопросам.

- А организационная структура Мис-сии EUBAM трансформировалась за последнее время? - Я бы хотел отметить, что Миссия была создана в очень короткие сроки. Совместное обращение президентов Молдова и Украины поступило в Ев-рокомиссию в июне 2005 г., в октябре комиссия дала положительный ответ, а с 30 ноября 2005 г. EUBAM офици-ально начала деятельность. Это до-статочно короткий период и было не-возможно учесть все возможные фор-мы работы и направления. До 2007 г. основная работа Мис-сии заключалась в предоставлении консультационных услуг специали-стов EUBAM непосредственно на гра-нице. Но в 2008 наша команда была усилена несколькими новыми долж-ностями - исполнительный ассистент главы Миссии, что позволило более точно определять потребности на-ших партнеров и предоставлять им помощь на стратегическом уровне. В итоге, мы провели определенные из-менения во всей внутренней структу-ре Миссии: сократили численность специалистов, откомандированных из Евросоюза для работы в EUBAM, но увеличили количество узкоспеци-ализированных экспертов, работа-ющих на контрактной основе. Было открыто представительство Миссии в Кишиневе. Но при этом мы сохра-нили полевые офисы. Сегодня Миссия представляет со-бой единый, целостный организм, «мозгом» которого являются экспер-ты, работающие в штаб-квартире Миссии в Одессе, а «глазами и рука-ми» - узкопрофильные в различных областях специалисты, работающие в полевых офисах. Получается, что в штаб-квартире мы вырабатываем стратегические рекомендации, осно-ванные на данных, полученных с «по-лей». Изменение оргструктуры Мис-сии – один из четырех важнейших аспектов работы EUBAM. И я должен сказать, что это были очень правиль-ные и своевременные изменения Другие аспекты, которые были учтены при изменении структуры

Миссии, касаются вопросов интегри-рованного менеджмента на границе и приближения деятельности служб, представленных на границе, к евро-пейским требованиям. Это работа с гражданским обществом, создание атмосферы взаимного доверия между участниками приграничного сотруд-ничества, налаживание связей с дру-гими ведомствами. В этом плане эффективными яв-ляются тренинги и семинары, ко-торые мы проводим с участием всех специализированных служб Молдо-вы и Украины. Мы заключили ряд соглашений с учебными заведени-ями двух стран для того, чтобы осу-ществлять просветительскую работу о том, что такое граница, какие пра-вила пресечения границы существу-ют и почему важно соблюдать зако-ны при пересечении границ госу-дарств. С 2008 г. проводим чемпиона-ты по минифутболу между партнер-скими службами. Это позволяет укре-пить личные связи. Мы провели не-сколько международных конферен-ций, одной из которых стала конфе-ренция по проведению Чемпионата Европы по футболу -2012. Это меро-приятие пройдет в Украине и в Поль-ше, и обустройство границ и таможен является одной из задач, приурочен-ных к этому мероприятию.

- Господин Буркхольдер, какие за-дачи за весь период работы Миссии удалось успешно реализовать, а ка-кие остались на уровне целей и наме-рений?

- Это очень сложный вопрос и, конеч-но же, ответить в рамках одного ин-тервью на него не представляется воз-можным. Одним из успешных и эф-фективных, на мой взгляд, проектов, является внедрение системы обмена предварительной информацией меж-ду таможенными ведомствами Украи-ны и Молдовы. Кроме этого, мы доби-лись также разработки отче-тов по оценке безопасности на границе, которые при под-держке EUBAM ежемесячно и квартально готовят партнер-ские службы. Недавно мы успешно ре-ализовали совместную опера-цию по охране границы «ТИРА-2010», в которой активное уча-стие принимали молдавские и украинские партнерские службы,

соседние страны ЕС, представите-ли ЕВРОПОЛа и FRONTEX. В ходе операции молдавские и украинские ведомства раскрыли несколько круп-ных случаев контрабанды сигарет, нелегальной миграции и торговли людьми. Только в рамках этой опера-ции нам удалось пресечь контрабанду на полмиллиона евро. Путем создания новых рабочих групп, которые сыграли решающую роль в анализе и обработке собран-ных оперативных данных, а также в обмене информацией, EUBAM вне-дрила ключевые моменты концепции Европейской модели криминальной оперативной информации. На гра-нице созданы и работают две ключе-вые группы: одна занимается вопро-сами нелегальной миграции, вторая – вопросами контрабанды. Чего мы не достигли? В целом, план действий Миссии, который по-полняется в течение года, выполняет-ся в полном объеме. Некоторые меры плана временами корректируют-ся с учетом пожеланий партнерских служб. Честно говоря, иногда следо-вать утвержденному Плану действий – непросто. Бывает, что тренинги, ко-торые запланированы на год, отменя-ются или заменяются другими, пото-му что у партнеров изменились пла-ны или даже цели. Разумеется, мы не смогли до сих пор реализовать амбициозную за-дачу – собрать таможенные и погра-ничные ведомства Украины, Молдо-вы и Приднестровья для проведения трехсторонних переговоров. Содей-ствие мирному урегулированию при-днестровского конфликта является одной из приоритетных задач Мис-сии, которая, к сожалению, не реа-лизована. Но это политический во-прос, а мы не занимаемся политикой. Мы всегда рядом и готовы оказать поддержку в вопросах постро-ения доверия


Бюджет Миссии на декабрь 2009 г. – ноябрь

2010 г. составляет 12 млн. евро. Помимо фи-

нансирования со стороны ЕС в рамках Ев-

ропейского инструмента добрососедства и

партнерства, 19 государств-членов ЕС вно-

сят прямой вклад, финансируя откоманди-

рованных в Миссию профессионалов из

своих национальных служб, работающих на

границе.

4

EUBAM

на экспертном уровне, но никоим об-разом не на политическом.

- Как Миссия оценивает ситуацию с безопасностью на приднестровском участке молдавско-украинской гра-ницы?

- Относительно уровня безопасно-сти на приднестровском участке, я бы сказал, что ситуация за послед-ние пять лет существенно улучши-лась. Этому способствовали, в том числе, обмен информацией меж-ду EUBAM и партнерскими служ-бами, введение единого таможенно-го режима, совместные операции по охране границы, предоставление до-полнительной технической помо-щи, оборудования, а также модер-низация технического оснащения украинских пограничников. Недав-но 90 км приднестровского участ-

ка границы были оборудованы оптическими и

электронными системами наблюде-ния, что существенно улучшит охра-ну «зеленого» отрезка. Частично воз-обновлено железнодорожное сооб-щение через территорию Придне-стровья (пассажироперевозки). Но я хочу подчеркнуть, что экс-перты Миссии являются наблюда-телями в данном процессе. И наша работа в этом направлении практи-чески невидимая. Мы сотрудничаем с правительством Молдовы и Укра-ины, с представителями ЕС в Мол-дове, формируем свои рекоменда-ции. В частности, EUBAM предста-вила свое видение вопроса мигра-ционных потоков из Украины че-рез Приднестровье в Молдову. Но, в конечном счете, как проводить кон-троль или осуществлять внутрен-нее размежевание – решать не нам. И не в нашей компетенции реализовы-вать или не реализовывать эти реко-мендации. Например, одна из реко-мендаций касается упразднения по-стов внутреннего контроля. Вместо

них должны работать мобиль-ные подразделения, ко-торые руководствова-

лись бы принципами анализа рисков. Пока к

этой рекомендации лишь прислушиваются, но, воз-можно, до 2012 г. удастся

продвинуться в этом на-правлении.

Аналогична наша роль и в вопросах демар-

кации границы Украины и Молдовы. Это достаточно ще-

петильный вопрос. Чтобы по-мочь обеим странам опреде-лять линии границы мы при-

влекли экспертов по картогра-

фии из ЕС, а также инициировали предоставление спутниковых сним-ков, чтобы иметь более четкое пред-ставление о линии границы. Тем не менее, приднестровский участок молдавско-украинской границы по-прежнему остается серьезной про-блемой для служб обеих стран, рабо-тающих на границе.

- Недавно и в Молдове, и в Украине правительства приняли националь-ные стратегии Интегрированного управления на границе (ИУГ). Ана-логичные стратегии приняли все страны-члены ЕС. В чем главная за-дача ИУГ?

- Надо сказать, что ИУГ является от-носительно новой концепцией не только для восточных партнеров ЕС. Государства члены ЕС признали, что эффективное управление гра-ницами требует не только распреде-ления ответственности по интегри-рованному управлению внешними границами, но и активного сотруд-ничества на национальном и между-народном уровнях. В ответ на такое смещение приоритетов в представ-лении о безопасности современного мира Евросоюз принял ряд заклю-чений, в которых подчеркивается необходимость улучшить решение проблем, стоящих перед ЕС в насто-ящее время. Нелегальный наплыв мигрантов, контрабанда и торговля людьми требуют принятия неотлож-ных мер как в ближайшем будущем, так и на среднесрочную перспекти-ву. Для решения таких проблем нуж-ны внутриведомственное, межведом-ственное и международное сотруд-ничество вместе с координировани-ем систем управления, включая ре-гуляторные и институциональные базы и процедуры, анализ рисков, кадровые ресурсы, обучение, связи с общественностью и обмен инфор-мацией, инфраструктуру и техниче-ское оснащение. Эта концепция в самом Евро-союзе продолжает эволюциониро-вать и развиваться. Ключевыми по-нятиями в ней являются EUROSUR (Европейская система наблюдения за внешними границами), систе-ма въезда/выезда, раннее выявление преступной деятельности на грани-цах, а также обмен передовым опы-том. При ведущей роли агентства FRONTEX концепция ИУГ продол-


Протяженность молдавско-украинской госу-

дарственной границы составляет 1222 км, из

которых 955 км «зеленой» (сухопутной) гра-

ницы и 267 км «голубой» (речной) границы.

Шесть полевых офисов (3 – в Молдове, 3 – в

Украине), Представительство EUBAM в Ки-

шиневе и Штаб Миссии EUBAM в Одессе

охватывают всю протяженность границы.

На молдавско-украинской границе суще-

ствует 67 постоянных официальных погра-

ничных пунктов пропуска: международных,

межгосударственных и местных. Участок

границы протяженностью 470 км с молдав-

ской стороны находится под контролем так

называемых властей приднестровского ре-

гиона и включает 25 официальных пунктов

пропуска в Украину.

5

EUBAMEUBAMжает дальше развиваться в поддерж-ку государств-членов ЕС и сообще-ства в целом, как на стратегическом, так и на оперативном уровнях управ-ления границами. А тот факт, что правительства обеих стран приняли националь-ные стратегии – это сигнал, свиде-тельствующий о том, что внедре-ние стандартов ЕС в управление гра-ницами имеет приоритетное значе-ние для них. Ведь интегрированное управление границами – это одно из важнейших требований Евросоюза. И EUBAM будет продолжать оказы-вать содействие в этой области. Бо-лее того, на протяжении почти че-тырех с половиной лет EUBAM со-действует развитию концепции ИУГ в Молдове и Украине. Совместно управляемые пункты пропуска, ко-ординируемые действия, обмен ин-формацией, анализ рисков – это как раз столпы, на которых основывает-ся вся дальнейшая работа в рамках ИУГ. Собственно, исходя из этих це-лей и проводились конференции по интегрированному управлению гра-ницами в апреле и в ноябре 2010 г. Наши партнеры из Молдовы и Укра-ины получили возможность обме-няться опытом с международными экспертами, способствуя, таким об-разом, успешному внедрению под-хода ИУГ в обеих странах.

- Как Миссия оценивает готовность Молдовы реализовывать эту концеп-цию?

- Несмотря на то, что концепция уже оформлена, изложена на бумаге, одобрена правительством, все равно надо еще много всего предпринять. Конечно, это работа не на один-два месяца - невозможно внедрить все аспекты интегрированного управ-ления одновременно. К настояще-му времени принято лишь полити-ческое решение. Далее нас ждет кро-потливая работа: утверждение бюд-жета для реализации мер, предусмо-тренных в Концепции, оборудова-ние, хорошо подготовленные специ-алисты, а также их мотивация, поша-говое планирование. Для этого по-требуется не один год упорной ра-боты.

- В этом контексте, каковы намере-ния Миссии по сотрудничеству в та-моженной области, и на какую под-

держку Таможенная служба может рассчитывать в следующем году?

- План действий Миссии на будущий год уже утвержден Консультативным советом Миссии. В будущем году продолжится работа по ранее нача-тым направлениям – улучшение взи-мания таможенных платежей, пост-таможенный аудит, анализ рисков, вопросы таможенного менеджмента, борьба с коррупцией, интегрирован-ное управление границами. Продол-жится организация тренингов и се-минаров, а также проведение спец-операций. Все меры в рамках Плана действий четко обозначены и с ними можно ознакомиться на сайте Мис-сии. Кроме этого, в центральном ап-парате Таможенной службы работа-ет представитель Миссии по тамо-женным процедурам, которая в лю-бой момент готова дать консульта-ции по различным вопросам. Наши стратегические меры направлены на то, чтобы содействовать Таможен-ной службе Молдовы выйти на меж-дународный уровень и осуществлять свою деятельность в соответ-ствии с требо-ваниями ЕС.

- Какой вам ви-дится продол-жительность ра-боты Миссии?

- Молдова и Укра-ина продемон-стрировали свою з а и н т е р е с о в а н -ность в более ак-тивной европей-ской интеграции и тесном сотрудниче-стве в рамках этого процесса. И тот факт, что мандат Миссии уже не единожды прод-левался, подтверждает эти намерения. Послед-ний раз мандат EUBAM был продлен на два года – до ноября 2011 г. Учиты-вая, что работы в вопро-сах приближения к евро-стандартам еще достаточ-но много, мы предполагаем, что наш мандат будет прод-леваться еще не раз. Значи-тельным поводом для прод-ления мандата может стать су-

ществование неразрешенного при-днестровского конфликта и, как следствие, отсутствие возможности применять стандарты ЕС по управ-лению границами на приднестров-ском участке молдавско-украинской границы. Мы со своей стороны счи-таем целесообразным, чтобы миссия продлевалась не на два года, как это происходило до сих пор, а на четы-ре. И рассчитываем, что уже следу-ющий этап работы будет запланиро-ван на период с 2011 г. по 2015 г. Это позволит более продуктивно рабо-тать и EUBAM, и всем нашим пар-тнерам.

Ольга Коларь


Правительство Молдовы одобрило 11 октя-

бря 2010 г. Национальную стратегию инте-

грированного менеджмента государствен-

ной границы на 2011-2013 гг. Основная цель

данной стратегии - проведение политики

государства в области интегрированного ме-

неджмента государственной границы в соот-

ветствии с требованиями главных междуна-

родных, национальных и региональных по-

литических документов. Внедрение страте-

гии является предварительным условием для

проведения переговоров по Соглашению об

ассоциировании с ЕС и по либерализации

визового режима.

Для внедрения национальной стратегии

Республика Молдова получит техническую

и финансовую помощь от своих партнеров

по развитию. Как сообщил глава предста-

вительства ЕС в Молдове Дирк Шубель, ЕС

выделил 10,2 млн. евро на внедрение проек-

та по созданию сети фиксированной и мо-

бильной связи на молдавско-румынской гра-

нице от Джурджулешт до Унгень. Проект

предусматривает оснащение пограничных

структур современными средствами связи

и необходимым оборудованием для провер-

ки документов и реализуется в период 2009-

2011 г. На втором этапе планируется выде-

лить еще 16,3 млн. евро на оснащение ана-

логичными средствами пунктов контроля на

других участках молдавской границы.

6

DUTY FREETema numărului

otrivit prevederilor art.93 al Co-dului vamal, magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere va-

mală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la punctele in-ternaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi în locurile specificate de art.97 alin.(1). Legislaţia vamală nu prevede impera-tivitatea situării respectivelor magazine în cadrul anumitor organe vamale, amplasa-te în cadrul punctelor de trecere a frontie-rei de stat terestre, auto sau de alt gen, uti-lizînd în acest scop sintagma generică “la punctele internaţionale de trecere a fron-tierei de stat”. În virtutea prevederilor aceluiaşi act normativ, magazinul duty-free poate fi în-fiinţat numai de o persoană juridică, care deţine licenţă pentru genul dat al activi-tăţii de întreprinzător, eliberată de către Camera de Licenţiere, cu autorizarea Băn-cii Naţionale a Moldovei, pentru comerci-alizarea mărfurilor contra valută străină. Condiţiile de licenţiere fiind stabilite atît de Legea nr. 235 din 20.07.2006 cu privi-re la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, ca lege cadru, cît şi de Codul vamal. Magazinele duty-free pot fi clasifica-te atît după criteriul locului de amplasa-re (amplasate în aeroporturi internaţiona-le, la bordul navelor aeriene sau în alte lo-

curi), precum şi în funcţie de persoanele pe care le deservesc. Reieşind din acest ul-tim criteriu deosebim:- magazine duty-free ce deservesc per-soanele care călătoresc înspre o destina-ţie internaţională şi părăsesc ţara, precum şi pasagerii şi membrii echipajelor aerona-velor care efectuează curse în trafic extern de pasageri;- magazine duty-free pentru anumite ca-tegorii de persoane străine cu statut di-plomatic - aşa-numitele “magazine duty-free diplomatice”, care vor deservi doar categoria de persoane străine, specificate la cap.VI al Codului vamal. Licenţierea magazinului duty-free pentru deservirea corpului diplomatic se efectuează, la fel, de către Camera de Li-cenţiere, cu autorizarea B.N.M., însă în acest caz fiind necesar şi avizul Ministe-rului Afacerilor Externe şi Integrării Eu-ropene. Este de menţionat că, potrivit art. 97 al Codului Vamal, numărul acestor maga-zine este limitat la un singur magazin pe republică şi care, respectiv, poate fi înfiin-ţat numai în municipiul Chişinău. Conco-mitent, nu există necesitatea ca acest ma-gazin să fie amplasat în aeroportul inter-naţional sau pe bordul navei aeriene. Introducerea mărfurilor în magazi-nele duty-free se face numai sub suprave-ghere vamală. Pe timpul depozitării în de-pozitul duty-free sau expunerii spre vîn-zare, mărfurile sunt scutite de garantarea obligaţiei vamale.

Prin intermediul magazinelor duty-free pot fi vîndute orice fel de mărfuri, străine sau autohtone, cu excepţia:a) mărfurilor prohibite introducerii în şi scoaterii din Republica Moldova;b) mărfurilor interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova.c) altor mărfuri stabilite de legislaţie. Potrivit pct. 362 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevă-zute de Codul Vamal al Republicii Mol-dova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2.11.2005, aprovizionarea cu mărfuri străine a magazinelor duty-free se poate face:- direct din străinătate (import, reimport); - din zonele libere (destinaţia de zonă li-beră sau perfecţionare activă în interiorul zonei libere); - din ţară (atunci cînd se află în regim va-mal de antrepozitare). Referitor la încheierea destinaţiei menţionăm că, pentru mărfurile străine care au fost vîndute în cursul unei luni, se depune lunar cîte o singură declaraţie vamală de reexport prin care mărfurile se scot de la evidenţa deţinătorului magazi-nului şi a organului vamal. Totuşi, în cazul unui magazin duty-free diplomatic, înche-ierea se efectuează prin depunerea decla-raţiei de import, dat fiind faptul că mărfu-rile respective au fost consumate de către persoanele abilitate pe teritoriul republicii. Mărfurile autohtone se introduc în maga-zinele duty-free nu în baza declaraţiei va-male, ci pe baza documentelor de prove-

U---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Urmînd prevederile legislaţiei comunitare, un magazin duty-free este privit drept

o categorie deosebită a antrepozitului vamal, cu unele particularităţi specifice, precum ar fi faptul, că crearea unui magazin duty-free urmăreşte din start un scop comercial,

acesta fiind înfiinţat nu pentru depozitarea mărfurilor, ci pentru comercializarea lor.----------------------------------------------------------------------------------------------------------

P

Destinaţia vamală magazinul duty-free Eduard Sîrbu, consultant, Secţia destinaţii vamale

7

DUTY FREEDUTY FREEnienţă a acestora de la furnizorul intern. Ulterior, în cadrul procedurii de încheiere a destinaţiei, pentru mărfurile autohtone vîndute în cursul unei luni, se va depune lunar cîte o singură declaraţie vamală de export, pentru mărfurile provenite de la acelaşi furnizor. Legislaţia vamală prevede unele re-guli specifice referitor la modul de comer-cializare a mărfurilor în duty-free, acestea fiind:1) Mărfurile pot fi comercializate numai în cantităţi destinate uzului personal, sau în cantităţi uzuale pentru comerţul cu amă-nuntul.2) Mărfurile pot fi comercializate numai în ambalaje.3) Vînzările de mărfuri din magazinele duty-free diplomatice se pot face numai pe baza carnetelor de identitate C.D. eli-berate de Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene.

În virtutea prevederilor Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementa-rea prin licenţiere a activităţii de întreprin-zător, amendată prin Legea nr.281-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modifica-rea şi completarea unor acte legislative, în-cepînd cu 10 iunie 2008 (momentul publi-cării Legii de referinţă în Monitorul Ofici-al), activitatea magazinelor duty-free este supusă reglementării prin licenţiere.

Amendamentele respective vin în concordanţă şi cu cele operate anterior în cadrul Codului vamal, prin Legea nr.280-XVI din 14 decembrie 2008 pentru modi-ficarea şi completarea unor acte legislati-ve, potrivit cărora procedura de licenţiere instituită de Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 a fost completată cu stipulări specia-le, proprii respectivei destinaţii vamale. În acest context, menţionăm că, po-trivit art.10 al Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinză-tor, „la declaraţia pentru eliberarea licen-ţei se anexează: documentele suplimenta-re în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea li-cenţiată pentru care se solicită licenţa”. Mai mult decît atît, art.21 alin.(3) al acele-iaşi Legi dispune că „licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce re-glementează genul de activitate licenţiat”. Prin urmare, odată ce Codul vamal este actul legislativ ce reglementează acti-vitatea licenţiată – activitatea magazinelor duty-free, este întemeiată şi fundamenta-tă oportunitatea prevederii în respectivul a unor prevederi şi temeiuri suplimentare, dar nu contradictorii, procedurii de regle-mentare a respectivei activităţi. Actualmente, licenţierea activită-ţii magazinului duty-free se efectuează în conformitate cu prevederile Legii pri-vind reglementarea prin licenţiere a activi-

tăţii de întreprinzător ale Codului vamal, precum şi ale Regulamentului de aplica-re a destinaţiilor vamale prevăzute de Co-dul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2.11.2005, în vederea implementării statu-ărilor Codului vamal. Odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi inserate în Legea privind regle-mentarea prin licenţiere a activităţii de în-treprinzător şi în Codul vamal, a devenit inerentă necesitatea operării modificărilor de rigoare şi în cadrul Secţiunii a 11-a din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Re-publicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2.11.2005. În aceste condiţii, Serviciul Vamal a purces la elaborarea proiectului Hotă-rîrii Guvernului cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului de aplica-re a destinaţiilor vamale prevăzute de Co-dul vamal al Republicii Moldova, în scopul perfecţionării cadrului normativ, întru ra-lierea acestuia noilor cerinţe sociale. Pro-iectul respectiv şi-a găsit reflectarea prin intermediul actualei Hotărîri de Guvern nr.1007 din 27.10.2010, publicată în Mo-nitorul Oficial nr.213 din 29.102010. Proiectul a urmărit scopul aducerii în concordanţă a actului normativ amendat cu prevederile expuse atît în Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii

Tema numărului

Eduard Sîrbu, consultant, Secţia destinaţii vamale

8

DUTY FREE

de întreprinzător, cît şi în Codul Vamal, inserînd norme subsidiare acestora. De remarcat că proiectul rezidă în substituirea sintagmelor devenite deja ca-duce, cu sintagme utilizate în cadrul legal, precum şi în specificarea clară a faptului că procedura privind licenţierea genului de activitate vizat operează în strictă co-respundere cu legile de referinţă. Modifi-cările operate se întemeiază pe statuările Codului Vamal, fiind subsidiare acestuia. 1. Referitor la amendamentele aduse sec-ţiunii vizînd activitatea magazinelor duty-free menţionăm că conform art.951 alin.( (4) al Codului Vamal „în magazinele du-ty-free pot fi vîndute orice fel de mărfuri, străine sau autohtone, cu excepţia: a) mărfurilor prohibite de a fi introduse în Republica Moldova şi de a fi scoase din re-publică; b) mărfurilor interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi mărfurilor specificate expres în lege. Urmînd prevederile Legii nr.461 din 30.07.2001 privind piaţa produselor petro-liere, produsele respective sînt pasibile atît introducerii şi scoaterii de pe teritoriul Re-publicii Moldova, cît şi comercializării. Menţionăm că lista mărfurilor inter-zise spre comercializare în regim duty-free este expusă în Anexa nr.28 a Regulamen-tului de aplicare a destinaţiilor vamale pre-văzute de Codul vamal al Republicii Mol-dova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005, care nu in-serează careva impedimente privind pro-dusele petroliere. În temeiul art. 12 al Legii privind pia-ţa produselor petroliere, comercializarea produselor petroliere se va efectua numai prin intermediul staţiilor certificate de ali-mentare cu produse petroliere şi magazi-nelor specializate.

Prin urmare, de vreme ce cadrul legal menţionat nu prevede expres interzicerea comercializării produselor petroliere în cadrul magazinelor duty-free, considerăm oportună amendarea cadrului normativ subordonat legilor, întru specificarea ex-presă a mecanismului respectiv, materiali-zate prin modificarea pct.364 al Regula-mentului nominalizat. Modificările propuse urmăresc şi sco-pul instituirii unui impact economic favo-rabil, prin faptul că preţul redus al produ-selor petroliere, stabilit pe piaţa autohtonă, în raport cu statele vecine, va stimula tra-versarea şi tranzitul teritoriului Republicii Moldova de către numeroase mijloace de transport, cu toate consecinţele economi-ce respective (taxe şi impozite). Comerci-alizarea produselor petroliere prin meca-nismul produs va semnifica şi suplinirea bugetului public cu încasări băneşti, acu-mulate din plata taxelor respective. În ace-eaşi ordine de idei, va creşte şi nivelul de pătrundere în ţară a valutei, precum şi menţinerea valutei deţinute de către cetă-ţenii autohtoni. Alături de impactul amintit, este de reţinut şi faptul că, odată cu edificarea mecanismului propus, se vor crea noi lo-curi de muncă, ceea ce va îmbunătăţi piaţa muncii. O altă finalitate a proiectului pre-zentat rezidă în atragerea, pe cale de con-secinţă, a turiştilor străini, ceea ce va îm-bunătăţi considerabil imaginea statului nostru pe plan extern.2. A fost modificată definiţia magazinu-lui duty-free în raport cu actele legislati-ve menţionate, luînd în calcul faptul că re-spectiva activitate economică nu mai este una autorizată de Ministerul Economi-ei, ci una licenţiată de Camera de Licen-ţiere, în conformitate cu prevederile Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind regle-

mentarea prin licenţiere a activităţii de în-treprinzător şi ale Codului vamal. Reieşind din aceasta, pe tot parcursul textului sintagma „autorizaţie” a fost sub-stituită cu sintagma „licenţă”. Întru protejarea agenţilor economici ce intenţionează să activeze în cadrul des-tinaţiei vamale respective, precum şi întru menţinerea unui control riguros la capi-tolul amplasarea magazinelor duty-free, a numărului acestora, a fost dispusă preve-derea conform căreia Camera de Licenţi-ere va elibera licenţă persoanelor juridice pentru deschiderea magazinelor duty-free, comercializarea mărfurilor în regim duty-free, cu indicarea numărului magazinelor duty-free, precum şi locurilor de amplasa-re a acestora în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, în corespundere cu prevederile Legii nr.451-XV din 30 iu-lie 2001 privind reglementarea prin licen-ţiere a activităţii de întreprinzător şi ale Codului vamal, doar cu avizul Serviciului Vamal şi cu autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei. Menţionăm, în această ordine de idei, că, potrivit art.951 al Codului vamal, „ma-gazinul duty-free trebuie să fie amplasat în spatele punctului de control al paşapoarte-lor, în zona plecării de pe teritoriul Repu-blicii Moldova”. În ceea ce ţine de numă-rul respectivelor magazine precizăm că le-gislaţia nu instituie un anumit număr limi-tă, cu excepţia faptului că limitează exis-tenţa magazinelor duty-free pentru deser-virea corpului diplomatic la unul singur, cu sediul în municipiul Chişinău (a se ve-dea art.97 al Codului vamal). Astfel, este explicabilă şi oportună coordonarea pre-alabilă cu Serviciul Vamal a solicitării pri-vind eliberarea licenţei pentru activitatea de magazin duty-free.3. La fel, la acest capitol proiectul a urmă-

Tema numărului

9

DUTY FREErit scopul substituirii unor sintagme pre-cum „producţia internă” cu „autohtonă” întru ralierea acestor prevederi la normele Codului vamal, care au fost modificate re-ieşind din evoluţia acestor raporturi, pre-cum şi luînd în calcul tendinţele legislaţiei europene pe acest segment. Dat fiind faptul că legislaţia vamală a fost perfectată odată cu prezenţa unei noi destinaţii vamale - reexportul, adică desti-naţia vamală care constă în scoaterea măr-furilor şi mijloacelor de transport străine, plasate anterior într-un regim vamal sus-pensiv, de pe teritoriul vamal fără perce-perea drepturilor de export şi fără aplica-rea măsurilor de politică economică (con-form art.98 al Codului vamal), acesta, fi-ind specific situaţiei în speţă, şi-a găsit re-flectare prin modificarea pct.372 al Regu-lamentului dat. Astfel, în virtutea modifi-cărilor aduse, pentru mărfurile provenite direct din străinătate, din antrepozite sau din zonele libere vîndute în cursul unei luni se va depune lunar cîte o declaraţie vamală de reexport, ci nu una de import, precum se prevedea anterior operării aces-tor modificări, ceea ce este justificat reie-şind din statutul acestor mărfuri. 4. O altă prevedere importantă instituită prin intermediul proiectului vizează fap-tul că acesta dispune expres, fără a lăsa loc de interpretări abuzive, asupra normei po-trivit căreia procedura de eliberare, reper-fectare, suspendare, reînnoire şi retragere a licenţei magazinelor duty-free şi a maga-zinelor duty-free pentru deservirea corpu-lui diplomatic se va efectua în corespun-dere cu prevederile Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi ale Codului vamal. În continuare, în această secţiune, sînt aduse modificări în raport cu substi-tuirea noţiunilor prezente anterior cu cele atestate de Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinză-tor (licenţă, reperfectare a licenţei, taxă de reperfectare a licenţei etc.). Prin urmare, odată cu aprobarea re-spectivelor amendamente, au fost excluse coliziunile şi discrepanţele normative pre-zente la capitolul desfăşurarea activităţii de magazin duty-free, ceea ce pînă acum servea drept posibilitate de interpretare eronată şi abuzivă a respectivelor norme. 5. Modificările ce ţin de regimul vamal de tranzit se explică prin următoarele - con-form amendamentelor din text, punc-tul 80, din Regulament se exclude obli-gaţia sigilării obligatorii a mijloacelor de transport cu mărfurile vămuite la export la un post vamal din interior şi transpor-

tate pînă la un birou vamal de frontieră. Aceasta se explică prin lipsa riscului fi-nanciar (lipsa drepturilor de export) pen-tru bugetul de stat în procesul transportă-rii acestor mărfuri, precum şi provocarea anumitor incomodităţi pentru exporta-tori - imposibilitatea vămuirii la posturile vamale interne a mărfurilor transportate cu mijloace de transport care nu pot fi si-gilate etc. Excluderea acestei obligaţii nu va afecta în nici un mod încasările la bu-getul de stat, de vreme ce careva obliga-ţii vamale în acest sens nu sunt prevăzute de cadrul legal, ci dimpotrivă, va aduce în spor de comoditate agenţilor economici ce apelează la acest regim vamal. 6. Amendarea pct.86 alin.(3) al Regu-lamentului prin substituirea cuvîntului „Guvernul” cu sintagma „Serviciul Va-mal” vine în scopul corelării acestuia cu stipulările art.41 alin.(3) al Codului va-mal, conform căruia Serviciul Vamal, la solicitarea titularului operaţiunii, în ca-zuri justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.7. Modificarea punctului 94 din Regula-ment are drept scop de a acorda dreptul Serviciului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor de a introduce procedura de tranzit cu utilizarea declaraţiilor T1 şi în privinţa anumitor categorii de trimiteri poştale internaţionale, în special cele des-tinate persoanelor juridice.8. Modificările ce ţin de regimul vamal de antrepozit se referă la următoarele: La moment, termenul maxim pen-tru care poate fi emisă o Autorizaţie de funcţionare a antrepozitului nu este regle-mentat la concret, luîndu-se în calcul, în acest sens, particularităţile fiecărei cereri

în parte. În vederea excluderii interpretă-rilor dubioase, se propune de a stabili ter-menul limită (analogic termenului limită la Autorizaţiile de perfecţionare activă) de 2 ani. Completarea punctului 149 se dato-rează necesităţii de a legaliza cerinţa teh-nică inerentă funcţionării oricărui antre-pozit vamal – existenţa dispozitivelor de blocare a uşilor. Modificările în punctul 156 imple-mentează modalitatea de lichidare a an-trepozitului în cea de a treia posibilitate întîlnită în practică – expirarea termenu-lui de valabilitate a Autorizaţiei de funcţi-onare a antreprozitului.9. Modificările ce ţin de regimul vamal de perfecţionare activă se datorează urmă-toarelor: Excluderea alineatelor (2) şi (3) ale punctului 163 se propune ca fiind norme irelevante, fără aplicare în practică. Modificările aduse în punctul 182 se referă la ajustarea informaţiei introduse în unele rubrici ale declaraţiei vamale la for-mulare noi ale declaraţiilor, utilizate în ac-tivitatea curentă a organelor vamale.10. Completarea Regulamentului în final cu o nouă Literă D, referitor la returnarea mărfurilor şi mijloacele de transport ne-vămuite, se propune întru legiferarea situ-aţiei existente la moment, însă fără careva acoperire legală. În lumina celor relatate, conchidem că actul normativ elaborat asigură im-plementarea unor norme oportune, pre-zentînd, de altfel, şi o deosebită impor-tanţă practică şi economică, motive din care considerăm necesară promovarea acestuia.

Tema numărului

10

DUTY FREETema numărului

tatistica denotă că această me-todă de a face cumpărături, fi-ind destul de convenabilă şi atractivă, este foarte solicitată

de turişti şi alte categorii de persoane fizice, care vizitează temporar UE. Pe această cale cumpărătorii pot economi-si sume destul de considerabile, dat fi-ind faptul că TVA calculat spre restitu-ire variază de la 10 la sută pînă la 25 la sută din preţul bunurilor achiziţionate. În acest material ne vom referi la procedura şi regulile aplicabile sistemu-lui Tax-Free, care vor putea fi utiliza-te de către cititorii cu ocazia următoarei vizite a statelor-membre ale UE. Tax-Free este un serviciu acordat pe teritoriul Uniunii Europene şi oferă persoanelor fizice care nu sînt stabilite în statele-membre posibilitatea scutirii de TVA. De precizat că cota TVA dife-ră de la un stat UE la altul. De exemplu, în Cipru ea constituie 15%, iar în Ger-mania şi Ungaria – 25 la sută. Pentru a beneficia de dreptul de scutire de TVA conform procedurii

Tax-Free, este necesar de a respecta unele cerinţe vizavi de însăşi persoana-cumpărător, precum şi faţa de magazi-ne, bunuri, documente şi termeni. Ce-rinţele principale sînt următoarele: • Cumpărătorul bunurilor trebuie să fie o persoană fizică nestabilită în UE. Procedura de restituire se aplică în ca-zul cumpărătorilor cu domiciliul în afa-ra UE, respectiv adresa de domiciliul permanent specificată în documentele de identitate trebuie să fie în afara unui stat membru al UE; • Bunurile trebuie să fie procurate de la magazinele din reţeaua de vînzare cu amănuntul autorizate. Magazinele spe-ciale sînt autorizate, conform procedu-rii stabilite de legislaţia statului-mem-bru. După obţinerea autorizaţiei, ma-gazinul are obligaţia de a afişa la loc vizibil sigla Tax-Free (dimensiunea de minimum 20 x 20 centimetri, în mijlo-cul siglei fiind înscrise cuvintele TAX-FREE, cu majuscule).• Valoarea cumpărăturilor pe o fac-tură trebuie să fie nu mai puţin de o li-

mită prestabilită. Limita minimă de cumpărare se stabileşte de legislaţia sta-tului şi variază de la 75 de euro pînă la 175 de euro (de exemplu: Austria – 75 euro, Belgia – 125 euro, Franţa – 175 euro). În unele ţări precum Germania, Irlanda şi Marea Britanie acest plafon, de fapt, nu se aplică. Astfel, ca regulă generală, valoarea globală a bunurilor, inclusiv TVA, trebuie să fie superioară plafonului stabilit. • Cumpărătorul trebuie să recepţio-neze de la magazinul Tax-Free factură,

S---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Sistemul de restituire a sumelor taxei pe valoare adăugată (TVA) este

binecunoscut în Republica Moldova, în special de către agenţii economici – subiecţii impozabili, care beneficiază de acest drept în temeiul Codului Fiscal. Recent, întru

simplificarea procedurii de restituire a TVA, a fost aprobat un nou Regulament în acest sens (Hotărîrea Guvernului nr. 1024 din 01.11.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la restituirea taxei pe valoarea adăugată). În statele-membre ale Uniunii Europene se utilizează şi mecanismul de restituire a TVA

pentru călători. Astfel, persoanele fizice care vizitează UE şi procură mărfuri în magazine specializate din reţeaua Tax-free beneficiază de scutire de TVA. Sumele acestui impozit

incluse în preţul bunurilor sînt rambursate la scoaterea acestora din spaţiul UE.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

S

Tax-Free shopping în Uniunea Europeană - cumpărături scutite de TVA Natalia Calenic, Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

11

DUTY FREEDUTY FREEbon fiscal şi un formular special com-pletat. Magazinele Tax-Free eliberează o factură, conform legislaţiei fiscale şi completează în două exemplare formu-larul „Document de restituire a TVA cumpărătorilor nestabiliţi în UE”, con-form modelului stabilit. Originalul do-cumentului de restituire a TVA împre-ună cu originalul facturii se inmînează cumpărătorului, iar exemplarul al doi-lea rămîne la magazin.• Dreptul de restituire se aplică baga-jului personal al călătorilor. Astfel, bu-nurile trebuie transportate în afara UE.• Perioada de rambursare a TVA nu este limitată, dar cu condiţia ca bunuri-le achiziţionate să fie scoase din terito-riul UE în trei luni de la data cumpără-rii. Astfel, mărfurile trebuie să fie trans-portate în afară UE înainte de sfîrşitul celei de-a treia luni care urmează lunii în care a avut loc procurarea acestora. • Pentru a beneficia de restituire, persoana vizată (cumpărătorul nestabi-lit în UE) trebuie să prezinte organului vamal de ieşire din UE bunurile cum-părate, însoţite de originalul facturii, al documentului care atestă achitarea con-travalorii bunurilor şi al documentului de restituire a TVA.• Dovada exportului se va face prin factura autorizată de către organul va-mal de ieşire din UE. Astfel, cumpă-rătorul trebuie să se prezinte la biroul vamal de ieşire din UE. Dacă, de exem-plu, bunurile au fost procurate de rezi-dentul Republicii Moldova în România, atunci acesta se prezintă la biroul vamal de ieşire din România. Dacă persoana are ca destinaţie o ţară terţă prin alt stat membru, (în cazul în care cumpărătorul părăseşte teritoriul UE pe cale aeriană), atunci documentele şi bunurile se pre-zintă la biroul vamal de ieşire din ulti-mul stat-membru UE. La rîndul său, organul vamal verifică:a) concordanţa dintre datele prevăzute în documentul de restituire referitoare la cumpărător şi datele din paşaport sau alt document recunoscut ca document de identitate;b) concordanţa dintre datele prevăzute în documentul de restituire şi în factură;c) concordanţa dintre datele înscrise în factură şi bunurile prezentate;d) încadrarea în termenul stabilit. Certificarea ieşirii bunurilor din UE poate fi refuzată de organele vama-le dacă:a) bunurile nu sînt prezentate la cererea organului vamal sau nu corespund cu

lista mărfurilor menţionate în factură;b) valoarea bunurilor din factura emi-să de vînzător nu depăşeşte plafonul stabilit; După verificare, organele vamale vizează, prin ştampilare, documentul de restituire a TVA şi factura, pe care le returnează cumpărătorului.

Procedura restituirii tVa TVA se restituie integral, fără a se reţi-ne vreun comision. Restituirea poate fi făcută atît că-tre cumpărător, cît şi de către orice altă persoană împuternicită de acesta care prezintă documentele enumerate mai sus. Cumpărătorul străin poate solici-ta restituirea TVA aferentă mai mul-tor facturi dacă suma bunurilor din fi-ecare factură este superioară plafonului stabilit. Restituirea TVA se efectuează ne-mijlocit de către magazinul Tax-Free de la care au fost achiziţionate bunuri-le. Magazinele Tax-Free nu pot efectua restituirea TVA decît pentru bunurile vîndute în propria unitate. Procedura de restituire a TVA că-tre cumpărători este una destul de sim-

plă şi se face cu respectarea următoarei proceduri: La următoarea vizită într-un stat-membru, cumpărătorul se prezintă la magazinul Tax-Free cu documentul de restituire în original, vizat de biroul va-mal de ieşire din UE, şi cu o copie a facturii vizate de acelaşi birou vamal. În bază acestor documente cumpărăto-rul încasează valoarea TVA sau opţio-nal poate utiliza această sumă în vede-rea achiziţionării de noi produse. Cum s-a menţionat, restituirea se poate efec-tua atît direct către cumpărător, cît şi către orice altă persoană împuternici-tă de acesta care prezintă documentele prevăzute mai sus. De asemenea, restituirea poate fi solicitată de la reprezentanţe speciali-zate în restituire ale TVA, care se află în statele-membre (de exemplu, în aero-porturi). Aceste unităţi specializate re-ţin din TVA un comision pentru activi-tatea desfăşurată. Restituirea TVA poate fi efectuată nu doar în numerar, dar şi prin transfer bancar într-un cont indicat de cumpără-tor. Orice comisioane bancare sau poş-tale legate de transferul banilor se vor suporta de către cumpărător.

Tema numărului

Natalia Calenic, Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

12

DUTY FREEТема номера

- Людмила, что подвигло Le Bridge Corporation Limited заняться таким специализированным видом дея-тельности как duty-free, да еще в Молдове?

- В первую очередь, это экономиче-ская целесообразность и перспекти-вы развития этой сферы деятельно-сти в Молдове. Удачное местораспо-ложение страны, динамичное раз-витие пассажиропотока и неосво-енный потенциал сегмента duty-free стали главными аргументами и ори-

ентиром компании при выходе

на этот рынок. Молдова расположе-на на перепутье между государства-ми, в которых проживает около 100 млн. человек. Прямое соседство с Ев-росоюзом предполагает дальнейшее развитие страны и многих ее отрас-лей. Государство располагается не-далеко от крупнейших столиц Евро-пы, и ежегодно растет трафик пасса-жиров как в международном Киши-невском аэропорту, так и на сухопут-ных пунктах перехода границы. Во-вторых, это амбициозная идея реализовать проект междуна-родного уровня, чтобы ознакомить всех людей, пересекающих молдав-скую границу в направлении выезда,

с luxury-шоппингом по высшим стандартам.

- Спустя год работы в этой области, какие осо-

бенности молдавского рынка беспошлинной тор-

говли вы бы отметили?

- Главная особенность рынка – его недоразвитость, виной которой является нелояльная

конкуренция. В нашем случае нелояльная конкуренция вы-

ражается целым рядом акций со стороны наших конкурен-

тов, направленных на препятствова-ние вхождения нашей компании на рынок. Две компании, которые ранее работали в системе duty-free Молдо-вы, инициировали судебные разби-рательства о законности нашей дея-тельности, которые длятся уже год. Но мы уверены, что справедли-вость и истина в итоге восторжеству-ют. Компания Le Bridge Duty Free ра-ботает в рамках закона, и мы увере-ны, что при правильной работе и честной борьбе на рынке, какими бы изощренными ни были методы пре-пятствования, наша правота в итоге будет доказана. В сложившейся ситуации боль-ше всех теряет потребитель, кото-рый лишен права совершать покуп-ки в условиях свободной конкурен-ции. Впрочем, надо отметить, что присутствие нашей компании замет-но оживило молдавский рынок duty-free, который находился на зачаточ-ном уровне развития. Le Bridge задал высокий стандарт качества. И я уве-рена, что частые посетители магази-нов duty-free отметили это.

- Каковы экономические показатели развития Le Bridge Duty Free по ито-гам первого года деятельности?

Ч---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Чуть больше года назад международная корпорация Le Bridge Corporation

Limited открыла сеть магазинов duty-free в Молдове. Выиграв тендер, объявленный в 2008 г. министерством экономики и торговли, компания обязалась

открыть пять магазинов duty-free на западной сухопутной границе Молдовы. О том, удалось ли реализовать намеченные инвестиционные планы и какие

результаты достигнуты за первый год работы, беседуем с PR-менеджером компании Людмилой Андроник.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Le Bridge заметно «оживил» молдавский рынок duty-free

Людмила Андроник:

Le Bridge Corporation Limited - молдавский

импортер и дистрибьютор таких миро-

вых брэндов, как Imperial Tobacco и British-

American Tobacco. Компания работает на

молдавском рынке более 10 лет и специали-

зируется на продукции класса люкс в обла-

сти табачных и спиртных изделий, украше-

ний и парфюмерии. Корпорация Le Bridge

Corporation Limited также является владель-

цем молочного завода Inlac и завода по про-

изводству мороженного Sandriliona. Числен-

ность сотрудников молдавского представи-

тельства компании насчитывает более 1000

сотрудников.

13

DUTY FREEDUTY FREE

- Сегодня в Молдове работают три магазина – в Леушенах, Кагуле и Скулянах, оборот которых превысил 700 тыс. евро в месяц (для сравне-ния, в январе 2010 г., когда открыл-ся первый магазин в Леушенах, обо-рот за месяц составил 15 тыс. евро). Объем инвестиций в создание мага-зинов duty free к настоящему време-ни достиг 10 млн. евро. Поскольку из-за судебных раз-бирательств не работают магази-ны в Кишиневском аэропорту и в Костештах, компания ежемесячно недополучает половины прибыли. Страдает от этого и госпредприятие «Международный аэропорт «Киши-нэу», которое недополучило около 3 млн. леев в виде арендной платы за 500 кв. м площади, на которой раз-местился Le Bridge Duty Free. Но несмотря ни на что, мы про-должаем работать. Уже в будущем году планируем открыть крупней-ший магазин в сети – в Джурджу-лештах, еще три магазина будут ре-конструированы на границе с Укра-иной. И, разумеется, мы расширяем партнерские связи, чтобы предста-вить как можно больше товаров из-вестных мировых брендов.

- С самого начала компания позици-онировала Le Bridge Duty Free как самые роскошные и красивые в Ев-ропе. Насколько объективна эта за-явка?

- Первое, к чему мы стремились еще на этапе проектирования, – создать символ, который олицетворял бы имидж страны. Ведь duty free – это в какой-то мере лицо государства. Мы изначально решили строить насто-

ящие элитные магазины, а не кио-ски на границе. Здания построены в определенном архитектурном сти-ле, ассортиментный ряд выдержан в классе luxury, а продажа товаров со-провождается высоким уровнем об-служивания. Для знатоков, такие ма-газины являются свидетельством того, что страна достигла опреде-ленного уровня развития. Наша идея была создать «золотые ворота» страны и предоставить высочайший уровень shopping experience. И надо сказать, что по дизай-ну и концепции сеть Le Bridge Duty Free, действительно, признана луч-шей в своем формате среди суще-ствующих магазинов беспошлин-ной торговли в Восточной Европе. Таких современных магазинов клас-са люкс на сухопутных границах нет ни в одной европейской стране.

- Как воспринимали эту идею по-тенциальные партнеры, к которым компания выходила с предложени-ями об участии в молдавских duty free?

- Честно говоря, первые кон-такты давались очень тяже-ло. К сожалению, за Мол-довой закрепился имидж очень бедной страны. С каж-дой компанией мы работали отдельно, приходилось убеж-дать, что в молдавских duty free тоже будут покупать това-ры премиум-класса, что в Мол-дове есть деньги, есть знатоки и ценители данных брендов и есть перспективы. В таких стра-нах как Молдова премиальные бренды предпочитают работать с

дистрибьюторскими duty free -цен-трами, а мы предложили партне-рам работать напрямую. Это означа-ет, что мы берем на себя, совместно с партнерами обязательства по про-ведению маркетингковых программ каждого отдельно взятого бренда. Представители партнерских компа-ний регулярно приезжают с провер-ками и консультациями, дают сове-ты и рекомендации. Многие компании соглашались вести переговоры только после того, как мы детально показывали проект и озвучивали объем инвестиций. Кроме этого «сработала» извест-ное в маркетинге правило: за каж-дым привлеченным в магазин брен-дом притянутся еще два. Но в систе-ме брендов есть строгая иерархия, и для магазинов duty free действу-ет еще одно правило: лишь присут-ствие одного определенного брен-да высокого ранга гарантирует при-сутствие нескольких других брендов менее высокого ранга и никак не на-оборот.

- На чем основывается ассортимент-ная политика Le Bridge Duty Free? Работает ли компания с молдавски-ми производителями?

- В наших магазинах ассорти-мент представлен по стандартным для duty free категориям – fashion, acsessories, parfume, alcohol, tobacco, confectionary. Во всех категориях присутствуют крупнейшие миро-вые бренды. Мы стремимся к тому, чтобы молдавские duty free не отли-чались по ассортиментному ряду от магазинов в других странах мира. Несмотря на то, что во всем мире товары раскладывают на полки в зависимости от

Тема номера

Cartier, Yves Saint Laurent, Chopard, Dior

(W&J), Esther Lauder, Bulgary, Corum,

Bertolucci, Burberry, Lanvin, Calvin Klein,

Davidoff, Guerlain, Vertu, Dupont, Korloff,

Breitling, Diageo, Pernod Ricard, Bacardi,

Campari, Remy Cointreau, Nestle, Kraft, Mars,

Lindt, Ferrero, Goldkenn, British American

Tobacco, Imperial и сигары Habanos - непол-

ный список брендов, с которыми подписаны

контракты на прямые поставки в магазины

Le Bridge Duty Free.

14

DUTY FREEпроцента доходности, треть торго-вой площади мы выделили исключи-тельно для молдавской продукции. Продвигая бренд «Made in Moldova», мы продвигаем имидж страны и со-действуем ее торговому развитию. Сегодня мы сотрудничаем с фабри-кой Bucuria, с производителями ал-коголя – вина, более крепких напит-ков, представлена фабрика Viorica Cosmetics. С несколькими компания-ми ведутся переговоры. И мы всегда открыты для сотрудничества с мол-давскими производителями.

- Сколько рабочих мест предостав-лено в рамках открытых магазинов. По какому принципу подбираются кадры?

- В настоящее время в Le Bridge Duty Free работает 175 человек- это про-давцы и бэк-офис компании. Часть сотрудников, отобранные для рабо-ты в магазине в Кишиневском аэро-порту, всегда находятся в «боевой готовности». Несмотря на то, что основную часть времени они не ра-ботают (мы лишь изредка привле-каем их к некоторым работам), ком-пания выплачивает им заработную плату. Эти сотрудники около года проходили обучение, с ними подпи-саны контракты и мы рассчитыва-ем, что в скором времени они при-ступят к своей деятельности. А ког-да наша сеть заработает в полную мощь, количество работников прак-тически удвоится. Что касается кадровой по-

литики, то мы пе-

реняли опыт многих международ-ных компаний, стратегия которых направлена на создание и подготов-ку собственных кадров. Мы решили, что легче научить, чем переучить, поэтому подбирали людей без опы-та работы в ритейле. Самые глав-ные требования – наличие высшего образования, знание не менее двух языков (рум. и рус.), преимущество – знание английского или француз-ского, желание развиваться и обу-чаться. Одно из важнейших требова-ний для продавцов – быть хороши-ми коммуникаторами. Ведь многие люди впервые посещают duty free или впервые знакомятся с опреде-ленными видами товаров. В подоб-ных случаях сотрудники должны быть максимально вежливыми, тер-пимыми, внимательными. Не всег-да посетители магазина знакомы и с правилами ввоза товаров на терри-торию ЕС (или Румынии), и наша ответственность – информировать покупателей о возможных наруше-ниях правил ввоза товаров в другие страны и разъяснять, какие непри-ятности могут возникнуть при их несоблюдении. И одно из специфических, но обязательных требований для на-ших сотрудников – не иметь про-блем с органами правопорядка. Ком-пания работает на границе двух го-сударств, где должен соблюдаться определенный уровень безопасно-сти. И человек, по сути, представля-ющий лицо страны, должен как ни-кто другой понимать это и обеспе-чивать безопасность своей деятель-

ности, быть бдительным и оперативно реагировать на возможные угрозы, особенно в аэропорту. Корпорация уде-ляет огромное внимание тренингу своих сотруд-

ников. С обслуживающим персона-лом занимались лучшие професси-оналы в области ритейла, поэтому в магазинах Le Bridge Duty Free мож-но быть уверенным не только в каче-стве товаров, но и услуг.

- Насколько конкурентоспособна молдавская сеть duty free по отноше-нию с магазинами duty free в других странах мира?

- Конкурентоспособность молдав-ских duty free зависит от нас самих. Все магазины duty free в мире од-нозначно можно назвать выгодным для совершения покупок. Ведь каж-дый товар не только не облагает-ся пошлинами (что автоматически означает примерно минус 20 про-центов от цены на внутреннем рын-ке), зачастую на него распростра-няется политика продвижения про-изводителя и самого магазина duty free. Мы стремимся, чтобы в на-шей сети магазинов действовали все предложения производителей, которые действуют в других стра-нах, мы проводим собственные ак-ции, предоставляем скидки. Иногда количество одновременных акций в магазине достигает 10-15. Недав-но запустили программу лояльно-сти (CMR-программу), которая по-зволяет предоставлять максималь-ный объем скидок клиентам, а так-же информационную и бонусную программу. Но мы считаем, что говорить о duty free исключительно как о биз-несе – неправильно. Возвращаясь к идее о том, что duty free могут стать центром притяжения, мы настаива-ем на роли формата в разрезе стра-тегического развития страны. Од-нажды мы будем говорить о том, как duty free и режим беспошлинной торговли подняли страну. Тем бо-лее, что существует замечательный пример Дубая, известный как от-личное место для шоппинга. Каж-дый турист, прибывающий в Дубай или вылетающий из него, непре-менно попадает в «объятия» мест-ных duty free. Шоппинг в Дубае яв-ляется очень привлекательным для туристов, и во многом именно культ шоппинга стимулировал развитие страны, инфраструктуру аэропор-тов. Несколько лет назад в Молдове осознали необходимость создания

К настоящему времени прибывающие пас-

сажиры могут беспошлинно приобрести то-

вары в магазинах Duty Free в 58 странах, в

Европе - в британском Гибралтаре, Ислан-

дии, Норвегии, Сербии и Турции.


15

DUTY FREE

на границе с ЕС (Румынией) ряда торговых точек. Тогда речь даже не шла о duty free, а о супермаркетах или гипермаркетах. Теперь эти точ-ки есть в виде duty free. И при оче-видных преимуществах duty free для покупателя в качестве обслу-живания и в цене (а разница в цене есть и должна быть хотя бы потому, что это зона безакцизная и беспо-шлинная), эти торговые объекты на границе повышают статус страны. А это, согласитесь, важная состав-ляющая конкурентоспособности.

- Существуют опасения, что duty free являются «окном» для проник-новения товаров на внутренний ры-нок…

- В принципе защита системы duty free обеспечивается законодатель-но. Данный режим в Молдове пред-полагает, что в магазинах такого типа делать покупки можно толь-ко на выезде из страны, хотя в не-которых странах мира duty free су-ществуют и на въезде в страну. Без пересечения границы в сторону вы-езда из страны, на территорию duty free человек не попадет. Частично эту роль выполняют госструктуры, представленные на границе: кон-троль за правильностью перемеще-ния людей и товаров через грани-цу государства осуществляют тамо-женная и пограничные службы. Ключевую роль играет сам опе-ратор duty free, а точнее, его прин-ципиальный настрой работать ис-ключительно в рамках закона. Тем более, что режим duty free предпо-лагает и международную форму со-трудничества - компания гаранти-рует, что товар, представленный в

магазине, не попадет на внутрен-ние рынки. И если компания го-това работать по правилам циви-лизованной торговли, то не может себе позволить такую роскошь, как нарушение закона и пренебреже-ние партнерскими связями между-народного уровня. Добропорядоч-ность компании-владельца duty free – один из факторов успеха в прин-ципе. Если компания намерена противостоять контрабанде из duty free, то контрабанды, однозначно, не будет. Еще одним элементом защиты является сам товар – у всех крупных марок мира существует отдельная линейка товаров «специально для duty free». Это специфическая упа-ковка, или особенная комплектация товаров, или нетрадиционный объ-ем товара. Duty free всегда предла-гает нечто особенное, чего нет на внутреннем рынке. Именно поэтому duty free из-начально не является конкурентом внутреннему рынку. Более того –

это одно из правил работы в этой системе. Как только магазин duty free нарушает это правило, он ста-новится не только нарушителем за-кона о беспошлинной торговле, но и нелояльным конкурентом вну-треннему рынку.

- Довольны ли Вы сотрудничеством с Таможенной службой Молдовы?

- К вопросу сотрудничества с тамо-женными органами мы подходим философски: образно говоря, ком-пания находится у кого-то дома и вполне логично, что компания ува-жает хозяев дома и починяется пра-вилам, которые в нем есть. Пример-но такие же отношения у нас сложи-лись с таможенными органами. С самого начала все свои дей-ствия мы координировали с тамо-женными и пограничными служба-ми, в момент утверждения генераль-ного плана магазинов. И ежедневно нам приходится работать с таможен-никами: при оформлении импорта товаров в режиме duty free, при де-кларировании валюты (ежедневно до 24 часов необходима сдача валю-ты в банк для ее дальнейшей репа-триации), при учете товаров и т.д. С таможенными органами у нас сложился уровень понимания, до-статочный для того, чтобы все не-обходимые вопросы решались пра-вильно. Мне кажется, что за год ра-боты мы определили цели, ориен-тированные на общий результат: способствовать повышению трафи-ка людей, содействовать развитию имиджа страны, развивать туризм и повышать уровень международной торговли посредством duty free.


16

IAgent economic de încredere: avantaje directe şi indirecte în cadrul procesului de vămuireIrina Roşca, şef Secţia gestionarea sistemului de selectivitate

dată cu implementarea instituţi-ei juridice de agent economic de încredere (în continuare AEÎ), agenţii economici din Republi-

ca Moldova, operatori ai tranzacţiilor eco-nomice externe, pot aplica la Serviciul Va-mal pentru acordarea statutului de „agent economic de încredere”. Un agent economic de încredere poate fi definit ca un operator economic fiabil în contextul operaţiunilor vamale şi care este îndreptăţit să se bucure de anumite avanta-je directe şi indirecte în cadrul procesului de vămuire. Principalul avantaj direct al deţinerii statutului de AEÎ este reducerea număru-lui de controale fizice şi documentare în ra-port cu ceilalţi agenţi economici, precum şi aplicarea unui tratament prielnic şi loial din partea organului vamal la efectuarea controlului vamal în cadrul perfectării de-claraţiilor vamale. Nu în ultimul rînd, AEÎ se vor bucura de un „punctaj de risc redus”, care este încorporat în sistemul de gestio-nare a riscurilor al Serviciului Vamal (Mo-dulul selectivităţii al Si ASYCUDA World) şi care reprezintă materializarea avantaje-

lor menţionate. Astfel, declaraţiile vamale depuse în numele AEÎ sînt distribuite pe culoare de selectivitate conform unor pro-centaje mai avantajoase comparativ cu cei-lalţi agenţi economici. Aceştia beneficiază prioritar de culoarul verde şi galben de vă-muire şi sînt aboliţi de acţiunea majorităţii criteriilor de selectivitate (exceptînd cazu-rile criteriilor de selectivitate operative). Putem enumera cîteva avantaje indi-recte ce rezultă din obţinerea statutului de AEÎ şi care nu ţin direct de aspectul vamal al activităţii sale profesionale:- Reducerea pierderilor,

- Reducerea întîrzierilor în transpor-turi,- Reducerea costurilor şi duratei con-troalelor,- Sporirea fidelităţii clienţilor şi conso-lidarea reputaţiei. Acordarea statutului de AEÎ se face posibilă odată cu depunerea la Serviciul Vamal a Cererii şi Chestionarului de auto-evaluare conform formei prestabilite (dis-ponibile pe site-ul autorităţii vamale). Odată cu depunerea cererii, agentul economic solicitant al statutului de AEÎ subsemnează anumite condiţii prestabili-

Reguli

---------------------------------------------------------------------------------------------------------- În ediţiile precedente noi am informat deja cititorii despre aprobarea

Regulamentului cu privire la statutul de agent economic de încredere. Acest fapt a fost caracterizat ca un pas decisiv în stabilirea parteneriatului cu mediul de afaceri, bazat pe încrederea şi respectul reciproc. Necesitatea adoptării unui astfel de document a

apărut în condiţiile intensificării schimbului internaţional de mărfuri şi reiese din cerinţa de degajare a operaţiunilor vamale pentru categoria de agenţi economici care au

reputaţie bună. Scopul reglementării acestui domeniu constă în facilitarea procedurii de vămuire a mărfurilor pentru agenţii economici menţionaţi, accesul la condiţii mult mai avantajoase faţă de ceilalţi operatori economici. De data aceasta vom face unele

evaluări ale implementării noului instrument.----------------------------------------------------------------------------------------------------------

O

17

te, referitoare la responsabilitatea de a se conforma condiţiilor şi criteriilor impuse în acest sens de autoritatea vamală. Agen-tul economic solicitant al statutului de AEÎ, precum şi deţinătorul acestui statut, este obligat să informeze Serviciul Vamal cu privire la toate evenimentele semnifica-tive care ar putea afecta statutul deţinut. Acordarea statutului de AEÎ impli-că efectuarea în prealabil de către Servi-ciul Vamal a unor verificări a informaţiilor expuse în cererea solicitantului, în Ches-tionarul de autoevaluare, precum şi a da-telor suplimentare necesare autorităţii va-male pentru a se pronunţa. Scopul acestei verificări constă în evaluarea riscurilor din partea fiecărui agent economic solicitant. De menţionat că, în procesul de luare a deciziei cu privire la acordarea statutului sau respingerea cererii, ne propunem con-centrarea numai asupra riscurilor şi ele-mentelor relevante operaţiunilor vamale. Statutul de agent economic de încre-dere poate fi acordat agenţilor economici solvabili financiar, care au înregistrată o activitate economică externă de, cel puţin, trei ani şi au realizat, în această perioadă, operaţiuni de comerţ exterior cu o valoare în vamă totală de peste cinci milioane lei pentru un an sau care au înregistrat peste 50 de operaţiuni vamale pe parcursul unui an. Totodată, agentul economic trebuie să facă dovada de lipsă a încălcărilor regle-mentărilor vamale în ultimii trei ani, lipsa tranzacţiilor economice externe realizate prin intermediul zonelor „off-shore” şi a restanţelor faţă de bugetul de stat. În acest sens, Serviciul Vamal încu-rajează agenţii economici să aplice pentru statutul de AEÎ. Actualmente, mai mulţi agenţi economici au depus cereri de obţi-nere a statutului în cauză, dintre care pen-tru şase a fost emisă deja Decizia Directo-rului General al Serviciului Vamal cu pri-vire la acordarea statutului de AEÎ. Tot-odată, patru cereri au fost respinse din considerentul nerespectării condiţiilor prevăzute de Regulament pentru obţine-rea statutului. Principalele cauze de refuz sînt „încălcări vamale în perioada ultimi-lor trei ani”, precum şi lipsa „activităţii în domeniul comerţului extern de cel puţin trei ani”. Menţionăm că, în procesul de evalua-re a condiţiilor de corespundere cu criteri-ile de acordare a statutului de AEÎ, orien-tarea de bază este că fiecare caz e diferit şi, respectiv, este tratat individual, în funcţie de contextul şi dimensiunea operatorului în cauză. În această ordine de idei, recent au fost operate modificări la punctul 6, litera

b) al Regulamentului cu privire la statu-tul de agent economic de încredere, astfel „condiţia lipsei încălcărilor vamale pe ul-timii trei ani este considerată ca fiind în-deplinită în cazul în care, în cursul celor trei ani anteriori prezentării cererii, atît solicitantul cît şi persoanele responsabile din întreprinderea acestuia sau persoane-le care exercită controlul asupra gestiunii întreprinderii, sau, dacă este cazul, repre-zentantul (brokerul vamal sau specialis-tul în domeniul vămuirii) al solicitantu-lui nu au comis o încălcare gravă sau în-călcări repetate ale legislaţiei vamale. Cu toate acestea, condiţia poate fi conside-rată respectată dacă Serviciul Vamal de-termină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o im-portanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale precum şi nu creează suspiciuni cu privire la buna credinţă a solicitantului”. În cazul în care se decide că încălca-rea este una nesemnificativă, statutul de AEÎ poate fi acordat atunci cînd opera-torul economic face dovada măsurilor pe care intenţionează să le întreprindă pen-tru a exclude sau a reduce pe viitor numă-rul de erori în cadrul întocmirii actelor vamale ca urmare a realizării tranzacţii-lor economice externe. Este relevant faptul că Serviciul Va-mal îşi rezervă dreptul unilateral de sus-pendare şi anulare a statutului de AEÎ. Statutul poate fi suspendat în situa-ţia constatării nerespectării criteriilor de acordare a statutului, pînă la înlăturarea acestora. Anularea statutului are loc şi în cazul în care statutul a fost atribuit în baza unor informaţii prezentate intenţionat eronate sau incomplete sau în cazul în care deţi-nătorul statutului de AEÎ a comis o în-călcare a legislaţiei vamale, incompatibilă cu statutul de AEÎ. Cu toate acestea, con-diţia poate fi considerată respectată dacă se determină că aceste încălcări au o im-

portanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale, precum şi nu creează suspiciuni cu privire la buna credinţă a solicitantului. Încălcările vor fi evaluate cumulativ, cu luarea în conside-rare a contextului comiterii lor. Autoritatea Vamală supraveghează în permanenţă respectarea de către ope-ratorii economici, deţinători ai statutului de AEÎ, a condiţiilor şi criteriilor care le sînt aplicabile şi, în acest context, poate recurge la toate formele de control vamal pe care le consideră necesare. În această ordine de idei, Serviciul Vamal şi-a propus dezvoltarea unui sis-tem de monitorizare a conformităţii vi-zavi de condiţiile şi criteriile de atribu-ire a statutului de AEÎ, care se bazează pe analiza de risc. Astfel, vor fi utiliza-te procedee informatice cu scopul de a determina şi cuantifica riscurile existen-te sau posibile, ca urmare fiind stabilite măsuri concrete de evaluare a acestor ris-curi, în baza unor criterii stabilite de au-toritatea vamală. Un mecanism foarte efi-cient în acest sens este controlul ulterior, care va fi efectuat conform unor planuri aprobate. Menţionăm că nu trebuie de confun-dat noţiunea de AEÎ cu cea de agent eco-nomic autorizat, care este prevăzută de articolul 193 1 al Codului Vamal, deoare-ce statutul de AEÎ presupune acordarea facilităţilor exclusiv ce ţin de selectivitate şi aplicarea indicatorilor de risc în proce-sul de vămuire a mărfurilor. În temeiul celor relatate, Serviciul Vamal îşi propune dezvoltarea în conti-nuare a statutului de AEÎ, urmînd ca pe viitor, odată cu acumularea mai multor experienţe practice de utilizare a statu-tului, criteriile şi condiţiile pentru dob-îndirea acestuia să fie evaluate periodic. Această evaluare va depinde de rezulta-tele controalelor planificate, precum şi de monitorizarea permanentă a riscurilor în cadrul Serviciului Vamal.

Irina Roşca, şef Secţia gestionarea sistemului de selectivitate

Reguli

18

PPractica examinării litigiilor cu participarea organelor vamale

n opinia noastră, hotărîrea care va fi adoptată pe baza acestui proiect este binevenită şi va faci-lita familiarizarea tuturor partici-panţilor cu procesul judiciar, cu

normele juridice specifice care reglemen-tează activitatea vamală. Acest lucru, la rîndul său, va contribui la emiterea de că-tre instanţele judecătoreşti a unor acte de dispoziţie legale şi întemeiate. Un aspect important constă şi în faptul că proiectul dat conţine o listă am-plă a actelor normative din domeniul va-mal. Cu toate acestea, considerăm că, în unele privinţe, proiectul urmează a fi completat, perfecţionat sau modificat. Astfel, în primul rînd, nu putem fi de acord cu statuarea faptului că deciziile de sancţionare a persoanei juridice pen-tru săvîrşirea contravenţiei vamale ur-mează a fi contestate în instanţa de con-tencios administrativ, respectiv la Curţi-le de apel. În acest context amintim că, con-form art. 4 lit. f ) din Legea contencio-sului administrativ, „nu pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ actele administrativ-jurisdicţionale de sancţionare contravenţională şi alte acte administrative pentru a căror desfiinţare

sau modificare legea prevede o altă pro-cedură judiciară”. Totodată, decizia agentului consta-tator al Serviciului Vamal reprezintă un act administrativ-jurisdicţional de sanc-ţionare contravenţională, întrucît agen-tul constatator, în virtutea legii, îşi exer-cită puterea de a decide, în rezultatul unui proces contravenţional strict regle-mentat de norme legale, asupra conse-cinţelor nefavorabile ale comiterii con-travenţiei – faptei ilicite, cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiu-nea, săvîrşite cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, prevă-zute de Codul vamal şi pasibile de sanc-ţiune contravenţională. Mai mult ca atît, Secţiunea a 44-a a Codului vamal al R.M., intitulată „Ataca-rea deciziei organului vamal asupra cazu-lui de contravenţie vamală” (art.art. 273-279), stabileşte expres procedura de ata-care, desfiinţare şi modificare a deciziilor pe cazurile de contravenţii vamale (ceea ce, de asemenea, conform art. 4 lit. f ) din Legea contenciosului administrativ, înlă-tură aplicarea acesteia). Astfel, în confor-mitate cu alin. (1) al art. 273 din Codul vamal, „decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana fizică sau persoana juridică vi-

zate în decizie, în decursul a 10 zile de la data emiterii deciziei”. În alin. (2) al ace-luiaşi articol se stipulează expres că plîn-gerea împotriva deciziei „poate fi depusă la Serviciul Vamal sau la instanţa de jude-cată din localitatea unde se află organul vamal care a aplicat sancţiunea”. Preve-deri similare se conţin şi în Codul con-travenţional al RM, la care se face trimi-tere în Capitolul X al Codului vamal, in-titulat „Contravenţiile vamale şi răspun-derea pentru săvîrşirea lor. Procedura în cazurile de contravenţie vamală şi cerce-tarea lor”. Astfel, conform art. 448 alin. (1) din Codul contravenţional, „procesul-verbal cu privire la contravenţie poate fi contestat în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea din care face parte agentul constatator”. În cazul contravenţiilor vamale, Codul con-travenţional se aplică subsecvent Codului vamal. De asemenea, subliniem că din con-ţinutul Codului vamal se desprinde clar intenţia legiuitorului de a supune cazuri-le cu privire la contravenţiile vamale pro-cedurii contravenţionale şi nu procedu-rii în contencios administrativ. Atragem atenţia că Codul vamal conţine un capi-tol aparte (Capitolul XI, art. 285 – 300) care reglementează procedura de atacare

Reguli

---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Prezentul articol este dedicat practicii judiciare de examinare a litigiilor

în care participă organele vamale. Alegerea temei respective a fost determinată de aplicarea neuniformă a legislaţiei vamale, dar şi a celei procesual-civile la examinarea

litigiilor vamale, precum şi de plasarea, pe data de 13 octombrie 2010, pe site-ul oficial al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, a proiectului Hotărîrii Plenului Curţii

Supreme de Justiţie cu privire la legislaţia vamală în contenciosul administrativ (în continuare – proiect).

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Î

Eugeniu Gluşcenco, inspector principal, Direcţia juridică

19

a actelor administrative – în sensul Legii contenciosului administrativ. Astfel, art. 285 din Codul vamal statuează expres că Capitolul XI „se aplică tuturor cazurilor de atac al deciziilor, acţiunilor sau inacţi-unilor organelor vamale, cu excepţia ca-zurilor de atac al sancţiunilor adminis-trative”. Deci, legiuitorul face distincţie netă dintre deciziile de sancţionare, pe de o parte, şi actele administrative în sensul Legii contenciosului administrativ, pe de altă parte. Considerăm că deciziile pe cazurile de contravenţii vamale urmează a fi con-testate în baza normelor Codului contra-venţional (art. 448 din Codul contraven-ţional). Această opinie se bazează, pe lîn-gă normele de drept deja expuse, şi pe ur-mătoarele prevederi legale. În conformitate cu art. 234 din Co-dul vamal, „în cazul de contravenţie va-mală, colaboratorul vamal întocmeşte un proces-verbal, conform prevederilor Co-dului contravenţional al Republicii Mol-dova”, iar în conformitate cu art. 254 din acelaşi cod, „drepturile şi obligaţiile con-travenientului şi ale apărătorului în ca-drul procesului contravenţional sînt pre-văzute de Codul contravenţional al Re-publicii Moldova”. Conform art. 262 din Codul vamal, cazurile de contravenţie vamală, comise atît de către persoanele fizice, cît şi de către persoanele juridice sunt cercetate de aceiaşi colaboratori va-mali, prevăzuţi în Codul contravenţional, iar cazul se examinează conform proce-durii unice (art. 265 din Codul vamal). În prezent însă, în majoritatea ca-zurilor, deciziile de sancţionare contra-venţională a persoanelor fizice se atacă la judecătoriile de sector, iar deciziile de sancţionare contravenţională a persoane-lor juridice – la curţile de apel, în ordinea contenciosului administrativ. Această stare a lucrurilor, în opinia noastră, este inacceptabilă, întrucît Codul vamal, în Secţiunea a 44-a nu face distincţie dintre deciziile de sancţionare a persoanei fizi-ce şi deciziile de sancţionare a persoanei juridice. Nu o face nici Codul contraven-ţional. Totodată, potrivit maximei tradi-ţionale de interpretare, cunoscute încă de romani, „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” (unde legea nu dis-tinge nici noi nu trebuie să distingem). În plus, noţiunea de „contravenţie vama-lă”, prevăzută la art. 228 din Codul va-mal este unică atît pentru persoanele fizi-ce, cît şi pentru persoanele juridice. De asemenea, considerăm bizară si-tuaţia cînd o infracţiune este judecată, în prima instanţă, de judecătoria de sec-

tor, iar o contravenţie (care se deosebeş-te de infracţiune, în principal, prin gra-dul prejudiciabil mai redus, respectiv, importanţa socială mai mică) – de Cur-tea de Apel. Trebuie să subliniem că nu suntem unicii care împărtăşesc opinia expusă mai sus. De aceeaşi părere sunt şi unii judecători de la curţile de apel. Astfel, prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2010, în temeiul art. 170 alin. (1) lit. b) din Co-dul de procedură civilă, a fost restituită cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Rodanpol” SRL către Serviciul Vamal cu privire la anularea procesului-verbal şi a deciziei de aplicare a sancţiu-nii contravenţionale. La emiterea încheierii nominaliza-te, instanţa de judecată s-a condus de următoarele norme legale: art. 448 alin. (1) din Codul contravenţional, citat mai sus; art. 1 din Codul de procedură civi-lă, conform căruia legislaţia procedura-lă civilă a Republicii Moldova reglemen-

tează raporturile sociale referitoare la raporturile procesuale civile şi nu la ra-porturile contravenţionale; art. 4 lit. f ) din Legea contenciosului administrativ, citat anterior. În alt caz, prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 5 iulie 2010, în teme-iul art. 169 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, s-a refuzat în primi-rea cererii de chemare în judecată depu-se de ÎM „Rodanpol” SRL către Biroul vamal Centru cu privire la contestarea procesului-verbal şi a deciziei de aplica-re a sancţiunii contravenţionale. Printre motivele care au determinat concluziile instanţei au fost invocate prevederile le-gale conţinute în acelaşi art. 4 lit. f ) din Legea contenciosului administrativ, pre-cum şi în art. 273 alin. (2) din Codul va-mal, citat mai sus. Printre alte propuneri, deja de com-pletare a proiectului, le consemnăm pe cele de includere în proiect a explicaţi-ilor vizavi de competenţa generală a in-stanţelor judecătoreşti. În acest sens,

Reguli

Eugeniu Gluşcenco, inspector principal, Direcţia juridică

20

Reguli

amintim că art. 287 din Codul vamal statuează expres că „deciziile, acţiunile şi inacţiunea organelor vamale, ale co-laboratorilor vamali pot fi atacate succe-siv pe două căi: administrativă şi judi-ciară”. Respectiv, astfel de litigii se ju-decă în ordinea de contencios adminis-trativ. În plus, şi art. 3 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului administrativ pre-vede expres că obiect al acţiunii în con-tencios administrativ îl constituie acte-le administrative ale autorităţilor publi-ce şi ale subdiviziunilor autorităţilor pu-blice. Totodată, în conformitate cu art. 2 al legii menţionate, actul administra-tiv reprezintă „manifestare juridică uni-laterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii”. Şi în conformitate cu art. 28, art. 29, art. 277 din Codul de procedură civilă actele administrative ale organelor va-male urmează a fi contestate în instanţa de contencios administrativ. De asemenea, amintim că, în teme-iul art. 29 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţele judecăto-reşti economice judecă „litigiile econo-mice ce apar din raporturi juridice civi-le, financiare, funciare, din alte rapor-turi dintre persoane juridice, persoane fizice care practică activitate de între-prinzător fără a se constitui persoană juridică, avînd statut de întreprinzător individual, dobîndit în modul stabilit de lege”. Aşadar, ca un litigiu să ţină de competenţa instanţei economice trebu-ie să fie întrunite cumulativ două con-diţii (criterii): componenţa subiectivă; şi caracterul raportului juridic materi-al litigios. Cu părere de rău, în practică deseori importanţa prezintă doar pri-mul criteriu. Acesta reclamă ca părţile în procesul civil să fie persoane juridi-ce sau persoane fizice cu statut de în-treprinzător individual. Al doilea crite-riu care determină competenţa instan-ţelor economice rezidă în caracterul ra-portului juridic material litigios. Con-form acestui criteriu, trebuie să fim în prezenţa unui litigiu economic. Aceas-ta presupune că litigiul trebuie să ţină de activitatea de întreprinzător sau altă activitate economică a părţilor. Bineîn-ţeles că organele vamale nu desfăşoa-ră activitatea de întreprinzător sau altă activitate economică. Din acest consi-derent, cererile de chemare în judecată în care se contestă actele (acţiunile) or-ganelor vamale nu urmează a fi depuse în instanţele economice, ci în instanţele

de contencios administrativ (curţile de apel). De asemenea, în situaţia în care per-soana nu contestă actele (acţiunile) or-ganelor vamale, ci solicită numai repa-rarea prejudiciului, nici atunci instanţa economică nu este competentă să soluţi-oneze litigiul, atît din considerentul ex-pus mai sus, cît şi în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea contenciosului adminis-trativ, care statuează expres că „în ca-zul în care adjudecarea pagubei nu a fost solicitată concomitent cu anularea actu-lui administrativ, cererea de despăgubiri este adresată instanţei de drept comun”. Aşadar, atunci cînd acţiunea în despăgu-biri este înaintată după ce, printr-o ho-tărîre judecătorească, actul administra-tiv a fost anulat sau modificat, ori au-toritatea a fost obligată să soluţioneze cererea sau să emită actul administrativ, cererea de chemare în judecată se depu-ne în instanţa de drept comun. De ase-menea, se va înainta în instanţa de drept comun acţiunea cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea ac-tului administrativ care, ulterior, a fost anulat de către autoritatea emitentă sau ierarhic superioară. În aceste cazuri ac-ţiunea în repararea prejudiciului materi-al şi moral se prescrie în termen de 3 ani (art.267 şi art.1424 din Codul civil). Deşi normele legale referitoare la competenţă sunt suficient de clare, în

practică se întîlnesc cazuri de încălcare a competenţei generale. Astfel, pe dosa-rul nr. 2e-4957/2009, SRL „ADD-Pro-duction” a înaintat acţiunea către Biroul Vamal Chişinău privind repararea pre-judiciului cauzat printr-un act adminis-trativ anulat în cadrul derulării procedu-rii prealabile. În pofida reglementărilor legale, reclamantul a depus cererea de chemare în judecată la Judecătoria Eco-nomică de Circumscripţie şi nu la jude-cătoria de sector. La demersul autorului acestor rînduri, Judecătoria Economi-că de Circumscripţie (jud. Iu. Ţurcan) a dispus strămutarea pricinii la instanţa de drept comun, judecătoria de sector. Cu regret, Judecătoria Botanica, mun. Chi-şinău (jud. Puica Viorica) s-a declarat şi ea incapabilă de a soluţiona acest litigiu. Această din urmă încheiere a fost men-ţinută de Curtea de Apel Chişinău (pre-şedintele şedinţei, jud. Anatolie Doga). Temeiul care a fost invocat de Curtea de Apel Chişinău constă în faptul că, „con-form art. 29, 35 CPC, instanţele Jude-cătoreşti economice examinează toa-te pricinile civile ce derivă din litigii de drept civil între două persoane juridice, or conform art. 18 al. 2 Legea conten-ciosului administrativ se referă la repa-rarea prejudiciului cauzat prin emiterea unui act administrativ unei persoane fi-zice”. În acest context, doar evocăm că, instanţele economice examinează doar

21

litigii economice, şi art. 18 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, nu se referă doar la persoane fizice ci, în ge-neral, la persoane, adică atît fizice, cît şi juridice. Totuşi, în alt caz similar (dosar nr. 2e-3887/10), pricina civilă la acţiunea SRL „Maxlinie” către Biroul vamal Chi-şinău a fost strămutată, de la Judecătoria Economică de Circumscripţie la Judecă-toria Botanica mun. Chişinău, iar ultima a reţinut-o spre examinare fără a ridica conflictul de competenţă. În practica judecătorească apar şi si-tuaţii cînd persoana juridică se adresea-ză în Judecătoria Economică de Circum-scripţie cu cererea de a i se repara preju-diciul cauzat printr-un act administrativ al organului vamal, care nici nu a fost anulat. Totodată, în esenţă, reclamantul contestă însuşi actul administrativ. Cu părere de rău, o astfel de pricină, la acţi-unea SRL „Lemn-Comerţ” către Servi-ciul Vamal (dosar nr. 2e-3960/10), a fost soluţionată de Judecătoria Economică de Circumscripţie (jud. S. Namaşco). Acţiunea reclamantului a fost admisă in-tegral. Uluitor este că şi Curtea de Apel Economică (preşedintele şedinţei, jud. Aureliu Colenco) a respins argumente-le autorului acestui articol referitoare la încălcarea competenţei (dosar nr. 2ae-508/2010). Contraargumentul invocat în decizia Curţii de Apel Economice s-a bazat pe art. 297 alin. (2) din Codul va-mal, conform căruia, „plîngerile împo-triva deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali adresate Judecătoriei Economice a Republicii Moldova sînt examinate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă”. Referitor la aceasta menţionăm că, în primul rînd, norma juridică conţinută în alin. (2) al art. 297 din Codul vamal nu reglementează competenţa instanţe-lor judecătoreşti economice, ci numai statuează că litigiile cu organele vama-le se examinează conform prevederilor Codului de procedură civilă. Mai mult ca atît, la momentul elaborării şi adop-tării actualului Cod vamal, această nor-mă juridică era în corespundere cu art. 27 pct. 7) din Codul de procedură ci-vilă din 1964, care statua că instanţele judecătoreşti economice judecă litigiile privind „recunoaşterea nulităţii (în tot sau în parte) actelor organelor adminis-traţiei publice şi ale altor organe care nu au caracter normativ şi care sînt în contradicţie cu legea sau cu un alt act normativ ce lezează drepturile sau in-

teresele legitime ale vreunei organiza-ţii sau cetăţean”. Odată cu intrarea în vigoare a Legii contenciosului adminis-trativ (18.08.2000), litigiile izvorîte din raporturile juridico-publice au fost date în competenţa instanţelor de contenci-os administrativ. Plus la aceasta, pe data de 12.06.2003 a intrat în vigoare şi noul Cod de procedură civilă care, de aseme-nea, a dat în competenţa instanţelor de contencios administrativ litigiile izvorî-te din raporturile juridico-publice. Întorcîndu-ne la litigiul discutat, menţionăm că, pînă la urmă, dreptatea a triumfat. În urma examinării recursului de către colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, a fost casată integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei in-stanţe, iar pricina a fost restituită spre rejudecare în instanţă competentă (dosar nr. 2rae-279/10). Şi ultima propunere de completare a proiectului are la bază cazuri întîlnite în practica judiciară cînd persoanele con-testă dispoziţiile de suspendare a ope-raţiunilor la conturile bancare ale plăti-torului vamal, emise în temeiul art. 129 alin. (5) din Codul vamal. Amintim că, în conformitate cu Codul vamal şi Or-dinul Serviciului Vamal nr.195-O din 22.10.2004 privind aprobarea formu-larului de „Dispoziţie privind suspen-darea operaţiunilor la conturile banca-re ale plătitorului”, această dispoziţia se

emite de către biroul vamal, în cazul în care acesta a depistat comiterea de către agentul economic a contravenţiilor va-male prevăzute în art. 231 din Codul va-mal sau în cazul în care agentul econo-mic se eschivează să-şi onoreze datorii-le la plata drepturilor de import/export (obligaţia vamală). Aşadar, la baza emi-terii dispoziţiei date stă un alt act, în te-meiul căruia se şi naşte obligaţia vamală (actul constatator, decizia de aplicare a sancţiunii etc.). Anume acesta din urmă constituie actul administrativ care poa-te fi contestat în instanţa de contencios administrativ. În cazul dat, dispoziţia de suspendare a operaţiunilor la contu-rile bancare ale plătitorului vamal apa-re doar ca un act de executare a obliga-ţiei vamale nestinse sau neanulate şi nu constituie un act administrativ. Respec-tiv dispoziţia în cauză, nu poate fi con-testată separat în instanţa de contencios administrativ. Aşadar, reieşind din cele expuse în prezentul articol, considerăm oportună revizuirea proiectului cu inserarea ex-plicaţiilor de rigoare în varianta finală a acestuia. Totodată, avem speranţa că, la aprobarea variantei finale a proiectului, judecătorii nu vor reglementa probleme-le puse în discuţie, ci vor statua potri-vit dreptului şi nu potrivit principiului oportunităţii.

Reguli

22

Dezvoltarea strategică a procesului de perfecţionare profesională Natalia Calenic, Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

e pare că obiectivele salariaţi-lor şi cele ale angajatorului co-incid. În mod ideal angajatorul investeşte în dezvoltarea pro-

cesului de instruire a colaboratorilor săi, creează condiţii adecvate şi-i pro-movează pe cei care participă activ la formarea continuă. În realitate însă si-tuaţia este mult mai complicată, iar ta-bloul nu pare a fi atît de optimist. To-tuşi cui îi revin drepturile şi ale cui sînt obligaţiile în cadrul procesului de in-struire profesională? Sau apare o altă întrebare retorică: perfecţionarea pro-fesională este un drept sau o obligaţie a colaboratorului? De la o introducere cu o vagă tentă conceptuală să trecem la situaţia actu-ală în domeniul instruirii colaboratori-lor vamali. Putem constata că procesul de perfecţionare profesională este în desfăşurare, există planuri de instruire, condiţiile sînt asigurate de Centrul de instruire a Serviciului Vamal, creat în 2007, mai multe cursuri sînt organizate cu susţinerea experţilor străini etc. Totuşi, nu putem să nu admitem că se impune şi în continuare perfecţiona-rea procesului de perfecţionare profe-

sională (scuze de tautologie). Acest lu-cru devine şi mai evident atunci cînd încercăm să comparăm sistemul nostru de instruire cu cel implementat în ca-drul autorităţilor vamale din alte ţări. Mai mulţi experţi care au evaluat pro-cesul de instruire în Serviciul Vamal şi au manifestat disponibilitate de a acor-da asistenţă pentru dezvoltarea şi mo-dernizarea acestuia, în primul rînd, ob-servă şi atenţionează asupra lipsei unui document strategic în acest domeniu, dar anume într-o Strategie se expun obiectivele şi problemele care servesc drept bază pentru planificarea strategi-că a procesului de instruire. Acum putem declara, cu o doză de satisfacţie, că un asemenea document există şi în Serviciul Vamal. Prin Or-dinul nr. 396-0 din 01 noiembrie 2010 a fost aprobată Strategia de pregătire profesională a Serviciului Vamal pen-tru anii 2010-2013 (în continuare -Stra-tegia). Sperăm că obiectivele expuse în Strategie vor fi realizate cu succes şi atît administraţia, cît şi inspectorii vamali vor beneficia în egală măsură de rezul-tatele implementării procesului de per-fecţionare.

Strategia a fost elaborată în conformita-te cu Planul de Dezvoltare Instituţional a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011 şi are drept scop reunirea într-un singur cadru de planificare strategică a obiectivelor generale şi specifice de des-făşurare a activităţii de pregătire pro-fesională a colaboratorilor din sistemul vamal al ţării. Strategia cuprinde mana-gementul strategic (se prezintă sarcina care este transpusă în obiective generale şi specifice precum şi principiile de pre-gătire profesională formulate în corela-re cu competenţele funcţionale ale Ser-viciului Vamal), descrierea situaţiei ac-tuale în domeniu, formele de pregătire profesională utilizate, precum şi cele de evaluare, sînt identificaţi principalii be-neficiari ai procesului de instruire. De asemenea, documentul descrie aspecte-le organizatorice de planificare şi moni-torizare a procesului de pregătire profe-sională cu specificarea responsabilităţi-lor şi rolului conducerii şi a subdiviziu-nilor concrete. Strategia de instruire profesională se înscrie în cadrul mai larg al strategi-ei de pregătire a funcţionarilor publici,

C---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Colaboratorii vamali profesionişti, capabili, care permanent îşi

perfecţionează cunoştinţele, dezvoltă aptitudini profesionale pentru a răspunde adecvat cerinţelor sistemului vamal modern, sînt cea mai mare valoare a instituţiei.

Indiscutabil, orice instituţie, pentru a se dezvolta, are nevoie de un personal bine pregătit. La rîndul său, pentru a face faţă cerinţelor şi pentru a-şi îndeplini

corespunzător atribuţiile de serviciu, angajaţii trebuie să-şi actualizeze şi perfecţioneze cunoştinţele. Totodată, colaboratorul care îşi planifică o carieră şi construieşte propria

perspectivă de a creşte pe plan profesional şi intelectual, este direct cointeresat în participarea activă la cursuri de instruire organizate de angajator.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

S

Reguli

23

(Hotărîrea Parlamentului pentru apro-barea Concepţiei cu privire la politica de personal în serviciul public, Nr.1227-XV din 18.07.2002; Hotărîrea Guver-nului cu privire la aprobarea Strategi-ei naţionale de instruire a funcţiona-rilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007 – 2010 nr. 31 din 11.01.2007; Hotărîrea Guvernului cu privire la per-fecţionarea profesională a funcţionari-lor publici, Nr.845 din 26.07.2004.) În acest mod sînt respectate direcţiile pri-oritare de dezvoltare în carieră, în sco-pul formării unui corp profesionist de funcţionari publici la nivelul instituţiei. La elaborarea acestei Strategii s-a ţinut cont şi de Recomandările Orga-nizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) cu privire la dezvoltarea conceptului de in-struire la nivel naţional, cele mai bune practici de consolidare a capacităţilor instituţionale precum şi cadrul norma-tiv şi cel instituţional de nivel naţional. Astfel, procesul de elaborare a Strategi-ei a cuprins următoarele etape principa-le: • Evaluarea situaţiei în domeniu. A fost completat un chestionar tematic oferit de OMV pentru evaluarea situa-ţiei în ceea ce priveşte cadrul instituţi-onal, resurse umane, aspecte financia-re privind susţinerea activităţilor de in-struire, necesităţile de instruire (bene-ficiarii instruirii, tematica etc.), resur-sele disponibile şi cele necesare proce-sului de instruire (formatorii, materiale didactice etc.) infrastructura (existenţa centrului de instruire, claselor, echipa-mentului necesare); • Activităţi de documentare, în vede-rea încadrării în standardele naţionale şi europene în domeniu;• Elaborarea proiectului; • Coordonarea proiectului cu subdi-viziunile vizate şi societatea civilă; Astfel, putem constata că Strategia corespunde cerinţelor actuale de pregă-tire profesională al întregului personal al Serviciului Vamal şi va servi drept bază pentru elaborarea Planurilor anu-ale de instruire.

MisiuNea Activitatea de instruire profesională a colaboratorilor Serviciului Vamal are menirea să asigure, conform standarde-lor internaţionale, formarea şi perfecţi-onarea profesională continuă a perso-nalului vamal prin activităţi de instrui-re planificate şi sistematice, susţinute de capacităţile instituţionale ale Centrului de instruire a colaboratorilor vamali în

vederea sporirii competenţei profesio-nale, aprofundării şi actualizării cunoş-tinţelor, asigurării integrităţii profesi-onale şi dezvoltării aptitudinilor nece-sare pentru realizarea eficientă a obli-gaţiunilor de serviciu şi atribuţiilor or-ganelor vamale stabilite de legislaţia în vigoare. Misiunea acestei Strategii este de a sprijini ajustarea sistemului vamal al Republicii Moldova la standardele euro-pene şi pregătirea în vederea integrării în Uniunea Vamală Europeană.

PriNciPiiLe GeNeraLe Procesul de perfecţionare profesională este organizat şi desfăşurat în baza ur-mătoarelor principii: • garantarea dreptului fiecărui func-ţionar public la dezvoltarea potenţialu-lui propriu; • oferirea posibilităţilor de instruire profesională fiecărui funcţionar public; • obligativitatea perfecţionării profe-sionale - fiecare funcţionar public este obligat de a-şi menţine experienţa şi ca-lificările la nivelul necesar pentru reali-zarea atribuţiilor de serviciu; • obiectivitate şi echitate - asigurarea posibilităţilor egale fiecărui funcţionar public la instruire, atît în ţară, cît şi pes-te hotare, fără discriminare; • orientarea spre necesităţile de in-struire - ajustarea strategiilor, progra-melor şi metodelor de instruire la ne-cesităţile de instruire organizaţionale la nivel de serviciu vamal şi individuale ale colaboratorilor vamali; • evaluarea performanţelor - orice activitate de pregătire profesională tre-buie să finalizeze cu o evaluare, pe baza unui sistem obiectiv de evaluare care să reflecte eficienţa pregătirii furnizate şi recepţionate.

• transparenţă – modul de realizare a procesului de instruire profesională tre-buie să fie formulat clar, pe înţelesul fie-cărui colaborator vamal; costurile şi efi-cienţa instruirii trebuie să fie evaluate în mod transparent.

oBiectiVe GeNeraLe Obiectivul general de pregătire profesi-onală constă în dezvoltarea unui sistem de pregătire funcţional, în concordan-ţă cu politica de resurse umane, necesa-re pentru a sprijini şi contribui la reali-zarea eficientă a obiectivelor strategice de dezvoltare instituţională a Serviciu-lui Vamal. Prin dezvoltarea sistemului de pre-gătire profesională a tuturor catego-riilor de personal vamal, se urmăreşte scopul de a contribui la diversificarea şi aprofundarea cunoştinţelor de speciali-tate, însuşirea standardelor europene în domeniu şi consolidarea deprinderilor de aplicare strictă şi uniformă a legisla-ţiei vamale naţionale.

oBiectiVe sPeciFice• stabilirea şi implementarea unor noi principii privind conducerea, or-ganizarea, desfăşurarea, planificarea şi evaluarea pregătirii la nivel local şi naţi-onal;• conştientizarea întregului personal a rolului şi importanţei pregătirii profe-sionale în dezvoltarea carierei;• dezvoltarea unor criterii şi a unei metodologii de promovare (stimulare) a activităţii de formare profesională;• creşterea rolului şi responsabilităţi-lor personalului însărcinat cu pregătirea profesională din structurile regionale.• asigurarea planificării şi a desfă-şurării tuturor acţiunilor de pregătire profesională la nivelul aparatului cen-


Reguli

24

Reguli

tral, ţinînd seama de propunerile struc-turilor centrale, locale şi individuale;• revizuirea permanentă a cerinţelor de pregătire profesională;• creşterea constantă a eficienţei ac-tivităţii de pregătire profesională, prin îmbunătăţirea organizării activităţii Centrului de instruire a colaboratori-lor vamali, conform cerinţelor şi stan-dardelor în domeniu;• dezvoltarea unui sistem complex de pregătire continuă a colaboratorilor şi accentuarea rolului pregătirii profesi-onale continue la locul de muncă;• asigurarea unui proces eficient de monitorizare a pregătirii profesionale; • introducerea unor sisteme de eva-luare a procesului de instruire.obiective specifice • extinderea facilităţilor, îmbunătăţi-rea condiţiilor de pregătire profesională;• revizuirea materialelor şi tematici-lor de instruire actuale, precum şi de-mararea procesului de elaborare a Ca-talogului de pregătire, care să fie pus la dispoziţia întregului personal;• dezvoltarea conceptului de pregă-tire iniţială a personalului nou angajat; • elaborarea manualelor de pregătire a colaboratorilor din sistemul vamal şi actualizarea periodică a acestora;• lansarea procesului de implemen-tare a sistemului de învăţare on-line (e-

learning) şi transpunerea suporturilor de curs pe platforma e-learning. oBiectiVe sPeciFice • instituirea unui corp de for-matori, structurat pe două categorii: formatori permanenţi, la nivel cen-tral şi colaboratori din rîndul celor mai buni specialişti din subdiviziuni;• dezvoltarea unor criterii şi a unei metodologii de selecţie şi pregătire a formatorilor;• asigurarea unor programe de dez-voltare a formatorilor; • întocmirea Catalogului naţional al formatorilor;• dezvoltarea unor relaţii de coope-rare cu alte instituţii de formare (AAP, USM, ASEM, CIPTI, CCI, etc.).

BENEFICIARII PREGĂTIRII ProFesioNaLe Categoriile de beneficiari ai instruirii profesionale sînt:- colaboratorii nou angajaţi (stagia-rii). În prezent, sistemul vamal naţio-nal numără aproximativ 1800 angajaţi şi este structurat pe 3 niveluri: aparatul central, birouri vamale şi posturi vama-le subordonate birourilor.- personalul vamal din birourile va-male teritoriale- personalul vamal al aparatului central

- conducătorii subdiviziunilor va-male- funcţionari publici din alte institu-ţii de stat- alte categorii de personal (la solici-tare)- studenţii din instituţiile de învăţă-mînt superior

FORMELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ŞI EVALUARE Sistemul de instruire stabileşte următoa-rele cicluri de instruire: Stagierea se realizează pentru persoa-nele angajate în Serviciul Vamal cu ter-men de probă (3-6 luni), la locul de mun-că conform unui plan-grafic aprobat de conducătorul subdiviziunii vamale teri-toriale în care este angajat. La expirarea termenului de probă cunoştinţele stagia-rului sînt evaluate de către Comisia Cen-trală de atestare conform procedurii sta-bilite în Hotărîrea Guvernului despre aprobarea unor acte normative privind realizarea Legii serviciului în organele vamale, nr. 383/29.05.2001 Autoinstruirea se realizează în sco-pul însuşirii obligaţiunilor de serviciu, completării sistemice şi consolidării cu-noştinţelor obţinute în procesul de in-struire profesională. Perfecţionarea continuă (pregăti-rea la locul de muncă în subdiviziunile teritoriale) se realizează în conformitate

25

cu programul anual de pregătire profesi-onală continuă, care constă în expuneri, seminare, dezbateri, aplicaţii practice. Perfecţionarea centralizată (în ca-drul Centrului de instruire a colaborato-rilor vamali). Prin pregătirea profesio-nală centralizată se realizează o apro-fundare atît a cunoştinţelor din dome-niul general, cît şi a celor cu un grad spo-rit de specializare. Colaboratorii vamali sînt obligaţi să urmeze perfecţionarea profesională or-ganizată de Centrul de instruire a cola-boratorilor vamali, cel puţin o dată la 2 ani, cu un program general de documen-tare în materie de legislaţie vamală. Stu-diile la Centrul de instruire se realizează cu sustragerea de la serviciul de bază, în formă de studii de curs şi seminare tema-tice pe termen scurt şi mediu. Instruirea (e-learning) prin utiliza-rea programului informaţional speciali-zat. Învăţămîntul post-universitar specializat se realizează prin masterat, doctorat etc. la instituţiile de învăţămînt superior acreditate în condiţiile legii sau în instituţiile de cercetare-dezvoltare. Studiile şi instruirea externă în instituţiile de profil se realizează la in-stituţiile de învăţămînt din ţară sau din străinătate. Evaluarea colaboratorilor se reali-zează la finele activităţilor de pregătire profesională. De regulă, se evidenţiază următoa-rele niveluri de evaluare a cunoştinţelor: • la expirarea termenului de probă a stagiarului (efectuată de către Comisia Centrală de atestare a SV). • la finisarea activităţilor de instrui-re, sub formă de texte întocmite pe baza tematicii de pregătire, pentru evaluarea gradului de însuşire a cunoştinţelor de către colaboratori, rezultatele obţinu-te urmînd a constitui unul din criteriile de bază în aprecierea anuală a activităţii profesionale individuale. • după 2 ani, la corespunderea func-ţiei deţinute (efectuată de către Comisia Centrală de atestare a SV).

În funcţie de rezultatele acestor eva-luări, pot fi luate unele măsuri organiza-torice de îmbunătăţire a conţinutului sau repetarea cursului de instruire. De ase-menea, rezultatele acestor evaluări vor fi luate în considerare la întocmirea apreci-erilor anuale ale personalului, la formu-larea propunerilor de promovare, la in-cluderea lor în alte programe de formare.

orGaNiZarea PROCESULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ În legătură cu pregătirea profesiona-lă, nivelurile specificate mai sus au roluri şi responsabilităţi specifice. La nivelul Aparatului central funcţionează Direcţia managementul personalului şi Centrul de instruire a colaboratorilor vamali. La nivel local există responsabili de pregătirea profesională, în cadrul subdi-viziunilor de resurse umane a birourilor vamale, care de comun acord cu şeful biroului vamal coordonează pregătirea profesională a colaboratorilor din pos-turile vamale care se află în subordonare. Activităţile de pregătire profesiona-lă se desfăşoară, în principal, sub egida Centrului de instruire a colaboratorilor vamali. Concomitent se practică organi-zarea activităţilor în colaborare cu alte instituţii din ţară şi străinătate. Rolul Direcţiei managementul per-sonalului în cadrul Aparatului central al SV este unul strategic, cu următoarele responsabilităţi:• elaborarea, actualizarea şi monitori-zarea implementării Strategiei de pregă-tire profesională;• asigurarea pregătirii întregului per-sonal al Serviciului Vamal, pe baza prin-cipiilor de eficienţă;• coordonarea standardelor în ceea ce priveşte metodologia de pregătire şi eva-luare a acesteia; • monitorizarea procesului de instru-ire profesională şi elaborarea rapoartelor de evaluare. Centrul de instruire a colaboratori-lor vamali exercită următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

• desfăşoară activitate de instruire, didactică, metodică şi organizaţională de reciclare şi perfecţionare profesională a colaboratorilor organelor vamale;• elaborează programe de instruire, care să asigure persoanele cu cunoştinţe, capacităţi şi aptitudini necesare pentru performanţa lucrului lor la un standard înalt şi clar determinat. • asigură cu formatori care au experi-enţă de instruire şi au o instruire certifi-cată;• oferă personalului vamal informaţi-ile relevante printr-un sistem structurat (prezentări, demonstraţii, schimb de do-cumente ş.a.);• analiza anuală a necesităţilor de pre-gătire în cadrul instituţiei şi determina-rea priorităţilor de instruire;• creează şi dezvoltă baza materială, tehnică şi didactică a Centrului (utilaje speciale pentru instruire, resurse elec-tronice, resurse Internet, literatură).

iMPLeMeNtarea strateGiei Implementarea Strategiei se va axa pe priorităţile stabilite prin obiectivele de pregătire pe termen scurt, mediu şi lung, urmînd a fi implicate structuri de la toate nivelurile instituţiei. Procesul de pregătire profesiona-lă se va realiza în baza Planurilor anua-le, elaborate în rezultatul analizei nece-sităţilor de instruire identificate la nivel local şi naţional. Astfel, Planul de per-fecţionare anual este parte componen-tă a Strategiei în ansamblu. Sistemul de pregătire şi instruire profesională a cola-boratorilor vamali se finanţează din mij-loacele bugetului Serviciului Vamal, pre-cum şi din donaţii, sponsorizări şi con-tribuţii financiare ale persoanelor fizice şi juridice din ţară şi străinătate. În contextul procesului de integra-re europeană a Republicii Moldova, Ser-viciul Vamal va tinde spre implementa-rea celor mai avansate practici din sta-tele-membre UE în domeniul instruirii profesionale, precum şi va opta pentru dezvoltarea unui schimb de experienţă şi participare activă la programele regiona-le şi internaţionale, în cadrul cărora va putea beneficia de un important sprijin financiar. În realizarea obiectivelor sta-bilite, Serviciul Vamal va beneficia şi în continuare de susţinerea EUBAM, fon-durilor europene destinate fortificării ca-pacităţilor administrative, inclusiv în do-meniul resurselor umane şi va participa activ în programele şi acţiunile promo-vate şi susţinute de OMV.

Reguli

26

Rotaţia personalului cu conotaţii diferite în sectorul public şi privat Natalia Calenic, Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

ROTAţIE îN SECTORUL PRIVATRotaţia personalului este cunoscută ca me-todă de prevenire a corupţiei în organele de stat, şi anume în acest scop mecanismul dat a fost lansat în cadrul organelor vamale. Cît priveşte sectorul privat, managerii compa-niilor utilizează acest instrument ca formă de instruire, în care o persoană desfăşoară o activitate temporară într-o serie de pos-turi şi subdiviziuni, pentru a căpăta expe-rienţă specifică, de obicei sub conducerea unei persoane calificate. Astfel, fiind pre-ocupaţi intens de dezvoltarea businessului şi a capacităţilor angajaţilor, întreprinderile promovează rotaţia posturilor ca modalita-te de pregătire a personalului. De regulă, în companiile private, ro-taţia se aplică în raport cu persoanele care exercită acţiuni administrative de dispozi-ţie ori organizatorico-economice, precum şi specialişti cu perspectiva unei cariere în companie, care sînt propuşi spre promova-

re, sau planifică schimbarea postului în ace-eaşi întreprindere. Principala deosebire dintre rotaţia în sectorul privat şi cel public, constă în fap-tul că în cadrul companiilor această practi-că se aplică, de regulă, benevol, la solicita-rea colaboratorului de a fi transferat tempo-rar într-o altă funcţie vacantă la momentul respectiv. Este recunoscut de specialişti că rota-ţia personalului reprezintă o necesitate şi o precondiţie a dezvoltării durabile a unei in-stituţii. Astfel, se consideră că activitatea de lungă durată în aceeaşi funcţie scade mo-tivaţia colaboratorului, care pe parcursul zilelor intră încet, încet în rutina de servi-ciu, scade motivaţia pentru perfecţionare şi probabilitatea că persoana va fi capabilă de a se adapta la noile condiţii de muncă. Din această perspectivă transferarea specialis-tului la un alt loc de muncă aduce o schim-bare spre bine pentru colaboratorul dat, dar

şi mai multe avantaje administraţiei şi com-paniei în ansamblu. Avantajele utilizării metodei rotaţiei posturilor sînt multiple: • cunoaşterea aprofundată de către per-sonal a întreprinderii – datorită rotaţiei an-

R---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Rotaţia personalului constituie un element al managementului

personalului şi se utilizează atît în autorităţile publice, cît şi în sectorul privat. Însă scopurile urmărite de administraţia organelor de stat şi de cea a companiilor private nu coincid întotdeauna. Cît priveşte sistemul vamal, trebuie să recunoaştem, că procedura

de rotaţie a căpătat o conotaţie negativă sau, cel puţin, contradictorie. Această percepţie generală se datorează în mare parte lipsei transparenţei a procesului decizional, precum şi lipsei unui act normativ ce ar stipula principii şi proceduri clare care trebuie respectate

de către administraţie şi colaboratori. Implementarea sistemului electronic de rotaţie în cadrul Serviciului Vamal în 2009, cînd

rotaţia funcţiilor a fost efectuată în mod automatizat, fără implicarea factorului uman, nu o putem cataloga drept model reuşit. Recent s-a făcut o încercare de a crea un cadru

normativ în acest domeniu, fiind elaborat Regulamentul cu privire la rotaţia personalului în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Ce prevede acest Regulament, cine

riscă şi cine beneficiază de rotaţie, relevăm în materialul ce urmează. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reguli

27

gajaţii cunosc mai bine specificul activităţii altor subdiviziuni din aceeaşi companie, în-ţeleg mai bine procesele şi devin mai com-petenţi şi profesionişti; • formarea de cadre de conducere cu o largă experienţă şi perspectivă pentru com-panie; • dezvoltarea contactelor umane şi a re-laţiilor de prietenie în cadrul companiei. Rotaţia contribuie la eficientizarea procesu-lui de comunicare internă, dezvoltarea spi-ritului de echipă, consolidarea colectivului în general, întărirea colaborării între diferi-te subdiviziuni ale companiei.• identificarea activităţilor pentru care salariaţii au cele mai adecvate aptitudini. În rezultatul rotaţiei administraţia poate eva-lua capacităţile profesionale şi personale ale colaboratorului, ceea ce influenţează di-rect asupra deciziei privind promovarea în funcţie. • sporirea receptivităţii personalului la schimbările organizatorice şi la introduce-rea de noi tehnologii şi metode de lucru.• sporirea loialităţii angajaţilor şi ridica-rea gradului de satisfacţie a angajaţilor, care recunosc şi apreciază susţinerea conduce-rii. În pofida mai multor avantaje, proce-sul rotaţiei poate fi marcat şi de unele as-pecte problematice, în special în cazul în care perioada de adaptare a colaboratorului la noile condiţii de muncă este de lungă du-rată şi duce la pierderi de productivitate. De asemenea, pot fi identificate o serie de chel-tuieli legate de instruirea persoanelor supu-se rotaţiei, eventual - compensaţii materiale etc. Nu poate fi exclus nici riscul apariţiei unor conflicte sau tensiuni în colectiv.

ROTAţIA îN SERVICIUL VAMAL Dacă în sectorul privat rotaţia se utilizea-ză preponderent în scopul de pregătire pro-fesională a angajaţilor, atunci în autorităţile publice, în special în sistemul vamal, aceas-ta reprezintă un instrument de prevenire şi combatere a corupţiei. Rotaţia în sistemul vamal se aplică că-amăsură de profilaxie a corupţiei. Scopul urmărit prin rotaţie constă în prevenirea abuzurilor de serviciu. Această forma de rotaţie poate fi intitulată „rotaţie planifica-tă” şi se aplică în raport cu colaboratorii ce deţin funcţii susceptibile cu risc de corup-tibilitate. De rînd cu rotaţia planificată, admi-nistraţia poate permuta colaboratorii şi din alte considerente, şi anume reieşind din ne-cesităţile de serviciu, în vederea prevenirii conflictului de interese şi în alte cazuri la propunerea conducătorilor subdiviziunilor. Astfel, rotaţia planificată se aplică doar pos-

turilor cu risc sporit, iar cea neplanificată poate fi utilizată, ipotetic, la orice funcţie. Anume această abordare a problemei rotaţiei în organele vamale a fost expusă în Regulamentul Serviciului Vamal care sta-bileşte principiile, mecanismul şi procedu-ra rotaţiei colaboratorilor vamali, ca ele-ment constitutiv al procesului de manage-ment al personalului. Obiectivele rotaţiei, în linii mari, coin-cid cu cele expuse mai sus vizavi de secto-rul privat, şi anume:- utilizarea optimă a resurselor uma-ne disponibile în raport cu necesităţile şi obiectivele strategice ale Serviciului Vamal şi a subdiviziunilor acestuia; - realizarea eficientă a procesului mana-gementul schimbărilor, în special adapta-rea activităţii instituţiei şi/sau a subdivizi-unilor la noile cerinţe şi standarde; imple-mentarea practicilor şi tehnicilor moderne de lucru; asigurarea funcţionării eficiente a instituţiei/subdiviziunii, în condiţii de si-tuaţii de risc; - dezvoltarea şi eficientizarea procesu-lui de comunicare internă în cadrul colecti-vului; - consolidarea capacităţilor profesiona-le ale personalului prin schimb de experi-enţă şi cunoştinţe, inclusiv pentru noii an-gajaţi; - motivarea personalului, promovarea şi asigurarea implementării procesului de planificare a carierei; - încurajarea comportamentului profe-sionist, coerent şi loial instituţiei.

PRINTRE PRINCIPIILE DE BAzĂ ALE ROTAţIEI îN ORGANELE VAMALE SE EVIDENţIAzĂ URMĂTOARELE: - Procesul rotaţiei se aplică în manieră transparentă, în strictă conformitate cu le-gislaţia - Rotaţia nu poate fi aplicată ca formă de discriminare a personalului - Indicatorul rotaţiei care reflectă pro-centul de colaboratori ce trebuie recrutaţi într-o anumită perioada de timp se deter-mină la nivelul instituţiei şi a subdiviziu-nilor corespunzătoare, dar nu poate depăşi 30% din numărul personalului de bază, pe parcursul anului calendaristic. - Rotaţia se aplică ţinînd cont de atribu-ţiile şi responsabilităţile funcţiei supuse ro-taţiei, capacităţile profesionale şi personale ale colaboratorului supus rotaţiei alte cir-cumstanţe relevante, astfel încît să fie asi-gurată activitatea normală, fără întrerupe-re a subdiviziunilor vizate, precum şi per-fecţionarea profesională a colaboratorului nemijlocit la locul de muncă.

- Evaluarea eficacităţii procesului ro-taţiei, care poate fi realizat în următoarele forme: • evaluarea internă efectuată de Direcţia managementul personalului, cu elaborarea propunerilor de eficientizare a procesului respectiv • evaluarea externă de către alte autori-tăţi publice competente • evaluarea externă cu implicarea orga-nizaţiilor neguvernamentale, societatea ci-vilă şi organisme internaţionale specializa-te. MECANISMUL ROTAţIEI SE PRE-zINTĂ ASTFEL: Atribuţiile de gestionare a procesului de rotaţie sînt exercitate de Direcţia mana-gementul personalului a Serviciului Vamal. Se prevede că rotaţia planificată se efec-tuează conform Planului anual al rotaţiei, aprobat de Directorul general. Rotaţia, de regulă, cuprinde următoa-rele etape: • pregătirea de către colaboratorul supus rotaţiei a notei informative cu privire la si-tuaţia actuală în raport cu atribuţiile de ser-viciu pentru colaboratorul care urmează să ocupe funcţia respectivă; • perfecţionarea profesională la locul de muncă, ţinînd cont de recomandările con-ducătorului; • evaluarea eficienţei rezultatelor rotaţiei.

În final, putem concluziona că rotaţia poate şi trebuie să fie utilizată în sistemul vamal ca un instrument de management al personalului. Pentru a asigura eficacita-tea acestui mecanism este absolut necesar de a-l implementa în mod transparent şi echilibrat. Rotaţia nu soluţionează defini-tiv problema corupţiei în vamă, dar poate contribui la combaterea acestui fenomen şi la modernizarea sistemului vamal conform standardelor europene.


Reguli

28

COMMENTARII

OMC a fost înfiinţată în 1995 ca re-zultat al Rundei de negocieri comerciale multilaterale Uruguay (1986-1994). Este o organizaţie internaţională care stabi-leşte reguli globale de comerţ între state-le membre. Inima sistemului OMC, cu-noscut şi ca sistemul de comerţ multila-teral, o reprezintă acordurile OMC care schiţează regulile legale de bază ale co-merţului internaţional, ca şi angajamen-tele de deschidere de pieţe asumate de membrii săi. Aceste acorduri au fost ne-gociate şi semnate de toţi membrii OMC şi adoptate conform procedurilor inter-ne. Organismul de decizie din cadrul OMC este Conferinţa Ministerială, care se reuneşte, cel puţin, o dată la doi ani. În afară de acestea, Consiliul General se întruneşte de câteva ori pe an la se-diul OMC din Geneva. La următorul ni-vel activează Consiliul pentru comerţul cu bunuri, Consiliul pentru comerţul cu servicii şi Consiliul pentru Proprietatea Intelectuală, Organul de reglementare a diferendelor, ca şi alte comitete speci-alizate, grupuri de lucru ce se ocupă de acordurile în sine, dar şi de alte subiecte, cum ar fi: mediul, dezvoltarea, accepta-rea noilor membri şi acorduri comerciale regionale.

1. ce este FaciLitarea schiMBuriLor coMerciaLe ŞI INTERESUL ACESTEIA?Facilitarea schimburilor comerciale are drept scop reducerea barierelor netarifare, avînd drept obiectiv simplificarea şi stan-dardizarea comerţului, procedurilor va-male şi a tuturor informaţiilor, referitoare la operaţiunile de export, import şi tranzit al mărfurilor. Normele ce reglementează comer-ţul de astăzi corespund unei produceri în timp real şi liniilor de producţie integrate la nivel internaţional. Regulile comerciale trebuie să concorde cu necesităţile activi-tăţii economice. Cu toate acestea, schim-burile comerciale se confruntă cu diver-se probleme: cererea de date şi documente excesive şi uneori inutile, lipsa transparen-ţei în procedurile vamale, timpul excesiv de vămuire, lipsa de coordonare între di-verse instituţii, insuficienţa de tehnici va-male moderne etc. Aceste proceduri pre-zintă impedimente pentru comerţul inter-naţional şi limitează creşterea schimburi-lor comerciale.

2. CE AMELIORĂRI POATE ADU-ce FaciLitarea schiMBuri-LOR COMERCIALE? Iniţiativele de facilitare a comerţului ofe-

ră beneficii atît comunităţii de afaceri, cît şi autorităţilor guvernamentale. Benefici-ile pentru business includ obţinerea unei competitivităţi sporite pe pieţele naţionale şi internaţionale. Aceasta se datorează re-ducerii costurilor şi întîrzierilor, fapt reali-zat printr-o circulaţie previzibilă şi eficien-tă a bunurilor la frontiere. Studiile demon-strează că, în realitate, costul procedurilor comerciale ar putea constitui chiar pînă la 4-5 la sută din costurile totale ale tranzac-ţiei comerciale. Această povară afectează, mai ales, întreprinderile mici şi mijlocii şi adesea împiedică dezvoltarea economică.

3. DE CE SE NEGOCIAzĂ îN TR-UN FORUM MULTILATERAL? Facilitarea comerţului este un subiect dis-cutat în mai multe foruri, cum ar fi: Or-ganizaţia pentru Cooperare şi Dezvolta-re Economică (OCDE), Banca Mondială, Conferinţa Naţiunilor Unite Pentru Co-merţ şi Dezvoltare (CNUCED), Organi-zaţia Mondială a Vămilor (OMV). Scopul dezbaterilor este crearea unor reguli uni-ce ale Organizaţiei Mondiale a Comer-ţului (OMC) privind cele trei articole ale GATT, OMC fiind o platformă de coor-donare care asigură punerea în aplicare a normelor comerciale multilaterale.

Facilitarea comerţului - domeniu de negocieri în cadrul OMCEmilia Cainarean, şef Secţia expertiza mărfurilor

В---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Negocierile cu privire la facilitarea comerţului în cadrul

Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) au fost lansate după Conferinţa Ministerială de la Doha, Qatar în noiembrie 2001. La 1 august 2004, în Anexa D („Modalităţi de

Negocieri privind facilitarea comerţului”) au fost incluşi termeni foarte generali despre negocierile în domeniul facilitării comerţului, convenindu-se şi la înfiinţarea

unui Grup de Negocieri în domeniu. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Comentarii

29

COMMENTARIICOMMENTARII4. CE SE NEGOCIAzĂ? Cîmpul negocierilor în domeniul facili-tării comerţului cuprinde trei articole ale GATT şi o temă transversală, şi anume:- Articolul V - libertatea tranzitului: Obiectivul este de a oferi o mai mare li-bertate tranzitului, prin simplificarea do-cumentelor necesare pentru procedurile de tranzit şi alinierea acestora la standar-dele internaţionale, dezvoltarea sistemelor de tranzit la nivel regional pentru a deschi-de unele ţări.- Articolul VIII - taxele şi formalităţile la export şi import: Scopul este de a obţine angajamente clare cu privire la necesitatea taxelor şi altor cheltuieli, o reducere a for-malităţilor şi o simplificare progresivă a procedurilor vamale. - Articolul X - publicarea şi punerea în aplicare a reglementărilor legate de co-merţ: prin acest articol va surveni o ame-liorare a stării lucrurilor datorită unei transparenţe mai mari în schimburile co-merciale.- Asistenţă tehnică: Textul final al decizi-ei Consiliului General din 2004 a integrat elemente noi în Anexa D ca legătură între capacitatea Membrilor de a pune în aplica-re infrastructurile necesare, a angajamen-telor lor.

Deci, domeniile respective de nego-cieri, în linii generale, au fost pentru pri-ma dată încorporate în Anexă, stipulîn-du-se că negocierile urmăresc clarificarea şi ameliorarea aspectelor relevante ale arti-colelor V, VIII şi X din GATT 1994, în ve-derea accelerării în continuare a circulaţiei şi vămuirii mărfurilor, inclusiv a bunurilor în tranzit. Negocierile vizează, de aseme-nea, creşterea asistenţei tehnice şi a spriji-nului pentru consolidarea capacităţilor în acest domeniu. Negocierile vizează dispo-ziţii pentru o cooperare eficientă între au-torităţile vamale şi alte autorităţi în proble-mele ce ţin de facilitarea schimburilor co-merciale şi respectarea legislaţiei vamale. Totodată, în rezultatul negocierilor trebuie să se ia în considerare principiul tratamentului special şi diferenţiat pentru ţările din lumea a treia. Membrii recunosc că acest principiu ar trebui să se extindă, nu doar să fie acordate în mod tradiţional anumite perioade pentru punerea în apli-care a angajamentelor. De asemenea, s-a convenit că Membrii OMC nu vor fi obli-gaţi să efectueze investiţii în proiecte de infrastructură ce depăşesc mijloacele lor. În plus, se prevede că, în calitate de parte a negocierilor, Membrii vor identi-fica nevoile şi priorităţile lor în facilitarea

schimburilor comerciale, în special, în ţă-rile în curs de dezvoltare şi ţările mai pu-ţin dezvoltate, fiind tratate, în măsură ega-lă, preocupările acestora privind impactul măsurilor propuse din punct de vedere al costurilor. De asemenea, s-a recunoscut faptul că furnizarea asistenţei tehnice şi sprijinul pentru dezvoltarea capacităţilor este vitală pentru ţările în curs de dezvoltare şi ţări-le mai puţin dezvoltate pentru a le permite acestora să participe pe deplin la negoci-eri şi să profite de rezultatul negocierilor. Membrii, în special ţările dezvoltate, s-au angajat să asigure ţărilor în curs de dezvol-tare şi ţărilor mai puţin dezvoltate, în mod corespunzător, sprijin şi asistenţă pe par-cursul negocierilor. După cum a fost stabilit, la prima sa şedinţă, Comitetul de Negocieri Comerci-ale a creat un Grup de Negocieri privind Facilitarea Comerţului, care a coordonat negocierile în domeniu. De la lansarea negocierilor pînă în prezent, Membrii au prezentat, în cadrul acestui mandat, un număr mare de propu-neri, care au servit ca bază pentru negoci-eri. Aceste negocieri urmează a fi încheiate concomitent cu Programul de Dezvoltare Doha.

Comentarii

30

COMMENTARIIComentarii

5. care ar Fi ModuL de oPe-rare a uNui acord cu PriVi-re La FaciLitarea schiMBu-RILOR COMERCIALE?Negocierile privind facilitarea comerţului au fost caracterizate «ca un important pas înainte», după ce Membrii au convenit să negocieze în baza unui proiect de text con-solidat (proiect de acord), circulat în de-cembrie 2009. Cea mai recentă revizuire a proiectu-lui consolidat cuprinde propunerile pre-zentate de Membrii OMC şi un număr de întrebări dificile privind tratamentul speci-al şi diferenţiat - un element central al ne-gocierilor referitor la acordarea posibilită-ţilor ţărilor în curs de dezvoltare şi celor mai puţin dezvoltate de implementare a angajamentelor ulterioare în domeniu. O mare parte din text cuprinde pro-puneri de măsuri privind cele trei artico-le GATT, ce stau la baza acestor negocieri, dispoziţii noi ce ţin de vămuirea mărfuri-lor, utilizarea tehnicilor de management al riscului etc. Proiectul acordului include propuneri cu privire la tratamentul special şi diferen-ţiat, asistenţa tehnică pentru evaluarea şi consolidarea capacităţilor, precum şi o lis-tă de angajamente, fiecare Membru avînd posibilitatea de a alege, în funcţie de situa-ţie, capacitate şi obiectivele sale politice, o abordare pentru punerea în aplicare a an-gajamentelor. Fiecare propunere înaintată de Mem-brii OMC include o serie de dispoziţii tranzitorii, prezentînd obiectul unor discu-ţii suplimentare, iar referitor la întreg pro-iectul au fost aduse circa 1700 propuneri nedefinite, ce urmează a fi negociate între Membrii OMC. Cu toate acestea, se poate constata existenţa unui proiect de acord pentru fa-cilitarea schimburilor comerciale. În cadrul angajamentelor unice, dis-poziţiile tranzitorii vor intra în vigoa-re după semnarea, în ansamblu, de că-tre membrii OMC, a rezultatelor Rundei Doha de negocieri comerciale multilate-rale. În cazul în care Doha eşuează, unii Membri vor face presiuni pentru ca acor-dul privind facilitarea comerţului să fie pus în aplicare, chiar şi temporar.

6. EVALUAREA CAPACITĂţILORMembrii OMC urmează să-şi evalueze ne-cesităţile şi capacităţile instituţionale, la moment sau după semnarea acordului, ne-cesităţile ce se impun în materie de asis-tenţă tehnică în vederea consolidării ca-pacităţilor pentru a face faţă angajamente-lor privind facilitarea comerţului în cadrul OMC. Evaluările vor determina, de ase-menea, perioadele necesare pentru imple-mentarea angajamentelor. După evaluarea capacităţilor, Mem-brii urmează să notifice OMC-ului:- angajamente ce pot fi luate imediat sau cu aspecte practice deja în vigoare şi func-ţionale;- angajamente ce pot fi implementate într-o perioadă dată;- angajamente ce necesită timp şi asistenţă tehnică pentru consolidarea capacităţilor.

7. MĂRFURI îN TRANzITLibertatea tranzitului, nediscriminarea, scutirea de taxe prin rutele cele mai con-venabile sînt fundamentale pentru GATT (articolul V) şi prezintă un interes sporit pentru ţările fără ieşire la mare şi mulţi alţi agenţi economici implicaţi în comerţul in-ternaţional. De aceea, proiectul respectiv propu-ne aplicarea tratamentului naţional şi NPF pentru mărfurile în tranzit, precum şi sti-pulează că statele membre importatoare nu trebuie să rezerve un tratament mai puţin favorabil pentru mărfurile care provin din-tr-o ţară de tranzit, decît pentru o livrare directă din ţara de origine. Publicarea tuturor taxelor şi tarifelor pentru tranzit precum şi revizuirea lor pe-riodică sînt discutate în Grupul de nego-cieri. În toate cazurile, taxele şi tarifele ar trebui să fie «rezonabile» şi «proporţionale cu cheltuielile administrative suportate.» Cerinţele privind formalităţile legate de tranzit şi prescripţiile în materie de do-cumente reflectă, într-o mare măsură, mai multe propuneri generale (cu privire la arti-colul X), inclusiv cele referitoare la publica-re, revizuire periodică şi simplificare. Mai mult decît atît, ele necesită facilităţi speciale pentru trecerea frontierei şi o ajustare pen-tru formalităţile de tranzit; inspecţii mai li-mitate, neaplicarea controalelor de calitate

şi a normelor tehnice. Numai în cazul ris-cului de contaminare, Membrii pot insista asupra unor inspecţii mai sistematice. Este încurajată promovarea unor înţe-legeri şi acorduri de tranzit bilaterale şi re-gionale, în concordanţă cu alte angajamen-te privind facilitarea comerţului. În gene-ral, informaţia despre o mai bună coope-rare între autorităţile naţionale cu membrii vecini şi cu autorităţile publice şi sectorul privat este cuprinsă într-un compartiment separat. În Acordul ce urmează a fi semnat va fi interzisă impunerea garanţiilor în nume-rar pentru a asigura colectarea veniturilor în caz de deturnare de bunuri de tranzit în interior. Cu toate acestea, în cazul unui sistem de tranzit vamal în vigoare, Membrul re-spectiv poate solicita garanţii «rezonabile», care trebuie eliberate rapid şi complet oda-tă ce tranzitul s-a încheiat. Garanţiile tre-buie să fie anulate atunci cînd un Membru este convins că obligaţiile de tranzit vor fi îndeplinite - probabil pe baza performan-ţelor anterioare ale unui comerciant sau ale companiei de transport. Două propuneri alternative subliniind condiţiile pentru cooperarea între autorită-ţile din ţările importatoare şi exportatoare, în caz de îndoială referitor la veridicitatea sau exactitatea declaraţiilor vamale, sunt un adaos constructiv la Acordul cu privi-re la valoarea în vamă al OMC. În fiecare caz, propunerile respective reflectă necesi-tatea unor eforturi de verificare adecvată de către ţara importatoare a informaţiilor furnizate de ţara exportatoare, astfel fiind asigurată protecţia informaţiilor confiden-ţiale furnizate la solicitare.

8. PUBLICAREA ŞI ADMINISTRA-REA REGLEMENTĂRILOR RE-FERITOARE LA COMERţUn capitol separat al proiectului de acord compilat cuprinde propuneri ce vizează ar-ticolul X din GATT, în particular, publica-rea prin intermediul tehnologiilor moder-ne cum ar fi Internetul. Cu toate acestea, se presupune că, ca şi în cazul altor obliga-ţii privind facilitarea schimburilor comer-ciale, dispoziţiile referitoare la Internet nu ar deveni obligatorii în cazul în care unii Membri individuali nu sînt capabili să se doteze în acest scop. Problema punctelor de informa-re este abordată în mai multe documen-te ale Membrilor. Se subînţelege că mulţi Membri au deja puncte de informare re-feritoare la cerinţele sanitare şi fitosanita-re (SPS) şi barierele tehnice în calea co-merţului (BTC). Mulţi Membri gestionea-

31

COMMENTARIICOMMENTARIIză deja puncte sofisticate de informaţii, al-ţii întreprind măsuri pentru punerea lor în aplicare. Pentru economiile mici, cerinţele respective ar putea constitui o constrînge-re. De asemenea în proiect sunt abordate Prevederi privind publicarea şi consulta-rea prealabilă a noilor legi şi reglementări, făcîndu-se referinţă la un «termen rezona-bil» între publicarea şi intrarea în vigoare a acestora. Alte propuneri pentru negocieri se re-feră la alerta la import, reţinerea mărfuri-lor şi a procedurilor de testare a mărfurilor la import. Cît priveşte taxele şi formalităţile, acestea se referă, în mare măsură, la dis-poziţiile articolului VIII din GATT, fiind introduse concepte moderne mai eficiente. Textul depus de către UE, Coreea şi Elve-ţia detaliază condiţiile prevăzute în artico-lul VIII.1 (a) din GATT şi cere nu numai ca onorariile şi taxele să nu depăşească costul aproximativ al serviciilor, dar ele să nu fie calculate ad valorem şi să nu inclu-dă serviciile consulare, iar o altă propunere interzice completamente formalităţile con-sulare. Propunerea respectivă cuprinde pu-blicarea adecvată a informaţiilor ce ţin de taxele pentru procedurile vamale, precum şi revizuirea periodică a acestora. Ideea „ghişeului unic” de administra-re a formalităţilor de import/export este unul dintre cele mai importante puncte ale proiectului de acord OMC privind fa-cilitarea comerţului. Multe ţări aplică deja acest element. „Ghişeul unic” permite im-portatorilor şi exportatorilor sa depună do-cumentele şi alte date standarde o singu-ră dată la o administraţie (instituţie) uni-că pentru a satisface toate cerinţele de re-glementare specifice pentru comerţul cu mărfuri.

Printre propunerile proiectului de acord sînt stipulate şi măsuri ce ţin de in-specţia înainte de expediţie, precum şi ser-viciile brokerului vamal. Unele ţări au su-gerat eliminarea imediată a inspecţiei îna-inte de expediţie pentru membrii dezvol-taţi şi, în perioade de timp specifice, pentru ţările din lumea a treia. Totodată, ţărilor în curs de dezvoltare şi cel mai puţin dezvol-tate, într-o anumită perioadă, li se impune eliminarea treptată a brokerilor vamali.

9. ELIBERAREA ŞI VĂMUIREA MĂRFURILORVămuirea şi eliberarea rapidă a mărfuri-lor la frontiera sînt acum una dintre cele mai importante cerinţe ale investitorilor şi ale comercianţilor. Avantajul competitiv al multor exportatori se datorează, în esen-ţă, mişcării rapide a mărfurilor. Multe ţări în curs de dezvoltare au făcut tot posibilul pentru a elimina blocajele, în timp ce altele impun termene pentru vămuirea mărfuri-lor. De aceea, dispoziţiile referitoare la vă-muirea şi eliberarea accelerată şi simplifica-tă a bunurilor sînt printre cele mai impor-tante subiecte ale documentului. Tratamentul prealabil înainte de sosi-rea mărfurilor este o cerinţă majoră a mai multor Membri. Propunerile prezentate stabilesc ca Membrii să accepte şi să exa-mineze documentele de import înainte de sosirea unui transport. Dacă documentele sînt satisfăcătoare, mărfurile trebuie vămu-ite imediat după sosire. Propuneri similare au fost înaintate şi de S.U.A. privind scuti-rea de taxe vamale şi impozite la transpor-turile accelerate pînă la o anumită sumă (o problema pentru serviciile de transport in-ternaţional expres). Ambele propuneri re-feritoare la tratamentul înainte de sosirea mărfurilor acordă libertate deplină Mem-

brilor de a inspecta şi examina expedierile şi de a utiliza tehnici de gestionare a riscu-rilor. Propunerea S.U.A. şi alte două texte recunosc că autorităţile de frontieră tre-buie să se concentreze asupra bunurilor cu risc sporit. Alte ţări au o abordare diferită în ceea ce priveşte managementul riscului şi a comercianţilor autorizaţi, ce respectă re-gulile: a efectua verificarea după vămuirea mărfurilor (audit postvămuire). Au loc astfel de audituri - atît regulate, cît şi direcţionate - ale informaţiilor legate de comerţ, efectuat de către autorităţile ce fac obiectul de gestionare a riscurilor. Con-cluziile lor vor fi comunicate funcţionarilor vamali, care vor adapta procedura de vă-muire. Deci, negocierile privind facilitarea comerţului urmăresc scopul clarificării şi ameliorării disciplinelor referitoare la cir-culaţia mărfurilor, îmbunătăţirea asisten-ţei tehnice şi a sprijinului acordat ţărilor în curs de dezvoltare. Membrii OMC, ca urmare a imple-mentării prevederilor privind facilitarea co-merţului, vor obţine următoarele:- diminuarea timpului de aşteptare pentru bunurile aflate în tranzit, pentru eliberarea documentelor vamale şi pentru vămuire;- reducerea costurilor tranzacţionale ale ac-tivităţilor comerciale, desfăşurate de agen-ţii economici, în special, întreprinderi mici şi mijlocii;- îmbunătăţirea procesului de colectare a veniturilor la buget şi a eficienţei controlu-lui la frontieră;- crearea unui climat regulator mai transpa-rent şi mai eficient pentru investitori; - dezvoltarea unor relaţii mai bune între au-torităţile implicate în activităţile de control la frontieră şi comunitatea de afaceri etc.

Comentarii

32

COMMENTARIIComentarii

CUSTOMS 2013 (Vama 2013) este reglementat prin Decizia Parlamentului European din 23 mai 2007 ce prevede in-stituirea unui program de acţiuni pentru vamă în Comunitate şi se realizează în conformitate cu Planului anual gestionat de Directoratul General Taxe şi Uniunea Vamală al Comisiei Europene (DG TA-XUD). CUSTOMS 2013 este un program de cooperare al UE, care oferă adminis-traţiilor vamale naţionale posibilitatea de a colabora şi a face schimb de informa-ţii şi expertiză, contribuind astfel la dez-voltarea sistemelor pan-europene de IT şi stabilirea diverselor reţele umane prin reunirea funcţionarilor naţionali din în-treaga Europă. Programul a demarat la 1 ianuarie 2008 şi se prevede a fi finalizat la 31 decembrie 2013. La acest program participă toate sta-tele-membre ale Uniunii Europene şi o serie de ţări candidate şi potenţiale candi-date la aderare (Croaţia, Macedonia, Ser-bia, Turcia). Participarea la Programele respective ale UE este deschisă gradual şi pentru statele ce fac parte din Politica Europeană de Vecinătate a UE. De menţionat că CUSTOMS 2013 reprezintă o continuitate a programelor similare promovate în UE începînd cu 1996. Astfel, pînă în prezent au fost im-

plementate cu succes Programele CUS-TOMS 2000; CUSTOMS 2002 şi CUS-TOMS 2007.

PriNciPaLeLe oBiectiVeLe ALE CUSTOMS 2013 SîNT URMĂTOARELE:- cooperarea între administraţiile vamale naţionale în cadrul unei reţele unice;- consolidarea securităţii şi a siguranţei în cadrul UE şi la frontierele externe;- intensificarea luptei împotriva fraudei şi protejarea intereselor financiare şi econo-mice ale UE şi altor ţări participante;- creşterea competitivităţii întreprinderi-lor prin modernizarea şi accelerarea pro-cedurilor vamale;- pregătirea ţărilor-candidate în vederea aderării, inclusiv prin intermediul parta-jării de experienţă şi cunoştinţe cu admi-nistraţiile vamale ale ţărilor respective.

oBiectiVeLe sPeciFice aLe PROGRAMULUI:- reducerea sarcinilor administrative şi costurilor suportate de operatorii econo-mici în vederea respectării legislaţiei va-male, prin standardizarea şi simplificarea sistemelor şi controalelor vamale, menţi-nerea unei cooperări deschise şi transpa-rente între actorii comerciali;- identificarea, dezvoltarea şi punerea în

aplicare a celor mai bune practici de lu-cru, în special în domeniul controlului de audit anterior şi ulterior vămuirii, al ana-lizei riscului, controalelor vamale şi pro-cedurilor simplificate;- susţinerea acţiunilor care vizează trans-miterea rapidă a informaţiilor cu privire la riscurile birourilor vamale din prima linie;- asigurarea unei clasificări tarifare uni-forme şi clare, în special prin îmbunătă-ţirea coordonării şi cooperării dintre la-boratoare;- dezvoltarea unor sisteme interoperabile de comunicare şi schimb al informaţii-lor, corelată cu modificările legislative şi administrative necesare;- dezvoltarea şi consolidarea formării profesionale comune;- adoptarea unor măsuri care să vină în sprijinul administraţiilor vamale ale ţări-lor care se pregătesc pentru aderare.

custoMs 2013 cuPriNde trei DOMENII IMPORTANTE:I. Evenimente care reunesc oficiali din ţările participante. În cadrul CUSTOMS 2013 Comisia Europeană rambursează cheltuielile le-gate de organizarea şi participarea repre-zentanţilor autorităţilor vamale la eveni-mente tematice precum:

CUSTOMS 2013 – oportunităţi pentru Serviciul Vamal al Moldovei Diana Griciuc, consultant, Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

P---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pe data de 30 septembrie a.c., a fost semnat Protocolul la

Acordul de Parteneriat şi Cooperare de instituire a unui parteneriat între Republica Moldova, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe

de altă parte. Documentul dat se referă la un acord-cadru între Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la principiile generale de participare a R.M. la programele UE. În

linii mari, el oferă Moldovei oportunitatea de a participa la mai multe programe UE inclusiv la cel din domeniul vamal – CUSTOM 2013.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

33

COMMENTARIICOMMENTARII- seminare, ateliere, grupuri de conducere;- grupuri de proiect, constituite dintr-un număr limitat de ţări interesate (5-10 par-ticipanţi), care se reunesc de mai multe ori într-o perioadă fixă de timp pentru atingerea unor obiective concrete stabi-lite de comun acord;- vizite de lucru (schimb de funcţionari între administraţiile publice din ţările participante în vederea efectuării unui schimb de experienţă şi cele mai bune practici). Participanţii la vizitele de lucru trebuie să întrunească următoarele crite-rii: a) experienţă în domeniu şi cunoaş-terea problemelor legate de activitatea de administrare; b) competenţe specifice în domeniul lor de activitate; c) cunoaşterea limbii de lucru asupra căreia s-a convenit;- activităţi de «benchmarking», care im-plică reprezentanţi din două sau mai multe administraţii naţionale ce activea-ză împreună pentru efectuarea unor cer-cetări sistematice, analiză şi identificarea celor mai bune practici în domeniul re-spectiv;- activităţi de monitorizare în cadrul că-rora se analizează practicile naţionale va-male, identificîndu-se dificultăţile în apli-carea anumitor norme şi se propun reco-mandări concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei. Dacă analizăm evoluţia numărului de participanţi la fiecare activitate în par-te pentru perioada 2003-2008, constatăm că instrumentul cel mai utilizat este Gru-pul de proiect:

Evoluţia periodicităţii organizării reuni-unilor a avut o dinamică pozitivă în anii 2003-2008:

II. Sistemele trans-europene de IT:Programul CUSTOMS 2013 finanţează dezvoltarea şi suportă costurile de între-ţinere a următoarelor programe:TARIC - Tariful Vamal Integrat Comu-nitar; AEO - Operator economic autorizat;EBTI - Informaţie tarifară obligatorie europeană;ECICS - Inventarul vamal european al substanţelor chimice;EORI - Numărul de înregistrare şi iden-tificare a operatorilor economici; EXPORT (ECS) - Căutarea operaţiuni-lor de export pentru tranzitul internaţi-onal care se face prin MRN (numărul de referinţă al operaţiunii);COTA - Cote şi plafoane tarifare;SEED - Sistemul de schimb al informaţi-ilor privind accizele;SUPRAVEGHERE - Monitorizare sta-tistică a importurilor şi exporturilor;SUSPENDARE - Suspendări tarifare au-tonome ş.a. III. e-LearningDirectoratul General Taxe şi Uniunea Vamală al Comisiei Europene (DG TA-XUD) a creat o serie de cursuri de instru-ire la distanţă (e-learning), care îi expli-că agentului economic într-un mod clar şi interactiv cum să utilizeze programe-le vamale europene. Unele cursuri e-le-arning cu tematica: Operator Economic Autorizat (AEO); Numărul de Înregis-trare şi Identificare a Operatorilor Eco-nomici (EORI); Autorizaţia Unică pen-tru Procedurile Simplificate (SASP); Di-rectiva TVA sînt disponibile în toate lim-bile UE şi pot fi accesate gratis pe pagi-na web a DG TAXUD adresă: http://ec.europa.eu/taxation_customs Comisia Europeană a lansat un pro-iect-pilot bazat pe un mediu web interac-tiv Campus Interactiv de Formare în do-meniul Fiscal şi Vamal (Taxation and Customs Training Interactive Campus/TACTIC), care este la etapa dezvoltării. Programul respectiv oferă posibilitatea de a colabora şi efectua on-line schimb de informaţii şi resurse formative în ve-derea introducerii celor mai bune practici europene în domeniul vamal. Bugetul Programului CUSTOMS 2013 pentru anul 2010 este de circa 50,3 mil euro. După cum s-a menţionat mai sus, cheltuielile legate de organizarea şi participarea la seminare şi alte activităţi sînt rambursate de Comisia UE. La rîn-dul său, ţările participante suportă costul de achiziţie, întreţinere şi funcţionare a elementelor necomunitare ale sistemelor de comunicare şi schimb de informaţii,

precum şi costurile de formare profesio-nală iniţială şi continuă a funcţionarilor, în special formarea lingvistică.

OPORTUNITĂţI PENTRU serViciuL VaMaL aL rePuBLicii MoLdoVaCe paşi urmează să întreprindă Serviciul Vamal al R.M. pentru a deveni parte a programului CUSTOMS 2013? Articolul 5 al Protocolului, semnat la finele lui septembrie, prevede că Repu-blica Moldova poate să participe la pro-gramele UE, „cauzele şi condiţiile pen-tru fiecare program, în special contribu-ţia financiară şi procedurile de raportare şi evaluare, urmînd a fi stabilite printr-un acord sub forma unui Memorandum de Înţelegere semnat de autorităţile com-petente din R.M. şi Comisia Europeană, care acţionează în numele UE”. În acelaşi articol se menţionează că există posibili-tatea de a solicita asistenţă din partea UE pentru participarea la programele respec-tive ale UE. Astfel, Serviciul Vamal al Moldovei deja a anunţat oficial autorităţile publice naţionale responsabile de disponibilita-tea de-a asigura implementarea progra-mului CUSTOMS 2013, mesajul respec-tiv a fost remis ulterior şi instituţiilor eu-ropene. Astfel, la începutul anului 2011, urmează să fie iniţiat un dialog cu repre-zentanţii Comisiei Europene în vederea elaborării şi semnării ulterioare a unui Memorandum de Înţelegere cu privire la modalităţile de participare a ţării noastre la Programul CUSTOMS 2013. În cadrul acestui dialog va fi solicitată asistenţa din partea UE pentru acoperirea parţială a contribuţiei financiare a ţării noastre. Participarea Serviciului Vamal la Programul CUSTOMS 2013 va contri-bui la consolidarea acţiunilor întreprinse pe plan intern, care au drept obiectiv se-curizarea frontierelor şi introducerea ce-lor mai bune practici europene, oferind un cadru de cooperare corespunzător cu UE.

Comentarii

Diana Griciuc, consultant, Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

34

SECTOR

Новогодние празднования иногда кажутся чьим-то организованным и тщательно продуманным маркетин-говым ходом. В этот период бюджеты во всех семьях и организациях мира бьют рекорды: ну куда же мы без но-вогоднего застолья, без елки, без по-дарков и пр. А предпринимательская часть «проекта» нетерпеливо потира-ет руки, дожидаясь кульминации се-зона в виде активных продаж. И если всего несколько лет назад традицион-ное «С наступающим!» можно было услышать после 20 чисел декабря, то сегодня дух рождественских праздни-ков проникает во все сферы жизнеде-ятельности еще с конца ноября. Ведь целая армия маркетологов компаний, производящих различную новогод-нюю атрибутику, поставщиков ново-годних услуг, также желающих «нава-риться» под новогодний шумок, ра-ботает над созданием праздничной атмосферы.

Колючая КрасавицаЕлочка, пожалуй, возглавляет рей-тинг новогодней атрибутики. Какой же Новый год без запаха хвои?! Еже-годно в Молдове продается около 35 тыс. елок и сосен. Несмотря на то, что в теплых квартирах и домах пуши-стые елки очень быстро сбрасывают иголки, спрос на них в разы превы-шает спрос на сосны. Для того чтобы

предоставить рынку елочку высотой метр-полтора, лесохозяйства в спе-циальных питомниках выращивают хвойную красавицу в течение 6-8 лет. Стоимость елочек в нынешнем году составляет 40-80 леев за метр. Одна-ко розничные цены устанавливают дистрибьюторы. Торговая надбавка, которая учитывает все «транспортно-логистические» расходы, определяет-ся продавцом самостоятельно. В про-шлом году стоимость елочки, в сред-нем, составляла 70-150 леев. Кроме этого, на молдавский ры-нок поступают и елки-«иностранки». Основная часть живых елок завозится из Украины: в прошлом году, по дан-ным Таможенной службы, объем им-порта живых елок-«хохлушек» в де-нежном выражении превысил 1,56 млн. леев (134 тонны). Небольшие партии хвойных деревьев поставля-лись из Румынии (24,8 тыс. леев) и Австрии (3,9 тыс. леев). Надо сказать, что в последние годы появилась мода на рождествен-ские деревья, которые продаются вме-сте с корнем. Весьма гуманный под-ход! На праздники елочка переби-рается в дом, а после праздников ее можно высадить рядом с жилищем. И этот сегмент разнообразен не только по виду и цвету продукции, но и по цене. Голубые и зеленые ели, различ-ной высоты и пушистости, продают-

ся в горшках не менее чем за 500-600 леев. Еще один сегмент этого рынка – елки искусственные. Их стоимость составляет от 100-200 до 450-500 леев, в зависимости от высоты, наличия украшений и других опций. В неко-торых торговых центрах ассортимент очень широк, но и цены соответству-ющие – от тысячи до 5-6 тыс. леев. Главный недостаток такой елочки – она не пахнет настоящим Новым го-дом! Но это практически единствен-ный недостаток, в остальном такие елки очень просты в эксплуатации, долговечны и не осыпаются. При их изготовлении исполь-зуются различные виды пластика и синтетические волокна. Самые неза-тейливые и, следовательно, недоро-гие изделия производятся из ПВХ. Другие, более сложные, снабжены до-полнительными спецэффектами - из фиброволокна, со световодами. Фи-броелки со светодиодами из года в год не надоедают покупателям. Отдельная тема в изготовлении елок - тенденция натурализма, или «back to nature». У некоторых моде-лей можно встретить натуральные элементы, причем не только шишки, - настоящим может быть даже ствол. Другая тенденция - елки необычных цветов: салатового, фиолетового и, конечно, золотистые и серебристые.

SECTORНовогодняяматематика

Отрасль

H---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Не успели оглянуться, а на носу – очередной Новый год!

Несмотря на то, что с годами отношение к этому празднику становится все более прагматичным, магический запах хвои и мандаринов, брызги шампанского и салат

«оливье», новогодние каникулы и классика советского кинематографа к концу декабря каждого года становятся особенно ожидаемыми.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

35

SECTORSECTOR ОтрасльОтрасль

Традиционно искусственные елки бывают из «сосновых» или «еловых» веток. Встречаются также и «миксы», в которых используются одновремен-но несколько видов веток.

Теперь она нарядная…Праздничный настрой создают под-виды новогоднего ассортименты – электрические гирлянды, которые служат для украшения помещений и самой елки. Этот праздничный атри-бут уже много лет практически не ме-няется – нанизанные на провод лам-почки мигают в различных режимах. Цены на гирлянды также рознятся в зависимости от вида гирлянды и про-изводителя – от 50 до 350 леев в сред-нем. Но есть экземпляры и гораздо дороже. Главное украшение елок – шары. Когда-то считалось, что самые кра-сивые шары изготовлены обязатель-но из стекла. Сегодня же на долю сте-клянных игрушек приходится не бо-лее 20% продаж елочных игрушек. А магазины и рынок пестрят огромным количеством ярких, красивых пла-стиковых украшений. Преимущества пластиковых игрушек – легкость, без-опасность. Кроме этого, современные технологии производства помогают добиться такого качества пластика, что его сложно отличить от стекла не только на глаз, но и на ощупь. Сто-имость шаров в зависимости от про-изводителя, типа и комплектации со-ставляет 40-400 леев. Но молдавский потребитель, се-туют продавцы, консервативен, и не привык тратить много денег на укра-

шательство. Старшее поколение из года в год «одевает» елку в один и тот же наряд, используя один и тот же на-бор игрушек. Большая часть населе-ния даже мишуру хранит до следую-щего Нового года. А после праздно-вания весь новогодний антураж ком-пактно помещается в коробку. Еще одним обязательным атри-бутом новогоднего праздника явля-ются различные элементы декора жи-лища. Например, клеящиеся картин-ки на окна. Стоимость такого антура-жа не превышает 200 леев.

ряженыеБескомпромиссным товаром в новогодний пе-риод являются сувениры-символы года по китайскому календарю. Символ года 2011 – кролик/заяц/кот еще с сере-дины ноября посту-пил в продажу. Стои-мость таких мелочей –от 10 до 100 леев. Особое место в но-вогоднем ассортимен-те занимают маски и ма-скарадные костюмы - на них время спроса совсем ограничено. Костюмы по-купают и для детей, и для взрослых. Самый востребо-ванный товар, классика - ко-стюмы Деда Мороза и Снегу-рочки. Цены на костюмы за-висят от качества материала и составляют от 70 леев до 500

леев в среднем. Отдельно представ-лены шапочки – то ли гномика, то ли Деда Мороза, то ли Снегурочки. Если в начале «сезона» их продают по 30-100 леев за штуку, то ближе к Рожде-ству цены падают на 20-30%. Специ-фичность и скоротечность «горяче-го» периода не позволяет сильно рас-тягивать удовольствие. Избавит от необходимости поку-пать костюм Деда Мороза и импрови-заций на заданную тему вызов этого сказочного героя на дом или в офис. Тариф - 300-400 леев за 15-минутное счастье детей. Корпоративный «де-душка» обойдется на порядок дороже, это зависит от возложенных на него обязательств. Романтичный атрибут новогод-них торжеств, конечно, свечи, ас-сортименту которых сегодня можно только радоваться и восхищаться им. Цена свечи зависит от материала, из которого она сделана. Самые дешевые - из парафина и стеарина, дороже - из воска, что объясняется сложным про-цессом добывания и обработки на-турального продукта. Много свечей представлено производства «хенд-мейд». Хотя при желании, такие све-чи несложно изготовить и в домаш-них условиях.

БдиТельносТь Неотъемлемая часть проведения но-вогодних праздников – салюты,

Историки считают, что украшение деревьев

к празднику началось до нашей эры, во вре-

мена фараонов. Правда, в Древнем Егип-

те гирляндами украшали пальмы. В нашу

эру на Рождество Христово европейцы ста-

ли украшать ель: фруктами, сластями и

свечками. По одной из версий, первую но-

вогоднюю елку установили на площади го-

рода Селеста в Эльзасе в 1521 г. Но латвий-

цы утверждают, что первая новогодняя елка

была установлена в Риге на площади Рату-

ши в 1510 г. А вот первая елочная игрушка

в виде стеклянного шара появилась в Сак-

сонии в XVI веке. Виновником празднова-

ния Нового года в России (подобно герман-

ским традициям) стал Петр I: первые празд-

ники организованы по царскому указу в 1700

г. Любопытно, что в бывшем Союзе в 1920-е

гг. рождественская елка была запрещена как

“религиозный пережиток”, и только к 1936 г.

разрешена, правда, уже как новогодняя.

36

SECTORфейерверки, бенгальские огни. Кста-ти, как говорят историки, традицию отмечать «огненной потехой» Но-вый год ввел Петр I. Сегодня без фей-ерверков мы не представляем себе не только новогоднее застолье, но и практически любой важный празд-ник в году. Однако специалисты напомина-ют, что рынок пиротехники стро-го поделен на бытовую пиротехни-ку, которая проста в использовании и разрешена для использования част-ными лицами, и сценическую, про-фессиональную. Фейерверки быто-вые, классифицируемые как «Клас-сы I, II и III» по европейским клас-сификаторам, включают конусные и цилиндрические фонтаны, рим-ские свечи, воздушные ракеты, мины (cakes) и оболочки (shells), ракеты типа вертолетов, некоторые бенгаль-

ские огни и автоматически вращае-мые колеса. Большая часть пиротехники в Молдову в 2009 году импортирова-лась из Польши (96%), остальная часть продукции поставляется из Китая и соседней Украины. В общей сложности, годовой объем импорта пиротехники составляет более 90,2 тыс. единиц общей стоимостью 2,2 млн. леев. С начала 2010 года укра-инскую продукцию потеснила ру-мынская. Однако показатели импор-та практически не изменились. Зато из года в год растут цены. По словам директора компании-импортера пиротехники Brocart Ста-са Шевелева, сегодня большая часть импортной польской продукции производится на китайских заводах, которые в прошлом году существен-но повысили цены на свои услуги.

В итоге, по цепочке растут цены и в Молдове. Например, фейерверк для тор-та «фонтан», искры которого подни-маются на высоту до 15-20 см, стоит 6-7 леев. Фонтаны наземные, которые в помещении использовать запреще-но, стоят 25-50 леев. Многоствольные салютные установки с разным коли-чеством выстрелов (от 19 до 100 вы-стрелов) представлены в ценовом сегменте от 500 до 2600 леев. Самый большой ассортимент бытовых фей-ерверков представлен в специализи-рованных магазинах Foc de artificii, Mibo& Com, в оптовом магазине ком-пании Brocart. Фейерверки - товар пожароопас-ный. При неправильной их эксплуа-тации возможны непоправимые по-следствия. Ведь продукты сгорания могут оказать вредные воздействия на людей и окружающую среду. Пе-ред использованием специалисты на-стойчиво рекомендуют внимательно изучить инструкцию и меры безопас-ности, указанные на упаковке товара. За исключением бенгальских ог-ней, тортовых свечей и хлопушек, использование фейрверков в поме-щении строго запрещено. Фейервер-ки класса II и выше запрещается ис-пользовать в закрытых помещениях, вблизи больниц и церквей, детских учреждений и площадок, домов пре-старелых, школ, санаториев, во вре-мя проведения спортивных празд-ников и мероприятий, а также после 22 часов. Нарушение этого правила приведет к административной ответ-ственности.

подарКи под елочКуВ канун Нового года все кондитер-ские фабрики традиционно расши-ряют свой ассортимент новыми се-риями конфет и детскими подароч-ными наборами. Ежегодно дизай-неры компаний предлагают новые, оригинальные упаковки, делая по-дарок еще более приятным и желан-ным. Несмотря на то, что линейка не-дорогих подарочных наборов стои-мостью 15-20 леев все еще сохраня-ется, в течение последних лет компа-нии переориентировались на произ-водство новогодних подарков сред-него и более высокого ценового сег-мента. По этому же принципу созда-вались и нынешние новогодние кол-лекции. В результате, большая часть

Отрасль SECTOR

37

SECTORSECTORОтрасльОтрасль

новогоднего ассортимента сегодня представлена в средней и дорогой ценовой категории. В среднем, ново-годний конфетный набор весом до 400 граммов стоит около 50 леев. Чаще всего при выборе корпора-тивного подарочного набора потре-бители предпочитают продукцию местного производства. Однако это не сказывается на общих итогах кон-фетного баланса, который явно не в пользу молдавской продукции. Так, если в 2009 году объем импорта кон-фет составил 8,087 тыс. тонн на сум-му 205 млн. леев, экспорт, при этом, составил 2,64 тыс. тонны на сумму 49,66 млн. леев. По итогам 10 месяцев 2010 года импорт в 3,2 раза превы-шает экспорт в натуральном выраже-нии (6,82 тыс. тонны против 2,11 тыс. тонн) и в 4,3 раза – в денежном вы-ражении (206,8 млн. леев против 47,6 млн. леев).

КаниКулы… в просТоКвашиноЕще совсем недавно для туристов из Молдовы зимний отдых считался эк-зотическим и узкоспециализирован-ным. Но с развитием туристической индустрии, появлением скользящих графиков отпусков, а также моды на отдых молдавский турист начал осваивать карту путешествий. Более того, маршруты начали диверсифи-цироваться. Туриста не интересуют только страны, находящиеся в непо-средственной близости. Он готов ле-теть на другой континент за новыми впечатлениями. С одной стороны, зимний от-дых (не только горнолыжный) сегод-ня на пике популярности. Модно ка-

таться на лыжах, как Путин, или от-дыхать на Канарах и Мальдивах, как Тимати… С другой стороны, имен-но в зимний период, в «не сезон», многие морские и традиционно лет-ние курорты предлагают цены «low cost», что дает возможность нашим туристам значительно сэкономить. В связи с этим, и даже благодаря это-му, зимние предложения завоевыва-ют все большую популярность у на-ших соотечественников. Но по по-пулярности зимний отдых все еще не достиг уровня летнего. Традиционным видом зимнего отдыха по-прежнему остаются гор-нолыжные курорты Восточной Ев-ропы и Турции. Наиболее популяр-ные из них – курорты ближайших соседей: Болгарии, Румынии и Укра-ины. К самым востребованным на-правлениям зимнего отдыха также добавились страны Центральной Европы и Скандинавии, которые не менее интересны для наших путеше-ственников. Это горнолыжные ку-рорты Франции, Италии, Швейца-рии, Финляндии, Австрии и др. В комплексе зимних предложе-ний есть также страны, которые не могут похвастаться снежным покро-вом, но при этом не менее популяр-ны, чем их заснеженные конкурен-ты. Египет, Тунис, Тайланд, остро-ва Индии и еще около десятка экзо-тических направлений турагентства рекомендуют для проведения Ново-годних праздников. Туристические агентства в зим-ний сезон предлагают туристиче-ские пакеты по нескольким ценовым

сегментам: премиум, средний, эко-ном. Самый дорогой отдых прихо-дится на период «европейских» рож-дественских праздников – с 25 дека-бря по 2 января. В этот период по си-стеме «all inclusive» можно слетать в Египет за 700-1500 евро с челове-ка или Мальдивы – 1500-2000 евро с человека. В ближайшие страны – Украину, Румынию, Болгарию, Тур-цию – стоимость эконом-пакетов со-ставляет около 200 евро, а в среднем это 250-500 евро. Другое дело, что глобальное по-тепление существенно меняет цели и планы и туристического бизнеса, и туристов. В прошлом году многие горнолыжные курорты Болгарии, Румынии, Австрии и др. стран были вынуждены отложить начало сезона в связи с аномально высокими для конца ноября-начала декабря тем-пературами. Да и в нынешнем году зима обещает быть переменчивой. Но главней всего – погода в доме. Тем более, что большинство жителей Молдовы, даже при нали-чии финансов, все же предпочита-ют новогодние и рождественские праздники проводить дома, в кру-гу семьи или близких друзей. Осо-бенно ввиду того, что согласно ри-туалу, ровно в полночь необходимо выпить бокал шампанского в кругу близких людей и, взявшись за руки, загадать желание. Обязательно сбу-дется, говорят. И тут, пожалуй, ника-кие маркетинговые приемы не сра-ботают. Вера в чудеса – сильнее…


38

COLABORARE

МыТчиКи «даюТ доБро»История российской таможни начи-нается с конца X века, с первых упо-минаний о торговых пошлинах, ко-торыми облагались в древнерусском государстве предметы потребления на пути их следования от производи-теля к потребителю. Самая древняя из них - Мыт или Мыто, упоминае-мая в «Русской правде» Ярослава Му-дрого (XI век). Мыто взималось с куп-цов, проезжающих с товаром по су-хопутным и водным путям сообще-ния. Тогда предшественниками со-временных таможенников были мыт-чики (мытники), а собирали они го-спошлину на заставах. В середине XIII века монголо-татары вводят свою пошлину – там-гу (знак собственности, клеймо, пе-чать). Поначалу тамга бралась, ког-да при продаже требовалось прило-жение клейма (печати) князя или на-местника. Постепенно тамга превра-тилась в одну из наиболее доходных пошлин, взимаемых со стоимости то-вара. Со временем название ее пере-шло на все сборы, получившие наи-менование таможенных, и на место их сбора, таможню. Спустя несколько веков, в период царствования Алексея Михайловича, в российской таможне

начались масштабные реформы. Надо сказать, что после прове-денных реформ можно найти не-мало сходств средневековой тамож-ни с современной. Тогда таможня-ми управляли «таможенные головы». Помогали им целовальники – их на-зывали так потому, что при вступле-нии в должность они целовали крест и приносили присягу. Помимо цело-вальников, процедуру таможенного оформления помогали осуществлять работавшие по найму дьяки и подья-чие, в обязанности которых входило записывать в таможенные книги дан-ные о товарах и их обложении. Таможенные головы выбирались из первостатейных купцов, и слу-жили они бесплатно. Целовальни-ков выбирали из торгового посадско-го населения. Как голове, так и цело-вальникам, строго запрещалось про-изводить какие-либо торговые опера-ции. За превышение сумм сборов го-ловы получали награду, а если дохо-ды таможни по вине управляющих уменьшались по сравнению с про-шлыми годами, с головы и целоваль-ников взыскивали недочет. В случае серьезных злоупотреблений головы

подвергались и более строгому нака-занию - битью кнутом, а то и «смерт-ной казни без всякой пощады». Петр I, вступив на престол, внес свою лепту в организацию рабо-ты таможенных органов. С 1700 года управляющие таможен начинают на-зываться таможенными бурмистра-ми, а с 1720 года - оберцольнерами (в переводе с немецкого - «досмот-рщик», «надзиратель»), при которых по-прежнему состояли целовальни-ки. А полвека спустя, вновь была про-ведена таможенная реформа, завер-шившая перестройку таможенной си-стемы в России. Тогда были отмене-ны 17 видов таможенных и мелочных внутренних сборов с торговли и пе-ревозки товаров. Взамен их вводился добавочный 13%-ный сбор русскими деньгами на все ввозимые и вывози-мые товары. В 1758 году все таможни, кроме остзейских и расположенных по ази-атской границе, были отданы в от-купное содержание компании куп-ца Шемякина с товарищами сроком на 6 лет. Однако через несколько лет компания не смогла уплатить прави-тельству договорную сумму. Шемя-

Российская таможня - 1/7 таможенной территории мира

Р ----------------------------------------------------------------------------------------------------------Российская таможенная служба - одна из крупнейших в мире. Таможенная

территория России составляет седьмую часть совокупной таможенной территории стран мира. Она включает в себя 12 региональных таможенных управлений (из них 4 специализированных), 107 таможен и 591 таможенный

пост. Численность персонала составляет около 70 тысяч человек. В структуре Федеральной таможенной службы (ФТС) действует Российская таможенная

академия, признанная Всемирной таможенной организацией одним из своих региональных учебных центров .

------------------------------------------------------------------------------------------------------

Сотрудничество

38

COLABORARE

39

COLABORARECOLABORARE

кин был отдан под суд, а Екатерина II подписала указ об окончательном приеме таможен в казенное ведение. Для надзора над ними учредили Главную над таможенными сборами канцелярию, а с 1796 года была вос-становлена деятельность Коммерц-коллегии, и таможни переподчинили ей. Министр коммерции стал глав-ным начальником всех таможенных учреждений России. Но в начале XIX века в России была введена министер-ская система управления. Через не-сколько лет функция управления та-можнями передается во вновь создан-ный Департамент внешней торговли, включенный в состав образованного в 1802 году Министерства финансов.

неТ-КонТраБандеОдним из широко поставленных способов торговли в середине XIX века являлась контрабанда. В ряде мест она велась почти явно, напри-мер, в Бродах - на границе с Австри-ей или в Мемеле - на границе с Прус-сией, где открыто существовали ком-пании, которые за умеренную пла-ту страховали контрабандные грузы. Характерным является пример, ког-да в 1831 году на северо-западной гра-нице в районе Паланген была задер-жана контрабанда стоимостью 48,281 рубль. По тем временам это была очень крупная сумма. Товар прибыл из Парижа и предназначался для про-дажи местным купцам. Слух о задер-жании такой дорогой партии контра-банды дошел до Николая I, и он по-желал лично осмотреть груз. Монарх был весьма удивлен неистощимой фантазией контрабандистов: доро-гие товары размещались под козлами в рессорах и даже в кожаных мешках, в которых хранилось сало для смазки

колес. Увиденное так потрясло царя, что с этого времени он стал постоян-но интересоваться охраной границ, требуя усиленной борьбы с контра-бандой. С начала 1865 года функции по правлению таможенными учреж-дениями переданы вновь созданно-му Департаменту таможенных сбо-ров. Для усиления охраны морской границы в Балтийском море создано Морское крейсерство и основана та-моженная флотилия. В октябре 1893 года пограничная стража была выве-дена из подчинения начальников Де-партамента таможенных сборов и та-моженных округов, ей присвоили на-звание Отдельного корпуса погра-ничной стражи, который переводил-ся в непосредственное подчинение министра финансов. Последняя ре-организация таможенной службы в царской России осуществлена в мае 1912 года. Первая мировая война, годы ре-волюции и гражданской войны окон-чательно свели к нулю как внешний товарооборот, так и функции рос-сийской таможни. В условиях хозяй-ственной разрухи и натурального то-варообмена вопроса о таможенной политике не возникало. К реформи-рованию внешней торговли присту-пило уже Временное правительство. Последующие перемены произошли после Октябрьской революции 1917 года. Из теории общенародной соб-ственности, естественно, следовал вывод о национализации внешней торговли. В ноябре 1917 года введена государственная торговая монополия

на все товары первой необходимости. Департамент таможенных сборов был переименован в Главное управ-ление таможенного контроля с непо-средственным подчинением Народ-ному комиссару торговли и промыш-ленности. В начале 1921 года полити-ка «военного коммунизма» сменилась «новой экономической политикой», последний период длился 11 лет. То-варный голод в стране, дезорганиза-ция рынка, переставшего быть регу-лятором производства, низкое каче-ство продукции и высокая себестои-мость отечественных товаров при не-достаточном ввозе - таковы были объ-ективные условия, благоприятство-вавшие развитию контрабанды. Кро-ме того, инфляция произвела пере-распределение доходов, осуществила «социальную реформу навыворот», вопреки интересам государства и на-чалам справедливости, и тем самым оказала деморализующее влияние на население. В декабре 1921 года был принят закон о борьбе с контрабандой, в со-ответствии с которым при ВЧК нача-ла работать Центральная комиссия по борьбе с контрабандой под пред-седательством Реввоенсовета. В ко-миссии активно участвовали тамо-женные органы. Таможенный устав СССР 1924 года - первый кодифицированный акт по таможенному делу, оконча-тельно закрепивший сформировав-шуюся систему таможенного управ-ления. Главной задачей таможен-ных органов стал контроль над экспортно-импортными операция-ми в рамках государственной моно-полии внешней торговли. На рубе-же 20-30-х годов усилился командно-бюрократический стиль управле-ния экономикой, снова укрепляется принцип государственной монопо-лии, резко сокращается число участ-ников внешнеторговых связей, тамо-женный контроль становится чисто вспомогательным инструментом ре-гулирования внешнеэкономической деятельности. Таможенным кодексом 1964 года таможня подчинилась Министерству внешней торговли СССР, а после рас-пада СССР в 1991 г. был образован Го-сударственный таможенный комитет России.

совреМенная ТаМожняСовременная таможенная служба Рос-


39

40

COLABORARECOLABORAREсийской Федерации является посто-янным источником доходов в феде-ральный бюджет. В последние годы ее платежи составляют от 30% до 40% доходной части бюджета стра-ны. На 1 декабря 2010 года таможен-ные органы перечислили в федераль-ный бюджет более 3,83 трлн. рублей, перевыполнив плановые показатели на этот период на 3,67% и обеспечив 93,49% от годового плана. Одним из элементов модерниза-ции таможенной системы России яв-ляется перенос таможенного оформ-ления на границу. В связи с этим, осуществляется реорганизация тамо-женных органов, связанная с перено-сом и объединением таможен и по-стов. В 2010 году созданы 11 и ликви-дированы 35 таможенных органов в регионе деятельности Центральной акцизной таможни, Приволжского таможенного управления и Северо-Западного таможенного управления. Кроме того, реорганизованы девять таможен. Меняется структура тамо-женных органов в Московской обла-сти.

БорьБа с нарКоТрафиКоМКрайне острым вопросом остается противодействие российской тамож-ни наркотрафику. По фактам наруше-ния таможенного законодательства, вскрытых оперативно-розыскными подразделениями правоохранитель-ного блока таможенных органов, за девять месяцев 2010 года возбужде-но свыше 2,7 тыс. уголовных дел. За это время таможенные органы Рос-сии изъяли более 490 кг наркотиче-ских средств, психотропных и силь-нодействующих веществ (всего 936 задержаний). В том числе изъято бо-лее 89 кг героина (79 задержаний), 142 кг кокаина (7), 85 кг гашиша (56), 82 кг марихуаны (197 случаев). Проведено 32 оперативно-розыскных мероприятия и междуна-родных операции по методу «контро-лируемая поставка», из них 20 успеш-но завершены. В итоге, из незаконно-го международного оборота изъято более 484 кг наркотических, психо-тропных и сильнодействующих ве-ществ. В ходе трехсторонней встречи в сентябре 2010 года подписан прото-кол о взаимодействии правоохрани-тельных подразделений таможенных служб России, Белоруссии и Казах-стана, разработан план совместных действий и порядок взаимодействия при проведении мероприятий по вы-явлению, предупреждению и пресе-чению контрабанды и иных престу-плений. Активно развивается и взаи-

модействие с другими правоохрани-тельными органами и организация-ми, в том числе с Интерполом и Ев-рополом. Большое внимание таможня РФ уделяет профилактике и предупре-ждению правонарушений непосред-ственно сотрудниками таможни. Эта работа ведется уже на этапе приема кандидатов на службу. За девять ме-сяцев этого года было проверено 13,5 тыс. кандидатов на службу, из них 392 отклонены по негативным обстоя-тельствам, в том числе за связь с кри-минальными структурами. Подразделения собственной без-опасности таможенных органов про-водят анализ проектов ведомствен-ных нормативных актов на соответ-ствие действующему законодатель-ству и на коррупциогенность. Та-ким образом, исключается возмож-ность появления в ведомственных правовых актах норм, усложняющих управленческий процесс и создаю-щих условия для вымогательства, взя-точничества и других форм корруп-ции. За три квартала 2010 года про-анализированы 43,074 тысячи проек-тов нормативных актов ФТС России, из них 452 возвращены с замечания-ми или не были согласованы.

ТаМоженный союз Одной из ключевых задач ФТС Рос-сии в 2010 году стала разработка договорно-правовой базы Таможен-ного союза Белоруссия-Казахстан-Россия. С 1 июля вступил в силу Та-моженный кодекс Таможенного со-юза, который является основой всей нормативной базы этого трехсторон-него проекта. Данный документ - это значительная часть фундамента нор-мативного здания союза. К нему при-лагаются, и одновременно с ним должны применяться, ряд междуна-родных соглашений, более детально регламентирующих те или иные во-просы, например, свободные эконо-мические зоны, принципы опреде-ления таможенной стоимости, тамо-женный транзит. Таких соглашений около двух десятков. Еще один вид нормативных ак-тов, которые ранее никогда не суще-ствовали, - решения Комиссии Та-моженного союза. Это новый коор-динирующий орган, устанавлива-ющий единые правила таможенно-тарифного регулирования, во мно-гих случаях - нетарифного регули-

рования. Это орган, в рамках работы которого решаются все основные во-просы и устраняются противоречия и недопонимания между позициями трех стран. Решения Комиссии регу-лируют достаточно много направле-ний в таможенном законодательстве, начиная с заполнения таможенных документов, в частности, деклараций на товары, транзитной декларации, и заканчивая частными вопросами, на-пример, взимание таможенных по-шлин и налогов, классификация тех или иных видов товаров. Кроме международных норма-тивных актов, по-прежнему сохра-няет свою актуальность российская нормативная база, активная перера-ботка которой сейчас осуществляет-ся. Единый таможенный Кодекс, к со-жалению, не может учесть всех наци-ональных особенностей, поскольку помимо таможенного законодатель-ства существует еще налоговое, уго-ловное, административное законода-тельство об интеллектуальной соб-ственности и так далее. Все осталь-ные отрасли законодательства не-сколько отстают в направлении фор-мирования единых подходов в рамках союза, соответственно, Таможенный кодекс Таможенного союза вынужден делать отсылки на определенные осо-бенности, установленные в каждой из трех стран. В связи с этим произошли су-щественные изменения процедур-ных вопросов, в частности, они были упрощены. Например, если раньше с белорусского участка границы та-моженные пошлины выплачивались только с товаров, которые произведе-ны на территории Белоруссии, то се-годня любые товары, которые ввозят-ся из Белоруссии в Россию, не под-вергаются сколько-нибудь значимо-му таможенному контролю, не про-изводится таможенное оформление, не проставляются никакие отметки. Причем, разрешается свободный до-ступ не только товаров, произведен-ных на территории Белоруссии, но и товаров, которые ввезены импортера-


40

41

COLABORAREми в Белоруссию и прошли там тамо-женное оформление, «таможенную очистку», включая оплату таможен-ных платежей, и затем были перепро-даны на территории России или Ка-захстана. Правда, есть и небольшие исклю-чения. При ввозе товаров, которые в Белоруссии оформляются по более низким ставкам, получатель или пе-ревозчик обязан задекларировать та-кие товары и доплатить таможенную пошлину. В Белоруссии таких това-ров немного, например, спирт, кара-мель, трубы. Ситуация с Казахстаном чуть бо-лее сложная, поскольку на границе с Казахстаном сохраняются пункты пропуска, пограничный и таможен-ный контроль. Соответственно, вез-ти товар можно не там, где удобно, а только через определенные места - пункты пропуска. В этих пунктах также сохраняются определенные формы таможенного контроля. Но на основании товаросопроводительных документов российская таможня мо-жет провести дополнительную про-верку и выявить те товары, которые не могут свободно обращаться между Россией и Казахстаном. Таких това-ров в торговле России с Казахстаном существенно больше чем с Белорус-сией.

Казахстан сохранил 409 товарных позиций, по которым установлены бо-лее низкие ставки пошлин по сравне-нию с единым таможенным тарифом Таможенного союза. Это достаточно существенное количество товаров, и для экономики России они имеют ве-сомое значение: пластмассы, фарма-цевтика, машинно-техническая про-дукция. Кроме того, при вывозе из России в Белоруссию и Казахстан подлежат декларированию энергоно-сители: нефть, газ и так далее. Эти исключения не составляют сколько-нибудь значимого препят-ствия для перемещения товаров че-рез внутренние границы России, Бе-лоруссии и Казахстана. Поэтому с мо-мента создания Таможенного союза и по мере совершенствования и упро-щения механизмов таможенного кон-троля участники внешнеэкономиче-ской деятельности уяснили, что ви-димые, буквальные, «лобовые» барье-ры устранены. Впрочем, механизмы контроля все равно есть, они совер-шенствуются и будут дальше совер-шенствоваться. За последние два года особое внимание ФТС России также уделя-ла развитию сотрудничества со стра-

нами Латинской Америки - Эквадо-ром, Бразилией, Аргентиной и Вене-суэлой. Интенсивные контакты нала-живались с таможенными службами Германии, Финляндии, Литвы и Лат-вии. Взаимодействие с европейскими коллегами осуществляется как в рам-ках проектов сотрудничества Россия-ЕС, так и на двусторонней основе. Продолжается реализация пилотного проекта по автоматизированному об-мену информацией между таможен-ными службами России и государств - членов Евросоюза. Стабильности взаимодействия с таможенными службами иностран-ных государств способствует нали-чие в них представителей ФТС Рос-сии. Федеральная таможенная служ-ба имеет 17 представительств за ру-бежом, в том числе в Белоруссии, на Украине, в Казахстане, Киргизии, Финляндии, Германии, Бельгии и Китае. С начала 2010 года было созда-но восемь новых представительств - в Таджикистане, Латвии, Южной Ко-рее, Индии, Абхазии и Южной Осе-тии. До конца текущего года будут на-правлены представители в Японию и Турцию.


COLABORARE Сотрудничество

41

42

COLABORARECOLABORARE

elegaţia Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, care a vizitat la începutul lunii cu-rente Serviciul Vamal al Mol-

dovei în vederea schimbului de experienţă în domeniul combaterii traficului ilicit de mărfuri, s-a referit la rezultatele unui stu-diu, care demonstrează că traficul ilicit de ţigări la frontiera cu Moldova a scăzut de la începutul anului de la 36,2% în ianuarie pînă la 24,2 la sută în septembrie. Specialiş-tii din România au specificat că acest indi-cator este unul record pentru întreg spaţiul vamal al Uniunii Europene, fapt care a fost evidenţiat şi salutat de autorităţile oficiale, dar şi de către companiile producătoare de ţigări. Ambele părţi au declarat că succesul în domeniul contracarării traficului ilicit de ţigări se datorează colaborării fructuoase între autorităţile vamale în baza Planurilor de cooperare între Serviciul Vamal al Re-publicii Moldova şi Autoritatea Naţională a Vămilor din România cu privire la inten-sificarea colaborării pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor vamale, documente semnate în iulie şi octombrie a.c. În cadrul acţiunilor comune între-prinse de colaboratorii instituţiilor vamale din Moldova şi România pe linia comba-terii contrabandei cu mărfuri accizabile pe frontiera cu România, numai în luna no-iembrie a.c. inspectorii vamali din ambele ţări de la punctele de trecere internaţiona-

lă Leuşeni-Albiţa, Lipcani-Rădăuţi-Prut, Sculeni-Sculeni şi Costeşti-Stânca au reţi-nut în vederea confiscării 157 mii 401 pa-chete de ţigări, cele mai importante cazuri fiind înregistrate la posturile Sculeni-Scu-leni şi Leuşeni-Albiţa. Au mai fost confis-cate cinci autovehicule, reţinute în vederea confiscării alte trei unităţi de transport şi aplicate amenzi în conformitate cu legisla-ţia Republicii Moldova şi a României. Ast-fel, la posturile vamale Sculeni-Sculeni şi Leuşeni-Albiţa au fost înregistrate cîte 11 tentative de sfidare a legislaţiei, cea mai mare captură de produse de tutungerie fi-ind efectuată la Leuşeni - 112 830 pache-

te de ţigări. În decursul aceleiaşi luni, au-torităţile vamale ale Republicii Moldova şi României au reţinut în vederea confiscă-rii la alte două posturi vamale de frontieră cu România (Giurgiuleşti-Galaţi şi Cahul-Oancea) 13 autoturisme, 140 sticle de alco-ol şi peste 8 mii de pachete ţigări. Iată şi cîteva cazuri concrete, care vin să oglindească situaţia de la posturile va-male de frontieră, demonstrînd faptul că unii cetăţeni sînt pedepsiţi pentru traficul ilicit cu ţigări. Două autoturisme în valoare de 12.600 Euro au fost confiscate la birourile vamale de frontieră Leuşeni-Albiţa şi Sculeni-Scu-

Automobile confiscate pentru fraude vamale cu ţigări

S---------------------------------------------------------------------------------------------------------- În 11 luni ale anului curent, la hotarele Republicii

Moldova cu România au fost contracarate peste 350 de tentative de fraude vamale cu produse de tutungerie. Capturile, în cantitate de peste 1 mil. 400 mii de pachete de

ţigări de diferite mărci comerciale, au fost realizate de către angajaţii Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi colegii lor de la Autoritatea Naţională a Vămilor din România în baza unui Acord bilateral de acţiuni întru combaterea traficului ilicit a mărfurilor la

frontiera comună.----------------------------------------------------------------------------------------------------------

D

Colaborare

42

43

COLABORAREleni, alte două unităţi de transport – reţi-nute în vederea confiscării. Motivul este acelaşi - pentru tentativa de contrabandă cu ţigări. Inspectorii vamali de la puncte-le de trecere internaţională Leuşeni-Albiţa şi Sculeni-Sculeni au depistat că în aces-te două autoturisme proprietarii lor trans-portau în locuri special amenajate 2.662 pachete de ţigarete de contrabandă. Alte două unităţi de transport, în care vameşii moldoveni şi cei români au depistat produ-se de tutungerie în cantitate de 376 pachete dosite de controlul vamal, îşi aşteaptă soar-ta, organului constatator revenindu-i obli-gaţia de a dispune confiscarea şi sancţiona-rea cu amenzi contravenţionale a şoferilor. La Biroul Vamal de Frontieră Leu-şeni-Albiţa, în urma controlului amănun-ţit efectuat de inspectorii vamali români şi cei moldoveni, au fost descoperite ascunse şi nedeclarate într-un autoturism “MER-CEDES A160”, înmatriculat în Republica Moldova, condus de cetăţeanul moldovean S. Veaceslav 2.260 pachete ţigări “MT” de provenienţă moldovenească. Ţigaretele erau ascunse într-un loc special amenajat prin dublarea podelei autoturismului.Inspectorii vamali români şi cei moldo-veni, în aceeaşi tură de serviciu, au desco-perit ascunse şi nedeclarate 274 pachete ţi-gări “MT” şi 128 pachete de marca “WIN-STON”, de provenienţă moldovenească, într-un autoturism “AUDI A6”, înmatri-culat în Republica Moldova, condus de ce-tăţeanul moldovean A. Nadejda. Ţigare-tele au fost descoperite într-un loc speci-al amenajat prin modificarea constructivă a rezervorului de gaz lichefiat prin dubla-rea pereţilor. La pista de control vamal în salonul unui „Mercedes Sprinter 312D”, înmatri-culat în Chişinău, printre coletele neînso-ţite şi în plafonul microbuzului, deasupra banchetei şoferului, la dezasamblarea tapi-seriei, au fost depistate 288 pachete de ţigări de diferite mărci comerciale, care nu au fost declarate şi prezentate controlului vamal în forma stabilită de actele normative.

În autobuzul de rută Chişinău-Iaşi, de model „Mercedes 311 CDI” cu nume-re moldoveneşti, condus de un cetăţean al României, în urma controlului vamal fizic, la deblocarea uşii laterale a autobuzului, pe scara acestuia au fost depistate 420 pache-te de ţigări timbrate cu timbru de acciz al R.M. de marca comercială „Plai”. În spatele radiatorului unui autocar marca “SETRA”, condus de un cetăţean al Republicii Moldova, controlul vamal a descoperit ascunse şi nedeclarate 1.150 pa-chete ţigarete de mărcile “KARELIA” şi “KISS”. Întreaga cantitate de ţigări a fost confiscată, iar şoferul s-a ales cu o amendă contravenţională. Într-un microbuz de model „Mer-cedes Sprinter”, condus de un locuitor al mun. Chişinău, printre obiectele de uz per-sonal şi 20 colete (transmisiuni neînsoţi-te), în spaţiul intertavan special amenajat şi în pereţii laterali ai mijlocului de trans-port au fost depistate 1868 pachete de ţi-gări timbrate cu timbru de acciz al R.M. La fel a procedat şi un cetăţean ucrainean, aflat la volanul unui microbuz “Volkswa-gen LT 28”. În urma controlului amănun-ţit efectuat de inspectorii vamali români şi cei moldoveni, au fost descoperite ascunse şi nedeclarate, într-un loc special amenajat în plafonul microbuzului, în vederea sus-tragerii de la vămuire, 2.819 pachete de ţi-gări de marca “Classic”. Conform legislaţi-ei în vigoare, inspectorii vamali au reţinut în vederea confiscării întreaga cantitate de ţigări, şoferii au fost sancţionaţi cu amendă contravenţională, iar microbuzele au fost reţinute în vederea confiscării, deoarece aveau modificări structurale în scopul in-troducerii frauduloase pe teritoriul Româ-niei a ţigărilor de contrabandă. A fost pe-depsit şi un cetăţean român aflat la volanul unui autoturism de model “BMW 530D”, care a ascuns nedeclarînd 1.256 pachete de ţigări “LM”, disimulate în locuri speci-

al amenajate, în praguri, în bara din spate şi în rezervorul de combustibil. I s-a apli-cat o pedeapsă şi conducătorului (cetăţean moldovean) unui autoturism “Renault Me-gane”. Controlul amănunţit efectuat a des-coperit ascunse şi nedeclarate, 290 pachete “Monte Carlo” şi 150 pachete “Winston” de provenienţă moldovenească. Ţigaretele erau ascunse într-un loc special amenajat în portbagajul autoturismului, în vederea sustragerii de la vămuire. Modificări structurale destinate trece-rii frauduloase a frontierei de stat a ţigări-lor de contrabandă au fost depistate într-un autoturism “Mercedes Benz”, proprietate a unui cetăţean român. Dintr-un loc special amenajat, prin modificarea constructivă a rezervorului de combustibil au fost extrase 1.500 pachete “Plugarul”, de provenienţă moldovenească. Sancţionarea contravenţi-onală a conducătorului auto a fost întregită de reţinerea în vederea confiscării a întregii cantităţi de ţigări şi a automobilului “Mer-cedes”. La pista de control a postului vamal Sculeni, a Biroului vamal Ungheni, pentru efectuarea controlului vamal s-a prezentat un autoturism „Volkswagen Transporter”, înmatriculat în Făleşti, condus de către un locuitor al satului Sărata Veche. În urma efectuării controlului fizic al autoturismu-lui, în spaţiul special amenajat în spatele motorului autoturismului, la deşurubarea plăcilor decorative, au fost depistate 120 pachete de ţigări timbrate de marca „Plu-garul”, 34 pachete de ţigări „Monte Car-lo” şi 60 pachete de ţigări timbrate „Win-ston Blue”, care nu au fost declarate şi pre-zentate controlului vamal în forma stabilită de actele normative în vigoare. Tot la acest post vamal de frontieră peste cîteva ore de la consumarea primei fraude, a fost verifi-cat un autoturism „Volkswagen Passat”, în-matriculat în judeţul Bacău. În locul speci-al amenajat în spatele barei de protecţie a autoturismului au fost depistate 67 pachete de ţigări timbrate de marca „Monte Carlo Red” şi 95 pachete de ţigări timbrate „Win-ston Blue”. La acest post vameşii au reţinut în ve-derea confiscării întreaga cantitate de ţi-gări, confiscând totodată şi 2 autovehicule, altele două fiind reţinute în vederea confis-cării, deoarece aveau modificări structura-le destinate trecerii frauduloase a frontierei de stat a ţigărilor de contrabandă. S-a pro-cedat şi la sancţionarea contravenţională cu aplicarea amenzilor şoferilor în cauză în conformitate cu legislaţia Republicii Mol-dova şi celei a României.

Ion Magu, şef Serviciul presă

Colaborare

43

COLABORARE

44

C

EVENIMENTEmplasarea geografică favorabi-lă a Republicii Moldova la ho-tarul între ţările europene dez-voltate şi ţările CSI face ca teri-

toriul ei să fie folosit de interlopii interna-ţionali în calitate de teritoriu de tranzit al drogurilor în proporţii deosebit de mari. De regulă, grupările internaţionale sînt bine conspirate şi organizate, fiind dificil de a urmări căile şi canalele ilegale de tra-fic al drogurilor. În cadrul Serviciului Vamal al Repu-blicii Moldova, Departamentul de Aplica-re a Legii, activează o subdiviziune relativ nouă „sectorul antidrog”, care are drept sarcină de bază lupta cu traficul ilicit de stupefiante cu efect halucinogen, decon-spirarea şi documentarea canalelor ilegale de trafic de droguri. Cea mai impunătoare performanţă a acestei subdiviziuni îşi are începuturi-le în luna iulie a anului 2010, cînd în baza unei informaţii operative, precum că un grup de persoane este implicat în tranzi-tarea prin teritoriul Republicii Moldova a substanţelor narcotice şi psihotrope de tip Extazy în cantităţi deosebit de mari, a fost pornit un dosar penal în baza art.248 alin. 5 lit. „d” Cod Penal al Republicii Moldo-va. Colaboratorii Serviciului Vamal aveau sarcina de a stabili persoanele implicate în acest caz şi modalitatea de introducere şi scoatere a drogurilor pe/de pe teritoriul ţării. Eforturile muncii operative între-prinse cu suportul informaţional acordat de către Serviciul de Informaţii şi Secu-ritate, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB) şi Departamentul Antidrog din cadrul Poliţiei Federale din Belgia , care au acceptat prelucrarea ope-rativă comună a canalului dat de contra-bandă de droguri în plan internaţional, au făcut posibile obţinerea modelului de ac-ţiuni a narcotraficanţilor şi stabilirea rutei de traversare a drogurilor peste mai multe frontiere, metodele de ascundere de con-trolul vamal, precum şi modul codat de

comunicare între figuranţii principali. A fost stabilit că drogurile Extazy erau pro-curate din oraşul Amsterdam, Olanda, transportate ulterior în oraşul Bruxelles, Belgia, unde erau împachetate în cutii cu praf de spălat şi expediate la Chişinău, Re-publica Moldova. Pentru asigurarea integrităţii “mărfii” şi ajungerea ei în mod sigur la destinaţie, în Chişinău drogurile date erau reambala-te în cutii “Tetrapak” cu vin şi expediate pe canalele de curieri stabilite în Moscova, unde erau preluate de un curier şi trans-portate în Iaroslavl, Federaţia Rusă. În rezultatul desfăşurări măsurilor operative planificate, vameşii au capturat în Chişinău o partidă de 4464 comprimate Extazy, care urma să fie expediată deja re-ambalate în “Tetrapak” cu vin în Federa-ţia Rusă pe canalul deja stabilit. Interacţi-unea Serviciului Vamal al Republicii Mol-dova cu FSB a Federaţiei Ruse s-a soldat cu hotărârea de a efectua o “livrare con-trolată” - o metodă operativă complicată, dar foarte eficientă în lupta cu traficul in-ternaţional de droguri. Drogurile din Olanda, reambalate în Chişinău şi destinate pentru Federaţia Rusă au fost înlocuite cu un “mulaj”, in-ventată o legendă pentru doi ofiţeri ai Ser-

viciului operativ al Serviciului Vamal, care s-au deplasat în calitate de curieri cu “mu-lajul” dat în Rusia. Livrarea mulajului dro-gurilor curierului din Federaţia Rusă a fost supravegheat şi documentat de către ofi-ţerii Serviciul Federal de Securitate al Fe-deraţiei Ruse şi reţinut în flagrant în mo-mentul transmiterii drogurilor figurantu-lui principal, adică comanditarului acestor droguri. Ofiţerii Departamentului Antidrog din cadrul Poliţiei Federale din Belgia, la rândul lor, au efectuat concomitent acţiuni operative de investigaţie cu documentarea persoanelor implicate în comercializarea şi traficul de droguri pe teritoriul Belgiei. Astfel, cooperarea internaţională şi sincronizarea acţiunilor comune ale struc-turilor operative din mai multe ţări, în desfăşurarea şi finalizarea operaţiunii spe-ciale în cauză, condusă de ofiţerii sectoru-lui antidrog al Serviciului Vamal, a făcut posibilă descoperirea acţiunilor ilegale ale traficanţilor de droguri şi lichidarea cana-lului de contrabandă internaţional, în care teritoriul Republicii Moldova era folosit pentru tranzitul şi reambalarea drogurilor în recipiente cu vin.

Ion Magu, şef Serviciul presă

Vameşii moldoveni au deconspirat o grupare internaţională de traficanţi de droguri Extazy

A

Evenimente

45

EVENIMENTEolaboratorii postului vamal in-tern Ialoveni, în comun cu co-laboratorii secţiei Contracara-rea fraudelor vamale a Birou-

lui vamal Centru, în coletul poştal sosit în adresa unei cetăţence din satul Zîmbreni, printre mărfurile declarate organului va-mal, au depistat un şir de obiecte valoroase nedeclarate. Toate ele erau ascunse prin-tre şuruburile şi roţile mecanismului unui automobil electric de jucărie pentru copii. Controlul vamal a coletului poştal a scos la iveală mai multe articole din ar-gint, bijuterie din aur, brăţări, ceasuri de colecţie, obiecte de numismatică şi cîteva piei de mamifere în articole de blănărie. Cele mai neobişnuite obiecte din cole-tul poştal, la părerea vameşilor, sînt două lingouri de aur pur a cîte 31 de grame fi-ecare. Bancnotele şi monedele vechi din diferite ţări ale lumii, precum şi cristale de pietre preţioase şi semipreţioase as-cunse au fost trimise la un laborator spe-cializat, unde experţii urmează să stabi-lească tipul şi valoarea lor. La moment este cert faptul că au fost încălcate prevederile Articolului 4 (decla-rare a bunurilor ) din Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunu-rilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, nr. 1569-XV din 20.12.2002, care stipulează că: (5) “Bu-nurile introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul tri-miterilor poştale internaţionale sau baga-jului neînsoţit se declară în scris, în mo-dul stabilit”. Cazul este cercetat de către colabo-ratorii secţiei intervenţii operative „Cen-tru” a Departamentului de Aplicare a Le-gii al Serviciului Vamal pentru elucidarea tuturor circumstanţelor, inclusiv şi versi-unea de sustragere din averea proprieta-rului din Statele Unite.

Serviciul presă

Jucării pentru copii “aurite” sau colet poştal cu surprize

C

EVENIMENTE Evenimente

46

STATISTICASTATISTICAiMPortuLConform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada ianuarie-noiembrie 2010, importul total al mărfurilor în Re-publica Moldova, efectuat de persoane ju-ridice şi fizice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistru-lui) a constituit 43 920, 9 mil. lei, compa-rativ cu 35 382,7 mil. lei în primele 11 luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o creş-tere cu 24,1% sau cu 8 538,2 mil. lei.

Evoluţia importului total de mărfuri în ianuarie-noiembrie 2010 comparativ cu ianua-rie-noiembrie 2009, mil. lei

În dolari S.U.A. importul total al măr-furilor în perioada ianuarie-noiembrie 2010 a însumat 3 553,2 mil. dol. S.U.A., comparativ cu 3 204,1 mil. dol. S.U.A. în primele 11 luni ale anului trecut, ceea ce constituie 110,9% (+349,1 mil. dol. S.U.A.) faţă de ianuarie-noiembrie a anului trecut. Evoluţia importului total de mărfuri în ianuarie-noiembrie 2010 comparativ cu ianua-rie-noiembrie 2009, mil. USD

Importul definitiv al mărfurilor în Repu-blica Moldova (plasate în liberă circula-ţie), efectuat de persoane juridice şi fizice a constituit 37 656,9 mil. lei (85,7%) din to-talul de import, comparativ cu 30 149 mil. lei în perioada respectivă a anului trecut, înregistrînd o creştere cu circa 25 % sau cu 7 507,9 mil.lei.

Evoluţia importului de mărfuri plasat în liberă circulaţie în ianuarie-noiembrie 2010 comparativ cu ianuarie-noiembrie 2009

În dolari S.U.A., importul definitiv al mărfurilor (plasate în liberă circulaţie), efectuat de persoane juridice şi fizice, a constituit circa 3 045,8 mil. dolari S.U.A., comparativ cu 2 730,7 mil. dolari S.U.A. în perioada respectivă a anului trecut, fi-ind în creştere cu 11,5% (+315,1 mil. dolari S.U.A.).

Majorarea, în lunile ianuarie-noiem-brie ale anului curent, a importului defi-nitiv de mărfuri este cauzată de creşte-

rea importului unor aşa categorii de măr-furi ca: combustibili minerali cu 20% (+1 430,1 mil. lei), cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice cu 44,7% (+854,7 mil. lei), produse farmaceutice cu 23% (+324,1 mil. lei), maşini, aparate şi echi-pamente electrice cu 25,5% (+469,1 mil. lei), materiale plastice cu 27% (+358,8 mil. lei), articole de tutungerie cu 26,7% (+204,7 mil. lei) etc. În lunile ianuarie-noiembrie ale anu-lui curent în regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 4 160,8 mil. lei, comparativ cu 3 299,1 mil. lei în primele 11 luni ale anului trecut, în-registrînd o creştere cu 26,1% sau cu 861,7 mil. lei. Totodată, în perioada respectivă, în zonele economice libere au fost importa-te mărfuri cu scutiri ale drepturilor de im-port, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, în valoare de 3 076,7 mil. lei, com-parativ cu 1 632,4 mil. lei în lunile ianuarie-noiembrie ale anului trecut, înregistrînd o creştere cu 88,5% sau cu 1 444,3 mil. lei. Sporirea importului de mărfuri în zonele economice libere este cauzată de abroga-rea alin.(12) din art.6 al Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele eco-nomice libere, alineat ce prevedea restricţi-onarea cantităţii de mărfuri, pasibile de a fi scoase din zonele libere, spre realizare pe restul teritoriului republicii (pînă la 30%), fapt ce a dus la majorarea importului de: fructe comestibile de 2,2 ori (+142,7 mil. lei), cereale, orez de 5,5 ori (+246 mil. lei), băuturi alcoolice şi nealcoolice de 1,6 ori (+69,7 mil. lei), combustibili minerali de 2,1 ori (+313,6 mil. lei), produse farmaceu-tice cu 15,6% (+37,5 mil. lei), cazane, ma-şini, aparate şi dispozitive mecanice de cir-ca 2,1 ori (+134,8 mil. lei) etc. De asemenea, în perioada respectivă, în magazinele duty-free au fost importate

Statistica vamalăEmilia Cainarean, şef Secţia expertiza mărfurilor

Statistica

47

STATISTICAmărfuri cu scutiri ale drepturilor de im-port, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, în valoare de 159,8 mil. lei, com-parativ cu 70,6 mil. lei în lunile ianuarie-noiembrie ale anului trecut, înregistrînd o creştere de 2,3 ori sau cu 89,2 mil. lei. Majorarea, în lunile ianuarie-noiembrie ale anului curent, a importului de mărfuri în magazinele duty-free este cauzată de des-chiderea unor magazine noi şi, respectiv, sporirea volumului de import a unor măr-furi ca: băuturi alcoolice - de 4,6 ori (+44,1 mil.lei), produse de parfumerie sau de to-aletă şi preparate cosmetice - de 2,3 ori (+24,6 mil.lei), articole de tutungerie - de 2,4 ori (+17,1 mil.lei) etc.

drePturiLe de iMPort/exPortÎn ianuarie-noiembrie 2010, au fost calcu-late drepturi de import/export în valoare de 8 726,6 mil. lei, înregistrînd o creştere cu 28,6% (+1 938,3 mil. lei) comparativ cu lunile ianuarie-noiembrie ale anului trecut, din care:- taxe speciale – 23,3 mil. lei, compara-tiv cu 19,56 mil.lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, înregistrînd o creştere cu 20% (+3,74 mil. lei),- suma procedurilor vamale – 224,4 mil. lei, comparativ cu 177,6 mil.lei pe par-cursul perioadei respective a anului trecut, înregistrînd o creştere cu 26,4% (+46,8 mil. lei),- taxe vamale – 677,8 mil.lei, compara-tiv cu 556,1 mil.lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, înregistrînd o creştere cu 22% (+ 121,7 mil. lei),- accize – 1 530,8 mil.lei, comparativ cu 1 126,8 mil.lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, înregistrînd o creştere cu 36% (+404 mil. lei),- TVA – 6 266,9 mil. lei, comparativ cu 4 904,9 mil.lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, înregistrînd o creştere cu 27,8% (+1 362 mil. lei), (tabela se anexează).

Evoluţia încasărilor drepturilor de import/export

La majorarea încasărilor drepturilor de import în perioada ianuarie-noiembrie 2010 comparativ cu ianuarie-noiembrie 2009 a contribuit:- sporirea importului definitiv de mărfuri în valută naţională (cu 25% sau cu 7507,9 mil. lei), fapt cauzat atît de mărirea volumu-lui importului în ansamblu, cît şi de depre-cierea pe parcursul lunilor ianuarie-noiem-brie ale anului curent comparativ cu perioa-da respectivă a anului trecut a valutei naţi-onale în mediu cu circa 10% faţă de princi-palele valute străine în care au fost efectuate tranzacţiile externe (dol. S.U.A. -12,2% şi euro – 7,1%), ceea ce a dus la creşterea înca-sărilor TVA - cu 1 362 mil. lei, taxelor va-male – cu 121,7 mil. lei şi a procedurilor va-male – cu 46,8 mil. lei;- majorarea cotei accizelor la unele categorii de mărfuri, precum şi sporirea volumului

importului la unele din acestea, ce a contri-buit la creşterea în ansamblu a sumei acci-zelor încasate cu 404 mil. lei;- sporirea importului de zahăr şi produse zaharoase, fapt ce a sporit suma încasărilor taxei speciale cu 3,74 mil. lei etc.- perfecţionarea activităţii Serviciului Va-mal, intensificarea monitorizării tranzacţii-lor de import, sporirea eficienţei controale-lor ce ţin de corectitudinea declarării valorii în vamă a mărfurilor importate etc., fapt ce a contribuit la majorarea valorii în vamă a mărfurilor importate etc. De exemplu, în primele 10 luni ale anului curent suma suplimentară a dreptu-rilor de import, încasată după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor în urma mo-nitorizării tranzacţiilor de import de către colaboratorii Serviciului Vamal şi majorării valorii în vamă a constituit 272,8 mil. lei, comparativ cu 78,7 mil. lei pe parcursul pri-melor 10 luni ale anului 2009.

În dolari S.U.A., în ianuarie-noiem-brie 2010, au fost calculate drepturi de im-port/export în valoare de 706,8 mil. dolari S.U.A., înregistrînd o creştere cu 15,8% (+91,2 mil. dolari S.U.A.) comparativ cu lu-nile ianuarie-noiembrie ale anului trecutCît priveşte cifra de control pentru lunile ia-nuarie-noiembrie 2010, executarea acesteia constituie 105,1% sau +424,8 mil. lei faţă de cifra stabilită pentru perioada respectivă.

Evoluţia drepturilor de import/export încasate în ianuarie-noiembrie 2010 comparativ cu cifra de control pentru perioada respectivă

După cum se vede din diagrama de mai sus, cifra de control a fost îndepli-nită în fiecare lună a perioadei analizate, cu excepţia lunii februarie 2010, încasări-le constituind 97,5% faţă de cifra de con-trol, precum şi a lunii iulie 2010, încasări-le constituind doar 78,6% faţă de cifra de control modificată. Cea mai mare pondere în drepturile de import/export calculate o ocupă TVA la mărfurile importate – circa 71,8%, ceea ce constituie 6 266,9 mil. lei. Com-parativ cu lunile ianuarie-noiembrie ale anului trecut încasările de la TVA la măr-furile importate s-au majorat cu 27,8% (+1362 mil. lei). În ianuarie-noiembrie 2010 pon-derea accizelor în totalul drepturilor de import/ export calculate este de 17,5%, suma acestora constituind 1530,8 mil.lei sau cu 404 mil.lei mai mult (sau cu 44,7%) comparativ cu ianuarie-noiem-brie 2009. Ponderea taxelor vamale în totalul drepturilor de import/export calculate este de 7,8%, suma acestora constituind 677,8 mil.lei sau cu 121,7 mil.lei mai mult (cu 21,9%) comparativ cu ianuarie-no-iembrie 2009. Ponderea taxelor pentru proceduri vamale în totalul drepturilor de import/ export calculate este de 2,6%, suma aces-tora constituind 224,4 mil. lei, sau cu 46,8 mil.lei mai mult (sau cu 26,4%) com-parativ cu ianuarie-noiembrie 2009.

STATISTICA Statistica

Continuă abonarea la revistaПродолжается подписка

на журнал „VAMA”

INDICELE DE ABONARE: 31952

Abonarea o puteţi efectua prin„Poşta Moldovei”, telefon de contact: (022) 22-60-46

„Ediţii Periodice”, telefon de contact: (022) 23-80-73 „Moldpresa”, telefon de contact: (022) 22-63-23

ПОДПИСНОЙ ИНДЕКС: 31952

Подписку можно оформить через „Poşta Moldovei”, контактный телефон: (022) 22-60-46„Ediţii Periodice”, контактный телефон: (022) 23-80-73

„Moldpresa”, контактный телефон: (022) 22-63-23

Revista_Vama_2010_6(18)

Documents

Transcript of Revista_Vama_2010_6(18)