str. Tunari, nr. 41, sect.2, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.2102409, fax.004.021.2104165

str. Justiţiei, nr.65, sect.4, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.3371140, fax.004.031.8150025

email: office@fsespiruharet.ro, fsiispiruharet@fsiispiruharet.ro, office@fen.ro

REVISTA PRESEI 30 octombrie 2019

ADEVĂRUL: Cele mai slabe şcoli din Capitală. Sectorul 5, codaş la performanţa elevilor/Simona Chirciu În Bucureşti există 222 de unităţi de învăţământ. Dintre acestea, Şcoala Gimnazială nr. 168 şi Liceul Teoretic Bulgar 'Hristo Botev' sunt cele mai slabe unităţi de învăţământ. Cel puţin asta reiese din raportul Inspectoratului Şcolar al Capitalei (ISMB), realizat în parteneriat cu Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CRBRAE), 'Analiza rezultatelor la Evaluarea Naţională a elevilor de clasa a VlII-a 2019'. Concret ISMB şi CRBRAE au realizat un top al celor mai slabe şcoli din Capitală, luând în calcul şcolile private şi cele publice, după un set de criterii de performanţă, cum ar fi rata de promovare la Evaluarea Naţională sau rata mediilor de 10. Conform analizei ISMB şi CRBRAE, clasamentul arată astfel: Locul I este ocupat de Şcoala Gimnazială nr. 168 (Sectorul 6), cu un punctaj de 1,62 dintr-un total de 5, locul n de Liceul Teoretic Bulgar 'Hristo Botev' (Sectorul 1), cu 1,71 şi locul OI de Şcoala Gimnazială nr. 184 (Sectorul 2), cu 1,73. Pe locul patru se află IiceulTeoretic 'Decebal' (Sectorul 3), cu 1,74, locul cinci este ocupat de Şcoala Gimnazială 'Rut' (Sectorul 5), care are punctajul 1,80, pe locul şase se află o altă şcoală din sectorul 5, Şcoala Gimnazială nr. 136 -1,84 Şcoala Gimnazială' 'Barbu Delavrancea' (Sectorul 3) -1,86, se află pe locul şapte, iar pe locul opt Şcoala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 (Sectorul 2)-1,92. Pe nouă se află Şcoala Gimnazială nr. 134 (Sectorul 5) -1,97 şi pe zece Şcoala Gimnazială nr. 161 (Sectorul 6) -1,96. Criteriile de clasificare ale ISMB şi CRBRAE au fost următoarele: Rata de promovare la Evaluarea Naţională (numărul candidaţilor cu media la Evaluarea Naţională mai mare sau egală cu 5 raportat la numărul de candidaţi prezenţi), Rata de succes a absolvirii (numărul candidaţilor cu media la Evaluarea Naţională mai mare sau egală cu 5, raportat la numărul de candidaţi înscrişi în clasa a VlII-a), Rata de absolvire (numărul absolvenţilor clasei a a VlII-araportat la numă' rul de candidaţi înscrişi în clasa a VlII-a), Rata de prezenţă la Evaluarea Naţională de clasa a VlII-a (numărul absolvenţilor prezenţi la Evaluarea Naţională raportat la numărul de candidaţi înscrişi, Rata mediilor între 9 şi 9,50 (ponderea mediilor mai mari sau egale cu 9 şi mai mici decât 9,50 din numărul candidaţilor prezenţi Rata mediilor între 9,50 şi 10 (ponderea mediilor mai mari sau egale cu 9,50 şi mai mici decât 10 din numărul candidaţilor prezenţi) şi Rata mediilor de 10 (ponderea mediilor de 10 din numărul candidaţilor înscrişi prezenţi). NEWSWEEK.RO: Teodorovici recunoaște că a pierdut sute de mii de elevi. Cum a ascuns PSD acest aspect/OCTAVIA CONSTANTINESCU Ministrul de Finanțe demis, Eugen Teodorovici, a susținut în cadrul audierilor de la Parlament ale ministrului de Finanțe propus, că în Educație elevii fictivi, care sunt în statistica oficială, dar de fapt ei nu sunt prezenți la școală, ar fi în jurul cifrei de 200.000. „La Educație, poate vă uitați și o reglați dumneavoastră, noi nu am reușit să facem acest lucru, poate discutați cu sindicatele în mod deschis pentru a îndrepta măcar două situații existente astăzi în economie. Numărul de elevi pentru care statul plătește cred că 700 de uro pe cap de elev, pentru elev, nu pe cap, să fie numărul corect și nu un număr fictiv. Din cifrele pe care unii sau alții le vehiculează ar fi undeva spre 200.000 de elevi care nu figurează, de fapt figurează și nu sunt prezenți”, spus Teodorovici”, citat de edupedu. În anul 2017 scriam că Ministerul Educației a pierdut din evidențe un număr impresionant de copii: 30.000. Și asta doar la nivelul copiilor eligibili să dea bacalaureatul. Porneam de la cifrele anunțate de Liviu Pop, pe atunci ministru al Educației, referitoare la sesiunea de bacalaureat din vara anului 2017.

„Rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut probele acestui examen este de 71,4% (cu 4,7% peste rata de promovare din aceeaşi sesiune a anului trecut - 66,7%). Mai exact, au promovat 91.754 de candidaţi dintr-un total de 128.503 candidaţi prezenţi”, este anunțul pozitiv al Ministerului Educației. Doar că, surse ale Ministerului Educației mi-au precizat că 159.326 de elevi erau eligibili să susțină bacalaureatul în acel an. LIBERTATEA: Școala din România unde elevi de 10 ani au colegi de bancă adulți de 35-40 de ani: ,,Părinţii vor să înveţe carte ca să-şi ajute copiii la teme'/Cătălin Schipor A doua şansă la educaţie este un program naţional de şcolarizare ce se adresează copiilor şi adolescenţilor care, din diverse motive familiale, nu au mers la şcoală sau au abandonat cursurile, dar şi adulţilor care n-au finalizat învăţământul primar şi gimnazial.

În judeţul Constanţa, sunt 2 unităţi de învăţâmănt acreditate pentru a susţine cursuri în cadrul acestui program.

675 de copii şi adulţi s-au înscris anul trecut in acest program.

Printre cursanţi sunt mămici care vin la ore de ruşine că nu îşi pot ajuta copiii la teme, dar şi tineri care şi-au dat seama că fără şcoală nu au nici un viitor.

'A doua şansă înseamnă o a doua viaţă. îmi era ruşine să vorbesc, pentru că nu mă puteam exprima coerent. Acum sunt bucuroasă. Să învăţ a fost cea mai mare dorinţă a mea', spune o tânără care la 36 de ani s a întors pe băncile şcolii. Şcoala gimnazială nr. 5 din Constanţa este una dintre unităţile de învăţământ care face parte din program. în clase, în bănci, stau elevi de 10-12 ani, dar şi trecuţi de 40 de ani. Cot la cot, învaţă să scrie, să citească ori să recupereze materia. Directorul şcolii, Mihaela Niculae, ne face o scurtă prezentare a elevilor înscrişi în ciclul primar copii din familii sărace, adolescenţi care au întrerupt cursurile pentru că au plecat din ţară, adulţi pentru care niciodată nu e prea târziu să-şi finalizeze cursurile. 'Copiii sunt cei mai fragili. Dacă ar urma constant cursurile, ar putea recupera materia de bază în doi ani şi ar putea fi reintegraţi în învăţământul de masă. în anul şcolar 2018 -2019 au fost 60 de înscrişi, din care au promovat 37 de elevi. Trei dintre aceştia au fost integraţi în clasa a V-a, iar imul, la liceu', ne-a declarat Mihaela Niculae. Cei mai mulţi dintre copii provin din rândul minorităţilor, familii sărace ori dezorganizate. Depind de mâncarea care li se oferă la cantina socială, de aceea programul la ore le-a fost adaptat astfel încât să poată ajunge la şcoală sătui şi fără stresul că pot rata singura masă caldă din ziua respectivă. 'Nu îşi găsesc locul din cauza sărăciei, iar noi facem eforturi să îi atragem spre şcoală. Aceasta este şansa lor să scape de sărăcie. Nu le ţinem morală, îi încurajăm să vină la şcoală, iar în colectiv evităm să discutăm despre problemele lor, pentru a nu-i pune într-o lumină jenantă', continuă directorul şcolii. Aceeaşi sărăcie este motivul pentru care iarna, frecvenţa la cursuri scade. «Vreau să am o viaţă mai bună» O alta categorie de elevi sunt cei care pleacă cu părinţii în străinătate, unde nu urmează cursuri, iar la întoarcere, după 2-3 ani, trebuie să recupereze materia. Este şi cazul lui Balîm, o fată de 12 ani. A făcut în ţară două clase, apoi a plecat în Turcia împreună cu familia. La întoarcerea în ţară, şi-a dat seama că trebuie să meargă la şcoală dacă vrea să-şi construiască un viitor. 'Am crezut că este mai bine, vreau să am o viaţă mai bună. Dacă nu ai şcoală, poţi ajunge pe stradă, să cerşeşti. Vreau să termin cele 12 clase, să fac şi o facultate', ne-a spus fata, al cărei vis este să devină cântăreaţă. Copilul, la grupa pregătitoare, mama, la cursuri Printre copiii şi adolescenţii plini de visuri, în bănci îşi fac loc şi câţiva adulţi. Sunt persoane condamnate cu suspendare, pe care instanţa le obligă, pe lângă celelalte măsuri de supraveghere aplicate, să urmeze anumite cursuri, dar şi părinţi care vor mai mult pentru ei şi pentru copiii lor. Bahar are 36 de ani şi este din Bucureşti. Tânăra a venit la Constanţa, unde se află şi mama ei, care o sprijină să-şi termine şcoala. Femeia are grijă de nepotul de 6 ani, înscris la grupa pregătitoare, în timp ce mama lui e la cursuri. Bahar a crescut alături de şase fraţi şi familia ei nu a avut posibilitatea să o ţină la şcoală. Acum, simte lipsa educaţiei şcolare. 'Îmi era ruşine să vorbesc, pentru că nu mă puteam exprima clar. Mergeam

într-un magazin şi nu puteam cere ceea ce doream, pentru că nu cunoşteam cuvintele. E foarte greu. Acum sunt bucuroasă. Să învăţ a fost cea mai mare dorinţă a mea'. Primul lucru pe care vrea să îl facă după ce îşi va lua diploma? 'Să fac şcoala de şoferi', spune Bahar. 'Nu vreau ca băiatul meu să fie ca mine. Vreau ca el să aibă o şansă mai bună. Vreau să îi demonstrez soţului că pot fi o persoană importantă', mai spune ea. «Avem la cursuri mămici care vin de ruşinea copiilor, că nu îi pot ajuta la teme» Elena Tomoşanu, cadru didactic cu zeci de ani de pedagogie, care a predat de-a lungul timpului în cadrul mai multor programe speciale, ne-a spus ce înseamnă pentru un dascăl această provocare. 'Începi să educi cursanţi care au de la 12 la 50 de ani, fiecare vine din mediul lui. Aici nu poţi modela elevul, aşa cum se întâmpla la o clasă normală. Aici trebuie reformaţi. Avem la cursuri mămici care vin de ruşinea copiilor, că nu îi pot ajuta la lecţii', spune aceasta. Floarea Carapanait predă la clasele primare. Învăţătoarea îşi laudă elevii. Dincolo de dorinţa de a învăţa sunt şi piedici. Metodologia spune că pentru aceşti elevi e nevoie de manuale speciale, adaptate cerinţelor. Potrivit dascălilor, acestea însă lipsesc. S-au editat o singură dată în perioada 2004-2005, printr-un program al Băncii Mondiale, iar metodologia a venit în anul 2011. Aşa că profesorii încearcă să se descurce cu ce au şi cum pot, pentru a-şi ajuta elevii să scrie şi să înveţe. ZIARE.COM: Cazul elevilor înscriși fictiv la liceu: Un profesor de franceză a spus judecătorilor că șoarecii au mâncat testele!/ Ionel Stoica Studiile superioare, lipsa antecedentelor penale, implicarea in activitati lucrative si conduita in timpul procesului au fost o parte dintre motivele pentru care magistratii au decis ca se impun condamanari cu suspendare in cazul celor 13 profesori acuzati ca au falsificat cataloagele pentru a-si pastra numarul de clase si orele de predare. Este vorba de cazul de la Liceului Tehnologic "Ion Ionescu de la Brad", din localitatea Horia (Neamt), in care 13 profesori si secretara unitatii scolare au fost condamnati, in prima instanta, pentru fals intelectual in inscrisuri oficiale. Toti cei 14 inculpati au fost condamnati de Judecatoria Roman la cate 1 an si 3 luni inschisoare cu suspendare sub supraveghere, potrivit portalului instantelor. "Instanta mai retine ca inculpatii nu au mai fost condamnati anterior, iar in cauza de fata, chiar daca au adoptat o pozitie procesuala nesincera, nu au incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului ori solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Aceste circumstante, chiar daca nu diminueaza gravitatea fapte lor, permit instantei sa se orienteze catre modalitati de individualizare judiciara neprivative de libertate", motiveaza Judecatoria Roman. In cazul unor profesori, magistratii au decis amanarea aplicarii pedepsei, ceea ce inseamna ca, daca nu vor savarsi noi fapte penale in perioada de supraveghere, condamnarile nu se vor regasi in cazier. Decizia finala in acest caz urmeaza sa o dea Curtea de Apel Bacau. Riscul desfiintarii claselor de seral Niciun profesor nu a recunoscut acuzatiile in acest caz. Doar secretara liceului a recunoscut ca a redactat, in fals, o cerere de retragere de la cursuri in cazul unei eleve, care era trecuta in catalogul clasei a X-a, desi fusese declarata repetenta in clasa a IX-a. "De asemenea, vor fi avute in vedere aspectele referitoare la motivele si scopul savarsirii infractiunii (inculpatii procedand in aceasta maniera in considerarea riscului desfiintarii claselor de seral si a intentiei cresterii atractivitatii unitatii scolare, respectiv, in ceea ce o priveste pe inculpata D.S.D. (secretara liceului - n.red.) pentru inlaturarea consecintelor unei pretinse erori materiale), lipsa antecedentei penale, conduita inculpatilor anterior comiterii infractiunii si pe parcursul procesului penal, precum si elemente circumstantiale cu caracter personal (nivelul de scolarizare, starea de sanatate, situatia social-familiala, implicarea in continuare in activitati lucrative, respectiv calitatea de pensionar, dupa caz). In raport de aceste aspecte, instanta va aplica inculpatilor pedeapsa inchisorii orientata spre limita minima speciala prevazuta de lege", explica instanta de ce profesorii au primit sentinte blande. Cand sorecii mananca lucrarile de control In timpul procesului, mai multi profesori au incercat sa explice ca nu au pus absentele in catalog deoarece obisnuiau sa le treaca in caiete sau pe coli de scris, iar dupa un interval mai mare de timp urma sa le treaca in catalog.

Colegii le-ar fi recomandat sa nu le mai treaca, pentru ca intre timp acestea fusesera raportate, astfel ca le-ar fi trecut degeaba. In plus, ar fi existat situatii in care absentele din caietele personale nu mai erau trecute in catalog, deoarece intre timp elevul le motiva. Profesorul care preda limba franceza la liceu a incercat sa explice de ce a dat note de trecere pentru elevi: "in situatia in care un elev promova la toate obiectele de specialitate, nu era rezonabil sa fie lasat repetent la limba franceza". Acelasi cadru didactic a explicat ca nu exista in regulament obligatia de a pastra testele, referatele sau proiectele, ci doar tezele pe o perioada de 1 an. "Am pastrat o perioada de timp intr-un dulap lucrarile si proiectele, dar acestea au fost deteriorate de soareci", a declarat aceasta. Motivare sentinta

Sursa: Sentinta Judecatoriei Roman Testul cu plansa fotografica Instanta arata ca procurorii care au realizat aceasta ancheta au intocmit in 7 iulie 2017 o plansa fotografica, compusa din fotografii ale elevilor notati in anii scolari 2011-2012, 2012-2013 si 2013-2014 de catre profesorii de la Liceului Tehnologic "Ion Ionescu de la Brad", precum si ale unor persoane cu trasaturi asemanatoare acestora din urma. Ulterior, aceasta plansa fotografica a fost prezentata pentru recunoastere profesorilor. Sase profesori au refuzat participarea la aceasta procedura probatorie, iar cinci profesori nu au putut identifica elevii carora le-au acordat note, potrivit sentintei. "Erau inscrisi formal la cursuri" Dupa ce au analizat toate probele, judecatorii din Roman au decis ca profesorii sunt vinovati pentru ca nu au pus absente elevilor si ca au dat note de trecere acestora, cu toate ca elevii nu s-au prezentat la cursuri. "In acelasi timp, desi erau inscrisi doar in mod formal la cursurile serale si nu frecventau sub nici o forma unitatea scolara, nu li s-au evidentiat in mod corespunzator in catalog absentele. Aceste aspecte nu rezulta doar din declaratiile elevilor in discutie (care au sustinut in mod ferm ca nu s-au prezentat la cursuri, in dezacord cu apararile formulate de inculpati), ci si din declaratiile celorlalti martori (elevi sau rude ale acestora) ori chiar din sustinerile inculpatilor", explica instanta. Absentele, practica curenta Judecatorii arata ca cel mai adesea prezenta la cursuri era extrem de redusa, 5-6 elevi, si doar in mod cu totul izolat, de regula la anumite teste sau la teze, dar nu in mod constant, prezenta era ceva mai numeroasa. "Prezenta efectiva la orele de curs nu se regaseste, insa, in situatia absentelor, care ar induce in mod neverosimil concluzia ca absentele ar fi fost pur izolate, desi, in realitate, probele administrate atesta ca aceasta era practica curenta.

Instanta nu identifica nici un motiv rezonabil pentru care sa inlature declaratiile martorilor fosti elevi, atat timp cat apararile inculpatilor, in sensul unei evidente riguroase a absentelor, nu se reflecta in mentiunile din cataloage", concluzioneaza magistratii. DC NEWS: Două mese calde pe zi pentru elevii din Sectorul 5. Daniel Florea: Suntem singurii! Copiii pregătesc tot/Ema Apostu Daniel Florea, primarul Sectorului 5, a vorbit despre eforturile pe care le face pentru a ține copiii la școală. Aceștia primesc două mese calde pe zi, în unitatea de învățământ în care învață. "Am încercat să ţin copiii cât mai mult la şcoală şi am inventat nişte programe pentru ei. Le dau masă caldă la prânz şi seara ca să îi pot ţine acolo, să nu mai stea pe străzi, să se ducă acasă cu lecţiile făcute, nestresati şi sătui (...). În acest moment şi absenteismul s-a redus", a declarat Daniel Florea la Interviurile DCNews. "Din câte ştiu eu, nu există acest program nici la nivel naţional. Suntem singurii din câte ştiu eu. Avem două colegii cu profil alimentar. Eu nu am făcut licitaţie pentru mesele astea, copiii ăia care sunt elevi, la Viilor de exemplu, şi care învaţă să fie bucătari, ospătari pregătesc toate lucrurile astea", a mai spus primarul Sectorului 5. ZIARUL FINANCIAR: România are un număr prea mic de studenţi: dintr-o cohortă de 100 de elevi care se înscriu în clasa I, doar 20 ajung studenţi

EVENIMENTUL ZILEI: Oamenii care ţin în viaţă basmele copilăriei

CLICK: Eleva mamă în vârstă de 14 ani e fruntaşă la învăţătură

ADEVĂRUL: Firma şefului interlop Boncu, angajată să păzească o şcoală

CAȚAVENCII: La zid în cultură. Cum să ancheteze Poliţia hoţii din Poliţie?