1

INOVATOARE. INVIZIBILE. INEGALABILESistemele REHAU de încălzire şi răcire a suprafeţelor

noiembrie 2012

2

NUME DOMENIU

3

REDACTOR ŞEF Viorel Maior

redactorsef@tehnicainstalatiilor.ro

EDITOR Carmen Stoica

redactie@tehnicainstalatiilor.ro

MARKETING Silviu Mureşan

silviu.muresan@tehnicainstalatiilor.ro mobil: 0735-856.047

TEHNOREDACTARE Vasile Moldovan

Redacţia nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul reclamelor şi a materialelor publicitare prezentate de societăţile comerciale în paginile revistei.

Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul redacţiei şi al autorului materialului.Revista poate fi multiplicată şi distribuită doar sub formă gratuită, fără modificări aduse conţinutului acesteia.

EDITARE: S.C. MEDIAEXPERT S.R.L.

540390 Tg. Mureş, str. Budiului nr. 68 Tel./Fax: 0365-730.866, 0365-730.867e-mail: office@tehnicainstalatiilor.ro redactorsef@tehnicainstalatiilor.ro

www.tehnicainstalatiilor.ro

TIPAR: S.C. MINOS S.R.L.

Revista de Energie Verde este un supliment al

revistei Tehnica Instalaţiilor

NOUTĂŢI LA NIVEL MONDIAL ÎNDomeniul energiei eoliene offshore

INTERVIU CU DL. DRAGOŞ BAGHIU„Principala problemă în domeniul energiei fotovoltaice este lipsa sprijinului legislativ”

PREZENTARE COMPANIECogenerare Cat® pe gaz de la Eneria

LEGISLAŢIE70% din energia fotovoltaică produsă la nivel mondial provine din instalaţiile din Europa

POMPE DE CĂLDURĂEconomie, Siguranţă, Fiabilitate, Confort şi Ecologie -Pompe de căldură Nibe

EVENIMENTEOutlook 2012, South-East European Forum

EFICIENŢĂ ENERGETICĂStudii de caz în co-generare şi soluţii HVAC - Jetrun EnergoEco

EVENIMENT - EXPOEnergie verde la HUSUM WindEnergy 2012, ediţia care a depăşit un nou record

PREZENTARE COMPANIEAGENT TRADE SRL • Divizia de termotehnică

ÎNCĂLZIRE/RĂCIREEnergie verde la HUSUM WindEnergy 2012, ediţia care a depăşit un nou record

EVENIMENT-EXPORENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE21-23 noiembrie 2012

ÎNCĂLZIRECentrale termice cu funcţionare pe combustibil solid şi biomasă

EVENIMENTEEEE, EXPOBIOENERGIA2012, Summit-ul Român pentru Energie Solară

4

10

11

12

14

16

17

18

20

21

22

25

26

cuprins

energie fotovoltaică

energie eoliană

cogenerare

CUPRINS

NUME DOMENIU

4

Majoritatea turbinelor eoliene pro-duc energie electrică peste 25% dintr-un an. Procentajul se măreşte în timpul iernii, când vânturile sunt mai puternice. Dato-rită progresului tehnic şi tehnologic, ran-damentul turbinelor eoliene, calculat în raport cu viteza vântului, a crescut de cel puţin trei ori în ultimele decenii. Pentru o exploatare optimală instalaţiile trebu-ie plasate la înălţimi cât mai mari faţă de sol (ideal la peste 200 m). Dacă acum două decenii cele mai multe turbine de pe pla-netă erau de maximum 2 MW, la ora ac-tuală, majoritatea au puterea nominală în-tre 4 şi 6 MW. Înălţimea totală a turnului de susţinere este între 48 m şi 126 m, dar poate să atingă în zonele mai depărtate de ţărm şi înălţimea de 200 m. Diametrul ro-torului variază între 70 m şi 126 m. O pale-tă de rotor poate ajunge până la lungimea de 75 m. Turbinele construite prin tehno-logii de ultima oră pot dezvolta puteri de la 5MW la 7,58 MW şi au un randament de 5 ori mai mare faţă de acum două de-cenii. Industria eoliană de vârf devine tot mai rentabilă, graţie reducerii substanţia-le a costurilor, îmbunătăţirilor tehnologice şi producerii de tot mai multe turbine cu performanţe de vârf. În industria turbine-lor eoliene de pe mapamond, Germania figurează ca precursor atât pe planul ino-vărilor durabile, cât şi pe cel al dezvoltării

NOUTĂŢI LA NIVEL MONDIAL ÎN

DOMENIUL ENERGIEI EOLIENEOFFSHORE

Europei, cu vânturi deosebit de puter-nice în special în timpul iernilor.

La sfârşitul anului 2011, capacitatea to-tală mondială a parcurilor eoliene a ajuns la 237.669 MW. Chiar în condiţiile crizei s-a înregistrat o creştere de 20% pe piaţa mondială, chiar dacă acest nivel de creşte-re este mai mic decât media ultimilor zece ani, de aproximativ 28%, se arată în stu-diul „Energia eoliană şi alte surse regene-rabile de energie“, lansat de TPA Horwath în 2011. Industria vântului implică o circu-laţie a mărfurilor de 40 miliarde de euro. În industria eoliană planetară lucrează peste 670.000 de persoane.

Potrivit raportului Global Wind Energy Council (GWEC) pe 2011, publicat în

Energia eoliană este energia vântului. La începuturile umanităţii a fost folo-sită ca mijloc de propulsie pentru diverse ambarcaţiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Energia eoliană este cunoscută cu mul-te secole înainte ca Don Quijote de Mancha să se lupte cu „morile de vânt”.

Spaima navigatorilor de odinioară, vântul puternic se dovedeşte astăzi o resursă de nepreţuit. Vântul necaptat şi căldura solară nerecuperată furnizează de 15.000 mai multă energie decât consumă omenirea! După energia hidroelectrică, energia eoliană este sursa regenerabilă care cunoaşte cea mai rapidă şi mai spectaculoa-să creştere. Energia electrică eoliană se obţine printr-o tehnologie curată, moder-nă şi cu eficienţă durabilă. Ca şi energia solară, este inepuizabilă şi prietenoasă cu mediul. Unicul dezavantaj: costul ridicat al investiţiilor. Evoluţiile din ultimele dece-nii au arătat că utilizarea vântului pentru producerea de energie ecologică a deve-nit deja o industrie de înalt nivel tehnologic, comparabilă cu tehnologia digitală, cu implicaţii profunde în dezvoltarea sistemelor energetice şi în planurile globale de dezvoltare inteligentă şi durabilă*).

ENERGIE EOLIANĂ

capacităţii parcurilor eoliene. Practic nu există ţări pe planetă care să nu aibă ferme eoliene cu turbine fabricate de renumitele branduri din „ţara lui Johann Wolfang von Goethe şi Johannes Brahms“.*) Vezi Raportul Brundtland al Comisi-ei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED).

Potenţialul energetic eolian pe TERRA

Potenţialul energetic pe TERRA este evaluat la 57.000 TWh pe an. Contribu-ţia energiei eoliene offshore (în larg) este estimată la 25.000 -30.000 TWh pe an. Teoretic, energia de origi-ne eoliană poate acoperi necesarul de electricitate pe plan mondial. În acelaşi timp, principalul inconveni-ent al acestei surse de energie o re-prezintă instabilitatea vântului. în 2012, Europa nu avea de-cât 9% din potenţialul eolian disponibil în lume., dar pes-te 72% din puterea instalată. Aproximativ 80% din energia eoliană de pe întreaga planetă este produsă, în prezent, în Ca-lifornia, dar energia eoliană este pe cale de răspândire în Midwest-ul American şi în ţările din nordul

martie 2012, în topul primelor 10 ţari cu cele mai mari capacităţi de parcuri eolie-ne intră China (62.364 MW), Statele Uni-te (46.919 MW), Germania (29.060 MW), Spania (21.674 MW), India (16.084 MW), Franţa (6.800 MW), Italia (6.737 MW), Ma-rea Britanie (6.540 MW), Canada (5.265 MW), Portugalia (4.083 MW). Piaţa eolia-nă mondială a crescut în 2011 cu aproxi-mativ 6%, faţă de 2010, iar cei 40.500 MW de energie eoliană nou instalată reprezin-tă investiţii de mai mult de 50 miliarde de euro. Conform EWEA turbinele eoliene amplasate pe mare vor produce în 2030 peste 13% din energia Europei!

NUME DOMENIU

5

Componentele unei turbine eoliene

În alegerea zonei precise unde trebu-ie amplasat un parc eolian, doi factori sunt majori: complexitatea spaţiului alocat şi condiţiile meteo extreme. Este de menţio-nat faptul că majoritatea turbinelor funcţi-onează optim în intervalul 3-25 m/s viteză a vântului, cu un maximum de productivi-tate atins între 10 şi 16 m/s. Pentru a evi-ta eventualele avarii, când sunt depăşite extremele intervalului - turbina se opreş-te automat.

Principiul de funcţionare al unei turbi-ne eoliene pentru producerea industria-lă de energie electrică este relativ simplu: energia cinetică a vântului acţionează asu-pra rotorului turbinei şi determină pune-rea acestuia în mişcare, antrenând - prin intermediul unui reductor - un generator electric eolian. Variantele constructive di-feră de la o firmă la alta, existând în mo-mentul de faţă două variante majore de acţionare a generatorului: clasică (prin in-termediul unui sistem de doi arbori cu vi-teze diferite) şi directă, caz în care rotorul antrenează direct un generator electric cu un număr mai mare de poli. În momentul de faţă, varianta clasică este cea mai răs-pândită. Există de asemenea două varian-te principale de controlul vitezei de rotaţie a rotorului: stall control - folosind mode-lul aerodinamic al paletelor şi pitch con-trol - prin răsucirea paletelor în întregime, aproape până la 90 de grade. Ca variantă intermediară se mai utilizează active stall control, dar pe scară mai redusă deoare-ce implică sisteme de mai mari dimensi-uni. Asupra eficienţei fiecărui sistem, păre-rile sunt împărţite. În cazul primului sunt implicate variante constructive mai sim-ple şi mai fiabile. Totuşi, ţinând cont de progresul tehnologic în momentul actual, este greu de spus care sistem este mai fia-bil, deşi tendinţa este să se folosească sis-temul pitch control.

Componentele unei turbine eoliene sunt: rotorul turbinei, nacela, generato-rul electric şi pilonul cu fundaţia. Palete-le sunt cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi împreună cu bu-tucul alcătuiesc rotorul turbinei. Se fabri-că din materiale compozite, ca în indus-

pra poluării mediului. Cele mai multe şi mai mari parcuri eoliene sunt plasate în zonele terestre (onshore), unde pământul este tare*). Tendinţe de dezvoltare în viitor au centralele eoliene marine amplasate departe în largul marilor (offshore). Con-form EWEA turbinele eoliene amplasate pe mare vor produce în 2030 peste 13% din energia Europei!*) Parcurile eoliene onshore funcţionale/în construcţie Roscoe Wind Farma(781,5 MW) Texas; Horse Hollow Energie Center (735,5 MW) USA; Alta Wind Energie Center (1020 MW) USA, Jaisalmer Wind Park (1064 MW) India, Bayannnur Wulanyiligeng Wind Farm (300MW) China etc.

Până în 2030, la nivel european, producţia de energie eoliană va reprezenta 28% din cererea totală a UE

Obiectivul strategic deosebit de ambi-ţios propus de către EWEA a fost atinge-rea în 2020 a unui nivel de 20% din tota-lul de energie produsă pe plan european din resurse regenerabile. Momentan doar Danemarca se apropie de acest nivel. În plină criză economică şi financiară la ni-vel global în care datoriile publice ale unor mari puteri din G8 ating sau chiar depă-şesc cu mult PIB-ul şi după un an destul de sumbru în 2010, liderii strategici mondiali din domeniul parcurilor eoliene în Euro-pa, Asia, Statele Unite ale Americii, Cana-da şi Australia speră ca povestea de succes a energiei eoliene să reînceapă să respire din nou aer proaspăt. Liderii tehnologici strategici planetari promovează cu încre-dere şi credibilitate cele mai inovative pro-duse solicitate de clienţii care vor schimba lumea energiilor verzi. Cel mai dinamic se dovedeşte a fi sectorul strategic care con-struieşte parcuri eoliene în largul mărilor - Offshore Wind Parks (OWP). Cu inves-tiţii masive de circa 194 miliarde de euro în „fermele de vânt“, până în 2020 s-ar putea tri-

ENERGIE EOLIANĂ

tria aeronautică de vârf, pentru a asigura simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Paletele lun-gi de 75 m se confecţionează dintr-o sin-gură componentă, din răşină epoxidică şi din lemn de plută întărită cu fibră de sticlă. Nacela este o cabină care rolul de a prote-ja componentele turbinei eoliene, monta-te în interiorul acesteia: arborele principal (de turaţie redusă), multiplicatorul de tu-raţie cu roţi dinţate, dispozitivul de frâna-re, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric eolian şi sistemul de pivotare. Pilo-nul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploa-tării şi executării operaţiilor de întreţinere şi de reparaţii. Lungimea pilonului poate atinge 200 m. În interiorul pilonului sunt montate cablurile reţelelor de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoli-ană şi scările de acces spre nacelă. La ale-gerea unei turbine prioritare sunt criteriile de productivitate, fiabilitate, mentenan-ţă şi costuri minime. La turbinele plasate offshore (adică departe la zeci de kilometri în largul mării) fiabilitatea trebuie să atin-gă gradul “zero”, datorită costurilor extrem de ridicate ale serviciilor de mentenan-ţă. Practic într-o turbină eoliană de înaltă performanţă, montată la peste 100 de km în largul mării, echipa de întreţinere şi re-paraţii n-ar trebui să intervină decât după mulţi de ani de funcţionare neîntreruptă. Cam aşa cum se întâmplă la autoturisme-le BMW, Rolls Royce sau Mercedes Benz, care nu necesită mai mult de 10 ore de în-treţinere după primii 250.000 km parcurşi!

Datorită faptului că energia eoliană este o sursă nepoluantă şi regenerabi-lă, în ultimele decenii a devenit forma de energie verde number one a planetei, în special în ţările din nordul şi ves-tul Europei, în China, SUA, India şi Australia. La dezvoltarea acestui domeniu ecologic au contribuit simultan mai mulţi factori pre-cum poziţia geografică, cerce-tarea ştiinţifică de vârf deru-lată non-stop şi nu în ultimul rând voinţa politică în direc-ţia implementării pe termen lung a unor surse importan-te de energie electrică ieftină, cu impact negativ minim asu-

pla puterea instalată în statele europene, se arată într-un studiu realizat de EWEA şi publicat la începutul lunii august 2011. Experţii de marcă în energii regenerabile susţin că până în 2020, producţia de ener-gie eoliană va fi echivalentă cu un consum total de energie pentru toate gospodăriile din Germania, Spania, Franţa, Marea Brita-nie şi Polonia la un loc. În statele europe-ne, producţia de energie eoliană va creşte în 2020 de la 182 TWh în 2010 (reprezen-tând 5,3% din cererea totală a UE) la 581- 680 TWh (adică 15,7%-18,4% din cererea totală). Până în 2030, la nivel european, producţia va reprezenta 28% din cererea totală, echivalentul consumului în 241 mi-lioane gospodarii. În prezent, energia eoli-ană este echivalentă cu un consum de 50 milioane de gospodării medii din ţările UE.

Firmele „eco” ale viitorului

La ora actuală, din plutonul fruntaş al giganţilor strategici de pe mapamond în fabricarea de turbine eoliene prin tehno-logii de vârf şi construirea de parcuri eoli-ene de mare eficienţă energetică fac par-te sute de branduri renumite. Din lipsă de spaţiu editorial menţionăm selectiv cele care pot fi considerate „firmele eco ale vii-torului”: campioana lumii în turbine şi ge-neratoare eoliene de vârf Siemens AG din Berlin şi Munchen, liderul global al tur-binelor destinate cu prioritate parcurilor eoliene onshore Enercon GmbH din Au-rich, renumitele branduri constructoa-re de turbine eoliene de ultimă generaţie REpower Systems AG din Hamburg, Ves-tas Wind Systems A/S din Aarhus, Sinovel Wind Group Co.Ltd din Beijing, GE Energy din Atlanta, Vattenfall AB din Stockholm, Areva Group SA din Paris, Sulzon Energy Ltd. din Pune-Maharashtra, Nordex GmbH din Hamburg liderii globali ai pieţei parcu-rilor eoliene EDP Renovaveis din Lisabo-na, BARD Engineering GmbH din Emden,

Global Wind Power GmbH din

6

Hamburg, Renewable Energy Systems Ltd. din Kings Langley, EnBW Energie-Baden-Wurttenberg AG din Karlsruhe, Vattenfall AB din Stockholm, Dansk Olie og NaturGas A/S (DONG Energy) din Fre-dericia, Innovative Engineering Ventures (IEV) Group din Malaezia, FoundOcean Ltd. din Buckinghamshire, Moray Offshore Renowable Ltd , Iberdrola Energias Reno-vables S.A. din Lisabona, Offshore Design Engineering Ltd. London Road, Windte-chnics Ltd. din Warrington, CEZ Group din Praga, Filasa International din Pau, Eolen-vest Group din Malakoff, Ming Yang Wind Power Industry Group Ltd. din Guan-gdong, Hallett Group South Australia, Off-shore Design Engineering Ltd. din Londra, Scottish Power Ltd. din Glasgov, Enel (Ente Nazionale per l’energia ELettrica) SpA. din Roma, RWE Power AG din Essen, Prysmian SpA din Milano, Repsol S.A. din Madrid etc.

Paleta B75 produsă de Siemens AG, o veritabilă ”bijuterie tehnologică”, nu este departe de anvergura unui Airbus A380 (79,75 m)!

Datorită produselor de vârf de înaltă teh-nologie, „ţara lui Johann Sebastian Bach” a fost şi rămâne liderul mondial absolut în proiectarea, realizarea şi montarea la cheie a turbinelor şi parcurilor eoliene de ultimă generaţie. Performanţele turbinelor eoliene depind în principal de viteza vântului. Înălţi-mile maxime admisibile de montaj în vigoa-re limitează funcţionarea turbinelor eoliene la randamente optime. În Germania, redu-cerea înălţimii pilonului de susţinere la 100 de metri este încă valabilă numai în câteva landuri. Puterea instalată maximă a centrale-lor electrice eoliene (CEE) este condiţionată şi de cerinţele speciale pe care trebuie să le îndeplinească materialele din care sunt con-struite turbinele. Jucătorii strategici nu folo-sesc decât materialele compozite care s-au dovedit a fi de calitate superioară, identică cu materialele utilizate în industria aerona-utică mondială.

Uriaşa paletă eoliană B75 are caracte-ristici excepţionale. Surprinzător, paletele lungi de 75 de metri sunt formate dintr-o singură componentă, obţinută din răşi-nă epoxidică şi din lemn de plută întărit cu fibră din sticlă, într-o matriţă-gigant, prin-tr-un proces pe care liderul german l-a de-numit „integralblade“. Iniţial trei palete B75 au fost montate pe rotorul turbinei SWT 154-6,0 MW la Centrul Naţional de Teste din Osterlid-Danemarca. Deplasarea com-pletă a turbinei acoperă 18.600 mp, iar pa-letele se rotesc cu 290 km/h, la o turaţie completă. La o viteză a vântului de 10 m/s, turbina va fi lovită de 200 de tone de aer în fiecare secundă.

Lungimea de 75 de metri nu este de-parte de anvergura celui mai mare avi-on de pasageri din lume - Airbus A380 (la

79,75 m), însemnând că într-o poziţie Y, nava aeriană ar putea să treacă uşor prin raza cercului descris de paletă. Evident că din punct de vedere spaţial, procedura nu este recomandabilă. Siemens AG-Sektor Energy - campionul lumii în fabri-carea cele mai performan-te turbine - a instalat deja, în parteneri-at de afaceri cu firma DONG Energy, par-cul eolian funcţional Gunf leed Sands Off-shore Wind Farm cu pu-terea instala-tă 173 MW (49 turbine de SWT-3,6MW), la 7 km de Clacton-on Sea. Datorită unei proceduri pe care gigantul strategic ger-man a denumit-o „quantumblade“, corpo-raţia susţine că noile palete cântăresc nu-mai 4/5 din greutatea celor convenţionale! Diminuarea greutăţii a putut fi realizată din profile proiectate special, a căror parametri ating performanţe maxime la vitezele criti-ce ale vântului.

În ultimul deceniu, producătorii strate-gici de turbine eoliene din “ţara cancela-rului Otto von Bismark” au dezvoltat con-cepte diferite pentru a converti energia cinetică a vântului în energie electrică ief-tină, la parametri de service şi mentenanţă maximă a turbinelor. La ora actuală sunt în faza de proiect sau la „un pas” de finalizare zeci de parcuri eoliene pe întreaga planetă *) . Numai în Germania sunt 22.664 turbi-ne eoliene operaţionale, cu o putere insta-lată de 30.016 MW. Cele mai multe folo-sesc turbine eoliene de ultimă generaţie, cu puteri în-tre 6-7 MW, fabri-cate în uzinele de profil din ţară „celei mai puter-nice femei din lume – cancelarul dr. Angela Merkel”.

Cea mai apreciată este gama de turbine SWT fabricată de gi-gantul strategic Siemens AG, turbinele E-126 - 7,58 MW - produse de gigantul Enercon GmbH din Aurich, turbinele REpower de 6,15 MW fa-bricate de REpower Sytems AG, turbine-le Sinovel 2 şi 3 MW produse de Sinovel Wind Group, turbinele Areva Wind M5000 produse de gigantul Areva Group SA. No-tele maxime le-au acordat experţii dome-

ENERGIE EOLIANĂ

7

niului care au participat la conferinţa şi ex-poziţia EWEA 2012 care a avut loc între 16-19 aprilie 2012 la Copenhaga-Dane-marca.

Majoritatea centralelor electrice eolie-ne, care au fost construite de-a lungul ani-lor pe cele 5 continente ale mapamondu-lui, au fost amplasate până acum câţiva ani numai pe zone terestre (onshore) cu pământ tare.

Parcuri eoliene cu puteri instalate de până la 150 MW se construiesc mai mult în ţările unde viteza vântului este rela-tiv redusă (America Latină, Canada, Carai-be s.a.m.d.). De exemplu, Parque Eolico de Osorio, Rio Grande do Sul - Brazil are o pu-tere instalată de 150 MW cu 75 turbine on-shore - model Enercon E70-2,0 MW, cu pi-loni de 98 m şi diametrul rotorului de 70 m. Turbinele sunt amplasate pe un teren de 130 kmp şi asigură necesarul anual de energie electrică pentru 240.000 locuinţe. Compania Pattern Energy Group LP a con-struit la 30 de km de Ely, în Nevada, un parc eolian onshore cu o putere instalată de 151,8 MW, format din 66 turbine Siemens SWT 101-2,3 MW distribuite pe un teren de 76,73 kmp. În Canada, unde energia hidro-electrică asigură din abundenţă cea mai mare parte din necesarul de energie elec-trică, parcurile eoliene sunt numai onsho-re şi au o capacitate totală instalată în jur de 1.000 MW: Saint-Ulric (127,5 MW); Baie-des-Sables (109,5 MW); Mont-Saint-Lou-is (100,5 MW); Gros-Morne (100,5 MW); Montagne-Seche (58,5 MW), Charleton (109,5 MW) etc.

În ultimii ani au început să se con-struiască zeci de parcuri eoliene offshore (OWP) amplasate “în larg”, în zone cu vân-turi deosebit de puternice, cu durata de peste 8 luni/an. Primul parc eolian marin

fără deficit bugetar, care ca şi ”tigrul asiatic chinez” exportă mai mult decât consumă! Cele mai performante parcuri eoliene ger-mane au fost construite de giganţii stra-tegici Siemens AG, Enercon GmbH, RE-power Systems GmbH, BARD Engineering GmbH, Vestas Wind Systems A/S, Areva Group SA, Nordex GmbH, EDP Renovave-is s.a. , consideraţi viitorii purtători ai „trico-ului galben”. Firmele respective au ales cea mai ieftină şi mai durabilă carte „cea eolia-nă”, deoarece “vântul nu cere abonament”. De un interes deosebit se bucură produ-cătorii verzi de turbine şi generatoare eo-liene din “ţara lui Ludwig van Beethoven”. Nu întâmplător Germania este considera-ta de mulţi ani lider mondial în domeniul dezvoltării energiilor regenerabile şi extin-derii capacităţilor utilizate pe plan global. „Ţara cu deviza - Unitate şi dreptate şi li-bertate” este primul stat de pe glob care a adoptat, încă din primăvara anului 2000 “Erneuerbare-Energien-Gesetz”(EEG), le-gea fundamentală care reglementează de peste 12 ani oportunităţile în domeniul investiţiilor legate de dezvoltarea energi-ilor verzi.

Produse de vârf realizate de industria eoliană offshore de pe mapamond

Din lipsă de spaţiu editorial, enumerăm succint numai câteva modele de turbine şi parcuri eoliene durabile, proiectate şi re-alizate prin tehnologii de vârf în diferite ţări de pe mapamond: Paletele B75 de 75 m lungime produse Siemens AG şi mon-tate pe turbinele SWT 126-3,6 MW şi SWT 126-6.0 MW; Turbina eoliană E 126-7,58 MW produsa de Enercon GmbH; Turbina eoliană RE 126- 6,15 MW produsă de RE-power Systems AG; Turbinele eoliene Ves-ta V90-3 MW şi V167-7.0 MW; Turbinele SL600, SL500 şi SL 300 produse de Sinove Wind Group Co.Ltd; Parcul OWP - EnBW Windpark Baltic 1 de 48,3 MW din Marea Bal-tică situat la 16 km de penin-sula Darß/Zingst, do-tat cu 21 tur-bine eoliene Siemens model SWT–2.3–93, ampla-sate pe o suprafaţă de 7 kmp, cu o producţie de energie elec-trică de 185 GWh în 30 de ani şi care „pom-pează energie electrică verde” în sistemul energetic naţional din „tara lui Albert Ein-stein”; Parcul eolian EnBW Windpark Bal-tic 2 de 288 MW, dotat cu 80 de turbine eoliene Simens marca SWT 3.6–120; par-

german “Alpha Ventus” l-a construit gigan-tul francez Areva Group SA în parteneriat cu firme de profil de prestigiu din Germa-nia. Condiţiile meteo constante şi vitezele medii ridicate ale vântului au determinat ca OWP-urile să depăşească cu 35 la sută randamentele obţinute de cele construite în alte zone ale globului, unde viteza vân-tului nu este atât de puternică (America Latină, Caraibe, Canada, Australia).*) Greater Galbard 504 MW, 140xSiemens 3.6-107 (UK); Thorntonbank 215 MW, 6xRE-power 5M, 30x6M (Belgia); Horns Rev II 209 MW, 91xSiemens 2.3-93 (Danemarca); Re-dsand II 207 MW, 90xSiemens 2.3-93 (Dane-marca); Chenjiagang (Jiangsu) Xiangshui 201 MW,134x1,5 MW (China); Donghai Bridge 102 MW, 34xSinovel SL3000/90 (China); Bligh Bank 165 MW, 55xVestas V90-3MW (Belgia); OWP-urile de Scoţia în curs de realizare: Bea-trice (1000MW0, Inch Cape (1000 MW), Argyll Array (1800 MW, Nert Na Gaoithe (450 MW), Islay(680 MW) etc.

Germania – campioana lumii în turbine şi generatoare eoliene performante – conduce detaşat pe “autostrada verde”

Guvernul de la Berlin estimează că până în 2030 parcurile eoliene vor ajunge la o putere totală instalată de până la 26 GW, faţă de 7,6 GW în 2020 şi 3,0 GW în 2012. Un ritm de dezvoltare greu de atins de alte ţări: de 8,6 ori mai mult, în numai 18 ani! Cele peste 22.000 de ferme eoliene operaţionale şi 22.664 de parcuri eoliene funcţionale din patria lui „Karl Friederich Gauss” vor acoperi 15% din necesarul de energie electrică al unicii ţări occidentale

cul OWP - BARD Offshore 1 de 400 MW, situat la 100 km nord-est de insula Bor-kum, dotată cu 80 turbine marca Bard 5.0 de 5 MW şi a care este programată să de-vină operaţională până la sfârşitul anului 2012. Înălţimea pilonilor de susţinere atin-ge 200 m, iar diametrul paletelor ale roto-rului ajunge la 150 m. O altă fermă eoliană, realizată prin tehnologii de vârf şi deveni-tă operaţională încă din 2007 este Burbo Bank Offshore Wind Farm din Liverpool pe raul Mersey, Merseyside. Are 25 turbine Si-emens SWT- 3,6 MW, cu o capacitate to-tală instalată de 90 MW; Ferma Ormonde Offshore Wind Farm construită de colo-sul energetic FoundOcean Ltd. în colabo-rare cu renumiţii jucători Offshore Design Engineering Ltd., REpower AG şi Vatten-falk AB. În faza 2-a urmează să ajungă la 248 turbine marca REpower 5MW. Ferma este amplasată pe Irish Sea, la 10 km de Barrow-In-Furness, pe o suprafaţă de 8,7 kmp şi va produce anual energia electrică necesară pentru 100.000 de locuinţe etc.

Parcurile marine eolie-ne offshore Thanet Off-shore Windfarm din Co-mitatul britanic Kent (300 MW) şi Walney Offshore Windfarm din Irish Sea-En-gland (367 MW) – cele mai mari din lume

Unul din cele mai mari parcuri eolie-ne offshore din lume, devenit operaţional în septembrie 2010, şi care face parte din strategia guvernamentală pe termen lung de reducerea emisiilor de bioxid de car-bon ce duc la schimbări climatice Thanet Offshore Windfarms de 300 MW din comi-tatul britanic Kent.

Este format 100 din turbine Vestas V90-3MW. Construcţia parcului a fost finanţată

de compania britanică Thanet Offshore Wind Ltd

(TOW) şi a costat 780 milioane

lire sterline. P a r c u l e o l i a n a fost construit d e g i g a n t u l

s u e d e z Westas Wind

Systems A/S, în parteneriat

cu Wattenfall AB şi Prysmian Group SpA.

Apele teritoriale britanice sunt extrem de atractive pentru investitorii în energie eoliană pentru că în această zonă vântul este foarte puternic. O turbină eoliană identică, plasată în apele teritoriale ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (UK), nu întâmplător

ENERGIE EOLIANĂ

8

ENERGIE EOLIANĂ

sunt denumite „paradisul eolienelor” deoarece produc cu 50 la sută mai multă energie decât o instalaţie similară plasată în apele teritoriale ale Germaniei. Parcul eolian marin amplasat în zona comitatului ceremonial Kent, în largul coastelor Marii Nordului, produce anual energia electrică necesară pentru 240.000 de locuinţe, pe care o distribuie prin sistemul National Grid (UK). Turbina eoliană cea mai apropiată de ţărm se află la 12 km nord-est de Margate. Odată cu darea în exploatare a întregului parc eolian din zona comitatului Kent, capacitatea de producţie eoliană a UK a crescut cu mai mult de 30%. Giganticul parc offshore a fost construit de renumiţii jucători strategici Vattenfall AB, REpower Systems AG, Offshore Design Engineering Ltd. şi FoundOcean Ltd. UK are peste 250 de parcuri eoliene, din care 12 sunt offshore şi peste 3000 de turbine eoliene. După cum estimează experţii de la British Wind Energy Association (BWEA) energia cinetică a vântului ar putea furniza anual energia electrică necesară pentru 3 milioane de locuinţe din „ţara lui William Shakespeare”.

Walney Wind Farm este cel mai mare parc eolian offshore operaţional de pe planetă. Construcţia a debutat în martie 2010 şi a început să livreze energie elec-trică în sistemul National Grid în februarie 2012. Este la 14 km vest de Walney Island, pe coasta Cumbria din Irish Sea-England, în apropierea parcurilor offshore West Duddon şi Ormonde Wind Farm. Are o capacitate totală de 367 MW (51 turbi-ne Siemens SWT 107-3,6 MW, amplasa-te la distan- ţe de 19 - 23 m, acoperă o suprafaţă de circa 73 kmp şi pro-

electrică, protejarea mediului înconjură-tor şi dezvoltarea tehnologiilor energeti-ce inteligente şi viabile. Obiectivul prin-cipal al folosirii energiilor ecologice şi regenerabile îl reprezintă re-ducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În prezent la nivel pla-netar se fo losesc 9 resur-se im-portante de ener-gii rege-n era b i le : energia so-lară, energia eoliană, energia hidroelectrică, ener-gia produsă de maree, ener-gia valurilor, energia radiantă, energia ge-otermală, energia de biomasă, energia nucleară – prin fisiune bazată pe hidro-gen. Conform Raportului din 6 iunie 2012 al Comisiei Europene pentru parlamentul UE, dezvoltarea prioritară de energii rege-nerabile va permite celor 27 de ţări din zona UE să-şi diversifice producţia ener-getică, prin apariţia de noi mari corporaţii ecologice furnizoare de energie electrică, concomitent cu renunţarea la centralele convenţionale termice – pe gaz şi cărbu-ne – producătoare de dioxid de carbon. Rapida dezvoltare a energiilor regene-rabile până în 2030 va crea noi locuri de muncă pentru circa 3 milioane de per-soane, în special în întreprinderile mici şi mijlocii. Situarea Europei în plutonul ţări-lor cu producţii mari de energie regene-rabilă îi va permite să depăşească nive-lul tehnologic de producere a energiei electrice de restul ţărilor din Asia, Ameri-ca de Sud şi Africa. Încă din 2007 şi-a fi-xat obiectivul ambiţios ca 20% din produc-ţia energetică şi 10% din infrastructura de transport să fie realizate prin resurse eco-logice regenerabile. Obiectivul de obţinere a unei producţii energetice de 20% numai prin resurse verzi, face parte integrantă din strategia globală pentru “Europa 2020”. În 2012, aceste politici au început să producă “efecte” pe măsură. UE este foarte aproape de a-şi realiza obiectivele pe termen me-diu. Pe pieţele energetice europene libera-lizate, creşterea ponderii energiilor regene-rabile este funcţie de investiţiile masive în sectorul privat şi de stabilitatea pe termen lung a politicilor de dezvoltare a resurselor ecologice de energie verde. Investiţiile ma-sive în suprastructuri (autostrăzi, poduri, re-ţele electrice „inteligente” etc.) şi în instalaţii conexe, creşterea exponenţială a produc-ţiei de cabluri, conductori şi stâlpi de înal-tă tensiune, de turbine eoliene cu palete de 75 m şi piloni de susţinere de până la 200 de metri, a uzinelor plutitoare-gigant

duce 1.300 GWh/an. OWP-ul Valney Wind Farm a fost construit de giganţii strategici Walney Wind Farm Ltd. din UK, în cola-borare cu Dong Energy A/S şi compania energetică Scottish and Southern Energy plc din Pert, Ecosse.

Potrivit cotidianului britanic „The Gu-ardian”, cel mai mare parc eolian offshore din lume s-ar putea construi peste 6 ani în largul coastei de nord a Scoţiei. Cos-tul parcului de 1.500 MW, cu 339 turbine cu înălţimea până la nivelul fundaţiei de 200 m, este estimat la 4,5 miliarde de lire sterline. Proiectul OWP va fi dezvoltat de Moray Offshore Renevables Ltd (MORL), o companie mixtă între grupul petroli-er spaniol Repsol S.A. din Madrid şi o di-vizie a foarte puternicului grup energetic portughez EDP Renovaveis (al treilea pro-ducător de electricitate în turbine eoliene la nivel mondial). Se estimează că OWP-ul va deveni operaţional în 2018 şi va asigu-ra necesarul de energie electrică pentru minimum 800.000 de gospodării, adică 40 la sută din numărul total de locuinţe din Scoţia, în care conform legendei în la-cul Loch Ness trăieşte un monstru numit de localnici Nessie.

Energiile regenerabile: un actor de prim plan pe piaţa europeană

Dezvoltarea surselor regenerabile şi ecologice ca resursă energetică globală şi nepoluantă este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mon-diale, care în contextul dezvoltării inte-ligente, durabile şi implicite, au ca scop reducerea consumurilor energetice, creş-terea siguranţei în alimentarea cu energie

montate pe nave specializate în montarea turbinelor pe vânturi puternice şi în rafale din componenţa fermelor eoliene offsho-re - la zeci de kilometri de ţărm sunt numai

câteva din “efectele” obiectivu-lui strategic la nivelul

anului 2020.*) Vezi şi ”Euro-

pean Com-m i s i o n ,

Commu -nication From The Commisi-on To The

European Parliament,

The Council, The European

Economic And So-cial Committee And The

Committee Of The Regiones”, Brussels, 6.6.2012.

Vom folosi numai energie curată până în 2050

În paralel cu finalizarea obiectivului pentru 2020, se conturează şi direcţiile de dezvoltare la nivelul de orizont al anului 2050 spre o piaţă globală energetică uni-că în care toţi producătorii de energii rege-nerabile de pe mapamond vor fi purtători de “tricouri galbene”. În documentul publi-cat de GWEC (Global Wind Energie Coun-cil) în martie 2012 este prezentată „foaia de parcurs” la nivel global în domeniul ener-giei eoliene.*). Recent World Wide Fund for Nature (WWF) a lansat un nou raport care concluzionează că lumea poate atin-ge independenţa completă faţă de sursele de energie poluantă până în 2050. Studiul, care a durat doi ani, a fost realizat de echi-pe de consultanţi de la Ecofys şi de la Ofi-ciul pentru Arhitectură Metropolitană din Marea Britanie, informează “Earth Times”. Cea mai importantă concluzie a raportu-lui este că, în contextual scumpirii com-bustibililor fosili şi inaccesibilităţii acesto-ra, sursele de energie regenerabilă devin din ce în ce mai importante, deşi trece-rea la acestea este o mare provocare. Altfel spus costurile energetice verzi devin de-a lungul anilor tot mai economice. ”Acest ra-port arată că trecerea la furnizorii de ener-gie verde nu este numai posibilă, dar şi im-perativă. Energia curată şi interconectarea mai eficientă a reţelelor din Europa ne vor ajuta să ne satisfacem cererea energetică într-un mod sustenabil. Înaintea de a chel-tui miliarde de euro pentru a crea centra-le nucleare, trebuie să ne întrebăm dacă nu putem investi aceste sume în tehnolo-gii mai sustenabile” a declarat James Lea-pe, directorul general al organizaţiei negu-vernamentale World Wildlife Fund (WWF). Potrivit Ecofys, trecerea la energia regene-rabilă va costa sub 2% din PIB-ul global. De

9

ENERGIE EOLIANĂ

fapt întreg procesul va fi mai ieftin, deoa-rece combustibilii fosili se vor scumpi din ce în ce mai mult. Un viitor energetic 100% regenerabil ar reduce cu 80% emisiile de dioxid de carbon produse de furnizorii de energie din întreaga lume, menţinând creşterea temperaturilor medii globale, sub nivelul de alarmă de 2 grade Celsius.*) Vezi şi GWEC (Global Wind Energy Council) Global Wind Report 2011

Litoralul românesc noul “El Dorado” pentru energia eoliană

Potrivit estimărilor experţilor din EWEA, România ar trebui să ajungă până în 2020 la o capacitate eoliană instalată de 3.500 MW. Ţara noastră are un potenţial eolian uriaş, localizat cu prioritate pe litoralul ro-manesc din Dobrogea, în sudul şi nordul Moldovei şi în Banat. Pe baza unor evalu-ări recente şi a interpretării datelor înregis-trate de-a lungul anilor în România, se pot monta instalaţii eoliene cu o capacitate de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproximativ 23.000 GWh/an. De necrezu, dar acest po-tenţial uriaş de energie eoliană a fost des-coperit târziu în 2007, nu de români ci de investitorii şi dezvoltatorii străini, după ce ţara noastră a aderat la U.E.! Primele pro-iecte ni le-au oferit „pe tavă” CZN Group România şi Monsson Group! Dacă la finele anului 2009 aveam numai 14 MW instalaţi în parcuri eoliene, în luna iunie 2012 exis-tau 15 parcuri eoliene operaţionale, cu o capacitate de 1.166 MW. Astfel se explică faptul că “Suntem numărul 10 în faţa Polo-niei, pe energia eoliană. Pe indicele gene-ral suntem pe locul 14, totuşi foarte sus în faţa unor ţări ca Spania sau America Lati-nă. Suntem foarte bine poziţionaţi tocmai prin prisma acestui interes crescut din par-tea investitorilor”, explică experta în ener-gii regenerabile Cornelia Bumbucea, pe 7 iulie 2012. România s-a angajat în faţa Co-misiei Europene, ca va folosi până în anul 2020 energie din surse regenera-bile în proporţie de 24% (!), peste media eu-ropeană care a fost stabilită la 20%. Un rol important în Româ-nia pen-tru am-p l a s a re a agregate-lor eoliene sunt intere-sante doar zo-nele în care viteza medie a vântului este cel puţin egală cu 5,9 m/s. Din pă-cate, ca şi în alte domenii strategice, Ro-mânia nu a luat în calcul mai multe as-

giuni ale litoralului românesc, unde sărăcia sare în ochi, singura certitudine este vân-tul, pe care companii energetice strategice, precum CEZ Group, l-au transformat într-o “binecuvântare”, instalând în zona comu-nei Fântânele unul din cele mai mari par-curi eoliene terestre din Europa de Est. Cei care adăpostesc pe pământurile lor “mori de vânt” vor primi câte 3.000 de euro anual. Proiectul CEZ a trecut de prima etapă, re-spectiv instalarea a 115 turbine eoliene fur-nizate de gigantul energetic american Ge-neral Electric Energy din Atlanta în satul

vecin Cogelac. În total cele 240 de turbine eoliene de 2,5 MW vor însuma o putere de 600 MW. În prezent, parcul eolian terestru de la Fântânele- Cogealac este operaţional şi livrat în SEN o cantitate de energie elec-trică echivalentă cu cea produsă de Cen-trala Nuclearelectrica (CEN) de la Cernavo-dă! ”Vrem să asigurăm necesarul de 10% din producţia de energie verde în Româ-nia. Pentru atingerea acestui obiectiv, gru-pul nostru va investi 1,1 miliarde de euro. România s-a angajat în faţa Comisei Euro-pene să producă 20% (mai corect 24%!) din energia necesară numai din resurse re-generabile” a declarat în luna august 2010 Cosmina Marin, director cu comunicarea la CEZ Group Romania. În zona litoralului, pe termen scurt şi mediu, potenţialul ener-getic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie elec-trică de 4.500 GWh/an. La jumătatea lunii iunie 2012 peste 17 la sută din consumul de energie din România a fost acoperit de “morile de vânt”, operaţionale mai ales în zona Dobrogei. A fost cea mai “verde” zi din 2012. Aproape unul din cinci becuri a fost alimentat de parcurile eoliene!

După 2012, în judeţele Brăila şi Buzău vor fi construite zece parcuri eoliene, repre-zentând o investiţie totală de aproximativ 1,35 miliarde de euro. Proiectul a fost inau-gurat pe 30 august 2012 în comuna Cire-şiu din judeţul Brăila de Eolenvest Group, o companie energetică controlată de grupul francez Filasa International. Jucătorul stra-

pecte: lipsa banilor pentru extinderea şi consolidarea reţelelor de transport a ener-giei electrice pentru a realiza racordul cu noile instalaţii de la Fântânele-Cogealac, Corugea, Moldova Nouă, Sălbatica 1, Săl-batica 2, Agighiol, Macin, Valea Nucarilor, Topolog, Hârşova. Cireşiu. Ulmu. Siretel s.a.; lipsa unui cadru legal şi investiţional optim care să accelereze exproprierile de teren necesare pentru amplasarea parcu-rilor eoliene şi a noilor reţele electrice de transport inteligente/smart-gridurile, fără de care distribuţia şi utilizarea eficientă a

energiilor regenerabile nu ar fi posibilă şi nu în ultimul rând lipsa unui institut R&D de cercetare-dezvoltare-inovare redutabil cu o largă viziune strategică care să realize-ze cercetări aprofundate la nivel european legate de energiile regenerabile şi de de-zoltarea unor produse de vârf, cu înaltă va-loare adăugată, solicitate de piaţă globa-lă de profil.

În exil la malul Mării Negre străvechi şi ancestrale la Pontus Axeinos, acum două mii de ani, poetul iubirii Ovidiu scria despre viscolele apocaliptice şi vânturile puternice care suflau peste graniţa estică a imperiu-lui roman, neştiind că în vremurile noastre

ele vor aduce un imens câştig oa-menilor, cu ajutorul ener-

giei eoliene. „La Fân-tânele, o mică

localitate, situ-ată la câţiva

k i l o m e t r i de litoralul Mării Ne-gre, vântul încă suflă

cu putere şi zona a deve-

nit un El Dora-do pentru indus-

tria energiei eoliene”, scria recent Le Monde,

unul cele mai importante publi-caţii informative din „patria lui Napoleon şi Charles de Gaulle“. “Pentru anumite re-

tegic din Malakoff dezvoltă în prezent 9 proiecte de “wind-parks” cu putere instala-tă cumulată de aproximativ 897 MW, pe te-ritoriul administrativ al comunelor Cireşiu, Ulmu, Zavoia, Dudeşti, Tudor Vladimires-cu, Ciocile, Roşiori, Rusetu şi Largu. Întreg ansamblul de proiecte poartă numele de “Parcurile Eoliene de Sud-Est”.

Renew Group GmbH, un joint venture între compania italiană ERG şi grupul rus Lukoil urmează să construiască un parc eolian de 84 MW în localităţile Doroban-ţu, Topolog şi Casimcea din judeţul Tulcea.

Eolenvest Group a început în 2012 con-strucţia a 11 parcuri eoliene şi în judeţul Suceava, cu o putere instalată de 549 MW (aproximativ de zece ori mai mult decât ca-pacitatea actuală a CET Suceava!). Investiţii-le din zona Suceava s-ar putea ridica la 780 de milioane de euro, dacă se tine seama că un MW capacitate porneşte de la 1,5 mili-oane de euro. Lucrările ar urma să se fina-lizeze peste doi ani, adică în 2014. Cele trei proiecte de parcuri eoliene Wind Energy Power Trade, Wind Energy Advance Tech şi Wind Energy Strategy presupun invesţii de peste 600 milioane de euro. Gigantul Filasa International, prin Eolenvest Group, devine cel mai mare investitor francez în segmen-tul de energie regenerabilă din România. Potrivit datelor furnizate de Compania Na-ţională de Transport al Energiei Electrice - Transelectrica S.A. -, judeţul Brăila devine a patra zonă de interes pentru investitorii în “mori de vânt”din ţara noastră. În top sunt judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi şi Brăila, după care urmează Suceava, Botoşani şi Vaslui (în care se va construi un parc eoli-an onshore de 90 milioane euro cu 27 tur-bine pe suporţi de până la 200 m la Dran-ceni, Arsura şi Duda Epureni).

Eugen-Constantin Râpăprofesor asociat la Universitatea

Tehnica “Gh.Asachi” IaşiE-mail: ecrapa@gmail.com

10

NUME DOMENIUINTERVIU

INTERVIU CU DL. DRAGOŞ BAGHIU - PROJECT MANAGER AL ENERGOVOLTAIC SRL

„PRINCIPALA PROBLEMĂ ÎN DOMENIUL ENERGIEI FOTOVOLTAICE ESTE LIPSA SPRIJINULUI LEGISLATIV”

Spuneţi-ne în primul rând care este domeniul dumneavoastră de activita-te, piaţa pe care activaţi şi despre istori-cul firmei şi colaborarea pe care o aveţi cu firma spaniolă pe care o reprezentaţi în România.

Dragoş Baghiu - Domeniul principal de activitate este producerea energiei electrice cu ajutorul tehnologiei fotovoltaice. De ase-menea, activăm şi în domeniul consultanţei în construcţii şi afacerii fotovoltaice. Suntem pe piaţă încă din 2009, înainte să fie aprobate completările Legii 220/2008. Experienţa la vre-mea aceea o aveam de la firma mamă din Spa-nia, însă până în momentul de faţă, credem că suntem printre primii 3 jucă-tori importanţi de pe piaţa din acest domeniu. Ţin să subliniez că noi nu reprezen-tăm pe nimeni, suntem o firmă de sine stătătoa-re ce este capabilă să ducă la bun sfârşit atât partea juridică şi bi-rocratică a unui proiect, cât şi execuţia, punerea în funcţiune a unui parc fotovoltaic.

Spuneţi-ne ceva despre gama de pro-duse comercializată şi despre sectorul de piaţă căruia vă adresaţi.

DB - Produsele comercializate de noi, sunt în general toate cele relaţionate cu energia solară fotovoltaică, de la panouri, in-vertoare, cablaj solar, kituri fotovoltaice, led-uri, structuri panouri, dar şi elemente eolie-ne, pentru instalaţii de tip mixt. În principiu ne adresăm pieţei româneşti, dar avem şi clienţi din Ungaria. Ca şi servicii, oferim solu-ţia la cheie a unei astfel de investiţii, consul-tanţă în afaceri, tehnică, dirigenţie de şan-tier, implementare ISO, autorizaţii şi avize, proiectare în domeniu electric şi structuri metalice de susţinere.

Cum apreciaţi tendinţa sectorului de piaţă pe care activaţi? Câţi angajaţi aveţi şi cum credeţi că va evolua acest număr în viitor?

DB - Sectorul fotovoltaic în momentul de faţă, în România, este în continuă creştere, dato-rită legislaţiei favorabile şi sperăm ca acest lucru să dureze cel puţin încă 5 ani. Domeniul aces-ta reprezintă o piaţă de muncă importantă, iar Energovoltaic are în momentul de faţă 7 anga-jaţi în biroul din Arad şi încă 5 angajaţi în Spania dedicaţi proiectelor din România. Având în ve-dere creşterea continuă a cererii în domeniul fo-tovoltaic, suntem în căutare de personal specia-

lizat în energie electrică de joasă şi medie tensiune, perso-

nal tehnic, reprezen-tanţi vânzări.

P r o d u s e -le pe care azi le ofe-ră Energo-voltaic erau

deja prezen-te pe piaţa din

România în mo-mentul în care aţi

decis să abordaţi aceas-tă piaţă? Care este brandul pe

care îl promovaţi şi cât este el de prezent pe piaţa din România?

DB - Produsele oferite de Energovolta-ic sunt mărci cunoscute în domeniu, cu ga-ranţie europeană de calitate şi pe care noi le recomandăm din proprie experienţă. La pa-nouri fotovoltaice avem marca Solaria şi Ti-nasolar, la invertoare: SMA, Equinox şi Game-sa, deşi putem oferi şi alte mărci, la cerere.

Ce servicii oferiţi clienţilor? DB - Serviciile oferite de Energovolta-

ic sunt diverse, de la inginerie, construcţie până la mentenanţă.

În ceea ce priveşte departamentul nos-tru de inginerie, putem spune că este foarte complex, SC ENERGOVOLTAIC GROUP SRL punând la dispoziţia clientului diverse pro-

iecte de diferite tipuri, cu scopul de a furni-za servicii şi răspunsuri la diferite sectoare de inginerie şi de energie regenerabilă. Diversi-tatea este cea care defineşte departamen-tul tehnic, iar aceasta deoarece se efectuea-ză, începând de la consultanţă, tehnologie ca şi asistenţă tehnică până la efectuarea şi proiectarea proiectului, precum şi imple-mentarea acestora.

SC ENERGOVOLTAIC GROUP SRL pune la dispoziţia clienţilor săi toate serviciile nece-sare obţinerii avizelor tehnice din interiorul administraţiilor publice, începând de la par-tea de proiectare până la administrarea co-rectă a documentelor.

Compania asigură, de asemenea şi asisten-ţă juridică în ceea ce priveşte implementarea proiectelor fotovoltaice în România. Firma vă oferă şi posibilitatea de a legaliza proiectele fotovoltaice realizate de alte societăţi.

Aveţi în prezent planuri de extindere a firmei şi a activităţii firmei?

DB - S-ar putea spune şi aşa, deocamdată studiem piaţa din Ungaria, Polonia, Cehia şi Bulgaria, posibil Republica Moldova.

Care credeţi că sunt principalele pro-bleme ale pieţei de profil şi ce soluţii exis-tă?

DB - Principala problemă în domeniul energiei fotovoltaice este lipsa sprijinu-lui legislativ în ceea ce priveşte susţine-rea financiară pentru dezvoltarea acesto-ra. Băncile româneşti nu includ pachete de finanţare pentru acest sector, şi nici statul român nu încurajează suficient, astfel de iniţiative.

Soluţiile, după cum am spus, se găsesc în mâna bancherilor, care ar trebui să stu-dieze rentabilitatea acestor proiecte şi să iniţieze pachete de finanţare, plecând de la ipotecarea proiectului însuşi care are o valoare destul de mare, la fel cum se în-tâmplă în alte ţări europene. De aseme-nea Guvernul ar trebui să stimuleze acest tip de proiecte atât la nivelul firmelor, per-soanelor fizice cât şi la nivel bancar.

Cum vede compania spaniolă piaţa din România?

DB - Promocions Inversolar65 SL – firma spaniolă colaboratoare a văzut piaţa româ-nească de la bun început ca o piaţă ce pro-mite. Încă o considerăm o piaţă rentabilă.

Ce fel de canale de comunicare veţi fo-losi? Intenţionaţi să participaţi şi la ex-poziţii? Şi pentru că tot am ajuns aici, ce părere aveţi despre manifestările expozi-ţionale de profil?

DB - Principala formă de comunicare a noutăţilor este pagina noastră web www.energovoltaic.ro, pagina web spaniolă www.inversolar65.com, deşi cel mai bună formă de promovare a firmei noastre Ener-govoltaic SRL o reprezintă clienţii noştri care ne recomandă. Suntem prezenţi şi la ex-poziţii de specialitate organizate în Româ-nia. Ne pregătim pentru Renexpo din 21-23 noiembrie 2012, organizată la Sala Palatului din Bucureşti.

Ce aşteptări are compania spaniolă în urma colaborării cu dumneavoastră?

DB - Promocions Inversolar65 SL, speră ca piaţa fotovoltaică din România să se sta-bilizeze, atât din punct de vedere legislativ cât şi din punct de vedere financiar şi ast-fel să putem realiza cât mai multe proiecte de acest tip.

Ce aşteptări aveţi Dvs.?DB - Aşteptările Energovoltaic SRL sunt

aceleaşi ca şi ale partenerilor noştri spanioli – o piaţă a energiei solare fotovoltaice stabi-le şi care să ne permită dezvoltarea şi imple-mentarea proiectelor pe care le avem în ve-dere în acest moment.

Strada Metianu, Nr. 2 Corp A Arad, Romania

Phone: 0357 414 230, 0732 122 674Fax 0357414320

Web: www.energovoltaic.ro Email: comercial@energovoltaic.ro

11

NUME DOMENIU

ENERIA

COGENERARE CAT® PE GAZ DE LA ENERIA

Caterpillar

» Peste 100 000 de motoare şi grupuri electrogene pe gaz construite.

» Peste 1 miliard de ore de funcţionare.

» Cel mai mare parc de grupuri electrogene şi motoare pe gaz instalate în lume.

Aceasta vă propune Caterpillar prin completarea gamei de motoare adaptate la toate tipurile de gaz: natural, landfill gaz, biogaz, gaze asociate, de sinteză, de mină.

Ca urmare a încheierii achiziţiei de către Caterpillar a MWM Holding Gmbh din Mannheim – Germania, Caterpillar îşi completează gama de motoare şi grupuri electrogene gaz cu produse realizate la fabrica din Mannheim: CG132, CG170 si CG260 (seria CG).

Eneria, partener istoric al Caterpillar cu expertiză internaţională în soluţii energetice, beneficiază de încrederea producătorului prin admiterea din prima fază de reprezentare atât din punct de vedere comercial cât şi de service. Dezvoltare de durată şi eficienţă

De astăzi, inclusiv beneficiarii din România au acces atât la portofoliul complet al produselor Caterpillar pe gaz, precum şi la serviciile de înaltă performanţă tehnice, comerciale, de service şi de mentenanţă din partea Eneria.

ENERIA Str. Morii, nr. 7A,

Mogoşoaia, jud. Ilfov Tel.: 031 824 46 00, Fax: 031 824 46 80,

office@eneria.rowww.eneria.ro

12

LEGISLAŢIE

RENEWABLE ENERGY SNAPSHOTS 2011

70% DIN ENERGIA FOTOVOLTAICĂ PRODUSĂ LA NIVEL MONDIAL PROVINE DIN INSTALAŢIILE DIN EUROPA

Potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene - JRC - Joint Research Centre, în Europa s-au

instalat peste 2/3 din instalaţiile fotovoltai-ce la nivel mondial. Cu o capacitate cumu-lativă instalată de peste 29 GW, Uniunea Europeană este lider în sectorul instalaţi-ilor fotovoltaice cu puţin peste 70% din totalul de 39 GW la nivel mondial al ca-pacităţii de generare a electricităţii din in-stalaţii fotovoltaice, la sfârşitul anului 2010. La începutul lui septembrie 2011, capaci-tatea cumulativă instalată în Italia depăşea 10 GW iar capacitatea totală cumulativă în Europa a fost estimată a depăşi 40 GW.

Consiliul European a aprobat în cadrul reuniunii sale de la Bruxelles, din 8/9 mar-tie 2007 un obiectiv obligatoriu de 20% pentru ponderea energiilor regenerabile din consumul total de energie al UE până în 2020 şi un obiectiv obligatoriu de 10% minim care trebuie atins de toate statele membre pentru ponderea biocombusti-bililor aplicabil în transportul UE pe ben-zină şi motorină.

Directiva din 2009 privind “Promovarea utilizării de energie din surse regenerabile” nu doar stabileşte obiectivele obli-gatorii pentru Statele Membre ale UE însă trasează şi direcţiile de urmat pentru a atinge aces-te obiective.

Un total de 58.8 GW - noi capa-cităţi de energie a fost construit în EU în 2010 (sursa: EWEA, Wind in power – Statistici europene 2010) iar 2.5 GW au fost dezafectaţi, rezultând 56,3 GW capa-citate netă nouă. Centralele termice pe gaz au reprezentat 28.3 GW, sau 48% din capacitatea nou instalată. Sistemele solare fotovoltaice au trecut pe locul doi, cu 13.5 GW (23%), urmate de 9.4 GW (16%) ener-gie eoliană; 4.1 GW (7%) MW centrale ter-mice pe cărbune; 570 MW (> 1%) bioma-să; 450 MW (> 1%) CSP, 210 MW (> 1%) hidro, 230 MW (>1%) turbă şi 150 MW (> 1%) deşeuri. Capacitatea netă instalată pentru sistemele pe bază de combustibil lichid şi centralele nucleare a fost negati-

faptului că au fost utilizate şi date necon-solidate, există o marjă de incertitudine, care nu ar trebui să fie neglijată.

Directiva 2009/28/EC şi cea a Consiliu-lui din 23 aprilie 2009 asupra promovării utilizării energiei provenite din surse rege-nerabile a stabilit obiectivele obligatorii şi a trasat direcţiile de urmat pentru Statele Membre ale UE în privinţa surselor rege-nerabile de energie. În conformitate cu Ar-ticolul 4(3), fiecare Stat Membru trebuia să adopte şi să prezinte Comisiei un Plan Na-ţional de Acţiune în privinţa Energiei Re-generabile până la data de 30 iunie 2010, în care să descrie atingerea obiectivelor stabilite până în anul 2020.

Tehnologiile pe bază de energii regene-rabile şi utilizarea acestora în Uniunea Eu-ropeană au fost dinamice în ultimii ani iar acum au devenit şi mai importante.

„Renewable Energy Snapshots 2011” reuneşte ultimele date disponibile din do-

meniul tehnologiilor pe bază de energie regenerabilă din UE şi oferă un context

mondial privind sis-temele, precum şi consumul de ener-gie.

Raportul are ur-mătoarea structură:

după cuprins,

vă, cu o descreştere de 245 MW şi respec-tiv 390 MW. Procentul de energie regene-rabilă pentru instalaţiile noi energetice a fost de 40% în 2010.

Energiile regenerabile sunt un dome-niu foarte dinamic, cu rate de creştere ri-dicate, iar prin urmare, au o mare impor-tanţă pentru deciziile luate pe baza celor mai recente informaţii disponibile, în mod contrat putând fi ratate importante ten-dinţe de dezvoltare. Pentru anumite teh-nologii bazate pe energie regenerabilă, elaborarea de măsuri politice eficiente nu este încă posibilă din cauza lipsei de date coerente, consistente şi actualizate.

Lucrarea „Renewable Energy Snap-shots” a fost întocmită pe baza datelor oferite de diferite surse, inclusiv grey data sources (n.red. surse de specialitate, de ne-contestat) şi încearcă să ofere o imagine de ansamblu asupra ultimelor dezvoltări şi tendinţe a diferitelor tehno-logii. Datorită

fiecare capitol este dedicat unei surse re-generabile şi tehnologii (bioelectricitate, biocombustibili, concentrarea energiei so-lare, fotovoltaică, termică solară, energie eoliană) în care se descrie statusul actu-al iar în unele cazuri dezvoltarea pe piaţă. Analiza tehnologică detaliată este urmată de un capitol referitor la dezvoltarea resur-sei până în 2020, potrivit Planurilor Naţio-nale de Acţiune în privinţa Energiilor Re-generabile.

Pachetul UE privind Schimbările Cli-matice adoptat în 2008 are drept scop asi-gurarea Uniunii Europene în privinţa atin-gerii obiectivelor privind emisiile până în 2020: o reducere cu 20% a gazelor cu efect de seră, o îmbunătăţire cu 20% a eficien-ţei energetice, o pondere de 20% a surse-lor regenerabile în cadrul mixului energe-tic al UE.

În conformitate cu Article 4(3) Directi-va cu privire la energia provenită din sur-se regenerabile cerea Statelor Membre adoptarea unui Plan Naţional de Acţiu-ne privind Energia Regenerabilă, stabilind obiective şi măsuri pentru îndeplinirea acestora, şi care trebuiau trimise Comisi-ei până la data de 30 iunie 2010, utilizând formularul conform cu Decizia Comisiei din 30 iunie 2009.

În cadrul Planului Naţional de Acţiune privind Energia Regenerabilă, fiecare stat trebuia să îşi stabilească obiectivele sale cu privire la procentul de energie proveni-tă din surse regenerabile de energie, ener-gie sub forma electricităţii, încălzirii şi răci-rii, sectorului transporturilor, procedând în mod similar la fiecare 2 ani până în 2020, luând în considerare efectul măsurilor de eficienţă energetică corespunzătoare pri-vind consumul final de energie în compa-raţie cu direcţia trasată.

În termeni generali, cererea totală de energie se împarte în mod egal între 4 sectoare – Industrie, Transport, Încălzire şi Electricitate – fiecare deţinând o parte de 25%. Plecând de la premisa că va fi re-alizată o îmbunătăţire cu 20% a eficienţei energetice şi faptul că domeniile Indus-triei şi Încălzirii îşi vor îndeplinii obligaţiile

13

LEGISLAŢIE

de 20% din surse regenerabile, rămâne în grija sectorului Electricităţii compensarea procentajului scăzut din sectorul Trans-porturilor. Estimăm că aprox. 35-40% din totalul de electricitate (3,200 – 3,500 TWh) trebuie să provină din surse regenerabile de energie pentru a se îndeplini obiective-le pentru 2020.

Coridorul ţintă care trebuie să fie atins pentru producerea de energie electrică din resurse regenerabile de energie este 1120 - 1400 TWh. În 2010 aprox. 19.4% (640 TWh) din consumul final brut de energie electrică (3,306 TWh) a provenit din surse regenerabile de energie (în urma analizei datelor din Planurile Naţionale de Acţiune în privinţa Energiei Regenerabile). Energia hidroelectrică a contribuit cu cel mai mare procentaj de 10.2%, urmată de biomasă cu 3.5%, energie eoliană cu 5% şi energie solară cu 0.6%.

Prin intermediul „Renewable Energy Snapshots 2011” se doreşte monitoriza-rea dezvoltărilor din trecut şi cele viitoa-re a producerii de energie din surse rege-nerabile (în special electricitate) şi analiza posibilităţii realizării obiectivelor pentru 2020.

În cazul electricităţii generate din ener-gie hidroelectrică (2010: 330 TWh), nu se aşteaptă creşteri majore, întrucât majori-tatea resurselor de acest tip sunt în uz. În plus, nu este clar dacă aceleaşi resurse vor fi în continuare disponibile în mod conti-nuu în viitor, dacă condiţiile meteorolo-gice extreme devin mai frecvente şi apar nevoi suplimentare de resurse de apă. Mi-crohidrocentralele sunt o opţiune, însă nu a fost investigată în acest raport. Alte tehnologii de generare a energiei electri-ce din surse regenerabile includ energia geotermală, energia produsă de maree şi valuri, cu o generare de 6 TWh şi respec-tiv 0.5 TWh în 2010. Acestea se aşteaptă să crească cu 10.9TWh şi respectiv 6 TWh până în 2020, potrivit Planurilor Naţiona-le de Acţiune. Aceste tehnologii se află în faza de cercetare şi dezvoltare, neavând loc încă nici o pătrundere pe piaţă. Prin ur-mare, nu sunt incluse în acest studiu, însă

re anuală ar fi 36%, mult mai scăzută decât cea înregistrată în ultimii 8 ani. Din punc-tul de vedere al industriei acest obiectiv este unul ambiţios, însă realizabil, însă va avea nevoie de măsuri auxiliare, pentru a se asigura că reţeaua de energie electrică va fi capabilă să absoarbă şi să distribuie energie electrică generată de soare. Acest lucru este important, mai ales pentru că 12% din totalul de electricitate provenită din fotovoltaică solară se transpune unei capacităţi fotovoltaice cumulative instala-te de 350 GW sau apropiate de 60% din totalul capacităţii de generare (590 GW în 2008) sau peste 40% din capacitatea de

electricitate generată la nivel European (800 GW în 2008). Prin urmare, transmite-rea eficientă şi sistemele de stocare, pre-cum şi sistemul modern de management a cererii şi ofertei, trebuie să fie disponibile pentru a îndeplini această viziune.

Energia eoliană este pe locul unu în privinţa noilor capacităţi instalate în Euro-pa. În 2010 capacitatea suplimentară in-

stalată a fost de 10 GW, cu mai mult de 84 GW capacitate cumu-

lativă instalată în 2010, depăşind obiecti-

vele de 40 GW cu peste 100%. Noul obiectiv al Aso-ciaţiei Europe-ne din domeniul

Energiei Eoliene vizează 230 GW

capacitate instala-tă (40 GW offshore)

în 2020, care să producă aprox. 10% din cererea de electri-

citate la nivel European. Potrivit Planurilor Naţionale de Acţiune, capacitatea instala-tă în 2010 era de 84.9 GW şi va creşte la 213.4 GW până în 2020.

Se poate concluziona că dacă se vor menţine cotele de creştere prevăzute mai

Raportul complet al Centrului JRC “Renewable

Energy Snapshots 2011” poate fi accesat la: http://ec.europa.eu/energy/publications/doc/2011_

renewable_energy_snapshots.pdf

Potenţialul Energiei Electrice Fotovoltaice în ţările europene

Suma anuală a incidentului de iradiere la nivel mondial privind modulele fotovoltaice cu înclinaţie optimă spre sud

Suma anuală a electricităţii solare generate de un sistem 1kWp cu module cu înclinaţie optimă şi coeficient de performanţă 0.75

Prod

ucţi

e an

uală

pan

ouri

foto

volt

aice

[MW

]

Producţia mondială 2000-2010Sursa datelor: PV News, Photon International şi date proprii

se aşteaptă ca introducerea acestora pe piaţă să aibă loc în următoarea decadă.

Se preconizează că în condiţiile în care creşterea actuală a producţiei de energie electrică din biomasă continuă, producţia de bioelectricitate s-ar putea situa în jur de 230 TWh în 2020, o creştere de la 100.5 TWh în 2009. O incertitudine în această

estimare este în mod clar utilizarea con-curenţială a biomasei pentru alte utilizări energetice, cum ar fi căldura şi combusti-bilii pentru transport. În ce mod va schim-ba acest lucru dezvoltarea bioelectricităţii nu este clar încă. Generarea bioelectricită-ţii, în special prin intermediul biogazului sau cogenerării are marele avantaj că bi-omasa se poate depozita iar electricitatea poate fi produsă la cerere. Această varia-bilă este extrem de importantă pentru o aprovizionare cu energie din surse rege-nerabile, crescându-i în mod semnifica-tiv valoarea.

În Europa, actuala capacitate instala-tă pentru energie solară concentrată este încă redusă (730 MW în ianuarie 2011), însă creşte în mod constant. Potrivit Eu-ropean Solar Thermal Electricity Associ-ation (ESTELA), 30 GW din capacitatea energiei solare concentrate ar putea fi in-stalată în Europa, generând aprox. 100 TWh electricitate în 2020. În Europa, gene-rarea de electricita-te cu ajutorul fo-tovoltaicii solare şi-a sporit capa-citatea cumula-tivă instalată cu peste 80%, la 29 GW în 2010. Acest fapt a rezultat într-o capacitate de aprox. 10 ori mai mare decât cea prevăzută pentru 2010. European Photovoltaic Industry Association a publi-cat anul trecut planul său ambiţios pentru 2020. Noul obiectiv vizează până la 12% din energia electrică generată în Europa cu ajutorul fotovoltaicii solare sau o creş-tere de la 380 la 420 TWh. Rata de creşte-

sus pentru generarea de electricitate din surse regenerabile, se poate genera până la 1,600 TWh (45 – 50%) electricitate din regenerabile până în 2020, contribuind în mod semnificativ la îndeplinirea obiecti-velor pe 2020.

În cadrul procesului de producere a căl-durii prin cogenerare, biomasa deţine cea mai mare cotă, cu a 326.5 PJ în 2009, cu o rată de creştere aflată în scădere. Piaţa ter-micii solare a scăzut de asemenea, cu 13% în 2010, însă au fost instalate noi capaci-tăţi de 2.5 GWth, atingând capacitatea to-tală de funcţionare de 23.5 GW în EU-27.

Atât din perspectiva pieţei cât şi din da-

tele Planurilor Naţionale de Acţiune în pri-vinţa energiilor regenerabile se poate ve-dea faptul că obiectivele pentru 2020 pot fi îndeplinite.

Nu în ultimul rând trebuie subliniat fap-tul că o contribuţie semnificativă la secto-rul electricităţii provenite din energie re-generabilă nu va veni de la sine. Fără un suport politic sporit, în special în domeniul accesului echitabil la reţea şi a măsurilor de reglementare, pentru asigurarea capa-cităţii actualului sistem electric de absorb-ţie a cantităţilor de electricitate provenite din energie regenerabilă, aceste previzi-uni nu se vor adeveri. Mai mult, diferitele surse de energii regenerabile vor necesita susţinere din partea cercetării şi dezvoltării precum şi măsuri însoţitoare pe următorii zece ani pentru a mări pieţele respective, întrucât reducerea costului şi accelerarea implementării va depinde de volumul de producţie, nu de timp!

14

POMPE DE CĂLDURĂ

NIBE Energy Systems, lider de piaţă în dome-niu, prezintă acum şi în România noua generaţie de pompe de căldură realizate cu tehnologie superi-oară dar în acelaşi timp cu instalare şi funcţionare extrem de simplă.

Caracteristici generale: » construcţie robustă, nivel ridicat al calităţii - fi-

abilitate şi durată mare de viaţă; » nivel de zgomot extrem de mic – confort spo-

rit; » eficienţă ridicată – economie de energie de

până la 80%, cost redus de exploatare; » sisteme de automatizare şi control cu display

digital şi meniuri simple, cu posibilitate de co-nectare pentru control la distanţă – uşor de utilizat;

» design elegant şi actual.

Siguranţă în exploatare şi fiabilitateFirma suedeză NIBE este unul din pionierii teh-

nologiei pompelor de căldură cu o experienţă în domeniu de 60 de ani. Acum NIBE ne poate ofe-ri sisteme care ne pot încălzi casele şi pot prepara apă caldă utilizând energia solară.

Fără îndoială se poate spune că tehnologia care stă la baza funcţionării acestor echipamente a fost testată şi folosită mulţi ani atât în Suedia cât şi în multe ţări ale lumii.

NIBE este în prezent unul din liderii mondiali în ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, calitatea şi economia în funcţionare a pompelor de căldură.

NIBE Energy Systems produce pompe de căl-dură într-o gamă variată cu puteri cuprinse între 3,85 şi 60 kW cu posibilitatea de cascadare pentru a dezvolta puteri de până la 540 kW.

Accent pe aspectul ecologicConceptul de bază al unei pompe de căldură

NIBE este folosirea energiei solare, o sursă de ener-gie neconvenţională inepuizabilă.

Petrolul, cărbunele, gazele naturale, sunt surse de energie fosile care prin ardere emană dioxid de carbon şi alte gaze nocive contribuind esenţial la efectul de seră.

De aceea, orice măsură care duce la reducerea conţinutului de noxe în atmosferă este bineveni-tă şi absolut vitală.

Pompe de căldură aer - apă (gama monobloc)

Pompe de căldură aer - apă pentru uz reziden-ţial, NIBE F 2026

» gama de puteri 6 kW / 8 kW / 10 kW; » compresor cu eficienţă ridicată pentru încălzi-

re până la 55°C; » temperatura exterioară minimă de funcţionare -20°C;

» gama de accesorii disponibile pentru încălzire şi preparare acm;

» tensiune alimentare 3x400 V, 50 Hz; » COP la 7/45°C: 3.3 / 3.23 / 2.95.

Pompe de caldură aer – apă pentru uz reziden-ţial, NIBE F 2300

» gama de puteri 14 kW / 20 kW; » compresor cu eficienţă ridicată, tehnologie EVI

(încălzire până la 65°C) ; » temperatură externă minimă de funcţionare -25°C; » temperatură mare de functionare 63°C, chiar şi

la o temperatură externă de -25°C ; » funcţionează şi în combinaţie cu cazane de

încălzire pe gaz, motorină, lemn (şe-minee);

» performanţe remar-cabile la prepara-rea de acm, datorită temperaturii mari de funcţionare;

» construite din ma-teriale cu rezisten-ţă deosebită la uzu-ră pentru a garanta o durată mare de viaţă chiar în condi-ţii atmosferice deo-sebite;

» gama de accesorii disponibile pentru încălzire şi prepara-re acm;

» tensiune alimenta-re 3x400 V, 50 Hz; COP la 7/45°C: 3.7 / 3.34;

ECONOMIE, SIGURANŢĂ, FIABILITATE, CONFORT ŞI ECOLOGIE

POMPE DE CĂLDURĂ

În mediul înconjurător există o cantitate mare de energie solară înmagazinată în sol, apă, aer, care prin intermediul pompelor de caldură poate asigura încălzire/apă caldă/climatizare şi redu-ce considerabil cheltuielile energetice. Această energie aşteaptă doar să fie utilizată. În condiţiile creşterii accentuate a preţurilor energiei convenţionale din ultimii ani, pompele de caldură repre-zintă o alternativă fără concurenţă. Utilizarea unei pompe de căldură este nu numai o investi-ţie eficientă cu un timp de amortizare scurt, dar şi o investiţie în siguranţă, confort şi ecologie.

15

NUME DOMENIUPOMPE DE CĂLDURĂ

Pompe de căldură apă - apă

Pompe de caldură apă – apă pentru uz rezi-denţial, NIBE F 1145

» gama de puteri: 5, 8, 12 kW (230 V) ; 6, 8, 10, 12, 15, 17 kKW (400 V);

» temperatură mare de funcţionare 70°C; » proiectate pentru a asigura un sistem de în-

călzire necostisitor şi ecologic; » poate folosi diferite surse de energie: sol,

rocă, apă din pânza freatică/lacuri; » conţine încălzitor electric imersat (max. 9 kW),

pompe de circulaţie, controler electronic; » se poate cupla la diferite sisteme exterioare şi

accesorii: boiler preparare acm, răcire activă/pasivă, încălzire piscine, panouri solare, etc;

Pompe de căldură apă – apă pentru uz rezi-denţial, cu boiler încorporat, NIBE F 1245

» gama de puteri: 5, 8, 12 kW (230 V); 6, 8, 10, 12 kW (400 V);

» boiler încorporat de 180 litri; » temperatură mare de funcţionare 70°C; » poate folosi diferite surse de energie: sol,

rocă, apă din pânză freatică/lacuri; » conţine încălzitor electric imersat (max. 9 kW),

pompe de circulaţie, controler electronic; » modul compresor detaşabil pentru transport

facil şi servisare uşoară; » interfaţă utilizator cu display color, simboluri

simple, uşor de utilizat;

Pompe de căldură apă – apă pentru uz rezi-denţial/ comercial, NIBE F 1345

» gama de puteri: 24, 30, 40, 60 kW (400 V); » unitate controler cu display color; » echipate cu 2 compresoare – control precis

al puterii, funcţionare economică, uzură scă-zută;

» pompe de circulaţie incluse (montate sau li-vrate separat funcţie de mărime);

» posibilitate de funcţionare în cascadă, până la 9 unităţi;

» gamă de accesorii disponibile pentru prepa-rare acm, back up electric, răcire activă/pasi-vă, automatizări, vas tampon, etc. Toate pompele de căldură NIBE din noua ge-

neraţie sunt deosebit de uşor de instalat şi utili-zat datorită modulului de automatizare la care in-terfaţa client cu ecran color are meniuri simple şi intuitive.

» unitate de control pentru comfort ambiental, cost redus de operare şi funcţionare sigură;

» informaţii clare despre starea pompei de căl-dură, timpul de funcţionare, temperaturi;

» display mare, uşor de citit;

» meniuri şi simboluri simple ce permit setarea uşoară a nivelului de comfort dorit;

» utilizat şi pentru setări şi intervenţii de ser-vice, reglarea parametrilor de funcţionare, pu-nere în funcţiune;

» tabloul electric cuprinde standard modulul soft start şi modulul monitor de fază (pentru trifazat).

Controlul pompei de căldură în buzunar!Puteţi avea un control complet şi permanent al

pompei de căldură în buzunarul dumneavoastră. Puteţi porni pompa de căldură de pe drumul de întoarcere acasă sau puteţi verifica confortul am-biental de oriunde în lume. Posibilităţile de con-trol sunt nelimitate.

O soluţie termică bazată pe pompele de căl-dură NIBE este net superioară tehnologiilor con-venţionale:

» gata echipate: reprezintă o soluţie completă automatizată pentru încălzire, apă caldă şi cli-matizare;

» asigură economii mari prin reducerea consu-mului de combustibil şi implicit a costurilor;

» elimină nevoia de coş de fum şi/sau de rezer-vor de combustibil, branşare la gaze;

» oferă siguranţă în exploatare foarte ridicată, nu există pericol de explozie sau incendiu;

» pot fi plasate oriunde în imobil datorită di-mensiunii şi designului plăcut;

» durată de viaţă ridicată; » sunt uşor de instalat, operat şi întreţinut.

www.trust-expert.ro

16

NUME DOMENIUEVENIMENTE

Raportul anual de statistică Outlook 2012 al EHPA-European Heat Pump Asso-ciation, Asociaţia Europeană din dome-niul Pompelor de Căldură, oferă informa-ţii cuprinzătoare asupra pieţei europene a pompelor de căldură, prezentând analize amănunţite din 20 ţări europene plus Ca-nada, Japonia, Rusia şi SUA. Cuprinde de asemenea o privire amplă a cadrului le-gislativ al pompelor de căldură în Uniu-nea Europeană, tendinţele tehnologice şi evoluţia pieţei.

Cu peste 4.5 milioane pompe de căl-dură vândute din 2005, din care aprox. 770.000 unităţi în 2011, putem spune cu încredere că pompele de căldură sunt bine stabilite pe pieţele din domeniul în-călzirii din Europa. Industria se confruntă cu succes cu un mediu economic provo-cator, concentrându-se pe furnizarea de confort consumatorilor, oferind produse tot mai eficiente şi mai eficace. Şi, după declinul înregistrat în 2011, anul 2012 dă semne clare de revenire.

Acest lucru se întâmplă pe fondul unor condiţii politice de frontieră îmbunătăţite, care vor servi pentru la încurajarea pe mai departe în adoptarea tehnologiei pom-pelor de căldură de către consumatori. În multe State Membre, pompele de căl-dură au devenit o soluţie preferată pentru îndeplinirea cerinţelor reglementărilor cu privire la clădiri, necesitatea unui consum minim de energie şi necesitatea integrării surselor regenerabile de energie în mixul energetic. Acest lucru este valabil pentru clădirile noi, însă un curent puternic a în-registrat anul acesta o axare pe piaţa reno-vărilor. În orice caz, beneficiile rezultate în urma legislaţiei sunt în desfăşurare, la fel şi Ecodesign şi Directivele privind Eficien-ţa Energetică.

Noi pompe de căldură, mai “inteligen-te”, cu funcţii îmbunătăţite, permit integra-rea acestora în reţele inteligente şi oraşe inteligente, oferind în plus consumatorilor informaţii semnificative, transparente şi în timp real, cu privire la instalaţiile acestora. Pompele de căldură vor fi centrul sistemu-lui energetic al unei clădiri.

Industria se confruntă cu provocarea de a face realitate încălzirea mai accesibi-lă, eficientă, regenerabilă şi nedăunătoare mediului. Acest lucru se reflectă în produ-

sele disponibile astăzi pe piaţă, iar în ace-laşi mod viitorul este pregătit de o serie de proiecte de cercetare efectuate de către EHPA, Asociaţia Europeană din domeniul Pompelor de Căldură şi membrii săi.

OUTLOOK 2012 - European Heat Pump Market and Statistics

Anul 2012 marchează publicarea ce-lui de-al cincilea raport anual asupra in-dustriei europene a pompelor de căldură. Este raportul definitiv al Europei cu privi-re la acest sector aflat în schimbare şi într-un proces de creştere rapidă, cuprinzând toate datele, statisticile şi analizele oferite de organele oficiale ale industriei şi experţi locali din ţările membre.Conţinut

» Tendinţe energetice » Legislaţie cheie care afectează pompe-

le de căldură » Piaţa pompelor de căldură şi tendinţe

tehnologice » Statistici ale pieţei europene a pompe-

lor de căldură » Profile individuale (Europa: 20 ţări -

Austria, Belgia, Republica Cehă, Esto-nia, Finlanda, Franţa, Germania, Un-garia, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republi-ca Slovacă, Spainia, Suedia, Elveţia, Re-gatul Unit)

» Focus Reports (din afara Europei: Cana-da, Japonia, Rusia, SUA)Un sumar al raportului Outlook 2012 şi

informaţii referitoare la achiziţionare sunt disponibile la: http://www.ehpa.org/heat-pump-statistics/2011/

Sursa: European Heat Pump Association EEIG (EHPA)

http://www.ehpa.org/

Problemele legate de mediu sunt de mare importanţă pentru Sud-Estul Eu-ropei iar piaţa din sectoarele relevan-te are nevoie de experienţa experţilor, produse şi echipamente cu tehnologie modernă.

Care sunt tendinţele actuale, nişele de piaţă libere pentru companiile străi-ne şi oportunităţile de parteneriate reu-şite în regiune?

South-East European Forum and Ex-hibition va răspunde la aceste întrebări. Evenimentul va fi organizat de Via Expo pentru al 9-lea an consecutiv, în perioa-da 29-31 mai 2013, în Sofia, Bulgaria. De-a lungul anilor, aceasta şi-a extins scopul iar ca urmare, ediţia din 2013 va cuprinde câteva evenimente simultane, acoperind subiecte legate de impactul asupra mediului – gestionarea deşeuri-lor, energie regenerabilă, eficienţă ener-getică şi clădiri inteligente.

SEE Forum & Exhibition va acţiona ca o reţea de succes şi o platformă de transfer a tehnologiei pentru întâlniri în-tre lideri-cheie ai industriei cheie pe sca-ră globală.

Ediţia din 2013: » Pavilion dedicat companiilor din

Austria şi Ungaria » Smart Buildings - Clădirile inteligen-

te - conceptul a câştigat rapid po-pularitate în SE Europei, a cărei pia-ţă are un potenţial crescut. Această iniţiativă este unicul eveniment spe-cializat de tip b2b în Bulgaria, cu ac-cent pe de automatizările integrate pentru clădiri şi sisteme de mana-gement.

» Program cuprinzător, speakeri de re-nume din cadrul Comisiei Europene - Directoratul General Energie, Co-misia Europeană - Directoratul Ge-

neral Mediu, Consiliul European pentru o Economie Eficientă Ener-getic, Asociaţia pentru Tratarea De-şeurilor şi Tehnologiei de Reciclare din cadrul VDMA, etc.

» Tematică principală Expoziţie/Fo-rum: prevenirea generării deşeuri-lor, reciclarea, integrarea modulelor fotovoltaice în clădiri, clădiri inteli-gente, stocarea energiei, eficienţa energetică, transformarea deşeuri-lor în energie, bioenergia.

» Promovare internaţională vastă în 18 ţări.

Broşură Waste Management:http://www.eco.viaexpo.com/

upload/brochures/brochure_Save_Eng_web.pdf

Broşură Renewable Energy, Energy Efficiency and Smart Buildings:

http://www.eeandres.viaexpo.com/upload/brochures/brochureEE_RE_

eng.pdf

Organizator: Via Expo - www.viaexpo.com

EHPA: OUTLOOK 2012 IA PULSUL PIEŢELOR EUROPENE A POMPELOR DE CĂLDURĂ

THE GREEN UPGRADE OF SOUTH-EAST EUROPE

17

NUME DOMENIUEFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Eficienţa energetică şi utilizarea surselor de energie regenerabilă sunt două direcţii de acţiune în care firmele Germane au o vas-

tă experienţă.Compania Wolf Heiztechnik Main-

burg prin partenerul său din Romania, Jetrun EnergoEco, vă pune la dispoziţie o gamă completă de soluţii tehnologice de înaltă eficienţă, soluţii menite să adu-că utilizatorului final importante econo-mii energetice şi financiare, în paralel cu atingerea dezideratului de reducere a emisiilor de CO

2.

Deja un nume cu tradiţie în produc-ţia de echipamente de ventilaţie şi echi-pamente de încălzire (centrale termice, pompe de căldură, tehnologie termoso-lară), Wolf Heiztechnic a finalizat de cu-rând integrarea companiilor Kuntschar & Schlüter GmbH şi Dreyer & Bosse GmbH, producători cu tradiţie în domeniul solu-ţiilor de co-generare şi al instalaţiilor de producţie şi tratare a biogazului.

Gama de echipamente de co-gene-rare Wolf se întinde acum de la 7 kW până la 2 MW putere electrică, cu uti-lizarea gazului natural sau a biogazului din fermentarea nămolului de epura-

re sau a deşeurilor menajere. Grupurile de co-generare produse de Wolf sunt echipate cu motoare termice MAN şi MWM, sunt prevăzute cu schimbă-toare de căldură pentru recuperarea energiei din gazele arse şi pot funcţi-ona atât în regim independent de re-ţeaua electrică naţională cât şi în para-lel cu reţeaua.

Studii de caz1. Reabilitarea staţiilor de epurare Co-generarea este soluţia ideală pen-

tru creşterea eficienţei energetice, pro-movarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile şi utilizarea raţiona-lă şi eficientă a resurselor energetice pri-mare în România.

Jetrun EnergoEco a furnizat în decur-sul acestui an mai multe grupuri de co-generare cu puteri între 120 şi 200 kW electric pentru staţii de tratare a apei din România.

Centralele electrice de cogenerare Wolf Heiztechnik GmbH pot funcţiona cu gaz natural sau biogaz rezultate din epurarea apei uzate sau a deşeurilor menajere. Gru-purile de cogenerare ating randamente de peste 90%, mult superioare surselor con-venţionale de producere a energiei electri-ce şi îşi găsesc aplicaţia în procese indus-triale unde electricitatea şi energia termică sunt solicitate concomitent sau în instala-ţiile producătoare de biogaz din epurarea apei. Grupurile de cogenerare Wolf sunt livrate în module compacte, cu carcasă

izolată termic şi acustic, cu schimbătoare de căldură încorporate. Opţional se pot livra containeriza-te pentru instalare în exterior. Automati-zarea poate fi făcu-tă până în punctul în care grupul de cogenerare funcţi-onează fără supra-veghere umană.

Pentru a asigura servicii ireproşabile de mentenanţă şi in-tervenţii tehnice, firma Jetrun a finalizat în acest an instruirea unei echipe de service chiar acasă la producă-torul german.

2. ecoBiblioteca - Proiectul care ne schimbă

În vara anului 2010, Consiliul Roman pentru Clădiri Verzi şi Biblionet au orga-nizat împreună un concurs ce propune îmbunătăţirea accesului la tehnologia in-formaţiei şi renovarea sustenabilă a unei biblioteci existente, tipică pentru o comu-nitate română de mici dimensiuni.

Proiectul se intitulează ecoBibliote-ca, iar clădirea aleasă pentru intervenţia „verde“ este biblioteca publică locală din Cacica, judeţul Suceava. Acesta a fost în-registrat la „International Living Future In-stitute“ cu scopul de a atinge standardele „Living Building“.

Living Building Challenge este o filo-zofie, un instrument de promovare şi un program de certificare a clădirilor suste-nabile ce se adresează proiectelor de arhi-tectură, dezvoltare urbană şi peisagistică, indiferent de scara lor de intervenţie. Me-todologia include 7 categorii de perfor-manţă (Sit, Apă, Energie, Sănătate, Materi-ale, Echitate şi Frumuseţe), numite petale.

La categoria „Energie“, 100% din nevo-ile energetice ale proiectului trebuie aco-perite de energia generată anual pe sit din surse regenerabile.

Partea de energie regenerabilă va fi asigurată prin intermediul unor panouri

STUDII DE CAZ ÎN CO-GENERARE ŞI SOLUŢII HVAC

JETRUN EnergoEco – EFICIENŢĂ ENERGETICĂ „MADE ÎN GERMANY”

fotovoltaice şi printr-o pompă de căldură geotermală marca Wolf Heiztechnik furni-zată de Jetrun EnergoEco.

Pompele de căldură geotermale Wolf BWS de ultimă generaţie ating un COP de până la 4,7 fiind optimizate pentru utiliza-rea în condiţii climaterice dificile. Cu op-ţiunea free cooling acestea produc apă răcită în timpul verii pentru instalaţia de climatizare. Gama de puteri este cuprinsă în intervalul 4,8 şi 19,9 kW.

Ventilaţia clădirii este asigurată de uni-tatea compactă cu recuperare de căldură Wolf CWL 400. Recuperatorul de căldură Wolf CWL-400 a primit în martie anul tre-cut certificatul „Passiv Haus“ din partea In-stitutului Passivhaus (PHI), Germania.

Jetrun EnergoEcoStr. Tudor Arghezi 21, Sector 2,

Bucureşti, 020943Tel.: 021 311 87 24,

Mobil: 0729 600 790E-mail: office@jetrun.ro

www.jetrun.ro

18

NUME DOMENIUEVENIMENT - EXPO

60% DIN SPAŢIUL EXPOZIŢIONAL PENTRU 2014 DEJA REZERVAT

ENERGIE VERDE LA HUSUM WINDENERGY 2012, EDIŢIA CARE A DEPĂŞIT UN NOU RECORD

Evenimentul de top din domeniul energiei eoliene, HUSUM WindEnergy 2012 (18-20 septembrie 2012), a

numărat aprox. 36.000 vizitatori şi 1.171 expozanţi, o creştere cu 20% a numărului de expozanţi faţă de ediţia precedentă din 2010, stabilind un nou record în istoria celor 23 de ani a târgului din domeniul energiei eoliene din Husum. 60% din spaţiul expoziţional de 58.000 mp a fost deja rezervat pentru ediţia din 2014. Partenerii Windallianz, printre care Deutsche Messe AG şi Asociaţia Germană din domeniul Energiei Eoliene (BWE) şi toţi cei implicaţi sunt hotărâţi să ofere pe mai departe o platformă puternică dedicată industriei eoliane. Expozanţii şi-au

exprimat mulţumirea cu privire la recenta ediţie HUSUM WindEnergy, care se prezintă pe piaţa internaţională a târgurilor din domeniul energiei eoliene sub numele “HUSUM Wind”.

Industria energiei eoliene de talie internaţională a avut o performanţă puternică şi încrezătoare pe durata târgului, demonstrându-şi capacitatea de inovare în Husum. Apar noi pieţe emergente. „Până acum nu erau atât de multe ţări implicate în domeniul energiei eoliene; acum există instalaţii şi sisteme în 75 ţări. Şi niciodată până acum atât de multe state nu au depăşit pragul de 1000 MW: în prezent 22 ţări. Oricum, dacă piaţa continuă să se dezvolte în felul acesta, condiţiile-cadru trebuie să rămână stabile”, afirmă

Dr. Klaus Rave, Preşedintele Consiliului Mondial pentru Energie Eoliană GWEC, rezumând oportunităţile pieţei internaţionale a energiei eoliene. În calitatea sa de purtător de cuvânt al consiliului consultativ al HUSUM WindEnergy, Dr. Rave este de asemenea mândru de numărul record de expozanţi din cadrul târgului, mai ales având în vedere provocările imense cărora trebuie să le facă faţă piaţa mondială a energiei eoliene.

Ca urmare a feedback-ului pozitiv din partea celor implicaţi, expozanţi şi vizitatori, dl. Peter Becker, managing

19

NUME DOMENIU

director al evenimentului, aşteaptă şi mai mult de la Husum WindEnergy 2014, când se va celebra aniversarea de 25 de ani a evenimentului. ”Încurajările primite pe durata expoziţiei HUSUM WindEnergy, reflectate în spaţiul expoziţional deja rezervat pentru 2014, ne dă încredere. Cel mai mare târg din domeniul energiei eoliene va avea loc cu siguranţă din nou aici, la Husum, în 2014”. Dl. Peter Becker a anunţat şi o mai strânsă colaborare între partenerii Windallianz, fondată în 2011.

Deutsche Messe AG alternează târgurile internaţionale din domeniul eolian între Husum şi HANOVER MESSE. “Alternanţa între Husum şi Hanover s-a dovedit a fi o decizie excelentă. Industria eoliană şi-a dovedit capacitatea inovatoare aici în Husum şi este optimistă în privinţa anului viitor. Iar noi suntem încântaţi să oferim industriei eoliene un cadru unic internaţional şi economic cu HANOVER MESSE. Având deviza “industriei integrate” şi cu Rusia drept ţară parteneră, vom oferi expozanţilor numeroase posibilităţi de dezvoltare şi stabilire de asociaţii internaţionale”. Pentru dl. Peter Becker, managing director al evenimentului, rezultatele record înregistrate confirmă încă o dată angajamentul său: „Într-o perioadă în care industria înregistrează provocări specifice, HUSUM WindEnergy a reuşit din nou să reunească emoţional domeniul

industriei şi să-l consolideze”. Printre evenimentele-cheie ale ediţiei din 2012 s-au numărat deschiderea oficială din partea dlui Peter Altmaier, Ministrul Federal al Mediului, lansarea noului sistem Vestas V126-3.0 MW cu diametrul rotorului de 126 m conceput pentru zone cu vânt slab şi vizita Prinţului Joachim al Danemarcei.

23-26 septembrie 2014: a 25-a aniversare HUSUM WindEnergy

Pentru Messe Husum & Congress un lucru este sigur, şi anume că următoarea ediţie HUSUM WindEnergy se va clădi pe succesul ediţiilor anterioare. Se anunţă îmbunătăţiri care includ un mai bun acces spre spaţiul expoziţional, locuri de parcare

suplimentare... În favoarea Husum

este şi faptul că aici este ceea ce poate fi descris drept cel mai mare parc de distracţii al Germaniei din domeniul eolian. Există în apropierea zonei expoziţionale aprox. 2.600 turbine eoliene care pot fi văzute în

funcţionare. “Putem face faţă provocărilor şi vom sărbători a 25-a aniversare în 2014 aici la

Husum, desigur”, ne asigură dl. Peter Becker.

Messe Husum & CongressHusumer Wirtschaftsgesellschaft

mbh & Co. KGAm Messeplatz 12-18

25813 HusumGermany

www.messehusum.de

Despre HUSUM WindEnergy

HUSUM WindEnergy, este târgul bienal internaţional de top din domeniul energiei eoliene din Husum. Prima ediţie a evenimentului a avut loc în 1989, fiind primul eveniment mondial de acest gen. Spiritul acelor prime ediţii este reînnoit cu fiecare nouă ediţie a HUSUM WindEnergy, făcându-l un eveniment unic în domeniul industriei, cu un caracter puternic. HUSUM WindEnergy este organizat de Messe Husum & Congress, fiind finanţat exclusiv din mijloace private.

Foto

: HU

SUM

Win

dEne

rgy/

Mes

se H

usum

& C

ongr

ess

20

NUME DOMENIUPREZENTARE COMPANIE

AGENT TRADE SRL

DIVIZIA DE TERMOTEHNICĂ

Agent Trade oferă o gamă variată de echipamente, de la panouri solare, cazane cu funcţionare pe peleţi Coolwex, până la aparate de aer condiţionat, pompe de căldură Midea pentru încălzirea piscinelor, precum şi sisteme de alimentare cu apă Pentax şi Metabo.

Acestea satisfac cele mai înalte aşteptări în ceea ce priveşte energia alternativă şi confortul, asigurând o înaltă eficienţă energetică şi protejarea mediului înconjurător.

Începem prin a va prezenta cele mai noi si eficiente soluţii pentru încălzirea apei menajere.

Pompe de căldură pentru încălzirea apei menajere

Pompele de căldură pentru încălzirea apei menajere pot fi instalate în completarea instalaţiilor de încălzire rezidenţiale, cu o funcţionare eficientă indiferent de anotimp, oferind ca funcţie suplimentară răcirea şi ventilarea încăperilor. Pompa de căldură tip aer-apă pentru încălzirea apei menajere poate fi considerată o variantă modernă a boilerului electric, utilizând în loc de rezistenţă electrică un compresor frigorific cu un consum redus de energie electrică.

Până la 70% din energie se obţine din aer, restul din energia electrică pentru propulsarea compresorului rotativ de înaltă eficienţă.

Putem enumera următoarele avantaje tehnice:

» Eficienţă ridicată COP: 3,6 datori-tă compresoarelor Mitsubishi şi To-shiba;

» flux mare de aer, de până la 500 mc/h.

» Durată mare de viaţă datorită boile-rului din inox;

» schimbător de căldură integrat pen-tru racordarea altor surse de încălzire (panouri solare, centrală termică, etc.)Utilizând aceste echipamente, puteţi

reduce de trei ori costurile pentru încălzirea apei menajere.

De asemenea, subvenţia obţinută de la stat prin programul Casa Verde este de 8.000 lei pentru astfel de echipamente,

investiţia putând fi recuperată integral sau în proporţie de 90%.

Cazane cu funcţionare pe peleţi

Compania Coolwex (USA), pe care o reprezentăm, dezvoltă şi produce cazane cu funcţionare pe peleţi pentru clienţii din domeniul rezidenţial

şi comercial, destinate producerii energiei termice în intervalul de putere 25-500 kW.

Aceste cazane se remarcă prin randamentul superior de până la 96%, design inovator şi o durată mare de viaţă, datorită corpului cazanului certificat TUV, cu 10 ani garanţie.

Panouri solare

Gama de panouri şi sisteme solare Agttherm include atât modele plane, cât şi colectori cu tuburi vidate, cu cel mai bun raport preţ-calitate.

Am dezvoltat legături puternice cu furnizorii noştri externi, astfel vă putem oferi preţuri competitive şi livrări rapide.

AGENT TRADE şi filozofia sa de dezvoltare

se bazează pe: orientarea către client, inovaţie şi calitate, paletă largă de produse oferite, controlul permanent al materialelor şi calităţii, respectiv raport optim calitate-preţ.

Ing. George SimceaDepartament Termotehnică

AGENT TRADE SRL,Ilfov, Tunari, Şos. de Centură nr. 32

Tel. 021-266.51.31Mobil: 0723-578.764

www.agt-termo.rooffice@agt.ro

AGENT TRADE SRLÎnfiinţată in 1994, AGENT TRADE SRL este cel mai recunoscut producător de generatoare de curent din România şi unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente cu energii regenerabile.

21

ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE

Ca specialist în domeniul materi-alelor polimerice, REHAU furnizează sisteme de încălzire şi răcire în par-doseală, care răspund aproape tutu-ror necesităţilor. Acestea includ solu-ţii complexe destinate clădirilor noi şi proiectelor de renovare, pentru par-doseli, pereţi şi tavane, prin metode de construcţie umede sau uscate.

Componenta cheie a tuturor aces-tor sisteme este ţeava RAUTHERM S din PE-Xa reticulată la presiune mare, de calitate superioară, cu dimensiuni de la 10,1 la 32 milimetri.

DISTRIBUŢIA EFICIENTĂ A ENERGIEI ÎN CLĂDIRI

SISTEME PERSONALIZATE DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE ÎN PARDOSEALĂ

rită unei flexibilităţi mărite considera-bil comparativ cu conductele de 16/17 mm. În funcţie de situaţie şi de circum-stanţele locale, sistemele de încălzire şi răcire prin pardoseală pot fi instala-te utilizându-se la alegere un sistem de placă cu nuturi sau placă tip tacker în sistem umed sau uscat. Gama de siste-me este completată cu sisteme tehno-logice de control, precum şi cu o gamă largă de accesorii.

Soluţii pentru clădiri mari REHAU furnizează, de asemenea, sis-

teme impresionante de încălzire şi răci-re utilizate în clădiri mari. Pentru men-

ţinerea temperaturilor confortabile în birou, temperarea miezului

de beton sugerează ea în-săşi activarea din punct

de vedere termic a elementelor struc-

turale masive ale clădirii. Sisteme-le de încălzire/răcire pot fi uti-lizate ca alter-nativă pentru sistemele con-

venţionale de aer condiţionat

atât în cazul clădi-rilor noi, cât şi în ca-

zul proiectelor de re-novare.Sistemele industriale de

încălzire prin pardoseală sunt opţiunea ideală şi eficientă, a energiei pentru încălzirea depozitelor şi halelor de producţie.

Solicitările nu-meroase pentru RAUTHERM S se datorează ma-terialului care suportă o g r e u t a t e mare. De a s e m e -nea, RE-HAU fur-n izează sisteme de încăl-zire pen-tru săli de sport, în vederea uti-lizării de par-doseli flexibile.

S i s t e m e l e pentru degivrare fac posibilă menţi-nerea suprafeţelor fără gheaţă şi zăpadă, cu sco-pul de a preîntâmpina acci-dentele. Acestea pot include ram-pe de aterizare a elicopterelor, drumuri de acces la spital şi zone pietonale, sis-teme de încălzire exterioare pentru sta-dioane şi terenuri de antrenament.

Aceste sisteme îşi dovedesc deja valoarea în peste 160 de terenuri de joacă.

REHAU - un partener mereu la dispoziţie

REHAU îşi susţine clienţii cu o gamă largă de servicii pentru toate proiecte-le clădirilor rezidenţiale şi nu numai. Ca

furnizor de sisteme active pe plan glo-bal, suntem experţi în oferirea consilie-rii, serviciilor şi soluţiilor de planificare.

Cu un personal specializat, dispo-nibil în întreaga lume, putem oferi cli-enţilor noştri ajutor la nivel local, prin proiecte de construcţie şi pe plan glo-bal prin proiecte internaţionale impor-tante.

REHAU Polymer SRLBiroul de Vânzări Bucureşti

Şoseaua de Centură nr. 14-16077180 Tunari, jud. IlfovTel: (004) 021 266 51 80

Fax: (004) 021 266 51 81e-mail: bucuresti@rehau.com

REHAU Polymer SRLBiroul de Vânzări Cluj-Napoca

str. Libertăţii nr. 17407035 Apahida, jud. Cluj

Tel: (004) 0264 415 211Fax: (004) 0264 415 213e-mail: cluj@rehau.com

REHAU Polymer SRLBiroul de Vânzări Bacău

str. Izvoare nr. 52600170 Bacău, jud. Bacău

Tel: (004) 0234 512 066Fax: (004) 0234 516 382

e-mail: bacau@rehau.com

Soluţii pentru locuinţePentru locuinţe, REHAU oferă solu-

ţii personalizate pentru răcire şi încălzi-re eficientă, utilizând pardoseli, pereţi şi tavane. Pe lângă ţeava RAUTHERM S de 17 x 2,0 mm, probată şi testată, REHAU furnizează acum o ţeavă RAUTHERM S 14 x 1,5 mm, care răspunde în mod ideal cerinţelor locuinţelor moderne . Această ţeavă este recomandată pentru adâncimi de construcţie reduse şi dato-

22

EVENIMENT - EXPO

21-23 Noiembrie 2012

Ore de desfăşurare:Miercuri 21 Noiembrie 2012 09:00 - 18:00Joi 22 Noiembrie 2012 09:00 - 18:00Vineri 23 Noiembrie 2012 09:00 - 17:00

» PROGRAM EVENIMENT

RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE vă oferă:Miercuri, 21 noiembrie 2012A V-a Conferinţă Internaţională - Energia Eoliana în România 08.30 – 18.00A V-a Conferinţă Internaţională - Bioenergia în România 08.30 – 18.00Oportunităţi şi soluţii în promovarea surselor de energie regenerabilă şi a energiei inteligente de către Autorităţile Publice Locale 10.30 – 13.30Ceremonie de deschidere 11.00 – 12.00Forumul Specialiştilor PV 14.00 – 17.00Tur ghidat al târgului 15.00 – 15.30Program de vizitare târg 09.00 – 18.00

Joi, 22 noiembrie 2012A IV-a Conferinţă Internaţională - Energia Solară în România 08.30 – 18.00A V-a Conferinţă Internaţionala - Microhidrocentrale în România 08.30 – 18.00Forumul Specialiştilor Bioenergie 10.00 – 12.30Tur ghidat al târgului 15.00 – 15.30Seară Profesională pentru Networking 19.00 – 22.00Program de vizitare târg 09.00 – 18.00

Vineri, 23 noiembrie 2012Conferinţa Internaţională - Eficienţa Energetică în România 08.30 – 18.00Workshop Naţional: Cogenerare & District Heating 08.30 – 18.00Forumul proiectanţilor şi montatorilor de sisteme fotovoltaice 10.00 - 15.00Anunţ câştigător Premiul Vizitatorilor 11.00Tur ghidat al târgului 11.00 – 11.30Program de vizitare târg 09.00 – 17.00

» CONFERINŢE

Miercuri, 21 noiembrie 2012Energie Eoliana - A V-a Conferinţă Internaţională - Energia Eoliană în RomâniaBioenergie - A V-a Conferinţa Internaţională - Bioenergia în România

Joi, 22 noiembrie 2012Energie Solara - A IV-a Conferinţă Internaţională - Energia Solară în RomâniaMicrohidrocentrale - A V-a Conferinţă Internaţionala - Microhidrocentrale în RomâniaSeară Profesională pentru Networking

Vineri, 23 noiembrie 2012Forum Anual al Proiectanţilor şi Montatorilor de Sisteme FotovoltaiceEficienţa Energetică - Conferinţa Internaţională - Eficienţa Energetică în România

A V-A EDIŢIE A TÂRGULUI INTERNAŢIONAL PENTRU ENERGIE

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE21-23 NOIEMBRIE 2012

Stimate Doamnelor şi Domnilor, Dragi Expozanţi,

A V-a ediţie a celui mai mare târg internaţional pentru energie al României - RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE se bucură de un interes nemaipomenit în 2012! Cu două luni înainte de eveniment spaţiul expoziţional de la Sala Palatului a fost complet saturat.

Din 2008 RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE s-a dezvoltat în cea mai mare şi sem-nificantă platformă de energie regenerabilă, care creează în regiunea de Sud-Est a Europei şi la Bucureşti, punctul de întâlnire pentru transferul de informaţii şi cunoş-tinţe între persoane cheie, companii şi experţi.

Fiind cel mai mare şi semnificant eveniment din domeniul energiei regenerabile în România, RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE găzduieşte sub un acoperiş târg, foru-muri şi conferinţe de specialitate prezentând ultimele evoluţii în domeniile producţi-ei, distribuţiei inteligente, respectiv utilizării eficiente a energiei şi serviciilor energetice.

Viitorul energetic al Europei este eficienţa energetică, iar RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE prezintă întreaga gamă de energii regenerabile. Cum vor arăta casele şi oraşele noastre în viitor? Cum vom genera energie electrică şi termică?

Indiferent de ce fel de tehnologie sunteţi interesaţi - evenimentul vă oferă nenu-mărate posibilităţi de a vă alimenta căminele cu energie electrică şi termică, de a vă transforma casa într-o construcţie durabilă şi de a compara şi combina diferite po-sibilităţi energetice pentru aceasta.

Cele 7 conferinţe internaţionale, workshop-uri naţional cât şi prezentările din ca-drul forumului specialiştilor vă oferă cele mai recente informaţii despre produse, tehnologii şi inovaţii prezentate de asociaţii renumite şi producători.

Le mulţumim atât autorităţilor publice cât şi partenerilor, vorbitorilor la conferin-ţe, sponsorilor şi expozanţilor, care prin cooperarea lor au contribuit decisiv la reali-zarea şi succesul acestui eveniment.

Tuturor expozanţilor, participanţilor la conferinţe, vizitatorilor târgului le dorim ca aceste 3 zile ale târgului să fie informative şi încununate de succes!

Avéna Gáll - TamásDirector General

23

EVENIMENT - EXPO

» EVENIMENTE CONEXE

Miercuri, 21 noiembrie 2012Oportunităţi şi soluţii în promovarea surselor de energie regenerabilă şi a energiei inteligente de către Autorităţile Publice Locale 08:30 - 13:30Deschiderea oficială a târgului 11:00Forumul specialiştilor - Energie Solară 14:00 - 17:00Joi, 22 noiembrie 2012Forumul specialiştilor – Bioenergie 10:00 - 13:00Vineri, 23 noiembrie 2012Workshop naţional - Cogenerare şi District Heating 08:30 - 14:00

A V-a Conferinţă Internaţională - Energia Eoliană în România

08.30 Înregistrare09.30 Salutari • Johann-Georg RÖHM, CEO Compania REECO, Germania09.40 Cuvânt de deschidere • Alexandru SĂNDULESCU, Director Politici Energetice în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, România*10.00 Salutare & Statutul curent al Energiei Eoliene în RomâniaSilvia VLĂSCEANU, Comisia pentru Industrii .i Servicii, Camera Deputaţilor, România

Sesiunea I: Schema de Sprijin, Piaţa şi Reglementarea Română pentru Energie Eoliană10.30 Noutăţi privind schema de sprijin a energiilor regenerabile în RomâniaZoltan NAGY-BEGE - Director General - Departamentul de Reglementare a Eficienţei Energetice, ANRE, România11.00 Pauza de cafea & Ceremonia de deschidere a celei de-a V-a ediţii a RENEXPO®Sesiunea II: Consultanţă, Conectarea la Reţea şi Probleme de Competiţie12.30 Gherghina VLĂDESCU, operatori de piaţă pentru certificatele de mâine12.50 Aspecte actuale privind posibilităţile de racordare a centralelor electrice eoliene în Sistemul Electroenergetic Naţional•ing. George LAVROV, ISPE, România13.10 Racordare la reţeaua parcului eolian prin Sistemul Energetic RomânescHanna EMANUEL, Sales-Grid Integration Eastern Europe, ENERCON GmbH, Germania13.30 Gyerkó László, Consilier de Concurenţă, Consiliul Concurenţei, RomâniaSesiunea III: Construirea unui parc eolian în România, Tehnologia Eoliana, Eficienţa unui parc eolian13.50 Proiectarea fundaţiilor centralelor eoliene în condiţiile geotehnice şi seismice din România • Tudor SAIDEL, Director General Saidel Engineering, România14.10 Oferta Tehnologică Gamesa pentru piaţa româneascăFrancisco Javier LARRAÑETA NIDO, Area Manager România, Bulgaria & Gamesa Turcia14.30 Soluţii Vermeer pentru România - Energie EolianăIulian MANICA, Sales Manager, Romned, România14.50 Prezentarea Pieţei Române de Energie • Sebastian ENACHE, Director al Wind Power Energy, România15.10 Discuţii15.30 Pauză de prânz, Networking & Sfârşitul evenimentului

A V-a Conferinţă Internaţională - Bioenergia în România

TEMATICATema 1: Evoluţii internaţionale ale pieţei de biomasă şi a proiectelor asociate; - Ruben Copoolse / Romned – Biomass – renewable energy - Bursa Româna de Afaceri – Business match-making în afacerile bioregenerabileTema 2: Implicaţii legislative şi de politici naţionale asupra folosirii biomasei în RomâniaTema 3: Finanţarea proiectelor de biomasă; - Mihai Cristian Tantareanu / ENERO & Francesco dalla Longa / ECN Olanda - O oportunitate pentru finanţarea proiectelor de bioenergie în România - Mecanismele de finanţare europeanăTema 4: Surse de materie primă şi accesibilitatea la ele; - Alexandru Borz - Universitatea Braşov - Fluxuri tehnologice în recoltarea, colectarea şi transportul tehnologic al biomasei lemnoase. Istoric, actualitate şi perspective în România.Tema 5: Cercetare si dezvoltare (R&D); - Ştefana Jurcoane / USAMV - Camelina din România, lanţul de valorificare - biocombustibil naţional - Laura Bouriaud / Universitatea Suceava - Sustenabilitatea rotaţiilor de termen scurt a culturilor de pomi pe teren marginal

Tema 6: Experienţa unor proiecte în România - studii de caz;

Grup ţintă:Producători de energie, Companii de prelucrare a lemnului, Producători agricoli şi fermieri, Persoane cu putere de decizie pentru Strategia Naţională în domeniul energetic în România - Ministerul & Parlamentul, Planificatori şi dezvoltatori de proiecte, operatori, producători, investitori, experţi, firme de consultanţă, primării, autorităţi publice, furnizori de energie, bănci, cercetători şi oameni din ştiinţă, politică şi mass-media.

ORGANIZATOR: REECO RO EXPOZIŢII S.R.L.Tel: +40-257-230-999, Fax: +40-257-230-998

info@reeco.roPaul Dima • Consilier programă

A IV-a Conferinţă Internaţională - Energia Solară în România

08.30 Înregistrare09.00 Salutari • Johann-Georg RÖHM, CEO REECO Company, Germania09.10 Cuvânt de deschidere • Alexandru SANDULESCU, Director Politici Energetice în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, România*

Sesiunea I: Pieţe din Sud-Estul Europei şi Regulamentul Român pentru PV09.20 Privire de ansamblu asupra dezvoltării pieţei actuale a centralelor PVMarie LATOUR, Senior National Policy Advisor EPIA (European Photovoltaic IndutryAssociation), Belgia09.40 Cadrul juridic pentru centralele fotovoltaice din Europa de Sud-Est şi România • Bogdan FRĂŢILĂ, Rödl & Partner, RomâniaNoutăţi privind schema de sprijin din surse regenerabile de energie în România10.05 Zoltan NAGY-BEGE, Director General - Departamentul Reglementare în Domeniul Eficienţei Energetice, ANRE, România10.30 Pauza de cafea & NetworkingSesiunea II: Integrare în circuit, Înaltă eficienţă11.30 Valorificaţi la maxim puterea soarelui, măsurând cu precizie radiaţia solarăArcadiu MUNKACSI, Echipot SRL, România11.50 Aspecte privind centralele fotovoltaice în Sistemul Energetic RomânDr.Ing. Alexandru STĂNCIULESCU, ISPE, România12.10 Maximizarea puterii surselor regenerabile de energiePhil HARDY, Director - Renewable, Eltek AS, Norvegia12.30 Module solare de înalta eficienţăMaria SAMOILA, Key Account Manager, REC Solar Germany GmbH, Germania14.30 Pauza de prânz & NetworkingSesiunea III: Finanţare, Probleme de calitate & Studii de caz14.50 Finanţarea proiectelor de centrale fotovoltaice: Standarde de finanţare în România • Martin MAYR, Şef Centrul de Competenţă Energii Regenerabile, UniCredit Leasing S.p.A. -Vienna Branch, Austria15.10 Probleme tipice în timpul construcţiei şi funcţionarii instalaţiilor fotovoltaice. Lecţii învăţate • Dr.Ing. Bogdan TRUŞCĂ, Business Development Manager, TÜV SÜD România15.30 Puterea Fotovoltaicului - Studii de caz despre Parcurile Solare din Estul Europei • Andrea BODENHAGEN, Director de Marketing EMEA, CSUN - China Sunergy Europe GmbH, Germania15.50 De ce să continuăm dezvoltarea energiei solare PV - Abordarea consultantuluiDoru VOICU, Senior Partner, Paul VOICU Managing Partner IBCOenerg, RomâniaSesiunea IV: Service, Thin film şi FAQs16.10 ET Solar Group - One Stop Solution ProviderJürgen MÄURER, Vice Preşedinte al ET Solution AG, Michal MILACEK, Key Account Manager-CEE Region16.30 Soluţii Vermeer de Energie SolarăPaul VAN HELDEN, Track and Utility solutions Specialist, Vermeer EMEA Sales Manager16.50 Planificare profesională a sistemelor fotovoltaice pentru acoperiş bazată pe Managerul PV al IBC Solar • László FARKAS, Area Sales Manager RO, IBC SOLAR s.r.o., Republica Cehă17.10 Parc Solar din punctul de vedere al Schüco InternationalIng. Pavel BEBY, ALUKÖNIGSTAHL, România17.20 Produse şi servicii Hanwha Solar pentru piaţa din RomâniaAgnes GERGELY, Account Manager East Europe, Hanwha SolarOne GmbH, Germania17.30 Discuţii18.00 Sfârşitul evenimentului

24

EVENIMENT - EXPO

A V-a Conferinţă Internaţională - Microhidrocentrale în România

09.00 Înscrierea participanţilor, distribuirea mapelor conferinţeiBogdan POPA, ARmHE - Cuvânt de bun venit, deschiderea ConferinţeiBogdan POPA, UPB, ARmHE - Proiecte Europene în domeniul hidroenergeticDan FLORESCU, SC HIDROELECTRICA S.A. - Amenajarea integrala optima a unui curs de apa • Paul GHEORGHIESCU, Consultant independent - Titlu rezervatNicolae DEDULEA, Director, Cink Hidro Energy Karlovy Vary, Republica Cehă - Titlu rezervat11.30 Pauza de cafea şi gustăriCătălin PETREA ION, Corneliu MARINESCU, Laboratorul de cercetare POWERELMA, Universitatea Transilvania din Braşov – Preocupări în domeniul microhidrocentralelorAdrian MIC, Dorin PUSCAS, Mihai BELA, Vibreanu PETRE, SC HIDROSERV SA – Regulator de viteză şi tensiune pentru microhidrocentrale - soluţie inovativăMichael KRAINZ, VOITH – Titlu rezervatMihai POPESCU, Sergiu NICOLAIE, Gabriela OPRINA, Adrian NEDELCU, Ionel CHIRITA, ICPE-CA – Utilizarea maşinilor electrice speciale la microhidrocentrale şi modalităţi de stocare a energiei14.00 Pauză de cafea si gustăriAlexandru MOLDOVEANU, Bogdan POPA, ANAR, UPB - Programe informatice pentru evaluarea micropotenţialului hidroenergetic elaborate în cadrul unui proiect european – SEE HYDROPOWER – aplicate unui bazin hidrografic din RomâniaPrezentări ale companiilor din domeniul microhidroenergiei: sponsori, investitori, dezvoltatori, proiectanţi, furnizori de echipamente, constructori. Alte intervenţii şi prezentări!17.00 Dezbatere privind lucrările prezentate

Descrierea şi scopul evenimentuluiScopul evenimentului este de a aduce împreună toţi actorii, companiile şi persoanele fizice implicate şi/ sau interesate în sectorul de Microhidrocentrale (SHP). Conferinţa va acoperi toate aspectele sensibile legate de: legislaţie, SHP de dezvoltare, tranzacţii cu SHP (de la proiecte Greenfield cu utilizare doar a apei la proiecte care au autorizaţie de construcţie şi de funcţionare a instalaţiilor), tehnici şi tehnologii noi, probleme legate de dezvoltarea şi operarea de SHPs. La finalul conferinţei, participanţii vor avea o imagine mai clară asupra sectorului de microhidrocentrale în România.

Conferinţă Internaţională Eficienţa Energetică în România

08.30 Înregistrare participanţi • Moderatori:• Dr. ing. Iulian Iancu - Preşedinte, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei• Dr. ing. Alexandru Săndulescu - Director General, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri• Dr. ing. Corneliu Rotaru - Director ANRE09.00 Cuvânt de deschidere

09.15 Sesiunea I: Eficienţa energetică în sistemele de energie electricăObiectivele de eficienţă energetică din Directiva UE • Dr. ing. Alexandru Săndulescu, Director General MECMASisteme eficiente de generare a energiei electrice • Prof. dr. ing. George Darie, Prorector UPBEficienţa energetică în transportul şi distribuţia energiei electrice • ELECTRICASisteme eficiente de iluminat electric • Dr. ing. Paul Pencioiu, Director Tehnic ICPEEficienţa energetică şi calitatea energiei electrice • TbcFinanţarea proiectelor de eficienţă energetică • Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu, Preşedinte APER11.30 Pauză de cafea. Vizitarea Târgului

12.30 Sesiunea a II-a: Eficienţa energetică în industrie şi serviciiEficienţa energetică în industrie • Prof. dr. ing. Ion Mircea, Preşedinte Societatea Româna pentru Eficienţă Energetică - SOCEREficienţa energetică în construcţii urbane • Prof. dr. ing. Aureliu Leca, UPBEficienţa energetică în transportul urban • Prof. dr. ing. Şerban Gheorghe Raicu, Prorector UPB, Preşedinte Secţia Ingineria Transporturilor - ASTREficienţa energetică în sisteme de acţionare electrică • Dr. ing. Ion Potârniche, Director General ICPE ACTEL • Prezentare ISPE

Sesiunea a III-a: Echipamente, tehnologii, soluţii practice15.30 Prezentări ale firmelor expozante

16.30 Discuţii şi Concluzii

Workshop Naţional: Cogenerare & District Heating

08.30 Înregistrare participanţi09.30 SalutăriCostas THEOFYLAKTOS Asociaţia Naţională de Cogenerare a Greciei HACHP, GreciaSesiunea I: Pieţele Sud-Est Europene vs. Reglementările Româneşti pentru Cogenerare09.40 Cogenerarea de energie termică şi electrică în sud-estul Europei: Situaţiaactuală - Tendinţe - Viitor - DezvoltareCostas THEOFYLAKTOS, Asociaţia Naţională de Cogenerare a Greciei HACHP, Grecia10.05 Proiectul „ECOCET Govora“ - centrala electrică de cogenerare de înaltăeficienţă pe biomasă / 4,6 Mw - electric şi 18 Mw - termic • Ion DINA, COGEN România10.30 Teodor - Ovidiu POP, President IRE, România*11.00 Pauza de cafea & Networking

Sesiunea II: Cogenerare cu biogaz & Discuţii despre biomasă12.00 Cogenerare pe bază de biogaz, cu echipamente pentru cogenerare 2G Agenitor • B-Team Consult and Services • Cazane pe Biomasă Uniconfort: Cazuri de succes • Stefano TURA, Sales Manager, Uniconfort srl, Italia • Sistem de cogenerare pe bază de combustibili solizi cu ciclu combinat şi generator linear - cu prezentarea surselor de finanţare nerambursibilă accesibil IMM-urilor • Marian GEORGESCU, Inovaţii Trident SRL şi Ion VLAD, Energo Hydro Invent SRL • Conservarea energiei • Sugimat sl

Sesiunea III: District heating13.30 Prof. Univ. Dr. Ing. Victor ATANASOVICI, UPB, România13.50 Discuţii14.00 Sfârşitul evenimentului

Grup ţintă:Producători, furnizori de energie, producători de energie, companii de prelucrare a lemnului, producători agricoli şi fermieri, industria de gaz, planificatori, contractori, facility management, comunităţi, R&D, mass-media

Organizator:REECO RO EXPOZIŢII SRL

+40 (0) 257 230 999info@reeco.ro

Forumul proiectanţilor şi montatorilor de sisteme fotovoltaice

Teme în dezbatere - Invertoare şir, invertoare centrale sau invertoarele modulare - soluţia optimă pentru parcurile fotovoltaice. - Pot fi microinvertoarele soluţia de optimizare a parcurilor fotovoltaice? - Managementul riscului la trăsnet la sistemele fotovoltaice. - LCOE (Nivelul costului minim al energiei) componenta de baza în studiile de fezabilitate pentru sistemele fotovoltaice. - Verificările iniţiale şi periodice ale sistemelor fotovoltaice. - Utilitatea termografiei în sistemele fotovoltaice - Greşeli frecvente şi consecinţele ele lor, în timpul execuţiei unui parc fotovoltaic

Limba: RomânăData: 23 noiembrie 2012Grup ţintă: Arhitecţi, electricieni, proiectanţi, montatori, instalatori, distribuitori, operatori, producători de celule şi module, firme de consultanţă, consilii judeţene, primarii, autorităţi publice, cercetare şi dezvoltare, media.

Organizator: REECO RO EXPOZIŢII S.R.L.Tel: +40-257-230-999

Fax: +40-257-230-998info@reeco.ro

ARELAsociaţia Română a Electricienilor

office@arel.ro

25

ÎNCĂLZIRE

THERMOSTAHL ROMANIA SISTEME TERMICE

CENTRALE TERMICE CU FUNCŢIONARE PE COMBUSTIBIL SOLID ŞI BIOMASĂ

Compania Thermostahl produce şi comerci-alizează cazane de oţel cu funcţionare pe combustibil solid, lichid, gazos şi biomasă în încercarea de a satisface cerinţele tuturor cli-

enţilor şi colaboratorilor noştri atât pe piaţa naţională cât şi de pe cele internaţionale.

Cu o istorie de peste 40 de ani şi o prezenţă în Ro-mânia de 15 ani, principiile Thermostahl sunt orienta-te spre energia regenerabilă şi viitorul verde. De aceea investim în fiecare an în producţie, cercetare, dezvol-tare şi inovare.

Venim în atenţia dumneavoastră cu produsele noastre ce funcţionează cu lemn, cărbuni, peleţi, agro-peleţi, deşeuri lemnoase, cereale, resturi de fructe, etc.

MCL BIO 23-1855 kWCazan din otel cu funcţionare automată pe bioma-

să: peleţi, lemn, brichete, cărbuni, seminţe, sâmburi, cereale, etc.

Cu o gamă de puteri cuprinsă între 23 kW şi 1855kW poate face faţă încălzirii atât spaţiilor amena-jate de dimensiuni reduse cât şi serelor, fermelor sau halelor industriale.

Printre avantajele acestui produs amintim: » posibilitatea funcţionării cu lemne » funcţionare automată cu biomasă » siloz de mare capacitate - deci o autonomie mare » arderea ecologică, CO2 neutral » produs certificat şi garantat, siguranţă în exploa-

tare, întreţinere uşoară » independenţă faţă de piaţa carburanţilor

Pelletstar 23-522 kWEste un cazan cu trei drumuri de gaze, ceea ce con-

feră un randament de peste 90% în exploatare.

Prevăzut cu o flanşă specială, acest cazan conferă posibilitatea funcţionării şi cu combustibil lichid sau gazos prin montarea arzătorului corespunzător.

Pentru funcţionarea cu peleţi acest cazan va fi echipat cu arzătorul Pellte-ch-Estonia.

Avantaje: » curăţare uşoară » ardere ecologică » construcţie solidă şi dimensiuni reduse » economie de combustibil datorita celor 3 dru-

muri de gaze arse » ecologic: CO2 neutral

Pelltech 20-1000 kWArzătoarele au putere de 20-1000kW, acoperind

astfel o gamă foarte largă de aplicaţii, de la încălzi-rea locuinţelor până la spaţii şi depozite de dimensi-uni foarte mari.

Se pot monta pe cazane care au funcţionat cu ar-zătoare pe motorină, fiind perfect compatibile cu ast-fel de cazane. Sigure în exploatare, certificate conform normelor europene şi prezintă următoarele avantaje:

» aprindere şi funcţionare automată şi silenţioasă; » randament ridicat, stabil, peste 90%; » curăţare rapidă, întreţinere uşoară; » funcţionare îndelungată fără intervenţia utiliza-

torului; » nivel de siguranţă ridicat, siguranţă în exploatare; » uşor de instalat pe cazan; » se pot arde peleţi cu diametrul de 6, 8 sau 10mm.

Multiplex MCL 23-1162 kW

Cazan din oţel cu schimbător de căldură orizontal, pe combustibil solid (lemn, brichete, cărbuni, etc.)

Avantaje: » posibilitatea de fabricare cu flanşă pentru alimen-

tator bio cu şnec şi siloz » posibilitatea montării pe uşa cazanului unui arză-

tor automat pe peleţi » ventilator pentru întreţinerea arderii cu reglaj

trepte viteză

Cazanele Thermostahl sunt certificate ISCIR şi se supun normativelor CE/EN 303-5

S.C. THERMOSTAHL ROMANIA SISTEME TERMICE S.R.L.

Drumul Osiei 57-59, Bucureşti 6P.O. Box 102-76

România 062395Telefon: 021 352 55 22, 021 352 55 23

Fax: 021 352 55 24Mobil: 0726 366 007

Email: info@thermostahl.rowww. thermostahl.ro

MCL BIO 23-1855 kW

Pelletech 20-1000 kW

Pelletstar 23-58 kW

26

EVENIMENTE

În perioada 17-20 octombrie 2012, Cen-trul Expoziţional ROMEXPO a organizat Târ-gul Tehnic Internaţional Bucureşti - TIB şi Târgul Internaţional de Energie Regenera-bilă, Energie Convenţională, Echipamente şi Tehnologii pentru Industria de Petrol şi Gaze Naturale – EEE.

În cadrul ceremoniei deschiderii oficia-le au luat cuvântul: Doamna Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A; Domnul Sorin Dimitriu, Preşedinte Camera de Co-merţ şi Industrie Bucureşti, Vicepreşedinte Camera de Comerţ şi Industrie a României; Domnul Prof. Univ. Nicolae Olariu, Preşedin-te Asociaţia Patronală Surse Noi de Energie - APSNE SUNE; Domnul YI BAISHUI, Deputy General Manager CMEC International Exhi-bition Co. Ltd.

Târgul Tehnic Internaţional Bucureşti – TIB, reprezintă cel mai important eve-niment de profil tehnic din România şi

Un spaţiu expoziţional de 16.000 mp a fost gazda noilor tehnologii prezentate de 385 companii expozante şi branduri din Germania, Austria, Danemarca, SUA, Finlan-da, Olanda, Italia, Polonia, Portugalia, Repu-blica Cehă, Serbia, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie. Însă prezenţa internaţională nu se opreşte aici, un număr de 18 ţări fiind im-plicate în activităţi desfăşurate în paralel cu Expobioenergia. Cu un aşa număr de par-ticipanţi, precum şi cu un interes crescut pentru biomasă în rândul profesioniştilor din diverse arii de interes, organizatorii eve-nimentului, AVEBIOM şi Fundación Cesefor au aşteptat un număr de 15.000 profesio-nişti din 40 ţări să viziteze cel mai mare târg tehnologic european anual specializat din domeniul biomasei.

Cu două luni înainte de

Asociaţia Română pentru Industria Fotovoltaică (RPIA) anunţă că în perioa-da 19-20 Noiembrie 2012 la Hotel Inter-Continental din Bucureşti va avea loc edi-ţia din acest an a Summit-ului Român pentru Energie Solară “Faceţi cunoştinţă cu piaţa fotovoltaică” (The Romanian So-lar Summit 2010 - Meet the PV Market).Organizatorii susţin că este cea mai mare conferinţă pe această temă desfăşurată în România, şi că dezbaterile vor fi însoţite şi de un târg specific.

Prin intermediul acestei întâlniri, cei prezenţi vor avea ocazia de a primi in-formaţii preţioase cu privire la industria solară românească de la cele mai înalte autorităţi în domeniu, dar şi din partea reprezentanţilor unor mari companii din acest sector energetic, cu o vastă experi-enţă în industria fotovoltaică.

Pe parcursul celor două zile de Sum-mit, participanţii vor avea posibilitatea de a forma noi parteneriate, de a asculta idei noi de afaceri şi oportunităţi de dezvolta-re a sectorului.Agenda Conferinţei: 19 noiembrie

Section 1 - Administrative steps in PV projects

Section 2 - Administrative steps in PV projects (II)

Section 3 - Financial issues and ban-ks procedures20 noiembrie

Section 1 - Engineering&InstallersSection 2 - ConstructorsSection 3 - Equipment Suppliers

Evenimentul va avea loc la Interconti-nental Hotel Bucureşti, Ronda&Rapsodia Ballroom.

Dacă vreţi să întâlniţi jucători impor-tanţi de pe piaţa fotovoltaică, dispuşi să investească şi să formeze parteneriate noi, acesta este un eveniment la care cu sigu-ranţă trebuie să participaţi!

www.pvromania.ro

TIB ŞI EEE, EDIŢII NOI LA ROMEXPO

EXPOBIOENERGIA 2012 A REUNIT REPREZENTANŢI DIN 18 ŢĂRI, 385 COMPANII ŞI BRANDURI

SUMMIT-UL ROMÂN PENTRU ENERGIE SOLARĂ “FACEŢI CUNOŞTINŢĂ CU PIAŢA FOTOVOLTAICĂ”

reuneşte 315 companii din 16 ţări, pe o su-prafaţă de expunere de peste 16.000 mp. În cadrul târgului expun reprezentanţi din do-meniile: inginerie mecanică şi electrică, ma-şini-unelte, echipamente hidraulice, meta-lurgie, electronică şi automatizări, roboţi industriali şi, nu în ultimul rând, comunica-ţii, IT şi software industrial.

La această ediţie, în premieră pentru Ro-mânia, în vederea atragerii de investiţii stră-ine târgul a găzduit Salonul China Engine-ering & Technologies la care au participat peste 40 de companii interesate în realiza-rea de proiecte pe plan extern în domeniile infrastructurii, construcţiilor şi energiei. Cu această ocazie, au fost dezbătute noi opor-tunităţi de colaborare privind extinderea re-laţiilor de afaceri dintre companiile chineze şi mediul de afaceri din România.

Cea de-a doua ediţie a târgului EEE a prezentat cele mai recente noutăţi în mate-

rie de echipamente şi tehnologii destinate gestionării resurselor de energii regenera-bile şi convenţionale, dar şi pentru industria de petrol şi gaze.

Evenimentul şi-a propus să aducă în atenţia autorităţilor publice, agenţiilor de mediu, companiilor de profil, precum şi in-stitutelor de cercetare şi experţilor, noi in-formaţii privind sistemele revoluţionare de exploatare şi economisire a energiei con-venţionale şi de regenerare a energiei pro-venită din surse naturale.

Pe durata acestor patru zile de desfăşu-rare TIB şi EEE, firmele participante au trans-format centrul expoziţional într-un imens oraş al ingineriei viitorului în care tehnolo-giile, utilajele şi echipamentele expuse au oferit un adevărat spectacol al progresului industrial.

www.romexpo.ro

începerea evenimentului, erau deja înscrişi online 4.000 profesionişti, demonstrând faptul că biomasa prezintă interes, în special pentru utilizatorii de încălzire, aşa cum şi ce-rerea de informaţii din partea companiilor, asociaţiilor şi presei în general este în creşte-re. Toţi aceşti factori au dus la creşterea nu-mărului de vizitatori profesionişti cu 10%.Tehnologie „fabricată în Spania”

Companiile spaniole au avut o prezenţă mult mai pregnantă la această a 7-a ediţie a evenimentului. Suspendarea acordării de stimulente pentru noile investiţii în energii regenerabile pentru producerea de electri-citate şi creşterea preţurilor importurilor de combustibili fosili (diesel şi gaz) au dus la o explozie a cererii de aparate de încălzire pe biomasă în Spania. Încălzirea şi contro-lul climatic aduc noi speranţe pentru com-paniile din acest sector, care şi-au văzut afa-cerile propulsate în ultimele luni. De fapt, aplicaţiile de încălzire pe biomasă deţin

cele mai interesante opor-tunităţi de afaceri. De ace-

ea, biomasa pentru încălzire

(apa caldă şi controlul climatic) cunosc un ritm bun de creştere.

Biomasa pentru producerea de ener-gie termică a funcţionat întotdeauna fără stimulente, scăpând de efectele negative ale suspendărilor din domeniul energiilor regenerabile.

În acelaşi timp, participarea internaţio-nală a fost mai puţin vizibilă în 2012. Acest fapt a dus la asumarea unui rol mai accentu-at din partea industriei spaniole. Pentru mul-ţi, acum este timpul tehnologiei „fabricate în Spania”, piaţa punându-se în mişcare.Marii consumatori au un rol important

Conferinţa BIOMUN cu tematica BIO-energie pentru Municipalităţi şi Congre-sul CONECTA BIOENERGIA, orientate spre consumatorii mari de energie termică şi electrică au fost evenimentele centrale ale Expobioenergía 2012. De asemenea, muni-cipalităţile mici şi mijlocii au găsit în bioma-să nu doar o sursă mai ieftină de energie ci şi o sursă de locuri de muncă care va îmbu-nătăţi nivelul de trai al localnicilor.

www.expobioenergia.com

27

NUME DOMENIU

tioferta

28

NUME DOMENIU