Consecvent= tradi]iilor sale, de mai bine de 125 deani, Criminalistica româneasc=, [tiin]= recunoscut=, cu otehnic=, tactic= [i metode proprii, a devenit un factorimportant \n \nf=ptuirea actului de justi]ie. Datorit=criminalisticii, justi]ia a beneficiat de solu]ionarea unoradintre cele mai complexe cazuri, prin constat=riargumentate [tiin]ific.

Anul 2005 a consim]it o cre[tere substan]ial= acontribu]iei criminalisticii la identificarea f=ptuitorilor [iprobarea vinov=]iei acestora, precum [i la clarificareadiferitelor situa]ii de fapt, \n cazurile privind infrac]iuni cuautori necunoscu]i, \nregistrându-se constant indicatorisuperiori. De asemenea, o serie de date [i informa]iiob]inute, atât pe timpul investig=rii locului faptei, cât [i cuprilejul activit=]ilor informativ – operative, au fostprelucrate, “tezaurizate” [i exploatate \ntr-o manier=adecvat= noilor facilit=]i tehnice de care dispune Institutulde Criminalistic= din I.G.P.R. [i serviciile teritoriale.

|n baza programului strategic complex al Poli]ieiRomâne, s-a trecut la modernizarea tehnologic= astructurilor de criminalistic= [i la dotare cu aparatur=performant= (aparate foto digitale, truse criminalistice,sisteme de identificare a falsurilor etc.). Suntconcludente, \n acest, sens urm=toarele:

• Au fost \nfiin]ate noi laboratoare care s= abordeze maimulte metode de identificare criminalistic= [i s-au achizi]ionatmicroscopul electronic cu baleiaj [i microsonda analitic=,echipamente de mare performan]= care l=rgesc spectrulexamin=rilor fizico-chimice la nivel de microurme.

• Pentru \nregistrarea computerizat= a tuburilor [iproiectilelor, rezultate \n urma tragerilor experimentale, \nvederea form=rii bazei de date a fost achizi]ionat sistemul IBIS.

• O alt= activitate important= a constat \n modernizareasistemului AFIS-2000 [i trecerea la genera]ia Omnitrak,permi]ând extinderea la nivel jude]ean a sta]iilor de lucru [i abazei de date na]ionale, proiectul finalizându-se la jum=tateaanului 2006.

La nivelul Laboratorului de toxicologie analitic= dincadrul Institutului de Criminalistic= s-a achizi]ionat unspectometru UV-VIS modern, destinat analizelor calitative [i

cantitative. Pilotarea mijlocului de analiz= [i constatareadatelor se fac cu ajutorul tehnicii de calcul, iar softul din dotarepermite stoc=ri [i prelucr=ri de date, \n vederea examin=rilorcomparative.

• Reutilarea laboratoarelor jude]ene cu sistemelecomputerizate “Lucia Forensic”, sisteme ce permit abordareamodern= a examin=rilor [i demonstra]iilor ce se fac \n cadrullucr=rilor criminalistice.

• Pentru introducerea unui sistem modern de audit intern[i extern al calit=]ii activit=]ilor de expertiz= criminalistic=, aufost \ntocmite manualele de management al calit=]ii [i s-aufinalizat procedurile de standardizare a metodelor de lucru subasisten]a unei firme specializate.

• Pe linia intensific=rii eforturilor de preg=tire despecialitate [i asigurare a managementului calit=]ii au fostcompletate trei protocoale standard de lucru PSL1, 2, 3 pentruSistemul de analize genetice. De asemenea, au fost adaptatemodelele de extrac]ie a urmelor biologice \nglobate \n matricidiverse, fragmentele sau amprentele papilare au fost tratatechimic pentru relevare, urmele biologice impurificate cusubstan]e chimice (sol, r=[ini, diver[i inhibitori ai reac]iei deamplificare), precum [i metodologiile de extrac]ie pentru]esuturi osoase, din]i etc.

• Constituirea [i actualizarea permanent= a bazelor dedate cu caracteristici biometrice (dactiloscopice, genetice,imagini faciale) ale persoanelor [i compatibilizarea lor cubazele de date din ]=rile Uniunii Europene. |n cadrulMasterplanului Eurodac a fost elaborat= specifica]ia uneiinterfe]e ANSI/NIST, care s= permit= conexiuni la sistemulAFIS a altor tipuri de echipamente de amprentare electronic=[i transmitere a datelor verificate \n baza de date EURODAC;

• S-a ajuns \n faza final= pentru demararea proiectuluiPhare-2004 \n vederea constituirii unei baze de date genetice.Sistemul de recunoa[tere facial= Imagetrak a fost dezvoltat,baza de date, con]inând un num=r de 46.777 persoane.

Cum se observ=, am prezentat aici numai câteva dinaspectele majore care definesc programul de modernizaretehnologic= a structurilor de criminalistic=, dar trebuie s=men]ionez c=, oricât de importante ar fi \nzestrarea tehnic=, [i

CRIMINALISTICA 1

Comisar - [ef dr. GHEORGHE POPA, adjunct al inspectorului general al Poli]iei Române,vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din România

dotarea necesar=, f=r= fondul uman care s= aplice \n practic=aceste tehnologii nu se poate realiza performan]=. Pentrutranspunerea \n via]= a acestui deziderat, am avut \n vedere\mbinarea experien]ei [i tactului criminali[tilor mai vârstnici cudisponibilitatea la nou a celor mai tineri, majoritari \n acestmoment.

|n vederea cunoa[terii [i perfec]ion=rii activit=]ii decriminalistic=, conducerea Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne a \ncurajat [i sprijinit nemijlocit participarea unorspeciali[ti la manifest=ri interna]ionale [i stagii de preg=tire \nstr=in=tate, toate acestea fiind benefice \n cunoa[terea [iasimilarea de noi tehnici [i metode criminalistice.

O reu[it= a criminalisticii din Poli]ia Român= a fost [iaceea c=, \n anul 2005, Institutul de Criminalistic= a fost afiliatla Re]eaua European= a Institutelor de Criminalistic=(E.N.F.S.I.) ca membru cu drepturi depline. Acest lucruconfirm= eforturile depuse de structurile de criminalistic= alePoli]iei Române [i ne ofer= posibilitatea particip=rii \n grupurilede lucru, al=turi de al]i exper]i interna]ionali.

Pentru profesionalizarea structurilor teritoriale [ireorganizarea dup= modelul adoptat de poli]iile moderneeuropene [i E.N.F.S.I., dup= efectuarea unui audit s-aprocedat la reorganizarea activit=]ii criminalistice pe treisegmente importante [i anume: biroul de investigaretehnico-stiin]ific= a locului faptei; compartiment deidentific=ri judiciare [i compartiment de expertiz=criminalistic= [i constatare tehnico-[tiin]ific=. Totodat=,s-a propus ca activitatea de preg=tire profesional= [i de audital calit=]ii s= se fac= pe grupuri de lucru, care vor ini]ia [i temede cercetare [tiin]ific= sau studii pe care le vor prezenta lagrupurile de lucru corespondente E.N.F.S.I.

O activitate deosebit= [i cu rezultate meritorii s-adesf=[urat [i \n cadrul Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia, asocia]ie care, prin Hot=rârea Guvernului nr.1240/2005, a fost recunoscut= ca fiind de utilitate public=. S-a

reu[it coagularea interesului speciali[tilor din toate structurilena]ionale \n care ace[tia activeaz=: poli]ie, parchete civile [imilitare, justi]ie, medicin= legal=, facult=]i de drept etc.

}ara noastr= este printre pu]inele ]=ri din lume \n carefiin]eaz= o asemenea asocia]ie, \n m=sur= s= comunice de laegal la egal cu organisme similare din ]=ri, precum S.U.A.,Germania, Israel, Fran]a, Marea Britanie etc.

Remarcabil este faptul c=, \n anul 2005, Asocia]iaCriminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne au organizat simpozionul interna]ional “Metode [itehnici de identificare criminalistic=”, manifestarededicat= Anivers=rii a 35 de ani de la \nfiin]areaInstitutului de Criminalistic=. A[tept=rile organizatorilor aufost atinse, atât prin num=rul impresionant al participan]ilor din]ar= [i str=in=tate, cât [i prin calitatea celor peste 70 decomunic=ri cuprinse \n program. Acest simpozion a oferitsuficiente motive pentru a convinge \n viitor de capacitateacriminalisticii române[ti de a se sincroniza cerin]elor timpului,prin folosirea celor mai moderne forme de investigarecriminalistic=.

|ncepând cu anul universitar 2004-2005, Asocia]iaCriminali[tilor din România, Institutul de Criminalistic= [iUniversitatea Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea”din Bucure[ti (acreditat= de Legea nr. 482/2002) au organizat[i se afl= \n desf=[urare un Curs de Masterat European pelinie de Criminalistic=, cu durata de patru semestre, avândun caracter practic aplicativ. O bun= parte din activitatea depreg=tire se desf=[oar= \n cadrul laboratoarelor Institutului deCriminalistic= [i serviciilor teritoriale, activit=]i care suntconduse de speciali[ti cu o \ndelungat= experien]=.

Un rom important la ridicarea nivelului de preg=tire alcriminali[tilor, [i nu numai, precum [i la generalizareaexperien]ei pozitive, l-au avut studiile [i materialele publicate\n Revista Român= de Criminalistic=, publica]ie ap=rut= cuaproape opt ani \n urm=, fondat= de prof. Vasile L=p=du[i.Revista a rezistat probei timpului, impunându-se nu numaiprin con]inutul s=u de \nalt= calitate [i ]inut= grafic=remarcabil=, ci [i printr-o punctualitate incredibil= la \ntâlnireacu cititorii.

|n concluzie, trebuie s= men]ionez faptul c=, \n anul2005, Criminalistica româneasc= s-a dovedit \nc= o dat= a fi o[coal= puternic ancorat= \n aspira]iile sale de a sluji adev=rul,conectat= la tot ceea ce \nseamn= nou \n investiga]iatehnico–[tiin]ific= pe plan interna]ional, capabil= s= uimeasc=prin originalitatea solu]iilor [i a tehnicilor de lucru.

2 CRIMINALISTICA

EEvolu]ia balisticii judiciare pe continentulamerican - \n special \n S.U.A. - este strânslegat= de evolu]ia criminalit=]ii [i de

existen]a unor institu]ii specializate, ce au pus la punctprograme menite s= reduc= fenomenul infrac]ional atât lanivel statal, cât [i la nivel federal. Datele arat= c= unnum=r crescut de crime este comis utilizând armesemiautomate [i alte tipuri de arme de foc careexpulzeaz= tuburile trase dup= tragere, fa]= de cele \ncare sunt folosite revolvere care re]in tuburile. Datorit=urmelor unice existente pe tuburile trase, f=cute de armafolosit=, acestea pot fi recunoscute ca apar]inând uneianumite arme.

Din moment ce armele semiautomate sunt relativcostisitoare, se pare c= mul]i infractori p=streaz= armele [i lefolosesc la mai multe crime. Infractorii care vor s= scape deele, de obicei, le vând altor criminali. Persoana \n posesiac=reia se afl= arma poate fi u[or convins=, atunci când esteinformat= c= arma a fost folosit= \ntr-o infrac]iune, s=coopereze \n investiga]ia poli]ieneasc=.

Problema era c= laboratoarele criminalistice nu puteau]ine pasul cu cantitatea uluitoare de probe recuperate, \n cazulinfrac]iunilor la care fuseser= folosite arme de foc. Studiiefectuate de institu]iile specializate au concluzionat c=majoritatea laboratoarelor federale [i locale erausupra\nc=rcate [i incapabile s= men]in= cercet=rile, \nnumeroase cazuri nerezolvate la nivel local sau regional.Tradi]ional, criminali[tii utilizaser= un microscop comparatorbalistic, pentru a examina dou= probe. Pentru aceasta,exper]ii trebuie s= ]in= o uria[= “magazie” de cartu[e, tuburisau gloan]e [i s= le examineze manual pentru a g=si opereche \ncât s= demonstreze c= au fost folosite de aceea[iarm=. Acesta este un procedeu ineficient [i obositor.

Când se \ncarc= o arm= de foc sau când se trage cu oarm= de foc, mecanismele [i p=r]ile armei las= urme petuburile trase sau pe glon], atunci când intr= \n contact, urmecare sunt caracteristice armei de foc utilizate. Urmele de peglon] sunt l=sate de neregularit=]ile camerei cartu[ului [i, multmai distinctiv, de ghinturile ]evii.

Tubul tras expulzat va avea, de asemenea, urme caresunt l=sate de cuiul percutor, de suprafa]a peretelui\nchiz=torului, \n momentul \n care tubul cartu[ este \mpins\napoi de presiunea gazelor de pe ]eav=. Mecanismele armeide introducere a cartu[ului \n camera cartu[ului (alimentare),de extragere [i expulzare a acestuia las=, de asemenea, urmecaracteristice.

|n laboratoarele criminalistice aceste urme de pe cartu[e[i gloan]e sunt comparate cu cele model de compara]ie. Decele mai multe ori tubul este cel mai important indiciucriminalistic de identificare a armei, din moment ce gloan]elesunt deformate de impact. Examinatorul poate, de asemenea,s= determine, pe baza caracteristicilor de clas=, ce tipuri de

arm= sau ce marc= [i model s-au folosit.|n solu]ionarea unei cauze privind regimul armelor [i

muni]iilor, un rol deosebit de important este de]inut dec=tre constatarea tehnico-[tiin]ific= sau expertizabalistic=. Pân= la efectuarea propriu – zis= a expertizeibalistice judiciare, utilizarea, \n practica judiciar=american=, a unor sisteme automate, \n vedereaidentific=rii criminalistice1, s-a dovedit a fi de un realajutor. Se impune, \nc= de la \nceput, men]iunea c=aceste sisteme informatice nu substituie activitatea deexpertiz= realizat= de expertul criminalist specializat \ndomeniul balisticii judiciare, ci o sprijin= prinrestrângerea ariei c=ut=rilor [i compar=rilor \n eviden]elemanuale. Totodat=, constituie cea mai \nsemnat= inova]ie\n domeniul criminalisticii, privind identificarea armelorde foc, de la descoperirea microscopului de compararebalistic acum aproape 80 de ani2.

|nc= de la \nceputul anilor ‘80, autorit=]ile americaneimplicate \n combaterea infrac]iunilor s=vâr[ite cu ajutorularmelor [i muni]iilor3, au \nceput s= dezvolte proiecte pentrurealizarea acestor noi tehnologii4. Spre sfâr[itul anului 1989,FBI anun]a implementarea programului DRUGFIRE. Acestareprezenta o baz= electronic= de date [i o re]eacomputerizat= care a fost pus= la punct pentru a capta digitalfotografii ale gloan]elor [i ale tuburilor trase pentru a fi folosite\n toate laboratoarele, care utilizeaz= acela[i echipament.

ATF a dezvoltat [i a \nceput \n 1992 implementarea“CEASEFIRE”, un program destinat combaterii infrac]iunilorcaracterizate de uzul armelor de foc. Primele coordonatepriveau dezvoltarea unui sistem na]ional computerizat pentrustocarea tuturor datelor ob]inute din activitatea personaluluiATF de investiga]ii criminale. ATF inten]iona s= permit=agen]iilor statale [i locale s= utilizeze informa]ii pentruinvestiga]ii [i, de asemenea, s= cedeze informa]ii din propriileinvestiga]ii legate de infrac]iuni comise cu uz de arm=.Sistemul ar servi drept depozit pentru toate datele legate dearmele folosite la s=vâr[irea infrac]iunilor.

|n ianuarie 1993, ATF a vizionat o prezentare f=cut= deFTI (Forensic Technology Incorporated)5 a noii sale tehnologiidenumit= Bulletproof. Acest echipament permitea exper]ilorbalistici s= analizeze rapid un mare num=r de gloan]e trase.Sistemele Bulletproof puteau fi, de asemenea, legate pentru acolecta informa]ii, permi]ând astfel o eficient= descoperire ainfractorilor voiajori. ATF a \nchiriat un sistem Bulletproof de laFTI pentru a-l instala \n laboratorul din Rockville, Maryland [ia \nceput exploatarea calit=]ilor acestei tehnologii.

O nou= component= destinat= identific=rii tuburilor trase– Brasscatcher – a fost ad=ugat= sistemului Bulletproof,ducând la na[terea IBIS (Integrated Ballistics IdentificationSystem), sistem ce a permis utilizarea \n aceea[i platform= aambelor componente, pentru glon] [i pentru tuburi.

IBIS a fost pus la punct cu asisten]a FBI-ului [i introdus cao alt= metod= de a utiliza imaginile digitale captate de la gloan]e

CRIMINALISTICA 3

Asistent universitar drd. NICOLAE GROFUAcademia de Poli]ie “Al.I.Cuza” Bucure[ti

[i tuburi trase [i a le compara cu imagini de acela[i gen.

Post de lucru folosit de IBIS

IBIS are dou= module: Bulletproof pentru gloan]e [i

Brasscatcher pentru tuburile trase.Sistemul capteaz= imagini video ale stria]iilor de pe glon]

[i ale urmelor l=sate pe tubul tras prin intermediul microscopuluicomparator.

Aceste imagini sunt folositepentru a produce o semn=tur=electronic=, ce va fi stocat= \n baza dedate. Apoi sistemul compar= aceast=semn=tur= cu cea a altor gloan]e orituburi trase sau cu o \ntreag= baz= dedate.

Re]eaua hardware [i softwarepermite transferuri [i compar=ri aleprobelor criminalistice \n laboratoarediferite.

O importan]= deosebit= o arecomponenta RBI pus= la dispozi]ie de acela[i produc=tor, ocomponent= menit= s=

r=spund= cerin]elor de la fa]alocului [i s= asigure rapiditate \n rezolvarea cazurilor.

O dat= ce imaginea este recep]ionat= de aceast=component=, ea poate fi transmis= prin modem, telefon mobilsau prin orice re]ea local= (LAN)6 Sta]iei de Recep]ie aDatelor IBIS (DAS)7, unde un tehnician o va verifica din punctde vedere calitativ [i va extrage “semn=tura” acesteia.

|n ianuarie 1996, ATF [i FBI au confirmat necesitatea caIBIS [i Drugfire s= fie interoperabile. Interoperatibilitateaexist= dac= sistemele sunt capabile, \n primul rând, s=

capteze imagini, \n conformitate cuun protocol standard [i la unstandard minim de calitate, [i \n aldoilea rând s= realizeze un transferelectronic de imagini \ntr-o astfel demanier= \ncât o imagine captat= deun sistem s= poat= fi analizat= [icorelat= \n cadrul celuilalt.

|n mai 1997, ATF [i FBI au\ncheiat o conven]ie prin carefiecare agen]ie se angaja s= numodifice sistemele existente \n a[am=sur= \ncât s= exacerbeze diferen]ele tehnologice. O alt=caracteristic= a acordului a reprezentat-o prima utilizare atermenului NIBIN (National Integrated Ballistic InformationNetwork), FBI \ncetând folosirea termenului de Drugfire, iarATF a celui de IBIS. La 2 decembrie 1999, ATF [i FBI ausemnat un memorandum ce delimita rolul fiec=rei agen]ii \ncrearea re]elei NIBIN. ATF era responsabil= de opera]iuniledin teren, incluzând cump=rarea echipamentului [i preg=tireautilizatorilor, iar FBI de men]inerea [i \ntre]inerea

telecomunica]iilor [i a sistemului de informa]ii.Post de lucru folosit de NIBIN

|n vara anului 2001, echipamentul sistemului automat deidentificare balistic= era localizat \n peste 250 de laboratoareale for]elor de ordine federale, statale [i locale, executândpeste 10.000 de corel=ri, ce au f=cut leg=tur= \ntre peste20.000 de infrac]iuni.

Sistemele utilizeaz= metodologii de analiz=criminalistic= a armelor de foc fundamentale, imagini de\nalt= rezolu]ie, corel=ri perfecte de software [i re]elecomputerizate, pentru a conferi laboratoarelorcriminalistice un instrument imbatabil \n rezolvareainfrac]iunilor caracterizate prin uzul armelor de foc.Laboratoarele criminalistice pot rezolva cazuri de intereslocal, regional, na]ional [i interna]ional, comb=tând cusucces infrac]ionalitatea transfrontalier=.

Prezent=m \n continuare o serie de cazuri \n caresistemele automate de identificare balistic= [i-au dovediteficacitatea:

1. |n anul 1998, la 18 noiembrie, Laboratorul Arme[i Muni]ii din Pensacola a avut un indiciu prin intermediul

NIBIN. Era implicat un pistol semiautomat de 9 mm \ntr-o cauz=instrumentat= de biroul [erifului din Bay County. Arma fuseseconfiscat= de la un individ care a fost cercetat pentru portilegal de arm=, opunere la arestare [i lovirea unui ofi]er depoli]ie. Cartu[ele trase cu pistolul se potriveau cu un tub tras,recuperat \n 1997, \n Bay County, la o tentativ= de omor [ip=strat ca prob=. Victima fusese \mpu[cat= \n fa]=, \n timp cest=tea \n autovehiculul s=u. {eriful nu avea nici un suspect sauvreo pist= \n acest caz, iar \n NIBIN nu exista o eviden]= laacel moment. Un an mai târziu, când arma a fost g=sit=,

4 CRIMINALISTICA

NIBIN a trimis-o la cazul \nregistrat cu autor necunoscut;2. |n august 1998, Departamentul Poli]iei din

Montgomery, Alabama a contactat Laboratorul Regional deCriminalistic= din Tallahossee, fiind vorba de un omor.Vehiculul suspec]ilor fusese urm=rit de poli]ie [i g=sit apoiabandonat, cu o arm= \n interior. Investiga]iile din Alabama auconcluzionat c= unul dintre cei doi suspec]i, prins ulterior, careavea posibile leg=turi \n Tallahossee era posibil s= fi comis altecrime. Personalul laboratorului din Alabama a testat armarespectivului [i a trimis imaginile pentru a intra \n eviden]eleNIBIN. Concomitent, aceste imagini au fost transmise electronicLaboratorului de la Tallahossee, unde au descoperit perecheadintr-un caz de tâlh=rie investigat de Departamentul Poli]iei dinTallahossee \n care victima fusese \mpu[cat=;

3. O femeie a fost arestat= pentru furt din magazine \nBaltimore, Maryland. Un pistol Smith & Weeson de 9 mm afost g=sit \n geanta ei; acesta fusese folosit \n dou= schimburide focuri din Baltimore, unul soldat cu moartea unei persoane;

4. |n Los Angeles s-a tras asupra a doi ofi]eri de poli]ie.Nici unul nu a fost lovit. Doi suspec]i au fost aresta]i asupra lorg=sindu-se un pistol folosit anterior \ntr-o tâlh=rie, \n care unb=ie]el de 11 ani fusese omorât;

5. O arm= a fost ridicat= de poli]ie \n Washington D.C. [idepozitat= ca prob=, dup= ce a intrat \n eviden]ele NIBIN. Treiluni mai târziu aceea[i arm= a fost folosit= \ntr-un omor legatde droguri. NIBIN a f=cut leg=tura [i s-a constatat c= armafusese furat= din depozitul poli]iei.

6. La data de 10 octombrie 2005, Biroul [erifului dinOrange, Florida, a identificat o arm=, ridicat= de la patrususpec]i de jaf ca fiind folosit= \ntr-un alt caz de tâlh=rie \nlocuin]=, care a avut loc, trei s=pt=mâni mai devreme. LaBiroul [erifului s-a dat un telefon, prin care se raporta un jaf.Poli]istul de serviciu a intervievat victima, care a afirmat c= treib=rba]i masca]i [i \narma]i au p=truns \n casa sa [i au cerutbani de la fiul s=u. Victima a fugit \n dormitor [i a \ncercat s=]in= u[a \nchis=, \n timp ce forma apelul de urgen]= 911.Suspec]ii au tras câteva focuri \n u[=, au luat banii [i cheilecasei de la fiul s=u, dup= care au fugit. Poli]ia a ridicatgloan]ele de la fa]a locului [i le-a trimis la Laboratorul dinOrlando, pentru a fi prelucrate cu ajutorul NIBIN. Optsprezecezile mai târziu, la Biroul [erifului s-a anun]at un alt jaf \nlocuin]=. O descriere a autovehiculului suspec]ilor a permispoli]iei localizarea acestuia \n scurt timp [i realizarea unuibaraj. Suspec]ii au abandonat autovehiculul [i au fugit pe jos.F=când uz de arm=, poli]i[tii i-au prins pe cei patru suspec]i [ii-au arestat. La perchezi]ia corporal= au fost ridicate câtevaarme, una dintre acestea fiind identificat= ca fiind cea de lacare proveneau urmele descoperite la primul jaf.

Un astfel de sistem face leg=tura \ntre cazuri cu autorinecunoscu]i, \n care au fost folosite arme de foc, indiferent deloca]ie sau de jurisdic]ie, stocheaz= imagini de la toateagen]iile integrate pentru comparare ulterioar=, furnizeaz= oleg=tur= la nivel na]ional prin baza de date de comparare agloan]elor [i a cartu[elor, putând, de asemenea, s= asigurepiste pentru anchetatori \n rezolvarea crimelor, f=r= a \nlocui\ns= examin=rile existente. Concluziile puse de exper]iicriminali[ti au indicat faptul c= sistemele sunt considerate a fiun succes [i c= a crescut indubitabil eficacitatea poli]iei \nsolu]ionarea cazurilor cu autori necunoscu]i.

De[i, dificil de apreciat, un foarte mare avantaj de peurma acestor sisteme const= \n faptul c= domeniul identific=riicriminalistice a armelor de foc a beneficiat de adoptareastandardelor [i a procedurilor dezvoltate ca parte aprogramelor. Laboratoarele sunt acum mult mai consecvente\n examinarea [i clasificarea urmelor balistice de pe cartu[e.

Un important num=r de concluzii a fost desprins dinrezultatele testelor efectuate. Cea mai important= concluzie a

fost c= identificarea balistic=, folosind informa]ii 3D de pesuprafa]a glon]ului, este o metodologie realizabil=, pentru a\mbun=t=]i sistemele automate de identificare balistic=.

Procesarea atent= a datelor preluate este crucial=pentru o comparare eficient= a informa]iilor privind suprafa]aglon]ului. Normalizarea datelor preluate este deosebit deimportant=, astfel \ncât condi]iile \n care aceste date au fostpreluate s= aib= o influen]= minim=. |n acest mod, dateleutilizate \n comparare nu depind de operatorul care le-aintrodus, de componenta hardware utilizat= \n preluarea loretc. Din acest punct de vedere, metodologiile 3D prezint= unavantaj fa]= de cele 2D, deoarece parametrii care influen]eaz=datele preluate (avem \n vedere erorile de coaxialitate) pot fiestima]i [i compensa]i prin intermediul datelor 3D.

Practica a demonstrat c= impresiunile plinurilor con]in,de cele mai multe ori, informa]ii extrem de valoroase [iconsider=m c= \ncorporarea datelor din impresiunile plinurilorar \mbun=t=]i performan]ele sistemelor automate.

|n ceea ce prive[te aplicabilitatea \n ]ara noastr=,opin=m c= nu este lipsit= de interes experien]a S.U.A. |nmateria sistemelor automatizate, cu atât mai mult cu câtlegisla]ia român= \n materie8 deschide drumul pentruastfel de sisteme prin instituirea Registrului Na]ional alArmelor, \n cadrul Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne, ca sistem complex de prelucrare a datelor cuprivire la eviden]a armelor, a de]in=torilor de arme,precum [i a opera]iunilor cu arme [i muni]ii9. |n realizareaatribu]iilor sale, Registrul Na]ional al Armelor beneficiaz=de datele \nscrise \n registrele de eviden]=10, ]inute dearmurierii care produc arme [i muni]ii, precum [i de celedin certificatele de omologare, pentru armele fabricate \nRomânia; eviden]a armelor militare, a armelor de ap=rare[i paz=, precum [i a muni]iilor corespunz=toare,constituie informa]ii secrete de stat [i se ]ine \n registreseparate. Pentru armele produse \n str=in=tate se au \nvedere datele din documentele de procurare, elementelede marcare aplicate pe arme, precum [i certificatele deatestare a \ndeplinirii condi]iilor de omologare11.

Dezvoltarea fenomenului infrac]ional [i \nmul]ireainfrac]iunilor la regimul armelor [i muni]iilor, ca [i a celorcaracterizate prin uzul de arm=, constituie un motiv destul deputernic pentru a lua \n considerare avantajele oferite de aceast=baz= de date, \n pofida costurilor necesare pentru implementare.

|n noul context interna]ional, \n care actele teroriste cuarme [i muni]ii iau amploare, sistemele computerizate deidentificare balistic= constituie o ultim= linie de ap=rare \n fa]aexpansiunii faptelor de natur= penal= s=vâr[ite cu ajutorularmelor de foc, deoarece reprezint= unica modalitate demonitorizare capabil= s= completeze (nu s= substituie) muncaexper]ilor balistici, astfel \ncât s= reduc= \n mod considerabilfenomenul infrac]ional.

BIBLIOGRAFIE1 Ca [i \n cazul amprentelor digitale prin sistemul AFIS (N.A.).2 Philipp O. Gravelle, de profesie chimist, dar pasionat de microscopie,

microfotografie [i arme, a creat, la \nceputul anului 1925, microscopulcomparator (N.A.).

3 FBI (Federal Bureau of Investigation) [i ATF (Bureau of Alcohol,Tobacco and Firearms).

4 Pentru detalii, N. Grofu, Sisteme automatizate utilizate \n identificareacriminalistic= a armelor de foc, \n Revista de criminologie,de criminalistic= [i depenologie nr. 3/2005, p. 57-75.

5 Companie produc=toare de tehnic= criminalistic=.6 Local Area Network.7 IBIS Data Acquisition Station.8 Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor [i al muni]iilor,

publicat= \n “Monitorul Oficial al României” nr. 583 din 30 iunie 2004.9 Idem, art. 97 alin. 1.10 Ibidem, art. 89 alin.2 lit. b-d: “indicativul armurierului care le produce;

indicativul corespunz=tor categoriei prev=zute \n anexa din care face partearma sau, dup= caz, muni]ia pe care se aplic=; anul de fabrica]ie a armelor [imuni]iilor [i num=rul de ordine a fiec=rei arme.”

11 Ibidem, art. 98 alin.2.

CRIMINALISTICA 5

||n vederea \ndeplinirii scopului actului de justi]ie,\n general, cu prec=dere \n procesul penal,respectiv de a constata, la timp [i \n mod complet,

faptele care constituie infrac]iuni, astfel \ncât f=ptuitoruls= poat= fi pedepsit potrivit gradului de vinov=]ie, pentruasigurarea ordinii de drept [i prevenirea infrac]iunilor(art.1 [i 2 C.pr.pen.), sistemul judiciar, reprezentat prininstan]e de judecat=, parchete [i organe de cercetare, \[idesf=[oar= activitatea respectând principiul competen]ei.

Definit= de profesorul Dongoroz ca fiind “abilitatea legal=dat= unui organ judiciar de a \ndeplini anumite acte”,competen]a, a[a cum se precizeaz= \n materie procesualpenal=, poate fi abordat= din dou= unghiuri de vedere [i anume:

� competen]a unui organ judiciar de a desf=[uraanumite actvit=]i procesual-procedurale \ntr-o anumit= spe]=,deci dreptul [i, \n acela[i timp, obliga]ia organului judiciarrespectiv de a ac]iona conform prevederilor legale;

� competen]a unei cauze penale de a fi instrumentat=de un anumit organ judiciar (justi]iabilitate).

|n materie penal= formele fundamentale ale competen]eisunt: competen]a teritorial=, competen]a func]ional= [icompeten]a material= (de fapt, pentru subiectul supus analizei[i formele competen]ei subsidiare-personal=, special=,excep]ional= - pot contribui la sus]inerea punctului de vederece urmeaz= a fi exprimat).

|n Codul de procedur= penal= (titlul II, capitolul I, art.25-31) [i literatura juridic= de specialitate sunt precizatecaracteristicile fiec=rui tip de competen]= judiciar=, astfel:

� competen]a teritorial= (ratione loci), ce asigur= odiferen]iere pe orizontal=, desemneaz= care dintre organelejudiciare de acela[i grad sunt abilitate s= solu]ioneze oanumit= spe]=. Spre exemplu, \n conformitate cu prevederileart. 30 alin (1) C. pr. pen. competen]a teritorial=, \n situa]iainfrac]iunilor comise pe teritoriul României, se stabile[te \nfunc]ie de locul unde (\n ordine) a fost s=vâr[it= infrac]iunea, afost prins f=ptuitorul,unde locuie[te f=ptuitorul ori undelocuie[te persoana v=t=mat=, urmând ca judecarea cauzei s=revin= instan]ei \n a c=rei circumscrip]ie a fost efectuat=urm=rirea penal= (alin 2);

� competen]a func]ional= (ratione officii) face referirela categoriile, tipurile de activit=]i ce pot fi realizate de unanumit organ judiciar;\n cazul instan]elor de judecat=reprezentate, conform art. 2 alin (2) din Legea privindorganizarea judiciar=, prin: |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie,cur]i de apel, tribunale [i judec=torii, se precizeaz= c=, spreexemplu la nivelul unui tribunal, se poate judeca \n prim=instan]=, \n apel, \n recurs, [i pot fi solu]ionate conflictele decompeten]= (art. 27 C.pr.pen);

� competen]a material= (ratione materiae), stabile[tecare organ judiciar este competent \ntr-o anumit= spe]=, \nfunc]ie de natura [i gravitatea infrac]iunii, realizând odiferen]iere, vertical=, o separare \ntre organele judiciare degrade diferite; spre exemplu, art. 29 C.pr.pen. arat= ce cauzepoate judeca \n prim= instan]= |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie ori ca instan]= de recurs.

Aceste câteva preciz=ri, legate de competen]a juridic=,au fost f=cute pentru a se putea eviden]ia faptul c=, la niveluljusti]iei, \n general, competen]a este riguros stabilit=, orice\nc=lcare de competen]= fiind sanc]ionat= cu nulitatea(absolut= sau relativ=) a solu]iei date \n spe]a respectiv=,aceasta urmând a fi desfiin]at= (\n totalitate sau par]ial).

Spre deosebire de competen]a judiciar=, care, a[a cumam ar=tat, este precis determinat=, competen]a \n domeniulmedicinii legale, disciplin= n=scut= tocmai dinnecesitatea de a oferi un sprijin competent [i obiectivjusti]iei cu elemente medico-biologice, este oarecum maipu]in bine precizat=.

Acest lucru s-ar putea datora [i prevederilor ce permit ointerpretare echivoc=, din actuala (noua) legisla]ie referitoarela organizarea activit=]ii [i func]ionarea institu]iilor de medicin=legal=, elaborat= de persoane cu abilit=]i mai pu]in bineconturate [i \n domeniul juridic, [i reprezentat= prin urm=torulstuf=ri[de acte normative:

� Legea nr.459/2001, prin care a fost aprobat= O.G.nr.1/2000:

� Legea nr.271/2003, prin care a fost aprobat= O.G. nr.57/2001 pentru modificarea [i completarea O.G. nr.1/2000,numite \n continuare Lege;

� Regulamentul de aplicare a dispozi]iilor O.G.nr.1/2000aprobat prin H.G.nr.774/2000 [i modificat prin H.G. nr.1204/2002, \n continuare Regulament;

� Normele procedurale, privind efectuarea expertizelor,a consult=rilor [i a altor lucr=ri medico-legale, aprobate prinordinul comun al Ministerului Justi]iei (nr.1134/c/25 V 2000) [ial Ministerului S=n=t=]ii (nr.2554/4 IV 2000), \n continuareNorme.

|n conformitate cu dispozi]iile legale, \n domeniulmedico-legal, se poate vorbi de urm=toarele tipuri decompeten]e:

� competen]a teritorial= - stabile[te locul unde sepoate efectua examinarea medico-legal= ini]ial=, \n cazulpersoanelor sau cadavrelor, respectiv la institu]ia medico-legal=, indiferent de grad, ce deserve[te o anumit= ariegeografic=: cabinetul, serviciul jude]ean sau institutul demedicin= legal=, realizând, putem spune, diferen]ierea peorizontal=, similar= cu competen]a teritorial= juridic=;deoarece acest tip de competen]= este bine precizat \nRegulament [i respectat \n activitatea practic= nu consider=mc= ar fi necesar de f=cut [i alte men]iuni.

� competen]a func]ional= - acest tip de competen]=se poate, oarecum, deduce din textul legislativ, care, a[a cumam men]ionat, permite ambiguit=]i, prin formul=ri mai pu]inclare decât cele utilizate \n cazul competen]ei teritoriale. |nacest sens, putem exemplifica cu textele urm=toarelorarticole:

- art.14 alin (1) din Regulament: “serviciile de medicin=legal= jude]ene, \n conformitate cu competen]a lor teritorial=,sunt abilitate s= efectueze expertize, constat=ri sau altelucr=ri medico-legale [i complementare la solicitarea …”

- art.17 din lege referitor la serviciile jude]ene de

6 CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE,director adjunct al Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici”

medicin= legal=:� lit. a) ”efectueaz= expertize [i constat=ri medico-

legale precum [i \n cazurile de deficien]= , \n acordareaasisten]ei medicale ori \n cazurile \n care, potrivit legii, suntnecesare expertize medico-legale psihiatrice”.

� lit. b) ”efectueaz= noi expertize medico-legale, cuexcep]ia celor care intr= \n competen]a institutelor demedicin= legal=”.

|n timp ce la nivelul unui institut se pot efectua:- art.15 din Lege:� lit. a) “…expertize, constat=ri precum [i alte lucr=ri

medico-legale”� lit. b) “noi expertize medico-legale dispuse… precum

[i \n cazurile de deficien]e privind acordarea asisten]eimedicale ori \n cazurile \n care, potrivit legii, sunt necesareexpertize medico-legale psihiatrice”.

- art.15 din Regulament lit. c) arat= c= se pot efectua“noi expertize traumatologice \n caz de omor, loviri sauv=t=m=ri cauzatoare de moarte, v=t=m=ri corporale grave,expertize medico-legale psihiatrice…”

{i exemplele pot continua.Pentru o persoan= mai pu]in avizat= se pot na[te

\ntreb=ri de tipul:� care este diferen]a de competen]= func]ional=, \n

cazul expertizelor traumatologice, dintre un serviciu medico-legal jude]ean [i un instititut? sau

� se poate efectua o nou= expertiz= medico-legal=traumatologic= la nivelul unui serviciu medico-legal jude]eansub inciden]a art. 180 ori 181 C.pen.?

{i a[a mai departe, pe m=sur= ce se va c=uta r=spunsulla o \ntrebare se va contura o alt= \ntrebare, poate la fel deincisiv=, astfel \ncât, \n final, ne putem confrunta cur=spunsuri nu \ntotdeauna convenabile.

Se poate concluziona c=, de fapt, competen]afunc]ional= \n domeniul medico-legal este mai mult cutumial=[i mai pu]in legal=!

� competen]a profesional= care, de[i este prev=zut=\n art.13 din Regulament, consider=m c= nu trebuie analizat=

deoarece ar putea arunca o lumin= nu tocmai pl=cut= asupra

personalului de specialitate din cadrul unor unit=]i din

structura re]elei de medicin= legal=, cum ar fi cabinetele sau

serviciile medico-legale jude]ene; de fapt, prin no]iunea de

competen]= profesional=, este posibil s= se fi dorit s= se

exprime cu totul altceva decât lipsa ori un grad mai redus de

preg=tire profesional=, a[a cum se poate \n]elege \n

formularea actual=, cum ar fi un fel de competen]=

func]ional=.Pentru a putea asigura atât transparen]a cât [i, mai ales,

o practic= medico-legal= neechivoc= apreciem c= ar fi maimult decât binevenit= adoptarea [i adaptarea competen]eijuridice [i \n domeniul medico-legal; aceasta ar presupunestabilirea urm=toarelor tipuri de competen]=:

1. competen]a teritorial=, rezervat= examin=rilor

medico-legale ini]iale asupra persoanelor [i/sau cadavrelor,

\n conformitate cu principiul teritorialit=]ii ( reiter=m c= aceasta

func]ioneaz= \n prezent);

2. competen]a func]ional= care s= stabileasc=, \n modexpres, ce tipuri de documente medico-legale pot fi \ntocmite

la nivel de cabinet, serviciu jude]ean sau institut de medicin=

legal=. Astfel, spre exemplu, \n cazul unei persoane

traumatizate, aplicarea competen]ei func]ionale ar permite

\ntocmirea urm=toarelor documente, \ntr-o spe]= dat= la

nivelul:� cabinetelor medico-legale: certificat medico-legal;� serviciilor medico-legale jude]ene:certificat medico-

legal [i raport de expertiz=;� institutelor medico-legale: certificat medico-legal,

raport de expertiz= [i raport de nou= expertiz=.Acest tip de competen]= ar trebui s= fie riguros stabilit,

pentru fiecare tip de presta]ie medico-legal=: examinaretraumatologic=, genital=, psihiatric= etc.

Men]ion=m c= o astfel de competen]= func]ional= seaplic= \n prezent, \n cazul expertizelor medico-legale pentruamânarea/\ntreruperea execut=rii pedepsei sau suspendareaurm=ririi penale/judec=]ii pe motiv de boal=; conformmetodologiei \n domeniu noua expertiz= medico-legal= sepoate efectua numai \n cadrul INML “Mina Minovici” Bucure[ti.

Competen]a material=.Acest tip de competen]=, pe care-l propunem, ar

presupune ca examinarea medico-legal= ini]ial= s= nurespecte competen]a teritorial=, ci s= se realizeze la oinstitu]ie medico-legal= cu posibilit=]i crescute atât materialecât [i de personal. Astfel, spre exemplu, \n cazul decesuluiunei persoane publice, intens mediatizate ori a unui demnitaretc. autopsia s= fie efectuat= la nivelul unui institut demedicin= legal= sau \n cadrul INML “Mina Minovici” Bucure[ti,indiferent de locul unde s-a produs decesul.

|n acest fel, ar putea fi evitate interpret=rile speculativ-tenden]ioase venite, de cele mai multe ori, prin intermediulmass-media, atât de avid= de senza]ional, \n unele cazurisimple ipoteze, prezum]ii, poate chiar f=r= nici un sâmbure derealitate, dar atât de atr=g=toare din punct de vederecomercial.

Introducerea competen]ei materiale \n domeniulmedicinii legale nu numai c= nu ar prejudicia \n nici un felderularea ac]iunii judiciare ci, din contr=, ar permite, chiar dela prima expertizare medico-legal= de specialitate, formulareaunor concluzii mai greu vulnerabile la atacuri mai mult sau maipu]in fundamentate.

De asemenea, \n cazul expertizelor pentruamânarea/\ntreruperea execut=rii pedepsei, ar fi de dorit caprima examinare medico-legal= s= se realizeze la nivelul unuiinstitut medico-legal ([i nu \n cadrul unui serviciu medico-legal) [i pentru motivul c= posibilit=]ile de diagnostic (prin carese poate confirma ori infirma patologia susceptibil= de apermite amânarea sau \ntreruperea pedepsei privative delibertate \n regim penitenciar) dintr-un centru medicaluniversitar sunt superioare unui ora[, chiar [i re[edin]= dejude].

|n speran]a c= propunerile avansate, vizând competen]afunc]ional= [i material=, vor fi \n]elese la adev=rata lorvaloare, deci f=r= nici o inten]ie de a aduce atingereprofesionalismului [i probit=]ii colegilor din alte unit=]i demedicin= legal= (competen]= profesional=!), a[tept=m [i altepuncte de vedere care, suntem convin[i, vor fi \n aten]iaConsiliului Superior de Medicin= Legal= \n elaborareaprincipiilor metodologice.

CRIMINALISTICA 7

Cu toate legile strise [i nestrise, incestul str=bateistoria, fiind cunoscute \n acest sens comportamenteincestuoase celebre, din cele mai vechi timpuri, \nc= dinpreistoria societ=]ii. Incestul e relatat \n legendele antice cafiind practicat chiar intre zei.

Sofocle \n “Oedip rege” prezint= ca subiect rela]iileincestuoase. De aici va prelua Freud termenul “complexulOedip” [i Jung termenul “complexul Electra” care se refer= lafixarea erotic= a b=ie]ilor fa]= de mam= [i respectiv a fetelorfa]= de tat=.

|n civiliza]ia sumerian=, \n “Codul lui Hamurapi” suntincluse prescrip]ii severe pentru practicarea incestului.

Biblia [i mai ales Vechiul Testament specific=interdic]iile rela]iilor incestuoase dar aminte[te [i câtevasitua]ii evidente de practicare a incestului: p=catul fetelor luiLot care locuind \mpreun= cu tat=l lor au avut pe rând rela]iisexuale cu acesta, dou= dintre ele dând na[tere la fii(Geneza).

Coranul con]ine de asemenea numeroase prescip]ii cureferire la incest: “v= este interzis de a v= c=s=tori cu mamelevoastre, cu fiicele, cu surorile, …cu fetele \ncredin]ate printutel= [i n=scute din femei cu care voi a]i coabitat”.

Incestul, a[a cum decurge din datele expuse sumar maisus, a fost o realitate cu care s-a confruntat omenirea \n diverselesale etape de dezvoltare. Dovada: elaborarea unor interdic]i denatur= religioas= c= [i reglement=rile juridice care reflect= deciziidiferen]iate \n raport de credin]e, obiceiuri, datini [i care suntcondi]ionate de nivelul de cultur= [i civiliza]ie la care se afl=fiecare societate. Pe de alt= parte, cu toate reglement=rileexprese dictate de religie, moral= sau justi]ie practiciincestuoase au existat \n ciuda acestor stricte interziceri ale unorastfel de comportamente aberante.

Incestul reprezint= cea mai important= manifestarepsihosexual= care vizeaz= normele moral-religioase ale rela]iilordintre membrii grupului familial, lega]i \ntre ei princonsangvinitate. Studiile consacrate incestului au pus \n eviden]=mai multe forme clinice ale acestuia: incestul tat=-fiic=, mam=-fiu, frate-sor= \nsa m= voi referii doar la cazurile de incesttat=-fiic=.

Raporturile copilului cu parin]ii nu sunt lipsite de elementesexuale. Copilul se raporteaz= la p=rin]i [i mai ales la unul dintreei ca la un obiect al dorin]ei. De obicei el ascult= de un impuls alp=rin]ilor \n[i[i a c=ror tandre]e are un caracter sexual inhibat.Tat=l prefer= \n general feti]a iar mama prefer= fiul. Fiul dore[tes= se pun= \n locul tat=lui iar fiica \n locul mamei. Complexulastfel format e condamnat la o refulare imediat= dar \nincon[tient el exercit= \nc= o ac]iune important= [i durabil=.Freud apreciaz= c= \n condi]iile unei dezvolt=ri normale seproduce desprinderea din atrac]ia incestuoas=. |n cazul \n careaceast= desprindere e[ueaz= sau \n condi]iile regresiunii \nstadiile timpurii ale dezvolt=rii psihosexuale apar tendin]eincestuoase incon[tiente. Acestea se manifest= destul de rar \nsfera con[tiin]ei [i comportamentului datorit= cenzurii supra-eului.

Psihanaliza identific= urm=torii factori care duc la\nc=lcarea interdic]iilor legate de incest: tat=l este incitat, \n modcon[tient sau incon[tient de seduc]ia fiicei [i de ostilitatea mamei

fa]= de fiic=, incestul apare ca o tranzac]ie cu rol de a ap=ra [ide a men]ine o familie disfunc]ional= structural, incestul reduce [iprevine starea de tensiune, conflictele [i confrunt=rile familiale\ntre parteneri, conflictul rolurilor mam=/fiic=, fiica devine unobiect matern cu o deplasare a rolurilor.

Lusting distinge urm=toarele condi]ii \n care incestul poateap=rea \n cadrul unei familii: plasarea fiicei \n pozi]ia de «figur=feminin= central=» a familiei \nlocuindu-[i astfel mama, existen]aunor incompatibilit=]i sexuale \ntre so]i cu nerezolvarea tensiuniisexuale a tat=lui, incapacitatea sau imposibilitatea tat=lui de a-[ig=si alt= partener= sexual= \n afara propriei familii din motive defa]ad= social=, inten]ia de a-[i men]ine structura familial= \n fa]aunei alternative de dezagregare, existen]a unei mame reci,neparticipative emo]ional-afectiv [i a unei fiice care preia rolulpsihosexual [i emo]ional-afectiv al propriei mame fa]= de tat=ls=u.Incestul nu este \ntotdeauna un lucru for]at. Din cauza pozi]ieitat=lui \n familie, aceasta poate s= determine copilul s= fac=anumite lucruri f=r= ca s= foloseasca for]a. Victimele pot aveasentimente de ru[ine, de umilire, de vin=, de furie [i de confuzie,iar la ceilal]i membri de familie pot ap=rea sentimente dene\n]elegere.

Vârsta tat=lui la care apare de regul= conduita incestuoas=este de regul= 40 ani [i e legat= de o imaturitate psihosexual=sau de st=ri complexuale ale individului. Acesta are un sentimentde vinov=]ie dar care dispare dac= nu este descoperit. Acestepersoane provin de obicei din familii dezorganizate,marginalizate economic, [omeri, persoane cu caren]e deeduca]ie, ocupa]ii instabile, vagabondaj etc.

Plecând de la personalitatea tat=lui, Weinberg descrie treicategorii de ta]i incestuo[i [i anume: personalit=]i introvertitecu orientare endogamic= dominant= [i slab= orientarefamilial=, personalit=]i psihopatice \nclinate c=trepromiscuitate [i personalit=]i imature sexual cu tendin]eorientate obiectual c=tre fiic=.

Un rol important \n acest proces \l are so]ia b=rbatuluiincestuos. De regul= acest tip de so]ie prezit= o maredependen]= afectiv= fa]= de propria mam= [i transfer= detimpuriu roluri materne \n propria sa familie, inclusiv \n modautomat [i incon[tient, rela]ia sa sexual= cu propriul s=u tat=. |ncazul \n care so]ia b=rbatului incestuos descoper= leg=turaincestuoas= dintre so]ul ei [i fiica lor ea nu va face publicincestul, fiind o persoan= slab protestatoare sau chiar tolerant=\n aceast= privin]=. Se va creea [i men]ine o atmosfer= depromiscuitate \n cadrul grupului familial respectiv.

Al treilea factor este fiica tat=lui incestuos. De regul= estevorba de fiica cea mare a familie. La aceast= categorie de fiicesunt descrise urm=toarele: tulbur=ri de caracter (promiscuitate,prostitu]ie, comportament antisocial), frigiditate, tulbur=ri de tipisteric, nevroze etc. Acestea sunt de regul= imature afectiv,depresive sau cu manifest=ri de tip regresiv a personalit=]ii.

Voi prezenta un caz care se \ntinde pe parcursul maimultor ani, caz cu o motiva]ie complex= psiho-patologic= [isocial=, \n care victima nu este un copil ci o femeie adult=.

B.G. \n vârst= de 47 ani, studii medii, pensionat medical(distrofie muscular= progresiv=), c=s=torit, tat= a 4 copii, predicatoral unui cult religios. De la vârsta de 8 ani când \i moare tat=l esteinternat \ntr-o cas= de copii, situa]ie care \i provoac= puternice

8 CRIMINALISTICA

Insp. pr. de poli]ie, psiholog criminalist GHERGHEL ANI-MARIA

frustr=ri afective ce \l vor afecta pe toat= perioada copil=riei, dar [icu ecouri puternice \n via]a sa de adult. Nu recunoa[te s= fi fostvictima vreunui abuz sexual \n copil=rie.

O dat= cu deteriorarea st=rii de s=n=tate prin evolu]iadistrofiei musculare dezvolta o tulburare mixt= de personalitate [i\ncepe s=-[i h=r]uiasc= sexual fiica cea mai mare \n vârst= de 23de ani. Problemele \ncep dup= ce fiica divor]eaz= [i se mut=\mpreun= cu copiii la domiciliul p=rin]ilor ei. Timp de aproape doiani tat=l o h=r]uie[te, \i face propuneri directe de a \ntre]ine rela]iisexuale cu ea. To]i membrii familiei cunosc acest lucru [i evit= s=\i lase singuri. Ca urmare, lucrurile nu se concretizeaz= dar seacutizeaz= starea de tensiune din familie. Tat=l este din ce \n cemai tensionat, recurge la acte de violen]= fizic= [i verbal= asuprafamiliei. Este reclamat de c=tre fiic= la poli]ie dar amenin]at= c= vafi dat= afar= din cas= aceasta \[i retrage de fiecare dat=plângerea.

Starea psihic= a tat=lui se agraveaz=, acesta recurge la unplan ingenios pentru a r=mâne singur cu fiica sa cea mare [i areloc o tentativ= de viol e[uat= datorit= faptului c= tat=l nu reu[e[tes= finalizeze actul sexual. La aceast= tentativ= de viol asist= unadintre nepoatele acestuia \n vârst= de 3 ani. Dup= tentativa deviol tat=l \ncepe s=-i scrie scrisori fiicei sale, scrisori din care voicita pe parcursul studiului de caz pentru a ilustra st=rile psihiceale acestuia.

Tot \n aceast= perioad= B.G. are o tentativ= de viol asupraunei vecine [i o abuzeaz= sexual pe nepo]ica sa \n vârst= de 3ani. |ncearc= s= ob]in= pl=cere din orice obiect \i este la\ndemân= \ns= aceste tentative realizate f=r= discern=mânt nu-iprocur= o satisfac]ie real=. Aceasta \l face s= resping= obiectulmanifestându-se fa]= de acestea printr-un comportamentnecontrolat [i agresiv.

Ca urmare a dezechilibrului psihic determinat de nivelul dince \n ce mai slab al activit=]ii fizice cauzat de boal=, B.G.dezvolt= o nevroz= compulsiv=, focarul de excita]ie fiind creat deobsesia sexual= fa]= de fiica sa.

Iat= cum \[i descrie BG. tr=irile \ntr-una dintre scrisorileadresate fiicei sale: «când ai venit acas= gândul meu nu era s=-]i aduc aminte din trecut pentru c= te iubeam [i mi-a fost mil= c=ai trecut printr-o faz= nedorit=. Eram pasiv f=r= s= fiu agitat.Dormeam linistit \n buc=t=rie, mergeam la adunare pân= intr-ozi… Un semn brusc mi-a venit. Nu mai puteam dormi noaptea,st=team [i te urm=ream pe la geamuri. Am luptat cu mine pân=\n ziua \n care ]i-am spus tot ce gandeam(…). |mi pare r=u c= num-ai \n]eles atunci. }i-am spus c= sunt un om prea gelos de ceai f=cut tu. Mi-ai degradat via]a \n fa]a lui M=mica, a familiei\ntregi. Gelozia este o fiar= s=lbatic=, ucide, omoar=, otr=ve[te,spânzur=…»

Imediat dup= tentativa de viol, \ntr-o pornire romantic= \iscrie: «|mi pare r=u….am fost foarte stresat, nu [tiam dac=m=mica a plecat \n oras [i senza]ia a fost prea mare când m-amlipit de tine…. E[ti o femeie super-extra. |ntr-o diminea]= o trimi]ipe m=mica \n ora[ ca s= putem r=mâne singuri acas=. |]i voispune planul meu \n Postul mare. Mul]umesc [i voi ]ine la tinetoat= via]a.»

Tentativa e[uat= de a intre]ine rela]ii sexuale cu fiica sa nuface altceva decât s=-i acutizeze starea psihic= [i s=-i intensificevia]a fantasmatic=. «Eu nu mai am pace \n suflet nu pot lua nicio hot=râre cu pesoana mea pân= când nu ajung cu tine la o\n]elegere. Cu cât trece vremea [i se apropie postul mare eu simtc= explodez. (…) Tu ai cea mai mare putere asupra mea ca s=m= \ndrep]i. Pentru c= te iubesc mult. Afl= c= schimbarea meast= \n voin]a ta. Eu m= hot=r=sc ca din postul mare s= fiu alt omnumai dac= vei juca Tu cartea. Eu cred \n puterea [i felul meu c=impreun= amândoi putem crea o alt= via]= \n familie s= nu maisufere m=mica-familia ce a suferit pân= acum.(…) Te rog-te rog-te rog \n modul cel mai diplomatic [i lini[tit. Ori varianta la hotelda” s= nu m= faci s= \nnebunesc mai tare, ori varianta acas=…».

Se repet= de mai multe ori cuvântul «carte», referire

direct= la cartea de joc, rela]ia dintre ei fiind privit= ca un joc dec=r]i, dar [i referire incon[tient= la Cartea C=r]ilor (Biblia) pe caretat=l o propov=duie[te [i a c=ror porunci le \ncalc= râvnind lapropria fiic=. De altfel referirile religioase transpar u[or dinscrierile lui (raport=rile temporale se fac \n func]ie de \ncepereaperioadei de post, lucrurile de ne\n]eles sunt opera Diavolul etc).

Trece rapid de la rug=min]i la amenin]=ri: «Dup= cum ai\nceput s= te por]i cu mine cred c= peste câteva zile toat= familiava suferi mult din cauza ta… Cum ai \nceput s= te compor]i m=faci s= risc la via]a, la familie. Eu te v=d zi [i noapte \n ochi…Dac= vrei cu adev=rat s= ne bucur=m de via]= amândoi, s= nu-]imai vorbesc murdar, s= nu te mai p=ze[ti de mine te rog lucreaz=o carte s= te eliberezi de mine [i eu s= m= \ndrept ca un omc=ruia \i place s= tr=iasc=…. Te va costa mult c= nu lucrezi ultimacarte. »

|n acest caz trebuie luate \n considera]ie predispozi]iile [istructura aberant= de personalitate a tat=lui, cu predispozi]ieconstitu]ional= biopsihic= [i social= negativ=, care favorizeaz=incestul prin ac]iuni anormal motivate, autoinductiv [iheteroinductiv totodat=. Aceast= structurare dizarmonic= inclusiva structurilor bio-psihice elementare cu dezinhibarea pulsiunilorinstinctuale explic= existen]a incestului \n toate tipurile desocietate [i \n toate civiliza]iile.

Examenul clinico-anamnestic al lui B.G. a relevat odispozi]ie depresiv=, iritabilitate, toleran]= scazut= la frustare,tulbur=ri hipnice, dispre] fa]= de normele de conduit= moral=,obsesii ideatorii. Examenul psihologic indic= un IQ de 85,\ncetinirea proceselor gândirii, depresie, dificult=]i de verbalizare,tendin]e spre reverie [i gândire de tip prelogic. Se simte foarteizolat dar ac]ioneaz= \ntr-o manier= de o mare valoare moral=predicând cultului din care apar]ine o serie de reguli total opusecelor pe care le respect= el.

Atitudinea celorlal]i membrii ai familei este contradictorie:de[i cunosc situa]ia, fac tot posibilul s= nu-i lase singuri, aumomente când o \ncurajeaz= pe victim= s= reclame situa]ia lapoli]ie, tot ei o sf=tuiesc s=-[i retrag= plângerea ca s= nu-laresteze [i s=-i fac= de ru[ine \n comunitate, culpabilizeaz=victima, o amenin]= c= o vor da afar= din cas=. Dependen]ifinanciar de tat=, dependen]i de imaginea lor \n comunitate [i maiales \n cadrul grupului religios din care fac parte, nu fac altcevadecât s= intre]in= conflictul. Ei vor cu orice pre] s= men]in=structura familiei \n fa]a unei alternative de dezagregare [idezonorare reu[ind de fapt s= men]in= doar atmosfera depromiscuitate atât de d=un=toare tuturor membrilor. Ca urmaresitua]ia se prelunge[te pe parcursul mai multor ani, câd victime [ial]i membrii (fiica cea mic=, una din nepotele), familia \l reclam=dar \[i retrage sistematic plângerile f=cute \ngreunând astfelactivitatea organelor de cercetare penal=. De aceea se impunesprijinul psihologic [i social al \ntregii familii pe parcursul derul=riiprocesului judiciar, orice publicitate sau pedepsire a tat=lui putândavea repercusiuni sociale asupra familiei.

Incestul afecteaz= \ntreaga familie. El implic=, de obicei,comportamente secrete. Victima poate s= continuie uneori ani\ntregi din fric= de a nu r=ni familia, de a nu fi crezut= sau din teamac= cel vinovat ar putea face r=u unui alt membru al familiei.

Totu[i statisticile actuale referitoare la violen]ele sexualedemonstreaz= c= plângerile s-au \nmul]it. Violen]a sexual= este maiprezent= ca niciodat= \n anchetele poli]iei, \n articole de pres= sau\n aten]ia opiniei publice. Cre[terea num=rului de reclama]ii deincest [i abuz sexual demonstreaz= ridicarea barierelor psihologice\n declararea cazurilor de c=tre victime. Din nefericire \ns= multecazuri nu ajung s= fie deferite justi]iei.

CRIMINALISTICA 9

EEvenimentele deosebit de grave, produse \nStatele Unite ale Americii, la 11 septembrie2001, au marcat profund evolu]ia societ=]ii

umane contemporane, demonstrând c= terorismulinterna]ional promoveaz= o politic= agresiv= la adresasecurit=]ii mondiale [i de sfidare a p=cii [i democra]iei.

Terorismul este un fenomen social complex, ceinclude atât exerci]iul violen]ei extreme, \n scopulintimid=rii statelor, guvernelor sau a unor institu]ii, cât [io component= evident=, \ndreptat= asupra drepturilorfundamentale ale omului, reprezentând o provocareimportant= la adresa democra]iei, statului de drept, laadresa vie]ii [i libert=]ii persoanei.

Semnificative pentru noua concep]ie interna]ional=de ac]iune doctrinar= [i practic=, \n materia politicilor desecuritate, sunt prevederile Tratatului de instituire aConven]iei pentru Europa [i ale documentului intitulat“Actul Patriot”, adoptat de Congresul SUA, la 25octombrie 2001.

La data de 29 octombrie 2004, conduc=torii statelor [iguvernelor celor 25 de state membre ale Uniunii Europene [iai celor 3 ]=ri candidate au semnat tratatul de instituire aConstitu]iei Europene, care a fost adoptat= \n unanimitate, la18 iunie 2004.

|n urm= cu 50 de ani, au fost f=cu]i primii pa[i \nconstruc]ia european=, punându-se bazele unei comunit=]i depopoare [i de state, fiind \nfiin]ate institu]ii suprana]ionale,care au evoluat spre o uniune economic= [i monetar=, urmânds= se des=vâr[easc= \ntr-o veritabil= politic= extern= [i deap=rare comun=, care s= propulseze Uniunea pe scenapolitic= mondial= [i astfel “construc]ia european= a \nceput s=transforme sentimentul difuz al identit=]ii europene \ntr-unproiect de organizare politic=”1.

Se poate aprecia c= este nevoie de o constitu]ieeuropean= deoarece institu]iile europene existente nu pot s=satisfac= nevoile politice ale Europei Unite, iar, pe fond,Tratatul de instituire a unei constitu]ii pentru Europa cuprindeprogrese importante \n ceea ce prive[te noile competen]e aleUniunii Europene, precum [i o nou= construc]ie institu]ional=,care asigur=:

“1. integrarea Cartei drepturilor fundamentale \n tratatulconstitu]ional, ce va garanta o protec]ie mai eficace adrepturilor cet=]enilor;

2. acordarea unei personalit=]i juridice unice \i vapermite acesteia s= joace un rol mai vizibil pe scenainterna]ional=;

3. redactarea unui tratat constitu]ional unic [i eliminareadiver[ilor piloni vor face activitatea Uniunii Europene [iexercitarea responsabilit=]ilor sale mai simple [i maitransparente pentru cet=]eni;

4. generalizarea – cu mici excep]ii - a proceduriilegislative privind adoptarea legilor europene va consolidalegitimitatea democratic= a Uniunii [i a deschiderii sale;

5. clarificarea competen]elor va permite cet=]enilor s=disting= mai clar \ntre responsabilit=]ile Uniunii [i cele ale

statelor membre, p=strând, \n acela[i timp, suple]e, sistemuluicomunitar;

6. progresul realizat \n instaurarea unui spa]iu delibertate, securitate [i justi]ie va permite s= se aplice metodacomunitar= \n aceste domenii cheie;

7. noile dispozi]ii \n materie de politic= extern= [i desecuritate comun=, ca [i crearea unui post de ministru alafacerilor externe ale Uniunii, vor u[ura rolul Uniunii Europenepe scar= interna]ional=;

8. dispozi]iile \n materie de ap=rare vor face posibil=ameliorarea capacit=]ilor militare [i vor permite statelormembre s= se angajeze \ntr-o cooperare structurat=, care vaface s= creasc= credibilitatea politicii externe a UniuniiEuropene”2

Tratatul, ce instituie o Conven]ie pentru Europa,stabile[te o politic= extern= [i de securitate comun= \n cadrulmai multor dispozi]ii cuprinse \n Titlul III – “Competen]eleUniunii” [i Capitolul II – “Dispozi]ii speciale”3.

|n cadrul Titlului III – “Competen]ele Uniunii” sestatuteaz= principiile subsidiarit=]ii [i propor]ionalit=]iiexercit=rii competen]elor Uniunii, \n sensul \n care ac]iuneaUniunii \n domeniile, ce nu ]in de competen]a sa exclusiv=, seexercit= numai [i \n m=sura \n care obiectivele ac]iuniipreconizate nu pot fi atinse \n mod satisf=c=tor de c=trestatele membre dar pot fi, datorit= dimensiunilor [i efectelorpreconizate, mai bine atinse la nivelul Uniunii.

De asemenea, Uniunea ac]ioneaz= \n limitelepropor]ionale ale competen]elor ce i-au fost atribuite prinConstitu]ie de c=tre statele membre \n vederea atingeriiobiectivelor stabilite de c=tre aceasta, iar orice alt=competen]= neatribuit= Uniunii apar]ine statelor membre.

Uniunea dispune de competen]e pentru definirea [ipunerea \n aplicare a unei politici externe [i de securitatecomune, inclusiv pentru definirea progresiv= a unei politici deap=rare comun=.

Articolul 16: “Politica extern= [i de securitate comun=”stabile[te competen]a Uniunii \n aceast= materie, care se \ntindeasupra tuturor problemelor referitoare la securitatea acesteia,inclusiv la definirea progresiv= a unei politici de ap=rare comun=care, pe viitor, s= conduc= la o strategie comun= de ap=rare.

|n cadrul politicii externe [i de securitate comun=, statelemembre sprijin=, \n mod activ [i f=r= rezerve, aceste politici, \nspiritul loialit=]ii [i solidarit=]ii reciproce [i respect= acteleadoptate de c=tre Uniune \n acest domeniu. Ele se ab]in dela orice ac]iune contrar= intereselor Uniunii sau care poated=una eficacit=]ii sale.

Capitolul II – Dispozi]ii speciale, reglementeaz=principiile de ac]iune privind aplicarea politicilor de securitate[i ap=rare comune, spa]iul de libertate, securitate [i justi]ie cât[i clauze de solidaritate.

Astfel, la art.I-40: “Dispozi]ii privind aplicarea PoliticiiEuropene de Securitate Comun=” se prezint= rolul UniuniiEuropene \n ac]iunea solidarit=]ii politicii reciproce a statelormembre, care duce o politic= extern= [i de securitate comun=[i de identificare a problemelor de interes general.

10 CRIMINALISTICA

Drd. GEORGE B+LAN, procuror general al Parchetului de pe lâng=Curtea de Apel Bucure[ti

Totodat=, Consiliul European identific= intereselestrategice ale Uniunii, stabile[te obiectivele politicii sale externe[i de securitate comune, elaborând politici \n acest sens.

Politica extern= [i de securitate comun= este pus= \naplicare de c=tre Ministerul Afacerilor Externe al Uniunii [i dec=tre statele membre, prin utilizarea mijloacelor na]ionale [i acelor comunitare.

|n cadrul deciziilor privind politica extern= [i desecuritate, se manifest= principiul solidarit=]ii dintre stateleUniunii, acestea consultându-se reciproc, \n vederea uneiac]iuni convergente.

La articolul I-41: “Dispozi]ii privind Politica Comun=de Securitate [i Ap=rare” se stabile[te c= politica \n aceast=materie face parte integrant= din politica extern= [i desecuritate comun=, asigurând Uniunii o capacitateopera]ional= bazat= pe resurse civile [i militare.

Uniunea poate recurge la aceste capacit=]i \n cadrulmisiunilor \n afara Uniunii, pentru a asigura men]inerea p=cii,prevenirea conflictelor [i \nt=rirea securit=]ii interna]ionale,conform principiilor Cartei Na]iunilor Unite.

Politica Uniunii nu aduce atingere caracterului specifical politicii de securitate [i de ap=rare a anumitor state membre,respect= obliga]iile care decurg din Tratatul Atlanticului deNord pentru anumite state membre care consider= c=ap=rarea lor comun= se realizeaz= \n cadrul Organiza]ieiTratatului de Nord [i este compatibil= cu politica de securitate[i de ap=rare comun= stabilit= \n acest cadru.

Pentru punerea \n aplicare a politicii de securitate [i deap=rare comun=, statele membre pun la dispozi]ia Uniuniicapacit=]i civile [i militare, constituind \n comun for]emultina]ionale, \n vederea atingerii obiectivelor propuse.

|n cazul \n care unul dintre statele participante ar fi obiectulunei agresiuni armate pe teritoriul s=u, celelalte state din Uniune\i acord= ajutor [i asisten]= prin toate mijloacele de care dispun,\n conformitate cu disp.art.51 din Carta Na]iunilor Unite.

Aceast= dispozi]ie, care stabile[te un angajamentcomun de ap=rare, nu aduce atingere caracterului special alangajamentelor asumate \n cadrul NATO, care, pentru statelemembre ale acestei organiza]ii, r=mâne fundamentul ap=r=riilor comune.

Articolul I-42: “Dispozi]ii privind spa]iul de libertate,securitate [i justi]ie” consacr= existen]a acestei zone decooperare regional=, care are ca fundament principiilelibert=]ii, securit=]ii [i justi]iei.

Uniunea constituie acest spa]iu prin adoptarea de legi-cadru care, prin implementarea \n sistemele judiciarena]ionale, vor armoniza legisla]iile ]=rilor membre.

De asemenea, se promoveaz= \ncrederea reciproc=\ntre autorit=]ile competente ale statelor membre, \n specialpe baza recunoa[terii reciproce a deciziilor judiciare [iextrajudiciare cât [i prin cooperarea opera]ional= a organelorde aplicare a legii \n domeniul prevenirii, descoperirii [icombaterii infrac]ionalit=]ii.

|n cazul spa]iului de libertate, securitate [i justi]ie, potparticipa la mecanisme de evaluare [i monitorizare, inclusiv aactivit=]ii Europol [i Eurojust, statele membre dispunând [i dedrept de ini]iativ= \n domeniul cooper=rii poli]iene[ti [icooper=rii judiciare \n materie penal=.

Articolul I-43: “Clauze de solidaritate” stabile[temecanismul solidarit=]ii Uniunii, \n cazul ac]iunii unor factoride risc care pot afecta securitatea statelor membre.

Astfel, atunci când unul dintre statele membre faceobiectul unui atac terorist sau al unei catastrofe naturale saudezastre provocate de om, Uniunea [i statele membreac]ioneaz= \mpreun= \n spirit de solidaritate.

Uniunea va aloca toate resursele disponibile inclusivcele militare, \n vederea:

� prevenirii amenin]=rilor teroriste pe teritoriul statelormembre;

� protej=rii institu]iilor democratice [i a popula]iei civilede un eventual atac terorist;

� acord=rii de asisten]= unui stat membru pe teritoriulacestuia, la cererea autorit=]ilor sale politice, \n cazul unuiatac terorist sau \n cazul unei catastrofe naturale ori provocatede om.

Aceste dispozi]ii, cuprinse \n Tratatul ce instituie oConstitu]ie pentru Europa, exprim=, \n mod evident, voin]astatelor membre de a promova o politic= coerent= [i eficient=de securitate [i ap=rare, \n vederea protej=rii valoriloruniversale ale drepturilor inviolabile [i inalienabile ale omului,democra]iei, egalit=]ii, libert=]ii [i statului de drept.

Spa]iul comun european tinde astfel s= devin= un actorde maxim= importan]= pe scena rela]iilor interna]ionale, care,al=turi de S.U.A., pot contribui la sporirea securit=]ii mondiale[i la intensificarea luptei \mpotriva terorismului interna]ional.

La data de 25 octombrie 2001, Congresul Statelor Uniteale Americii a adoptat “Legea Patriot” (Patriot Act)4, creeat= \nscopul prevenirii [i combaterii ac]iunilor teroriste pe teritoriulS.U.A., [i la nivel interna]ional, cât [i \n vederea \mbun=t=]iriiinstrumentelor judiciare [i administrative de lupt= \mpotrivaterorismului.

Legea este prezentat= ca fiind un instrument legislativ,ce asigur= mai mult= for]= [i coeren]= \n lupta de prevenire [icombatere a terorismului.

Legea Patriot (Patriot Act) cuprinde un ansamblu denorme procedurale, care reglementeaz= activit=]i specificeinvestig=rii [i cercet=rii faptelor [i actelor de terorism, asurselor finan]=rii acestuia cât [i dispozi]ii de amendare a unoracte normative, ce reglementeaz= competen]ele unor institu]iifundamentale (Autoritatea preziden]ial=) cât [i alte domenii(penal, procedural penal, financiar etc.), \n materia combateriiterorismului.

De asemenea, Legea Patriot (Patriot Act) reprezint= [iun complex de norme administrative, financiare [ijurisdic]ionale care toate la un loc au rolul de a adapta \ntregaparatul guvernamental [i politic decizional la realit=]ile unuiconflict asimetric, declan[at ca \n cazul atacurilor teroriste din11 septembrie 2001.

|n con]inutul Titlului I sunt reglementate dispozi]ii privind\mbun=t=]irea securit=]ii interne, \n vederea combateriiac]iunilor teroriste.

Astfel, la Sec]iunea 101 se reglementeaz= constituireafondului destinat luptei \mpotriva terorismului, \n cadrulTrezoreriei Statelor Unite, ce cuprinde sume de bani cer=mân disponibile, indiferent de anul fiscal, pentruurm=toarele activit=]i:

� restabilirea capacit=]ii opera]ionale a unei structuridin componen]a organelor de aplicare a legii sau de ap=rare,care a avut de suferit, ca urmare a unui atac terorist intern sauinterna]ional;

� acordarea de sprijin pentru combaterea, anchetareasau urm=rirea \n justi]ie a actelor de terorism intern [iinterna]ional;

� realizarea de evalu=ri ale amenin]=rilor terorismuluide c=tre agen]iile federale [i structurile acestora;

� rambursarea c=tre orice departament sau agen]ie aGuvernului Federal a costurilor suportate la re]inere \n altestate a persoanelor acuzate de terorism, prin \nc=lcarealegisla]iei Statelor Unite.

CRIMINALISTICA 11

|n urm=toarea Sec]iune (102) se condamn= de c=treCongresul S.U.A. discriminarea americanilor de origine arab=[i musulman=, pe fondul luptei antiteroriste, considerându-se c=:

� drepturile [i libert=]ile civile ale tuturor americanilor,inclusiv cei de origine arab=, musulman= [i cei originari dinAsia de Sud trebuie protejate [i trebuie f=cute toateeforturile pentru a le asigura protec]ia;

� orice acte de violen]= [i discriminare \mpotrivaoric=ror americani sunt condamnabile;

� i se cere \ntregii ]=ri s= recunoasc= patriotismulconcet=]enilor apar]inând tuturor mediilor etnice, rasiale [ireligioase.

|n continuare, sunt relgementate norme privind sprijinulfinanciar sporit pentru Centrul de asisten]= tehnic= de pelâng= Biroul Federal de Investiga]ii cât [i modificarea unorprevederi \n leg=tur= cu solicit=rile de asisten]= militar=,pentru a \nt=ri restric]iile \n anumite cazuri de urgen]=.

La Sec]iunea 105 – Dezvoltarea ini]iativei for]elorna]ionale pentru combaterea infrac]iunilor electronice sestabile[te obliga]ia directorului Serviciului Secret al StatelorUnite ale Americii de a lua m=surile necesare pentru a \nfiin]ao re]ea na]ional= a for]elor de combatere a infrac]iunilorelectronice, \n scopul descoperirii [i anchet=rii diferitelorforme de infrac]iuni electronice, inclusiv a unor poten]ialeatacuri teroriste \mpotriva obiectivelor esen]iale deinfrastructur= [i \mpotriva sistemului financiar-bancar alStatelor Unite ale Americii.

Sec]iunea 106 acord= autorit=]ii preziden]iale puterisuplimentare, inclusiv asupra oric=rui drept, titlu, sau venitprovenit din orice proprietate aflat= sub jurisdic]ia StatelorUnite ale Americii [i confiscat= de la orice persoan= care aplanificat, autorizat, a sprijinit sau s-a implicat \n opera]iunisau atacuri \ndreptate asupra S.U.A.

Astfel, aceste drepturi, titluri sau venituri provenite dinpropriet=]ile astfel confiscate se vor transfera, \n conformitatecu prevederile impuse de pre[edinte, c=tre o persoan= sauagen]ie desemnat= de acesta unde vor fi de]inute, folosite,administrate, lichidate, vândute sau se va dispune \n privin]alor \n interesul [i beneficiul Statelor Unite.

Tot la aceast= sec]iune se prevede c= informa]iileclasificate pot fi prezentate instan]ei care efectueaz= ocercetare judec=toreasc= asupra unor fapte ce constituieobiectul acestei legi, \n vederea unei evalu=ri “ex parte sauin camera”.

Titlul II dezvolt= dispozi]iile anterioare privind sporireasecurit=]ii interne prin \nt=rirea procedurilor de supraveghere[i interceptare a comunica]iilor prin cablu, orale [i electronice,\n cazurile \n care sunt indicii de terorism, fraud= electronic=sau alte infrac]iuni.

Sec]iunea 203 stabile[te cazurile \n care informa]iile dinacest domeniu pot fi prezentate \n fa]a Marelui juriu5, dup=cum urmeaz=:

� atunci când o instan]= dispune acest lucru ca m=sur=preliminar= sau având leg=tur= cu procedurile judiciare;

� atunci când o instan]= permite acest lucru lasolicitarea acuzatului, ar=tând c= pot exista motive pentru omo]iune de respingere a condamn=rii datorit= aspectelorprezentate \n fa]a Marelui juriu;

� atunci când deconspirarea informa]iilor este f=cut= deun procuror al guvernului c=tre un alt Mare juriu federal;

� atunci când o instan]= permite acest lucru, la cerereaprocurorului guvernamental, ar=tându-se c= aceste aspectepot duce la descoperirea unei \nc=lc=ri a legii penale astatului;

� atunci când aspectele vizate includ informa]ii de

spionaj [i contrainforma]ii necesare reprezentan]ilororganismelor federale de aplicare a legii sau serviciilor deinforma]ii [i protec]ie, imigra]ie, ap=rare na]ional= sausecuritate na]ional=, pentru a-i ajuta pe ace[tia \n \ndeplinireaatribu]iilor oficiale.

|n cazul deconspir=rii informa]iilor, \n condi]iile mai susar=tate [i \n baza hot=rârii unei instan]e, oficiali, federali potutiliza informa]iile respective doar \n m=sura \n care acesteasunt necesare \ndeplinirii atribu]iilor oficiale, cu respectarearestric]iilor privind deconspirarea neautorizat= a informa]iilorde acest tip.

Tot \n cadrul acestei sec]iuni se define[te termenul maisus citat – “informa]ii de spionaj”, ca fiind:

� informa]ii, indiferent dac= acestea privesc opersoan= din Statele Unite, vizând capacitatea Statelor Unitede a asigura protec]ia \mpotriva unor atacuri reale saupoten]iale sau alte acte ostile grave ale unei puteri str=ine sauale unui agent apar]inând unei puteri str=ine;

� informa]ii privind actele de sabotaj sau terorisminterna]ional, comise de o putere str=in= sau de un agentapar]inând unei puteri str=ine;

� informa]ii privind activit=]ile clandestine de culegerede informa]ii desf=[urate de un serviciu sau de o re]ea deinforma]ii apar]inând unei puteri str=ine sau desf=[urate deun agent al unei puteri str=ine;

� informa]ii privind sau nu o persoan= din StateleUnite, vizând o putere str=in= sau un teritoriu str=in, avândleg=tur= cu ap=rarea na]ional=, siguran]a na]ional= sauafacerile externe ale ]=rii.

De asemenea, “informa]iile cu privire la spionaj” suntdefinite [i \n sensul unor informa]ii, privitoare sau nu la uncet=]ean al Statelor Unite, care se refer= la posibilitateaStatelor Unite de a oferi protec]ie \mpotriva:

� unui atac prezent sau poten]ial sau altor acte ostilegrave \ntreprinse de o putere str=in= sau de un agent al uneiputeri str=ine;

� actelor de sabotaj sau de terorism interna]ional s=vâr[itede o putere str=in= sau de un agent al unei puteri str=ine;

� activit=]ilor clandestine de culegere de informa]iidesf=[urate de c=tre un serviciu secret sau de c=tre o re]ea aunei puteri str=ine sau de c=tre un agent al unei puteri str=ine;

� informa]iilor privitoare sau nu la un cet=]ean alStatelor Unite, cu privire la o putere str=in= sau un teritoriustr=in care se refer= la ap=rarea na]ional=, securitatea saugestionarea afacerilor externe ale Statelor Unite.

|n cadrul Sec]iunii 216 se aduc preciz=ri \n leg=tur= cuprocedura emiterii mandatului prin care se autorizeaz=instalarea [i folosirea \nregistr=rii sau a unui sistem delocalizare [i monitorizare \n orice loca]ie de pe teritoriulStatelor Unite, \n sensul \n care o instan]= competent=apreciaz= c= procurorul guvernamental a informat instan]a c=datele care se vor ob]ine, \n urma intercept=rii, sunt relevantepentru derularea unei anchete.

Titlul III se refer= la norme privind combatereaactivit=]ilor interna]ionale de sp=lare a banilor [i de finan]area opera]iunilor de prevenire a actelor teroriste.

|n continuarea acestor reglement=ri s-a plecat de laconstatarea c= activit=]ile de sp=lare a banilor asigur= surselefinanciare necesare re]elelor criminale transna]ionale [i au oimportan]= deosebit= pentru finan]area terorismului global [iasigurarea de fonduri pentru atacurile teroriste.

De asemenea, s-a remarcat c= anumite jurisdic]ii dinafara Statelor Unite ale Americii, care ofer= facilit=]i “offshore” atât \n domeniul bancar, cât [i \n alte domenii, menites= asigure anonimatul, corelate cu deficien]ele normelor [iregimurilor de supraveghere financiar=, furnizeaz=

12 CRIMINALISTICA

instrumentele esen]iale de mascare a titularilor tranzac]iilor defonduri ilicite, rezultate din s=vâr[irea unei game largi deinfrac]iuni, de la traficul de droguri, contrabanda cu arme,traficul de fiin]e umane, pân= la fraude financiare.

Stabilirea de m=suri eficiente, \n vederea combateriisp=l=rii banilor, la nivel interna]ional, necesit= o ac]iune lanivel na]ional, bilateral cât [i interna]ional, cu folosirea unormecanisme special destinate acestui efort, cum ar fi Comitetulde la Basel pentru reglement=ri bancare [i practici desupraveghere [i Grupul de lucru pe probleme de sp=lare debani din care fac parte [i Statele Unite ale Americii.

|n linii generale, \n acest titlu, se reglementeaz=procedurile de ob]inere a informa]iilor financiar-bancare cuprivire la tranzac]ii suspecte [i m=surile speciale pe careMinisterul de Finan]e al S.U.A. le poate lua sau solicita, \nvederea prevenirii [i combaterii sp=l=rii banilor.

Astfel, Ministerul de Finan]e poate solicita oric=reiinstitu]ii sau agen]ii financiare interne s= p=streze registrelede eviden]= [i raport=rile financiare \n leg=tur= cu suma total=a tranzac]iilor sau pentru fiecare tranzac]ie, cu privire la ojurisdic]ie din afara Statelor Unite, una sau mai multe categoriide tranzac]ii din acest cadru sau care implic= o jurisdic]ie dinafara Statelor Unite sau unul ori mai multe tipuri de conturi,dac= se consider= c= respectiva jurisdic]ie, institu]ie saucategorie de tranzac]ie este legat= de opera]iuni de sp=larede bani..

Conform dispozi]iilor din acest titlu, ministrul de finan]epoate cere oric=rei institu]ii sau agen]ii financiare informa]ii cuprivire la:

� identitatea [i adresa participan]ilor la o tranzac]ie sauleg=tur=, inclusiv identitatea ini]iatorului pentru fiecare transferde fonduri;

� gradul de legalitate \n care ac]ioneaz= un participantla fiecare tranzac]ie;

� identitatea de]in=torului real de fonduri, implicat \nfiecare tranzac]ie;

� o descriere a fiec=rei tranzac]ii;De asemenea, se vor solicita informa]ii referitoare la

de]in=torul real al unui cont deschis sau de]inut \n S.U.A. dec=tre o persoan= str=in= care implic= o jurisdic]ie din afaraStatelor Unite, una sau mai multe categorii de astfel detranzac]ii sau care implic= o jurisdic]ie extern= sau unul orimai multe tipuri de conturi, dac= se apreciaz= c= acestea auleg=tur= cu sp=larea de bani.

Se vor solicita informa]ii [i cu privire la anumite conturicorespondente [i creditoare, pentru a se ob]ine datereferitoare la identificarea fiec=rui client al unei institu]iifinanciare care poate folosi sau ale c=rei tranzac]ii suntderulate prin cont creditar sau corespondent, cât [i informa]iisimilare cu cele pe care institu]iile depozitare le ob]in \n cursulobi[nuit al afacerilor legale de clien]ii reziden]i \n SUA.

|n cadrul Sec]iunii 314 se indic= domeniile \n care seimpun cooperarea [i facilitarea schimbului de informa]ii, \nscopul descuraj=rii fenomenului de sp=lare de bani:

� cu privire la probleme legate de finan]area grupurilorteroriste, de mijloacele prin care aceste grupuri pot transferafonduri \n \ntreaga lume, inclusiv pe teritoriul Statelor Unite,chiar [i prin intermediul unor organiza]ii de caritate, a unororganiza]ii non-profit [i a unor organiza]ii non-guvernamentale, precum [i m=sura de apari]ie a riscului cainstitu]iile financiare din Statele Unite s= fie implicate, f=r= voialor, \n astfel de finan]=ri;

� cu privire la stabilirea rela]iilor, \n special a celor denatur= financiar= \ntre trafican]ii interna]ionali de narcotice [i

organiza]iile teroriste interna]ionale, \n m=sura \n caremembrii acestora sunt angaja]i \n activit=]i comune [i adimensiunii rela]iilor de cooperare dintre ace[tia, \n domeniulcolect=rii [i transfer=rii fondurilor \n aceste scopuri;

� cu privire la mijloacele prin care se urm=re[tefacilitarea identific=rii conturilor [i a tranzac]iilor \n care suntimplicate grup=rile teroriste, precum [i a schimbului deinforma]ii cu privire la astfel de conturi [i tranzac]ii, care au avutloc \ntre institu]iile financiare [i organele de aplicare a legii.

|n cadrul Sec]iunii 317 se stabile[te competen]a cuprivire la activit=]ile de sp=lare a banilor \n sarcina instan]elorde judecat= care au drept de jurisdic]ie asupra oric=reipersoane str=ine, inclusiv asupra oric=rei institu]ii financiareautorizate de legisla]ia unui stat str=in, \mpotriva c=rora sedeschide o ac]iune judiciar=, dac=:

� persoana str=in= comite o infrac]iune, cu implicareaunei tranzac]ii financiare, care s-a \nregistrat, \n totalitate saupar]ial, pe teritoriul Statelor Unite;

� persoana str=in= transfer=, \n interes personal, unbun asupra c=ruia Statele Unite de]ine dreptul de proprietate,\n virtutea intr=rii \n vigoare a unui ordin privind confiscarea sade c=tre o instan]= din Statele Unite;

� persoana str=in= este o institu]ie financiar= care de]ineun cont bancar la o institu]ie financiar= din Statele Unite.

Instan]ele judec=tore[ti pot emite ordine deindisponibilizare sau pot s= hot=rasc= declan[areaprocedurilor necesare pentru a certifica faptul c= orice contbancar sau alt= prioritate de]inut= de c=tre persoanacercetat= pe teritoriul Statelor Unite sunt puse la dispozi]iainstan]ei.

Un accent deosebit se pune pe combaterea sp=l=riibanilor, pe cooperarea interna]ional= privind depistareaini]iatorilor de transferuri electronice [i \n combatereaopera]iunilor de sp=lare a banilor, infrac]iunilor financiare [ifinan]area grup=rilor teroriste.

O alt= problem= major= legat= de finan]areaterorismului interna]ional o reg=sim \n Sec]iunea 371, cereglementeaz= normele referitoare la infrac]iunea decontraband= cu valut=.

Aceast= infrac]iune este definit= ca fiind faptapersoanei care, cu inten]ie, ascunde mai mult de 10.000 dedolari \n bani lichizi sau alte instrumente monetare asuprapropriei persoane sau \n alte locuri, bagaje, m=rfuri saucontainere, transport= sau transfer= astfel de bani sauinstrumente monetare dintr-o localitate din Statele Unite\ntr-alta din afara Statelor Unite sau dintr-un loc din afaraStatelor Unite \ntr-unul din interiorul S.U.A.

La redactarea textului, ce incrimineaz= infrac]iunea decontraband= cu valut=, s-au avut \n vedere constat=rileCongresului S.U.A., care a apreciat c= transportul [i trecereafrauduloas= a banilor lichizi \n cantit=]i mari pot reprezentaacum cea mai obi[nuit= form= de sp=lare a banilor, iardeplasarea unor sume mari de bani lichizi este unul dinsemnele cele mai concludente de avertizare c= este vorba detrafic de droguri, terorism, sp=lare de bani, evaziune fiscal= [ialte infrac]iuni specifice crimei organizate.

Al=turi de actele [i faptele de trecere frauduloas= afrontierei cu lichidit=]i valutare, se afl= prevederile privindfalsificarea de moned= [i a obliga]iilor, inclusiv prin folosireaunei imagini digitale sau electronice, ori o imagine analog= aacestora a unui bon, certificat de trezorerie, chitan]= saudeclara]ie de plat=.

Importan]a ar=tat= acestor prevederi de c=tre ini]iatoriiLegii Patriot (Patriot Act) rezult= din faptul c= sp=larea de bani

CRIMINALISTICA 13

reprezint= principala modalitate de finan]are a terorismuluiinterna]ional, ori reducerea sau anihilarea unor astfel defluxuri financiare “murdare” ar putea determina o sc=dereconsiderabil= a ac]iunii grup=rilor teroriste.

|n titlul IV al Legii Patriot (Patriot Act) sunt enumeratemai multe dispozi]ii care vin s= \ntregeasc= un pachet de m=suricu privire la securitatea frontierelor Statelor Unite ale Americii.

Se poate observa interesul sporit acordat de guvernulamerican \n leg=tur= cu asigurarea personalului necesar lafrontiera nordic= [i cu privire la accesul de c=treDepartamentul de Stat [i Serviciul de Imigrare la anumiteinforma]ii de identificare privind cazierele solicitan]ilor dereziden]= [i a celor care solicit= intrarea \n S.U.A.

|n acest sens, la Sec]iunea 403, se precizeaz= c=procurorul general [i directorul Biroului Federal de Investiga]iivor furniza informa]ii aflate \n cazierele consemnate \nIndexul de Identificare Interstatal= din cadrul CentruluiNa]ional de Informare cu privire la infrac]iuni, \n dosarelepersoanelor c=utate, sau la orice dosare de]inute de CentrulNa]ional de Informare cu privire la infrac]iuni, acces cu scopulde a determina dac= un solicitant de reziden]= sau opersoan= care solicit= intrarea \n ]ar= au un cazier men]ionat\n astfel de dosare.

Paralel cu schimbul de informa]ii dintre agen]ii se are \nvedere [i un alt mijloc de control mai eficient al persoanelorcare intr= [i ies din Statele Unite ale Americii, prin extindereaSistemului Automat Integrat de Identificare a Amprentelor dincadrul Biroului Federal de Investiga]ii [i a altor sisteme deidentificare, pentru o mai bun= identificare a unei persoanecare de]ine un pa[aport sau o viz= str=in= [i care poate fic=utat= \n leg=tur= cu o anchet= penal= \n S.U.A sau \nstr=in=tate, \nainte ca acesteia s= i se emit= viz= sau s= i seacorde accesul sau ie[irea din S.U.A.

|n cadrul dispozi]iilor privind controlul imigr=rilor \n S.U.As-a procedat, \n cadrul Sec]iunii 411, la enun]area temeiurilor\n baza c=rora nu se poate acorda drept de reziden]=,eviden]iindu-se, \n principal, temeiuri privind apartenen]a sauleg=turile unei persoane cu organiza]ii teroriste, dup= cumurmeaz=:

� este un reprezentant al unei organiza]ii teroriste saual unui grup politic, social ori asimilat al c=rui sprijin publicpentru ac]iunile teroriste submineaz= eforturile depuse deS.U.A., \n vederea combaterii ac]iunilor de aceast= natur=;

� [i-a folosit pozi]ia important= dintr-o ]ar= pentru asus]ine sau pentru a se dedica ac]iunilor teroriste, ori pentrua-i convinge pe al]ii s= sprijine activit=]ile teroriste sau oorganiza]ie terorist=;

� este so]ul sau so]ia ori copilul unui cet=]ean str=inc=ruia, potrivit prevederilor acestei sec]iuni, nu i se acord=drept de reziden]=, dac= activitatea din cauza c=reiacet=]eanul str=in nu a primit drept de reziden]= a avut loc \nultimii cinci ani;

� comiterea sau instigarea la comiterea unei activit=]iteroriste, \n circumstan]e care indic= inten]ia de a cauza moarteasau r=nirea corporal= grav= a uneia sau a mai multor persoane;

� preg=tirea sau planificarea unei activit=]i teroriste;� culegerea de informa]ii referitoare la poten]ialele ]inte

ale activit=]ii teroriste;� solicitarea de fonduri sau alt sprijin logistic, \n

vederea derul=rii de activit=]i teroriste;� desf=[oar= activit=]i de acordare de sprijin material,

inclusiv locuin]=, mijloace de transport [i de comunica]ii,fonduri sau alte beneficii financiare, documente sau acte deidentitate false, arme [i explozibili sau acord= instruire pentrudesf=[urarea de activit=]i teroriste.

Sec]iunea 412 stabile[te obliga]ia autorit=]ilor judiciareamericane de a-i re]ine, \n mod obligatoriu, pe presupu[iiterori[ti, precizându-se c= procurorul general va lua \ncustodie orice cet=]ean str=in fa]= de care exist= motive\ntemeiate pentru a se considera c= desf=[oar= activit=]iteroriste sau face parte dintr-o organiza]ie terorist=.

Procurorul general, dup= ce a luat m=sura re]inerii fa]=de persoana suspectat= de activit=]i teroriste, va declan[aprocedurile de expulzare fa]= de aceasta sau o va acuza deo fapt= penal=, dar nu mai târziu de 7 zile de la \ncepereaacestei re]ineri.

|n cadrul politicii de securitate a Statelor Unite aleAmericii, promovate \n acest document, se \nscrie [ipreocuparea privind integritatea [i securitatea vizelor prinimplementarea rapid= a unui sistem de date de intrare [i ie[ireintegrat pentru aeroporturi, porturi maritime [i puncte terestrede frontier= cât [i dezvoltarea unui program de monitorizare astuden]ilor str=ini, \n vederea control=rii imigra]iei ilegale.

Titlul V este consacrat unui pachet de normeprocedurale care vine s= faciliteze anchetarea actelor [ifaptelor de terorism.

|n conformitate cu procedurile [i cu reglement=rilestabilite de procurorul general al Statelor Unite ale Americii,fondurile aflate la dispozi]ia acestuia pot fi utilizate pentruacordarea de recompense, ca urmare a solicit=rii unorpersoane care se ofer= s= sprijine activitatea Departamentuluide Justi]ie de combatere a terorismului [i de protec]ie apopula]iei \mpotriva actelor teroriste.

Sec]iunea 504 aduce prevederi suplimentare \nleg=tur= cu modalit=]ile de cooperare [i coordonare aorganismelor de aplicare a legii \n activitatea acestora deprevenire [i combatere a terorismului.

Astfel, ofi]erii federali care desf=[oar= o activitate desupraveghere electronic= sau care realizeaz= perchezi]ii,pentru a ob]ine informa]ii din exteriorul S.U.A., pot colaboracu reprezentan]ii organismelor federale de aplicare a legii, \nscopul coordon=rii eforturilor, \n vederea anchet=rii sauasigur=rii protec]iei \mpotriva:

� atacurilor reale sau poten]iale sau a altor acte ostilegrave, s=vâr[ite de o putere str=in= sau de un agent al uneiputeri str=ine;

� actelor de sabotaj sau de terorism interna]ionals=vâr[ite de o putere str=in= sau de un agent al unei puteristr=ine;

� activit=]ilor clandestine de ob]inere de informa]ii,desf=[urate de un serviciu de informa]ii sau de o re]ea a uneiputeri str=ine ori de un agent al unei puteri str=ine.

Sec]iunea 506 stabile[te compenten]e suplimentareServiciului Secret al S.U.A., care, al=turi de Biroul deInvestiga]ii, are jurisdic]ie \n anchetarea faptelor ce aducatingere securit=]ii na]ionale a Statelor Unite.

Biroul Federal de Investiga]ii are [i competen]a de aancheta infrac]iunile de spionaj, culegere de informa]ii, dedeconspirare neautorizat= a informa]iilor secrete sau ainforma]iilor protejate din motive de securitate na]ional= ori demen]inere a rela]iilor diplomatice \ntre statele stipulate, cuexcep]ia infrac]iunilor date \n competen]a Serviciului Secret alStatelor Unite.

Serviciul Secret al Statelor Unite \[i exercit= autoritatea\n conformitate cu acordul \ncheiat \ntre Ministerul Finan]elor[i procurorul general, având [i o jurisdic]ie suplimentar= deanchetare a fraudelor dispozitivelor de acces, falsificareadispozi]iilor sau documentelor de identitate [i orice fraud= sauacte infrac]ionale ori ilegale, s=vâr[ite \n cadrul sau \mpotriva

14 CRIMINALISTICA

institu]iilor financiare protejate de stat.Paralel cu preocup=rile legate de sporirea capacit=]ii de

ripost= la amenin]=rile teroriste se \nregistreaz= \n cadrulTitlului VI [i m=suri de asigurare a asisten]ei materiale pentruvictimele actelor teroriste, dar [i pentru organele de aplicare alegii sau implicate \n activit=]ile de anchetare [i prevenire aactelor teroriste sau de salvare, recuperare [i interven]ie, \ncazul producerii unor astfel de fapte.

Titlul VII aduce prevederi suplimentare \n leg=tur= cuintensificarea schimbului de informa]ii, prin extindereasistemului regional pentru comunica]ii, \n vederea facilit=riicomunic=rii organismelor de aplicare a legii la nivel federal,statal [i local, \n caz de atacuri teroriste.

|n vederea adapt=rii legisla]iei penale la noile forme deac]iune terorist= [i sanc]ion=rii corespunz=toare gradului depericol social al acestora, s-au luat m=suri, \n cadrul TitluluiVIII-lea, de \n=sprire a cadrului normativ penal, \n ceea ceprive[te actele teroriste fiind definite atacurile teroriste [i alteacte de violen]= la adresa re]elelor de transport \n comun.

Astfel, persoanele care, cu inten]ie, s=vâr[escurm=toarele acte:

� avariaz=, deraiaz=, incendiaz= sau distrug par]ial unmijloc de transport \n comun sau o ambarca]iune;

� plaseaz= sau faciliteaz= plasarea, f=r= autoriza]iaprealabil= a companiei de transport \n comun, a unui agentbiologic sau toxic care poate fi utilizat drept arm=, substan]=sau dispozitiv de distrugere \ntr-un sau \n apropierea unuimijloc de transport \n comun sau a unei ambarca]iuni, cuinten]ia de a pune \n pericol siguran]a pasagerilor sau apersonalului companiei [i f=r= a avea \n vedere siguran]apopula]iei;

� incendiaz= sau plaseaz=, f=r= autorizarea prealabil=a companiei de transport \n comun, a unui agent biologic sautoxic care poate fi utilizat drept arm=, substan]= sau dispozitivde distrugere \ntr-un, ori \n apropierea unui garaj, cap de linie,cl=dire, depozit sau instala]ie utilizate pentru sau \n sprijinulfunc]ion=rii unui mijloc de transport \n comun sau a uneiambarca]iuni [i \n cuno[tin]= de cauz= sau având motive s=[tie c= un astfel de act ar putea produce deraierea,distrugerea par]ial= sau avarierea unui mijloc de transport \ncomun sau a unei ambarca]iuni utilizat=, pus= \n func]iune saumanipulat= de c=tre compania de transport \n comun;

� \[i \nsu[e[te, f=r= autorizarea prealabil= a companieide transport \n comun, componente ale mijlocului de transport\n comun, deterioreaz= sau avariaz= \n alt mod sistemul desemnalizare a acestuia, inclusiv sistemul de control alvehiculului, sistemul centralizat de conducere sau sistemul deavertizare de la trecerea la nivel cu calea ferat=;

� obstruc]ioneaz=, produce o v=t=mare sau pune \nincapacitate de munc= orice conductor, [ofer, c=pitan saupersoan= care conduce, manipuleaz= sau \ntre]ine un mijlocde transport \n comun ori o ambarca]iune, cu inten]ia de apune \n pericol siguran]a pasagerilor sau a personaluluicompaniei [i f=r= a avea \n vedere siguran]a acesteia;

� s=vâr[e[te o infrac]iune, inclusiv aceea de a face uzde o arm= periculoas=, cu inten]ia de a ucide sau de a v=t=magrav un angajat ori un pasager al companiei de transport \ncomun sau orice alt= persoan= aflat= \ntr-un astfel de mijloc;

� transmite sau genereaz= transmiterea de informa]iifalse, având cuno[tin]= de falsitatea acestora, referitoare la otentativ= sau o presupus= tentativ= care a avut loc sau careurmeaz= s= aib= loc, care are leg=tur= cu faptele mai susprezentate, sau fapte de natur= a constituii tentative,

amenin]=ri sau conspira]ii \n leg=tur= cu cele men]ionate;Vor fi amendate sau \nchise pe o perioad=, care nu

poate dep=[i 20 de ani, dac= au s=vâr[it o fapt=, din celeprezentate, sau \n cazul \n care exist= o amenin]are sauconspira]ie cu privire la comiterea unei astfel de ac]iuni, careafecteaz= un furnizor de mijloace de transport [i afecteaz=transporturile interna]ionale, sau dac= pe parcursul unei astfelde ac]iuni, acele persoane c=l=toresc sau comunic= cu un statvecin pentru comiterea unei astfel de ac]iuni ori transport=materiale de-a lungul unei grani]e, pentru a \nlesni comitereaunui astfel de act.

Faptele de mai sus sufer= o agravare dac=:� vehiculul transpoartelor sau feribotul avea pasageri la

bord, \n momentul atacului;� atacul a avut ca urmare moartea vreunei persoane,

putând suferi o pedeaps= privativ= de libertate, pe o perioad=determinat=, sau \nchisoare pe via]=.

|n continuare, se aduc complet=ri la elementeleconstitutive ale infrac]iunii de terorism, \ntr-un sens generalcare implic= actele [i faptele ce constituie o violare a legilorpenale ale Statelor Unite care au ca scop intimidarea sauconstrângerea popula]iei civile, influen]area politicii deguvernare prin intimidare sau constrângere cât [i influen]areasau \ncercarea de determinare a activit=]ii guvernamentaleprin acte de distrugere \n mas=, asasinate sau r=piri.

Sec]iunea 808 aduce o serie de elemente suplimentare\n definirea terorismului ca infrac]iune \mpotriva federa]ieiStatelor Unite, procedându-se la o prezentare a acestora \ncontextul general al defini]iei date acestei infrac]iuni.

|n acest sens sunt enumerate acte [i fapte, ce constituieelementul material complex al acestei infrac]iuni, constând \n:

� distrugerea aparatelor de zbor sau a echipamentelorde zbor;

� violen]a din aeroporturile interna]ionale;� incendierea premeditat= din sfera teritorial= [i

maritim=;� \nc=lcarea normelor legale privind fabricarea,

de]inerea [i folosirea armelor biologice, chimice [i nuclearecât [i a explozibililor plastici;

� asasinarea [i r=pirea membrilor congresului,cabinetului sau Cur]ii Supreme;

� incendierea premeditat= sau bombardareapropriet=]ilor guvernului S.U.A., ce pot avea ca efect moarteaunor persoane;

� incendierea [i bombardarea propriet=]ilor folosite \ncadrul comer]ului interstatal;

� asasinarea sau tentativa de asasinare, \n timpul unuiatac asupra unei loca]ii federale cu o arm= periculoas=;

� conspira]ia la crim=, r=pire sau r=nirea persoanelorstr=ine;

� protec]ia computerelor [i cyberterorismul;� asasinarea sau \ncercarea de asasinare a ofi]erilor [i

angaja]ilor Statelor Unite;� omorârea oficialilor str=ini, a oaspe]ilor str=ini sau a

persoanelor protejate pe plan interna]ional;� luarea de ostatici;� distrugerea liniilor de comunica]ii, a sta]iilor [i

sistemelor;� distrugerea cl=dirilor sau a propriet=]ii din cadrul

autorit=]ii speciale maritime [i teritoriale a Statelor Unite;� distrugerea resurselor energetice;� asasinarea sau r=pirea pre[edintelui sau a

personalului aferent acestuia;� distrugerea trenurilor;

CRIMINALISTICA 15

� atacuri teroriste [i alte acte de violen]= \mpotrivasistemelor de transport;

� distrugerea materialelor, a serviciilor na]ionale deap=rare;

� distrugerea for]elor maritime;� distrugerea platformelor maritime fixe;� crime [i violen]e \ndreptate asupra cet=]enilor

Statelor Unite care au loc \n afara grani]elor Statelor Unite aleAmericii;

� folosirea armelor de distrugere \n mas=;� actele de terorism care se petrec \n afara grani]elor

S.U.A.;� protejarea terori[tilor;� furnizarea de baz= material= pentru terori[ti sau

organiza]ii teroriste;� sabotarea echipamentelor nucleare sau a

combustibililor;� pirateria aerian=;� atacul cu arm= periculoas= asupra echipajelor de zbor;� folosirea armelor sau a mecanismelor explozive sau

incendiare de natur= s= pun= \n pericol vie]ile omene[ti [iaparatele de zbor;

� deteriorarea sau distrugerea re]elei interstatale deconducte prin care se transport= gaz sau lichide periculoase.

|n efortul Statelor Unite ale Americii de prevenire aac]iunilor teroriste se \nscrie [i eficientizarea activit=]ilor deculegere de informa]ii [i valorificare a acestora de c=treorganele de aplicare a legii \n termeni opera]ionali reali.

|n acest sens, \n cadrul prevederilor Titlului IX – sestabile[te responsabilitatea directorului C.I.A. de a oferiasisten]= procurorului general pentru a avea garan]ia c=informa]iile rezultate din supravegherea electronic= sauperchezi]iile fizice sunt valorificate astfel \ncât s= serveasc=,\n mod eficient [i efectiv, scopurilor serviciului secret extern.

Procurorul general sau conduc=torul oric=rui altdepartament sau agen]ii din cadrul Guvernului federal, curesponsbilit=]i \n domeniul aplic=rii legii, vor \ncuno[tiin]aimediat pe directorul Serviciului de Informa]ii despre datelerezultate din anchetele penale cu privire la informa]ii ceprivesc agen]ii str=ini.

Congresul S.U.A. a concluzionat c= ofi]erii [i angaja]iicomunit=]ii de informa]ii din cadrul Guvernului federal, \n\ndeplinirea atribu]iilor func]ionale, trebuie s= fie sprijini]i [i\ncuraja]i s= depun= toate eforturile pentru a stabili [i men]inerela]ii specifice serviciilor secrete cu orice persoan=, entitate saugrup, \n scopul ob]inerii de informa]ii privind identitatea, loca]ia,resursele financiare, apartenen]a, capacit=]ile, planurile sauinten]iile unui terorist sau ale unei organiza]ii teroriste, sauinforma]ii cu privire la orice alt= persoan=, entitate sau grup,inclusiv guvern str=in implicat \n ad=postirea, finan]area,sprijinirea unui terorist sau a unei organiza]ii teroriste.

Din prezentarea acestui document rezult= noile tentin]e\n politica de securitate promovat= de S.U.A., fiind evidentepreocup=rile factorilor de decizie de a da coeren]= [i eficien]=unui cadru normativ adaptat la noile provoc=ri ale \nceputuluide mileniu la adresa securit=]ii na]ionale.

Se remarc= [i noile abord=ri ale competen]elorfunc]ionale sporite ale institu]iilor statului, pe fondul unuiconflict asimetric, generat de noile forme de ac]iune teroristela nivel global [i care, prin dimensiuni [i periculozitate, aumarcat, \n mod decisiv, evolu]ia societ=]ii omene[ti la\nceputul acestui secol.

|n acest sens, dup= cum a afirmat6 pre[edintele S.U.A,George W. Bush la semnarea Legii Patriot (Patriot Act), acestdocument a ]inut cont de noile realit=]i [i pericole generate deterorismul modern, reprezentând un instrument de mare ajutorpentru \nt=rirea cadrului legal necesar identific=rii, demont=rii [i

\mpiedic=rii oric=ror ac]iuni teroriste, cât [i pedepsirea terori[tilor,\nainte ca ace[tia s= loveasc= din nou.NOTE1. Valery Giscard d’Estaigne, Discours, Prix “Charlemagne”, Aix la

Chapelle, 29 mai 2003, disponibil la adresa www.europa.en.int.2. Sorin Popescu, Constitu]ia European=, de la deziderat la adoptarea

proiectului de tratat, pag. 11, \n Doctrin= [i Jurispruden]=, nr. 1/2005,

editat= de Ministerul Public – Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de

Casa]ie [i Justi]ie.3. EUROPA CONSTITUTION – Full text of the Constitution,

http://europa.eu.int/ constitution-en.htm.08.12.2004.

ART.I-16 – The common foreign and security policy.

CHAPTER II – SPECIFIC PROVISIONS.

ART. I-40 – Specific provisions relating to the common foreign and

security policy.

ART. I-41 – Specific provisions relating to the common security and

defence policy.

ART. I-42 – Specific provisions relating to the area of freedom,

security and justice.

ART. I-43 – Solidarity clause.4. Electronic Privacy Information Center –

www.epic.org/privacy/terrorism/hr.3162.html5. “|n unele jurisdic]ii procurorul trebuie s= aduc= acuza]ii formale [i

s= cear= aprobarea Marelui juriu, care, dup= examinarea probelor,

restituie o acuzare sau un mandat efectiv. Acuzarea serve[te aceluia[i

scop ca [i informarea, \i cere suspectului s= apar= \n fa]a Cur]ii care

are jurisdic]ia de a asculta acuza]iile. Marele juriu este format dintr-un

num=r specificat de cet=]eni ale[i \n mod arbitrar, care se \ntâlnesc

periodic pentru a decide dac= \i pun sub inculpare pe suspec]ii

prezenta]i de acuzare. Marele juriu poate, de asemenea, s= conduc=

propria sa investiga]ie.

Cel de-al doilea amendament la Constitu]ia S.U.A. prevede

ca, \n cazurile federale, infrac]iunile grave s= treac= printr-un proces

de punere sub inculpare de c=tre Marele juriu. Legile \n unele state,

de asemenea, solicit= acest proces, dar Curtea Suprem= a S.U.A.

sus]ine c= statele nu sunt obligate s= apeleze la punerea sub

inculpare de c=tre Marele juriu” – Sue Titus Reid, Crime and

Criminology, pag.365.6. Comentariul pre[edintelui S.U.A., cu ocazia semn=rii documentului

intitulat “Patriot Act”, 26 octombrie 2001 – disponibil la adresa http://

www.whitehouse.gov/news/releases/2001.

BIBLIOGRAFIE1. Bannelier Karine, Christakis Theodore, Carten Oliver, Delcourt

Barbara, Le Droit International Face ou Terorrisme, CEDIN, Paris,

Cahiers Internationaux nr. 17 – Editions Pedone, 2002

2. Bush, W. George , Comentariu cu ocazia semn=rii documentului

intitulat “Patriot Act”, la 26 octombrie 2001 – disponibil la adresa http:

//www.whitehouse.gov/news/releases/2001

3.Electronic Privacy Information Center –

www.epic.org/privacy/terrorism/hr.3162.html

4. Giscard d’Estaigne Valery, Discours, Prix “Charlemagne” Aix la

Chapelle, 29 mai 2003, disponibil la adresa www.europa.en.int.

5. Négrier-Darmont Lygie, Voicu Costic=, Ungureanu Georgeta.

Vintileanu Ioaneta, Boroi Alexandru, Introducere \n criminologia

aplicat=, Editura Universul Juridic, Bucure[ti, 2004

6. Popescu Sorin, Constitu]ia european=, de la deziderat la adoptarea

proiectului de tratat, Doctrin= [i Jurispruden]=, nr. 1/2005, editat= de

Ministerul Public – Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i

Justi]ie

16 CRIMINALISTICA

I. No]iuni generale despre seriile auto.Orice autovehicul, indiferent de destina]ia acestuia

(turism, transport marf=, persoane, agrement etc.) esteindividualizat, la ie[irea din linia de fabrica]ie, cu o serie decaroserie, [asiu [i motor.

Tipul [i modalitatea de eviden]iere a acesteia este lalatitudinea fiec=rui produc=tor, existând chiar m=rci diferite aleaceluia[i produc=tor, unde seriile au un model diferit. |n general,eviden]ierea seriilor de caroserie, [asiu [i motor se face prinpoansonare pe elementele stabile ale autovehiculelor, [i \nlocuri greu accesibile unor manopere de \ndep=rtare.

|n practica de constatare tehnico-[tiin]ific=, am \ntâlnitserii poansonate pe suporturi telescop, elemente de leg=tur=\ntre contraaripi, lonjeroane, stâlpi, tabliere spate, podele.Componen]a unei serii, \n special de caroserie sau [asiu, estereprezentat= de caractere cifrice [i literale, fiecare sau grupatavând o semnifica]ie.

|n general cele din prima jum=tate a seriei reprezint=]ara produc=toare, codul uzinei, anul de fabrica]ie, tipulautoturismului, motorul, iar ultimele [ase sau [apte caractere,care sunt cifrice, reprezint= codul unic al autoturismului.

De asemenea, seria este \ncadrat=, la \nceput [i sfâr[it,\ntre caractere literale sau diverse simboluri, ce reprezint=sigla sau semnul produc=torului.

Poansonarea caracterelor reprezint= practic oimprimare (batere) a formei (traseul) unei litere sau cifre aflate\n vârful unui poanson (instrument cilindric), pe suprafa]a

metalic= aelementuluide caroserie.

Foto 1.Model seriecaroserie

Foto 2Form= caracter poanson

Traseul, adâncimea de imprimare, forma [i dimensiunilecaracterelor, ]in de tehnologia de imprimare a fiec=ruiproduc=tor [i au un regim secret.

Cu toate acestea, noile cuceriri ale [tiin]ei [i tehnologiei,sunt folosite de falsificatorii \n «bran[=» la \ndep=rtarea

seriilor.Metodele folosite sunt foarte precise, de mare fine]e,

greu detectabile chiar [i pentru un specialist \n domeniu.|ndep=rtarea ([tergerea) prive[te traseul unui caracter

sau o por]iune din acesta.De asemenea, pe traseul caracterului, la zona de

suprafa]=, se mai constat= mici cratere, fisuri microscopice iar,uneori, pe fa]a opus= a elementului, deform=ri de dimensiuni

milimetrice, nespecifice acelor zone.La tratarea electrochimic= a suprafe]elor \n litigiu, pe

lâng= constat=rile ini]iale, am \ntâlnit [i o schimbare deculoare a suprafe]ei metalice, pe zona caracterului suspect de

mod i f i c a r e ,c o l o r a ] i ediferit= de ceaa \ntregiisuprafe]e deimprimare.

Toate acestea, au condus la o concluzie probabil= defolosire a unei metode termice pentru \ndep=rtarea([tergerea) caracterului.

Pentru aceste motive, am considerat c= este necesar=identificarea cauzelor generatoare [i am procedat laefectuarea unor experimente de laborator cu radia]ii LASER,radia]ii presupuse a fi folosite la [tergerea caracterelor.

No]iuni teoretice despre LASERI.

|nainte de efectuarea experimentelor, pentru o mai bun=\n]elegere a fenomenului, apreciem c= trebuie prezentatmodul de ac]iune [i efectul radia]iilor LASER, scurte\ntrebuin]=ri ale acestuia [i câteva din tipurile de laseri

CRIMINALISTICA 17

Comisar-[ef de poli]ie TEODOR MANOLESCU – I.P.J. Dâmbovi]a,inspector principal de poli]ie LEONARD TOCAN– I.P.J. Dâmbovi]a

Foto 3

Foto 4

existente.Laserii sunt surse de radia]ii electromagnetice, care emit,

\n domeniul optic al spectrului ultraviolet, vizibil [i infraro[u.Emisia lor este total diferit= de cea a surselor clasice de

radia]ii electromagnetice.Etimologic – LASER - \nseamn= “ Light, amplification, by

stimulated emission of radiation” (amplificarea luminii prinemisia stimulat= a radia]iei).

Laserul constituie o surs= de fascicule luminoase,coerente, foarte intense [i \nguste, cu mare directivitate.Coeren]a radia]iei permite ob]inerea concentr=rii de energiecorespunz=toare unor temperaturi de zeci de mii de grade.

Radia]ia laser se produce \ntr-o cavitate cilindric= dinmetal \n care se g=sesc un tub flash [i bara laserului solid,dispuse paralel.

Condi]ia de func]ionare necesit= ca mediul activ dininterior s= fie introdus \ntre dou= oglinzi puternice, reflectante,

una dintre ele având un orificiu circular, central, prin care ieseradia]ia laser.

Mai departe, aceasta este dirijat=, prin interiorul altuidispozitiv cilindric, cu ajutorul unor oglinzi prismatice [i lentileprev=zute cu mediu de r=cire.

La contactul cu suprafa]a metalic=, radia]ia are aspectulunui punct luminos, foarte str=lucitor [i cu emana]ie dec=ldur=.

|n urma interac]iunii fasciculului laser, pe suprafa]a [i \nmasa materialului, se produce o serie de modific=ri fizico-chimice \n structura metalic= [i deformarea plastic= a acesteia,detectabile prin examin=ri microscopice (microscopulmetalografic) [i trat=ri cu reactivi chimici. |n fotografia de maijos prezent=m schematic modul de ac]iune a fasciculului laserpe o suprafa]= metalic= [i rezultatul acesteia.

La examinarea microscopic= sunt eviden]iate«alunec=ri» ale pachetelor de material pe planele de maredensitate \n atomi, numite [i «plane de alunecare». Suntvizibile liniile de alunecare, care pot fi drepte sau ondulate.

Eviden]ierea structurii, prin atac cu reactivi chimici,formeaz= cu metalul, prin reac]ii de schimb, produ[i colora]i,care se depun diferen]iat pe suprafa]a gr=un]ilor cristalini, \nfunc]ie de natura [i orientarea lor.

|n industrie, laserii sunt folosi]i pentru diverse opera]iuni(uzinaje) precum sudur=, perforare (g=urire), debitare (t=iere),gravare, trimerizare (eroziune cu fascicul laser), evapor=ri [idiverse tratamente termice.

Aplica]iile acestora le mai \ntâlnim [i \n alte domeniiprecum: medicin=, cercetare, industria de armament [i

diverse aplica]ii optice \n industria video-muzical=.Pentru prelucr=ri termice cei mai folosi]i laseri sunt:� laserii cu corp solid \n emisie pulsat= (sticl= Neodim

YAG, Neodim Rubin);� laserii cu CO2 de putere medie;

�

laserii cuCO2 dem a r eputere, cutransport degaz. |nfotografiile8, 9, 10 [i1 1prezent=mc â t e v atipuri delaseri.

18 CRIMINALISTICA

Foto 5 Foto 8

Foto 10

Foto 11

Foto 12

Foto 9

Foto 6

Foto 7

Experimente – constat=ri.

Pe o pl=cu]= metalic= cu structur= [i grosimeasem=n=toare celor folosite la construc]ia de automobile, ampoansonat diferite caractere cifrice [i literale cu presiunidiferite de imprimare \n material.

1. Experiment pe traseu, imprimat superficial \n

material

Am dirijat fasciculul laser atât pe o zon= neutr=(neimprimat=), cât [i pe traseul de imprimare a unorcaractere.

La contactul fasciculului cu suprafa]a, se produce

oxidarea (arderea [i \nnegrirea), iar men]inerea acestuia mai

mult timp, \n acest loc, \nro[e[te metalul pân= la punctul de

topire, timp \n care traseul de imprimare \[i pierde din

vizibilitate.

Pe locul respectiv, suprafa]a cap=t=

asperitate, prezint= u[oare discontinuit=]i [i

deform=ri cu aspect de «mici cratere» (Foto 14 [i

15).

2. Experiment pe traseul imprimat

profund \n material

La men]inerea fasciculului un timp

\ndelungat pe traseu, acesta tope[te materialul

pe o suprafa]= mai mare [i \l penetreaz=. Dac= nu

se realizeaz= penetrarea, pe suprafa]a opus=,

apar asperit=]ile [i deform=rile materialului

datorate \nc=lzirii excesive (Foto 16).

Dup= aceste opera]iuni, am finisat suprafa]a

prelucrat= cu hârtie abraziv= pân= la ob]inerea luciului metalic

[i a unei colora]ii uniforme (gri-cenu[iu).

Locul respectiv l-am tratat electrochimic, folosind

ELECTRONOSERPILUL [i reactiv chimic pe baz= de clorur=

cupric=, acid clorhidric [i ap= distilat=, \n concentra]ia

necesar= iar, \n urma opera]iunii, s-a eviden]iat, pe suprafa]a

CRIMINALISTICA 19

Foto 13

Foto 16

Foto 14

Foto 15

Foto 17Foto 18

La data de 29.07.2005, \n Monitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 682, a fost publicat= Legea nr. 248 privind regimulliberei circula]ii a cet=]enilor români \n str=in=tate, cestabile[te condi]iile \n care cet=]enii români \[i pot exercitadreptul la liber= circula]ie \n str=in=tate, precum [i limiteleexercit=rii acestui drept.

Legea nr. 248/29.07.2005 intr= \n vigoare la data de29.01.2006, adic= la 6 luni de la data public=rii \n MonitorulOficial al României.

Art. 6, alin. (1), din actul normativ men]ionat stabile[tetipurile de documente de c=l=torie pe baza c=rora cet=]eniiromâni pot c=l=tori \n str=in=tate, adic=: pa[aport diplomatic,pa[aport de serviciu, pa[aport simplu [i titlu de c=l=torie,documente care sunt proprietatea statului român [i facdovada \n fa]a autorit=]ilor române [i str=ine a identit=]ii,cet=]eniei, calit=]ii, precum [i a dreptului titularului de ac=l=tori \n str=in=tate.

Pa[aportul diplomatic [i cel de serviciu seelibereaz= de Ministerul Afacerilor Externe prin structuraspecializat=, iar titlul de c=l=torie de c=tre misiunilediplomatice sau oficiile consulare ale României.

Pa[apoartele simple se elibereaz= ca urmare a cererilordepuse de c=tre solicitan]i, \n ]ar=, la serviciul publiccomunitar pentru eviden]= a persoanei ori la serviciul publiccomunitar pentru eliberarea [i eviden]a pa[apoartelor simple \na c=ror raz= de competen]= au domiciliul sau dup= cazre[edin]a, iar \n str=in=tate, la misiunile diplomatice [i oficiileconsulare ale României.

Persoanele care, din motive obiective, nu se potprezenta personal la serviciile publice comunitare pot depunecererile prin mandatar, cu procur= special=, autentificat= \n]ar= de notarul public, iar \n str=in=tate de misiunilediplomatice sau de oficiile consulare ale României.

Valabilitatea pa[apoartelor simple este stabilit=conform art. 18 din lege, astfel:

3 ani pentru persoanele care nu au \mplinit 14 ani;5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprins= \ntre

14 [i 25 ani;10 ani pentru persoanele care au \mplinit

vârsta de 25 ani.Pentru minorii care nu au \mplinit vârsta

de 14 ani, pa[apoartele se pot elibera cu ovalabilitate solicitat= de p=rin]i sau dup= caz,de reprezentan]ii legali, f=r= a se putea dep=[ivalabilitatea maxim= de 3 ani.

Consiliul Europei a stabilit, conformRegulamentului nr. 2252/2004 pentru emitereapa[apoartelor cu date biometrice, pentru statele membre aleUniunii Europene, termene pentru introducerea acestora,dup= cum urmeaz=:

28.08.2006 pentru \nceperea introducerii \n pa[apoarte,\n format electronic, a datelor personale [i imaginii faciale;

28.02.2008 pentru introducerea amprentelor digitale \nformat electronic.

Luând \n considerare faptul c= se preconizeaz= caRomânia s= adere la Uniunea European=, la data de01.01.2007, este necesar ca, pân= la aceast= dat=, s= se

\nceap= emiterea pa[apoartelor simple cu date biometriceincluse.

|n scopul implement=rii noului sistem de pa[apoartesimple cu date biometrice incluse, a fost elaborat, \nconformitate cu termenele aprobate la nivelul UniuniiEuropene, Calendarul de activit=]i la nivelul structurilorMinisterului Administra]iei [i Internelor pentru emitereapa[apoartelor simple cu date biometrice incluse.

Pân= la aceast= dat= s-au parcurs urm=toarele activit=]iprev=zute:

� s-a elaborat proiectul actului normativ pentrumodificarea [i completarea cadrului legislativ privindintroducerea noilor pa[apoarte simple cu date biometriceincluse;

� s-au stabilit unele elemente specifice ce vor fi cuprinse\n noile pa[apoarte simple cu date biometrice incluse (vezi foto);

� s-a elaborat Proiectul de Hot=râre de Guvern privindforma [i con]inutul noilor pa[apoarte simple române[ti cu datebiometrice incluse;

� s-au stabilit: circuitul documentelor, datelor personale,imaginii faciale [i a amprentelor digitale, pentru pa[apoartelesimple cu date biometrice incluse, de la locul de preluare acererilor la centrul na]ional de emitere, precum [i modalit=]ilede verificare a acestora;

� s-a stabilit necesarul de echipamente tehnice specificeimplement=rii noului pa[aport simplu cu date biometrice incluse;

Este \n curs de redimensionare, func]ional= [istructural= Direc]ia General= de Pa[apoarte, pentru\nfiin]area unei structuri de validare a conformit=]iidatelor ce se \nscriu \n toate pa[apoartele simple cu datebiometrice incluse, la nivelul \ntregii ]=ri.

� s-au definitivat specifica]iile tehnice aleechipamentelor necesare implement=rii noilor pa[apoartesimple cu date biometrice incluse.

Schema cu nivelele sistemului de emitere apa[aportului cu date biometrice incluse:

NL- Nivel local, NJ - Nivel jude]ean; NC - Nivel central;NP - Nivel produc]ie; NU - Nivel utilizare; SPCLEP- ServiciulPublic Comunitar Local de Eviden]a Persoanei; MDOC -Misiuni diplomatice [i oficii consulare

SPCEEPSJ-Serviciul Public Comunitar pentruEliberarea [i Eviden]a Pa[apoartelor Simple jude]ean

DGP - Direc]ia General= de Pa[apoarte; CNP - CentrulNa]ional de Produc]ie; IGPF- Inspectoratul General al Poli]ieide Frontier=.

20 CRIMINALISTICA

Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN,director general al Direc]iei Generale de Pa[apoarte

Comisar-[ef de poli]ie DUMITRU D+NU}DR+GAN, [ef Serviciu pentru prevenirea [i constatarea cazurilor deînc=lcare a regimului pa[apoartelor, aplicarea m=surilor restrictive [i rela]ii consulare

CRIMINALISTICA 21

PLAN{A FOTOCoperta pa[aportului biometric

a. Coperta

exterioar=

b. Prima copert= interioar= (p=streaz= elementele de siguran]= ale modelului 2001

Responsabilitatea implement=rii sistemului deproducere a pa[aportului cu date biometrice \ncorporate a fost\ncredin]at= de c=tre Ministerul Administra]iei [i Internelor,Regiei Autonome Administra]ia Patrimoniului Protocolului deStat (R.A.- A.P.P.S.) care de]ine [i calitatea de produc=tor alactualului tip de pa[aport.

Ministerul Administra]iei [i Internelor [i Direc]ia General=de Pa[apoarte sunt interesate de ob]inerea unor documente

de cea mai bun= calitate [i cât mai securizate, la cel mai micpre], indiferent de furnizorul acestora.

Din acest punct de vedere, Ministerul Administra]iei [iInternelor confirm= faptul c= actualul tip de pa[aport românesc,ce a fost pus \n circula]ie \n baza Hot=rârii Guvernului nr.460/09.05.2001, este probabil cel mai securizat document deacest fel aflat \n circula]ie, fapt care poate fi constatat princompararea cu documentele \n uz, din alte state europene.

22 CRIMINALISTICA

Elemente de siguran]= model 2001

Pa[aportul biometric – fila informatizat= [i pagina 1

Fila informatizat= men]ine elementele de siguran]= ale modelului 2001

CRIMINALISTICA 23

Pa[aportul biometric – paginile 2 [i 3

24 CRIMINALISTICA

Pa[aportul biometric – paginile 3 [i 4

Se p=streaz= elementele de siguran]= din modelul 2001

Elemente componente– ambele modele

CRIMINALISTICA 25

Pa[aportul biometric – pagina 32 [i ultima copert= interioar=

Elemente componente– ambele modele

26 CRIMINALISTICA

Vizare \n lumin= alb= prin transparen]=

Vizare \n lumin= cu raze ultraviolete Ambele modele – elemente de siguran]=

Ambele modele –elemente de siguran]=

CRIMINALISTICA 27

Ambele modele

Ambele modele– bro[areaca elementde siguran]=

28 CRIMINALISTICA

B. Vizare \n lumin= cu raze ultraviolete

CRIMINALISTICA 29

Pozi]ionarea principalelor elemente de securitate ale pa[aportului biometric

Integrarea cip-ului

Inserare cip

30 CRIMINALISTICA

Calitatea imaginii

Procesul de gravare laser

Tehnologia CHIP

Imagini stocate digital – facial= → obligatorie (Reg. EU 2252/2004– 2 amprente → obligatorie (Reg. EU 2252/2004

– Tehnologia de stocare a datelor biometrice compatibil= cu ICAO LDS 1.7– IC Chip trebuie s= respecte standardul ISO 14443

Viteza de citire a datelor biometrice din pa[aport– 50K \n mai pu]in de 5 sec.– chip de capacitate mare (64K+)

|n art. 6 din Legea nr. 241/2005 se dispune: “Constituieinfrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la un an la 3 anisau cu amend= re]inerea [i nev=rsarea, cu inten]ie, \n cel mult30 de zile de la scaden]=, a sumelor reprezentând impozitesau contribu]ii cu re]inere la surs=”.1

Din modul de redactare a acestei dispozi]ii penales-ar putea sus]ine c=:

- nere]inerea [i nev=rsarea din culp= a sumelor,reprezentând impozite sau contribu]ii cu re]inere la surs=, nupot constitui latura obiectiv= [i subiectiv= a infrac]iunii;

- nere]inerea [i nev=rsarea cu inten]ie a sumelor,reprezentând impozite sau contribu]ii, cu re]inere la surs=, nupot constitui latura obiectiv= a infrac]iunii, deoarece legiuitorula definit latura obiectiv= ca: “re]inere [i nev=rsare” ori dac= nua fost re]inut nu are ce s= se verse; tot \n aceast= opinie s-arputea sus]ine c= pericolul social al faptei ar fi dat, \n primulrând, de folosirea impozitelor [i contribu]iilor re]inute sauschimbarea destina]iei sumelor ce le reprezint=;

- nere]inerea [i nev=rsarea, cu inten]ie sau din culp=, latermenele legale, de c=tre contribuabilii c=rora le revinasemenea obliga]ii, a impozitelor, taxelor [i a contribu]iilor, carese realizeaz= prin stopaj la surs=, erau considerate contraven]ieprin art. 13 lit. e) din Legea nr. 87/1994 republicat= \n M. Of. nr.545 din 29 iulie 2003, ori prin abrogarea acestei legi, \n art. 16din Legea nr. 241/2005, aceast= fapt= nu mai este nicicontraven]ie. Credem c= abrogarea normei care instituiacontraven]ie o astfel de fapt= nu este la ad=post de critic=.Simpla nere]inere la termenele legale, de c=tre contribuabiliic=rora le revin asemenea obliga]ii a impozitelor, taxelor [i acontribu]iilor, care se realizeaz= prin stopaj la surs=, prezint= unpericol social, dac= nu pentru a fi incriminat= infrac]iune celpu]in pentru o contraven]ie.

|n art. 7 pct. 1 din Legea nr. 241/2005 se dispune:“Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 2ani la 7 ani [i interzicerea unor drepturi punerea \n circula]ie,f=r= drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate,utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special”.

Prin aceast= nou= infrac]iune se combate:� fapta de a folosi agen]i economici \nfiin]a]i \n acest

scop sau al]i agen]i economici pentru cump=rarea legal= atimbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate utilizate \ndomeniul fiscal, cu regim special, [i punerea lor \n circula]ie(vânzare, donare etc.) f=r= drept; aceste timbre, banderolesau formulare cu regim special sunt personalizate tocmaipentru a se folosi legal numai de c=tre agentul economic carele-a ob]inut conform legii;

� vânzarea, donarea, schimbul etc., de timbre,banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal curegim special, (toate acestea fabricate [i puse \n circula]iepotrivit legii de c=tre fabricantul autorizat sau furate ori ob]inute\n orice alt mod ilegal de la acesta) originale de c=tre opersoan= f=r= drept;

� obiectul material al acestei infrac]iuni \l constituie,timbrele, banderolele [i formularele tipizate, utilizate \n domeniulfiscal, cu regim special, originale, [i nu fabricate ilegal.

Din modul de redactare se constat= c=:� simpla de]inere f=r= drept a timbrelor, banderolelor

sau formularelor tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regimspecial nu se \ncadreaz= \n dispozi]iile art. 7 din noua lege;

� spre deosebire de art. 10 alin. 2 din Legea nr.87/1994 republicat= “de]inerea \n vederea punerii \n circula]ie,f=r= drept, a documentelor financiare [i fiscale” nu mai esteconsiderat= infrac]iune prin art. 7 din Legea nr. 241/2005,ceea ce ni se pare discutabil, având \n vedere frecven]a [ipericulozitatea unor astfel de fapte;

� \n noua lege se pedepse[te ca infrac]iune numaipunerea \n circula]ie, f=r= drept, a timbrelor, banderolelor sauformularelor tipizate, utilizate \n domeniul fiscal cu regimspecial [i nu simpla de]inere f=r= drept sau de]inerea \nvederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelorfinanciare [i fiscale.

Se constat= c= art. 7 [i \n general \ntreaga Lege nr.241/2005 nu mai pedepse[te penal a[a cum pedepsea art. 10alin. 2 din Legea 87/1994 republicat= urm=toarele fapte:“punerea \n circula]ie, \n orice mod, f=r= drept, sau de]inerea\n vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelorfinanciare” (altele decât cele fiscale, cum ar fi de pild= avizelede expedi]ie, bonuri de consum [i altele); or se [tie c= astfelde acte pot fi folosite la mic[orarea masei impozabile.

Credem c= reducerea protec]iei numai la formulareletipizate, utilizate \n domeniul fiscal, nu este la ad=post decritic= deoarece cu acelea[i consecin]e prejudiciabile,periculoase pot fi folosite celelalte formulare, cum ar fi celevamale, cele prev=zute de Ordinul M. F. P. nr. 1850/2004 din14.12.2004 privind registrele [i formularele financiar contabile(cu [i f=r= regim special) publicate \n M. Of. nr. 23 din 07. 01.2005, Hot=rârea Guvernului României 831/1997, formulareCEC, bilet la ordin, ordin de plat= etc., formulare a c=rorfolosire are implica]ii negative asupra obliga]iilor fiscale.

|n art. 7 pct. 2 din Legea nr. 241/2005 se prevede:“Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 3ani la 12 ani [i interzicerea unor drepturi tip=rirea sau punerea\n circula]ie, cu [tiin]=, de timbre, banderole sau formularetipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special,falsificate”.

Cu privire la aceast= infrac]iune, vom face numaiunele constat=ri:

� latura obiectiv= con]ine o prim= modalitate des=vâr[ire, respectiv tip=rirea de timbre, banderole sauformulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regimspecial, falsificate; falsificarea const= \n \nc=lcarea dreptuluide a tip=ri, folosirea pe nedrept a unor serii, precum [i a uneialte hârtii, cerneluri [i chiar elementele de personalizare aleunui agent economic;

� latura obiectiv= con]ine [i o a doua modalitate des=vâr[ire, respectiv punerea \n circula]ie de timbre,banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal,cu regim special, falsificate;

� [i aici relev=m protec]ia juridic= redus= a celorlalteformulare cu sau f=r= regim special, care nu sunt utilizate \ndomeniul fiscal cu regim special, dar care pot influen]a masaimpozabil= [i deci cuantumul obliga]iei fiscale;

� latura subiectiv= socotim c= este inten]ia direct= cât[i indirect=;

� \n raport cu art. 283 din C. p. \n vigoare [i art. 465din noul Cod penal, art. 7 pct. 2 din Legea nr. 241/2005 esteo norm= penal= special=, cu toate consecin]ele ce decurg dinaceasta.

CRIMINALISTICA 31

VALERIC+ DABU, PETRE VOINESCU, SORIN C+TINEAN

|n art. 8 pct. 1 din Legea nr. 241/2005 se dispune:“(1) Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu

\nchisoare de la 3 ani la 10 ani [i interzicerea unor drepturistabilirea cu rea-credin]= de c=tre contribuabil a impozitelor,taxelor sau contribu]iilor, având ca rezultat ob]inerea, f=r=drept, a unor sume de bani cu titlu de ramburs=ri sau restituiride la bugetul general consolidat ori compens=ri datoratebugetului general consolidat”2.

Cu privire la latura subiectiv= a acestei infrac]iunisocotim c= aceasta este inten]ia direct=, aspect ce ar rezultadin unele condi]ii cumulative prev=zute de legiuitor, astfel:

� expresia “stabilirea3 cu rea-credin]=” presupune oac]iune determinat= [i \nso]it= de factorul volitiv4 [i intelectiv;

� existen]a unui “scop” ilicit, scop ce trebuie realizat;aceasta rezult= din folosirea urm=toarei formule “având carezultat ob]inerea, f=r= drept, a unor sume de bani”;

� scopul s= fie conceput [i urm=rit, s= se \nf=ptuiasc=numai prin ob]inerea f=r= drept a unor sume de bani cu titlude ramburs=ri sau restituiri de la bugetul generalconsolidat5ori compens=ri datorate bugetului generalconsolidat;

� expresia “f=r= drept”, asociat= cu expresia “cu titlu deramburs=ri...”, presupune c= rambursarea, restituirea,compensarea s= nu aib= fundament legal, cum ar fi de pild=se cere rambursarea a ceea ce nu s-a trimis, pl=tit etc., de[iorice rambursare presupune anterior plata, \ncasarea de celcare solicit= rambursarea.

|n ceea ce prive[te latura obiectiv= a acestei infrac]iunivom face numai câteva considerente. Latura obiectiv=presupune \ndeplinirea cumulativ= a unor condi]ii prev=zutede lege, astfel:

� contribuabilul s= aib= dreptul [i/ sau obliga]ia6 de acalcula [i “stabili”impozitele, taxele7 sau contribu]iile labugetul general consolidat;

� s= stabileasc= prin \ntocmirea actelor prin care solicit=[i ob]ine f=r= drept sume de bani sau compens=ri (cererea,decontul de tax= pe valoare ad=ugat= [i anexele acestuia);

- s= ob]in= f=r= drept o sum= de bani sau o compensare;- suma de bani ob]inut= sau compensat= s= fie cu titlu de

“rambursare” sau “restituire” de la bugetul general consolidat;- suma de bani solicitat= cu titlu de ramburs=ri s= nu fi

fost pl=tit=, ca T.V.A., la bugetul general consolidat direct sauindirect de cel care o cere.

|n cercetarea acestei infrac]iuni poate ap=rea \ntrebareacui \i revine sarcina prob=rii pl=]ii T.V.A. (solicitat=) de c=trefurnizorul sau furnizorii solicitantului la bugetul generalconsolidat pentru a se putea na[te \n sarcina statului obliga]iade rambursare [i a fi posibil= rambursarea.

Cu privire la aceast= problem= se constat= c= legiuitorula dat o anumit= reglementare sarcinii probei \n rela]ia cuorganul fiscal. Astfel \n art. 58 din Codul de procedur= fiscal=,se dispune: “Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele [ifaptele care au stat la baza declara]iilor sale [i a oric=rorcereri adresate organului fiscal.”8 Credem c= aceast=dispozi]ie nu trebuie interpretat= \n a[a fel \ncât s= afectezecon]inutul prezum]iei de nevinov=]ie, pentru c= altfel ar ap=reaprobleme de neconstitu]ionalitate. Atât timp cât se respect=principiul “onus probandi incumbit actori” credem c= nu poatefi \nc=lcat= prezum]ia de nevinov=]ie. De pild=, \n art. 43 pct.1 din Codul de procedur= fiscal=, se dispune: “Pentrudeterminarea st=rii de fapt fiscale, organul fiscal, \n condi]iilelegii, administreaz= mijloace de prob=,…” Iar conform art. 46“contribuabilul sau alt= persoan= \mputernicit= au obliga]ia de afurniza organului fiscal informa]iile9 necesare pentrudeterminarea st=rii de fapt fiscale. ”Socotim ca fiind susceptibilede neconstitu]ionalitate prevederile art. 51 din Codul deprocedur= fiscal= deoarece prin ele se recunoa[te dreptul de arefuza furnizarea de dovezi numai so]ului, so]iei [i rudelorcontribuabilului pân= la gradul al 3-lea inclusiv nu [icontribuabilului, \nc=lcându-se astfel prezum]ia de nevinov=]ie.

O alt= chestiune ar fi care este raportul \ntre infrac]iunea

prev=zut= [i pedepsit= de art. 8 din noua lege [i infrac]iuneaprev=zut= [i pedepsit= de art. 215 alin 1, 2 [i 5 din C. p. Aiciar putea fi dou= opinii:

a) ambele infrac]iuni sunt distincte, cu obiect juridicdiferit [i ca atare pot fi \n concurs;

b) dispozi]iile art. 8 din noua lege sunt ale unei legispeciale care reglementeaz= [i sanc]ioneaz= \n mod diferit oform= de existen]= a faptei penale \ncriminate ca infrac]iunede \n[el=ciune, prev=zut= de art. 215 alin. 1,2,5 din C. p. |naceast= opinie (pe care o \nsu[im) prin voin]a legiuitoruluiactul de evaziune fiscal= este tratat mai pu]in punitiv decâtactul de \n[el=ciune.

Tentativa la faptele incriminate de art. 8 din noua lege sepedepse[te.

|n art. 9 din noua lege sunt incriminate mai multe fapteca infrac]iuni de evaziune fiscal= care se sanc]ioneaz= cuaceea[i pedeaps=, respectiv \nchisoare de la 2 ani la 8 ani [iinterzicerea unor drepturi, dac= sunt s=vâr[ite \n scopulsustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale. O prim=constatare ar fi c= subiec]ii acestor infrac]iuni nu sunt califica]i.O a doua constatare este aceea c= unele fapte erau\ncriminate \n art. 11 al Legii nr. 87/1994 numai ca infrac]iuniide prejudiciu iar atunci când se reg=sesc \n art. 9 al Legii nr.241/2005 apar ca infrac]iuni de pericol dar [i de prejudiciu, cuunele agravante. Infrac]iunile din art. 9 din noua lege pot fi \nurm=toarele ipoteze: a) infrac]iuni de pericol; b) infrac]iuni cuprejudiciu pân= la 100. 000 de euro \n echivalentul monedeina]ionale, când limitele pedepsei sunt acelea[i ca \n ipotezade la litera a); c) infrac]iuni cu prejudiciu de peste 100. 000euro \n echivalentul monedei na]ionale când limitele pedepseisunt majorate cu doi ani; d) infrac]iuni cu prejudiciu de peste500. 000 euro \n echivalentul monedei na]ionale, când limitelepedepsei sunt majorate cu 3 ani; Tentativa la infrac]iunileprev=zute de art. 9 din noua lege nu se pedepse[te.

O alt= constatare ar fi c= art. 11 lit. a) din Legea nr.87/1994 republicat= a fost abrogat iar majoritatea faptelor\ncriminate de acesta nu mai ESTE pedepsit= penal prin Legeanr. 241/2005, respectiv: “sustragerea de la plata obliga]iilorfiscale prin ne\nregistrarea unor activit=]i pentru care legeaprevede obliga]ia \nregistr=rii altele decât obliga]iile comercialesau prin exercitarea de activit=]i neautorizate, \n scopul ob]ineriide venituri.” Aceast= dezincriminare o socotim discutabil= dat=fiind frecven]a unor astfel de fapte [i periculozitatea lor prin a[a-zisa economie subteran= (ascuns=).

Cu privire la prima infrac]iune de evaziune fiscal=,prev=zut= de art. 9 lit. a) din noua lege, respectiv:“ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile, \nscopul sustragerii de la plata obliga]iilor fiscale”, vom faceunele observa]ii.

1) Comparând aceast= reglementare cu vecheareglementare din art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994republicat= se constat=:

� infrac]iunea prev=zut= de art. 11 lit. b) din Legea nr.87/1994 republicat= era formulat= cu trei modalit=]ii ale laturiiobiective, respectiv sustragerea \n \ntregime sau \n parte dela plata obliga]iilor fiscale, \n scopul ob]inerii de venituriprin:(1) nedeclararea veniturilor impozabile; (2) ascundereaobiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori; (3)diminuarea veniturilor, ca urmare a unor opera]iuni fictive;dintre cele trei modalit=]i de s=vâr[ire, \n noua lege, s-apreluat \n mod expres numai modalitatea prev=zut= la punctul(2), modalitatea de la punctul (3) credem c= se reg=se[te \nart. 9 lit. c) din noua lege iar cea de la punctul (1) \n art. 9 lit.b) din noua lege;

� s-ar putea sus]ine c= fapta de “sustragere \n\ntregime sau \n parte de la plata obliga]iilor fiscale, \n scopulob]inerii de venituri, prin nedeclararea10 veniturilorimpozabile” \ncriminat= ca infrac]iune de art. 11 lit. b) dinLegea nr. 87/1994, republicat= \n 2003, nu a fostdezincriminat= ci s-ar reg=si \n art. 9 lit. b) din noua Lege nr.241/2005. Socotim aceasta deoarece declararea veniturilor

32 CRIMINALISTICA

impozabile se face prin “declara]ia fiscal=”, prev=zut= de art.73-76 din Codul de procedur= fiscal=, declara]ie care ar puteafi considerat= c= face parte din sintagma “documente legale”prev=zute \n art. 9 lit. b) din noua lege. De asemenea“omisiunea \n tot… a eviden]ierii…” s-ar putea considera c=este o form= de exprimare a “nedeclar=rii veniturilorimpozabile”, expresie folosit= de legiuitor \n art. 11 lit. b dinLegea nr. 87/1994 republicat=. Situa]ia nu ar fi dat na[tere lacontroverse, dac= legiuitorul ar fi folosit \n loc de sintagma“documente legale” expresia “documente prev=zute de lege”;

� observ=m c=, \n noua lege, nu se g=se[te o prevedereexpres= care s= preia [i s= \ncrimineze modalitatea a 3-a des=vâr[ire, respectiv sustragerea \n \ntregime sau \n parte de laplata obliga]iilor fiscale, \n scopul ob]inerii de venituri prindiminuarea veniturilor ca urmare a unor opera]iuni fictive; a[acum am ar=tat s-ar putea sus]ine c= aceast= modalitate esteinclus= \n modalit=]ile prev=zute de art. 9 lit. c) din noua lege,respectiv: “eviden]ierea \n acte contabile sau \n alte documentelegale… a altor opera]iuni fictive \n scopul sustragerii de la\ndeplinirea obliga]iilor fiscale.” Socotim c= opera]ia fictiv=, a[acum este definit= \n noua lege, poate constitui infrac]iuneaprev=zut= de art. 290 din C. p., dac= fapta nu este comis= deaceea[i persoan= care s=vâr[e[te actul de evaziune fiscal=. |nsitua]ia \n care atât opera]iunea fictiv= cât [i actul de evaziunesunt s=vâr[ite de aceea[i persoan= credem c= infrac]iuneaprev=zut= de art. 290 sau art. 289 din C. p. este absorbit= deinfrac]iunea de evaziune fiscal=.

2) |n ceea ce prive[te con]inutul infrac]iunii prev=zute deart. 9 lit. (a) din noua lege “ascunderea bunului ori surseiimpozabile sau taxabile, \n scopul sustragerii de la plataobliga]iilor fiscale”, se mai pot face [i alte observa]ii, cum ar fi:

a) spre deosebire de vechea reglementare (Legea nr.87/1994), \n noua lege a fost \nlocuit cuvântul “obiect” cuconceptul “bun”, respectiv “ascunderea obiectului” cu“ascunderea bunului”; este o norm= mai precis formulat=,deoarece:

� nu toate obiectele sunt bunuri;� nu toate obiectele pot fi produc=toare de venituri sau

pot s= satisfac= unele necesit=]i;� socotim c=, \n conceptul de obiect, nu poate fi inclus

[i bunul incorporal, de[i acesta prezint= interes fiscal11;� nu orice bun face obiectul material al acestei infrac]iuni

ci numai bunurile impozabile sau taxabile (terenurile, cl=dirile,autovehiculele [i altele); bunurile neimpozabile [i netaxabilesunt acele bunuri care, \n mod expres, sunt scutite de lege dela plata impozitului sau taxelor pe ele precum [i orice bunpentru care legea nu a prev=zut impozitarea sau taxarea;

� \n art. 1 lit. a din Conven]ia european= privind sp=larea,descoperirea, sechestrarea [i confiscarea produselorinfrac]iunii, adoptat= la Strasbourg, la 8 noiembrie 1990,ratificat= prin Legea nr. 263/2002, se dispune: “\n sensulprezentei conven]ii, expresia: a)… b) bun \nseamn= un bunde orice natur=, corporal sau necorporal, mobil sau imobil,precum [i actele juridice sau documentele atestând un titlusau un drept cu privire la un bun;”

� de bunul respectiv trebuie s= fie legat= o obliga]iefiscal=; astfel socotim c=, \n actuala reglementare, criticabil=de altfel, ascunderea de controlul vamal, \n scopul sustrageriide la plata taxelor vamale nu se \ncadreaz= \n dispozi]iile art.9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, deoarece, a[a cum a fostdefinit= obliga]ia fiscal= \n art. 2 lit. e), aceasta nu include [iobliga]ia vamal=;12

b) credem c= “ascunderea13 bunului” ridic= câtevaprobleme, astfel: dac= aceast= sintagm= include numaiascunderea bunului \n sens fizic sau atât \n sens fizic cât [ijuridic? Dac= bunul se consider= ascuns numai atunci cândcontribuabilul l-a scos fizic [i f=r= acte din sediile principale,secundare, declarate, dar scriptic r=mase \n eviden]a sa?Dac= bunul se afl= \n sediile declarate dar este ascuns pentrua nu fi g=sit de un eventual control? Dac= bunul a fost\nstr=inat fizic [i juridic dar cu pre] subevaluat? |n doctrin=

s-a exprimat opinia c= ascunderea presupune atât ascunderefizic= cât [i scriptic=. “Ac]iunea de ascundere implic=\ntreprinderea unor m=suri pentru a face ca bunul sauactivit=]ile lucrative s= nu fie cunoscute autorit=]ilor fiscale, fieprin ascundere fizic= (t=inuire, dosire, mascare) fie prinascunderea lor scriptic= (ne\nregistrarea bunurilor sau aactivit=]ilor, ori \nregistrarea lor sub alte denumiri), cu altecuvinte valoarea bunului sau a lucr=rii profitabile.”14

|n ceea ce ne prive[te, vom face unele considera]ii:� atât timp cât legiuitorul nu distinge, socotim c= sintagma

“ascunderea bunului” include ascunderea fizic= [i/sau juridic= abunului, cu scopul de a se sustrage de la plata obliga]iei fiscale;

� credem c= nu import= dac= bunul impozabil sau taxabileste ascuns \n sediile principale, secundare ale contribuabilului,respectiv domiciliul fiscal sau \n afara acestuia;

� credem c= ascunderea bunului impozabil sau taxabilinclude mai multe activit=]i decât simpla nedeclarare aacestuia, ceea ce presupune un pericol social mai mare.

c) prin “surs= impozabil= sau taxabil=” \n]elegem venitul,profitul, valoarea ad=ugat=, cheltuiala, \n cazul accizelor, [ialte entit=]i (reprezentan]e) declarate impozabile de lege15;\ntr-un dic]ionar16 se arat=: “Sursa de plat= a impozitului,mijlocul, resursa din care se pl=te[te de fapt impozitul, ca deexemplu: profitul, salariul, venitul, \ncas=rile din vânzaream=rfurilor, din prestarea serviciilor, valoarea ad=ugat= etc. |nunele cazuri obiectul impozabil [i sursa impozabil= seconfund=, coincid; alteori acestea sunt fenomene separate;”

d) credem c= sunt \ntrunite elementele constitutive aleacestei infrac]iuni indiferent dac= bunul ori sursa impozabil=sau taxabil= sunt ale contribuabilului f=ptuitor sau ale alteipersoane-contribuabil, dac= direct sau indirect s-a urm=ritsustragerea de la \ndeplinirea obliga]iei fiscale;

e) aceast= infrac]iune este o infrac]iune de pericol [idevine infrac]iune de rezultat atunci când sunt \ndeplinitecondi]iile prev=zute de art. 9 pct. 2 sau 3 din noua lege;

f) credem c= aceast= fapt= nu constituie infrac]iune dac=nu s-a \mplinit termenul de la care obliga]ia fiscal= \n cauz= adevenit exigibil=; pân= \n momentul exigibilit=]ii obliga]ieifiscale f=ptuitorul poate \ndeplini obliga]ia f=cândnesanc]ionabil= penal activitatea sa formal infrac]ional=.

|n art. 9 lit. b) din noua lege este incriminat= urm=toareafapt=: “omisiunea, \n tot sau \n parte, a eviden]ierii, \n actelecontabile ori \n alte documente legale, a opera]iunilorcomerciale efectuate sau a veniturilor realizate, s=vâr[it= \nscopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale.

”Cu privire la aceast= infrac]iune vom prezenta numaiunele considerente:

a) este o infrac]iune de pericol care se s=vâr[e[te numaicu inten]ie direct= [i indirect=, condi]ie cerut= de scopulprev=zut \n text; aceasta devine infrac]iune de rezultat cândsunt \ndeplinite condi]iile prev=zute de art. 9 pct. 2 [i 3 dinnoua lege;

b) socotim c= sintagma “opera]ii comerciale”nu acoper=sursele obliga]iilor fiscale prev=zute de noua lege, ceea ce nise pare c= nu este la ad=post de critic=; “din punct de vedereterminologic opera]iunile de comer] pot fi atât faptele decomer] cât [i actele de comer].”17 Ori exist= o multitudine deopera]iuni care, de[i nu sunt comerciale, produc venituri cesunt impozitate, cum ar fi actele [i faptele civile, vânzareaproduselor agricole, vânzarea pentru uz sau consuma]iune18;credem c= sintagma “opera]ii comerciale” ar putea fi \nlocuit=cu sintagma “opera]ii economico-financiare”;

c) socotim c= \nregistrarea opera]iunii diminuat=cantitativ sau valoric, \n scopul sustragerii de la \ndeplinireaobliga]iilor fiscale, se \ncadreaz= \n con]inutul acesteiinfrac]iuni.

Comparând19 dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr.241/2005 cu cele ale art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=constat=m c= se impun unele observa]ii:

� cele dou= infrac]iuni au obiect [i scop diferit precum[i reglement=ri diferite;

CRIMINALISTICA 33

� la infrac]iunea prev=zut= de art. 43 urmareasocialmente periculoas= este consecin]a denatur=riiveniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum [i aelementelor de activ, [i de pasiv ce se reflect= \n bilan]; prinaceast= infrac]iune se ap=r= imaginea fidel= pe care trebuies= o dea contabilitatea persoanelor juridice, fizice precum [icelelalte subiecte prev=zute \n art. 1 din Legea nr. 82/1991republicat=, indiferent dac= au sau nu obliga]ii fiscale;

� dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=au o sfer= diferit= de dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr.241/2005;

� dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=se refer= numai la \nregistr=ri \n contabilitate sau \n alte acte,\ns= nu includ activitatea de eviden]iere a opera]iuniloreconomico-financiare \n documentele justificative potrivit art.6 din aceast= lege;

� dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 serefer= la eviden]ierea \n acte contabile ori \n alte documentelegale deci [i \n documentele justificative;

� dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=se refer= la toate “opera]iunile economico-financiare”, pe cânddispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 au o sfer=redus= numai la “opera]iile comerciale”;

� \n situa]ia când fapta prev=zut= [i sanc]ionat= de art.43 din Legea nr. 82/1991 republicat= a fost s=vâr[it= \n scopulsustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, \n doctrin= [ichiar \n practica judiciar= s-au conturat dou= opinii:

� \ntr-o prim= opinie se sus]ine c= cele dou= infrac]iunisunt \n concurs real; \n acest sens s-a afirmat c=: “separat deinfrac]iunea prev=zut= \n art. 40 din Legea nr. 82/1991,s=vâr[it= prin omisiune, cu [tiin]=, a efectu=rii unor \nregistr=ri\n contabilitate, inculpatul s-a sustras [i de la plata impozituluipe profit, ceea ce constituie infrac]iunea prev=zut= \n art. 13din Legea nr. 87/1997, aflat= \n concurs real cu cea dintâi. ”20

� \ntr-o alt= opinie pe care o \mbr=]i[=m [i noi se poatesus]ine c=, \n situa]ia \n care laturile obiective ale celor dou=infrac]iuni se suprapun, se re]ine o singur= infrac]iunerespectiv cea prev=zut= de art. 9 lit. b) din Legea nr.241/2005, infrac]iunea prev=zut= de art. 43 din Legea nr.82/1991 republicat= fiind absorbit= de prima potrivit art. 41alin. 3 din C. p. 21

NOTE1 Prin art. 14 lit. b) din Legea nr. 241/2005, a fost abrogat art. 280 din

Legea nr. 53/2003 \n care se dispunea: “Nedepunerea de c=tre angajator, \ntermen de 15 zile, \n conturile stabilite, a sumelor \ncasate de la salaria]i cu titlude contribu]ie datorat= c=tre sistemul public de asigur=ri sociale, c=tre bugetulasigur=rilor de [omaj ori c=tre bugetul asigur=rilor sociale de s=n=tate,constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 la 6 luni sau cuamend=”. Nu a fost abrogat= \n schimb \n mod expres [i nici implicit prin formula“orice alte dispozi]ii contrare se abrog=”, infrac]iunea prev=zut= de art. 20 dinLegea nr. 130/1999, publicat= \n M. Of. nr. 355 din 27 iulie 1999, \n care sedispune: “\ncasarea de c=tre angajator de la salaria]i a contribu]iei datorate,potrivit legii pentru pensia suplimentar=, a contribu]iei de 1% datorat= Fonduluipentru plata ajutorului de [omaj, precum [i a contribu]iei datorate pentru asigur=risociale de s=n=tate [i nedepunerea acestora, \n termen de 15 zile, \n conturilestabilite potrivit reglement=rilor \n vigoare constituie infrac]iune [i se pedepse[tecu \nchisoare de la 3 luni la 6 luni sau amend=”.

2 Bugetul general consolidat este un instrument al politicii fiscal - bugetareprin care sunt corelate nu numai veniturile [i cheltuielile bugetului de stat (bugetcentral [i bugete locale), ci [i leg=turile acestora, \ndeosebi deficitul bugetar, cusoldul deficitar al contului curent al balan]ei de pl=]i, cu decalajul dintre investi]ii(inclusiv cele str=ine) [i economisire. |n art. 2 lit. a) din Legea nr. 241/2005 searat= c= prin buget general consolidat se \n]elege ansamblul tuturorbugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agreate [iconsolidate pentru a forma un \ntreg. “

3 |n opinia noastr= folosirea verbului “a stabili”presupune o responsabilitatemai mare ca \n cazul folosirii verbului “a calcula”. Legiuitorul, \n art. 157 pct. (1)din Codul fiscal, dispune: “Persoanele obligate la plata taxei trebuie s= achitetaxa pe valoare ad=ugat= datorat=, stabilit= prin decontul \ntocmit pentrufiecare perioad= fiscal= sau prin decontul special, pân= la data la care auobliga]ia depunerii acestora, potrivit art. 156 alin. (2) [i (3). ”

4 “Pentru a fi \n m=sur= s= exprime o voin]= cu relevan]= penal= subiectultrebuie s= aib= aptitudinea de a se autodetermina \n cuno[tin]= de cauz=,adic= s= aib= capacitatea psiho-fizic= corespunz=toare. Dar chiar având oatare capacitate, subiectul mai trebuie s= aib= posibilitatea ca \n fiecare cazconcret s= exprime o voin]= liber=”. George Antoniu. Vinov=]ia penal=, EdituraAcademiei Române, Bucure[ti 1995, p. 118.

5 Potrivit art. 2 lit. a din Legea nr. 241/2005, prin bugetul general consolidatse \n]elege “ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemuluibugetar, agreate [i consolidate pentru a forma un \ntreg”. |n doctrin= aceastaavea urm=toarea defini]ie: “Bugetul general consolidat, instrument al politicii

fiscale bugetare, prin care sunt corelate nu numai veniturile [i cheltuielilebugetului de stat (buget central [i bugete locale) ci [i leg=turile acestora,\ndeosebi deficitul bugetar cu soldul deficitar al contului curent al balan]ei depl=]i, cu decalajul dintre investi]ii (inclusiv cele str=ine) [i economisire”. Dic]ionar deeconomie, Edi]ia a doua, Editura Economic= Bucure[ti – 2001, p. 68.

6 De pild=, \n art. 93 din Codul fiscal, se dispune: “(1) Pl=titorii de venituri,cu regim de re]inere la surs= a impozitelor, sunt obliga]i s= calculeze, s= re]in=[i s= vireze impozitul re]inut la surs= [i s= depun= o declara]ie privind calcularea[i re]inerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscalcompetent, pân= la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat. ”

7 |n art. 156 din Codul fiscal se dispune: “(1) Persoanele impozabile,\nregistrate ca pl=titori de tax= pe valoare ad=ugat=, au urm=toarele obliga]ii dinpunct de vedere al eviden]ei opera]iunilor impozabile: a)s= ]in= eviden]acontabil= potrivit legii, astfel \ncât s= poat= determina baza de impozitare [i taxape valoare ad=ugat= colectat= pentru livr=rile de bunuri [i/sau prest=rile deservicii efectuate, precum [i cea deductibil= aferent= achizi]iilor;…… (2)Persoanele \nregistrate ca pl=titori de tax= pe valoare ad=ugat= trebuie s=\ntocmeasc= [i s= depun= la organul fiscal competent, pentru fiecare perioad=fiscal=, pân= la data de 25 a lunii urm=toare perioadei fiscale inclusiv, decontulde tax= pe valoare ad=ugat=, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finan]elorPublice. Opera]iunile prev=zute la art. 150 alin. (1) lit. b) [i art. 151 alin. (1) lit.b) vor fi eviden]iate \n decontul de tax= pe valoare ad=ugat= atât ca tax=colectat=, cât [i ca tax= deductibil=.”

8 Interesant= ar fi situa]ia când solicitantul ramburs=rii de T. V. A. probeaz=c= a pl=tit, T. V. A. -ul (cu extrase de cont) unui furnizor care se dovede[te a fi ofirm= fictiv= ai c=ror administratori de drept sau de fapt au scos bani din banc=\n baza unor acte false de plat= achizi]ii de la persoane fizice. |ntr-o astfel desitua]ie T. V. A. -ul nu a intrat \n bugetul general consolidat [i ca urmare, nu sepoate vorbi de na[terea unei obliga]ii de rambursare \n sarcina statului pentruceea ce nu s-a primit. |n situa]ia când nu se probeaz= o leg=tur= infrac]ional=\ntre solicitant [i administratorii de drept sau de fapt ai firmei fictive solicitantulva r=mâne prejudiciat prin nerecuperarea T. V. A. -ului pl=tit? Credem c=, \ntemeiul art. 1 pct. 3, art. 44, art. 45, art. 135 pct. 2 lit. b) [i art. 136 pct. 5 dinConstitu]ie, Guvernul [i Parlamentul ar trebui s= elaboreze un act normativ cares= asigure recuperarea acestui prejudiciu de c=tre solicitantul p=gubit, urmat deo ac]iune \n regres \mpotriva administratorilor de drept sau de fapt ai firmeifictive.

9 Observ=m c= se refer= exclusiv la informa]ii nu [i la mijloacele de prob=.10 Declararea veniturilor impozabile se face potrivit Codului de procedur=

fiscal=. Astfel \n art. 73 alin. 1 se dispune c=:“Declara]ia fiscal= se depune dec=tre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta.”|n art. 74 se dispune forma [i con]inutul declara]iei fiscale:1)…. 2) \n declara]iafiscal= contribuabilul trebuie s= calculeze cuantumul obliga]iei fiscale, dac=acest lucru este prev=zut de lege. 3) Contribuabilul are obliga]ia de a completadeclara]iile fiscale \nscriind corect, complet [i cu bun=-credin]= informa]iileprev=zute de formular, corespunz=toare situa]iei sale fiscale. Declara]ia fiscal=se semneaz= de c=tre contribuabil sau de c=tre \mputernicit.”

11 Socotim c= atunci când se \ntocmesc acte notariale de \mprumut, \ncare, pentru a escamota activitatea de c=m=t=rie, se trec \n acestea datenereale, \n sensul c= \mprumutul este f=r= dobând=, stipulându-se un cuantumal unei sume care cuprinde atât creditul cât [i dobânda, ne afl=m \n cazulcomiterii infrac]iunii prev=zut= de art. 9 lit. b) din noua lege. |n noua legereferitor la aceast= dispozi]ie penal= nu se mai face distinc]ie \ntre contribuabilulautorizat [i cel neautorizat s= desf=[oare o activitate generatoare de obliga]iefiscal=. A se vedea Teodor Teodosescu, Aplicarea prevederilor articolului 12 dinLegea nr. 87/1994 fa]= de c=m=tari [i de cei care declar= notarului public pre]urimai mici decât cele reale, Revista Dreptul nr. 6/1999, p. 91-97. Pentru o opiniecontrar= a se vedea Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti,Bucure[ti, 2003, p. 71.

12 |n doctrin= s-a emis [i o alt= opinie: “Ascunderea obiectului vizeaz=situa]ia când de]inerea obiectului este supus= impozitului sau taxei, de pild=, lav=muire; la de]inerea unor vehicule. ” A. Ungureanu,Legea pentru combatereaevaziunii fiscale, R. D. P. , anul II din nr. 1 R. A. , M. Of. , Bucure[ti, 1997 p. 91.

13 Potrivit DEX prin “ascundere” se \n]elege “a (se) a[eza \ntr-un loc \n cares= nu poat= fi v=zut [i g=sit. A face s= nu fie cunoscut, [tiut, \n]eles de al]ii. At=inui.” “Prin ascundere se \n]elege, \n limbaj comun, “a ascunde”, adic= asustrage vederii, a pune la ad=post ceva pentru a nu fi v=zut sau g=sit. |ncontext, f=ptuitorul pune la ad=post, pentru a nu fi depistate, descoperite dec=tre organele fiscale, obiectul sau sursa impozabil= ori taxabil=, dup= caz.”Augustin Ungureanu, Aurel Ciopraga, Dispozi]ii penale din Legi specialeromâne, Volumul III, Editura Lumina Lex, Bucue[ti, 1996, p. 130.

14 Gh. Diaconescu, Infrac]iuni \n legi speciale [i legi extrapenale, EdituraALL, Bucure[ti 1995, p. 313.

15 A se vedea art. 2 din Codul fiscal.16 Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finan]e, b=nci asigur=ri, Vol. III,

Editura Economic=, Bucure[ti 2001, p. 343.17 Smaranda Angheni [. a. , Drept comercial, Edi]ia 3-a, Editura ALL Beck,

Bucure[ti, 2004, p. 21.18 De pild= \n art. 5 din Codul comercial se dispune: “Nu se poate considera

ca fapt de comer] cump=rarea de produse sau de m=rfuri ce s-ar face pentru uzulsau consuma]iunea cump=r=torului, ori a familiei sale; de asemenea revânzareaacestor lucruri [i nici vânzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul leare dup= p=mântul s=u sau cel cultivat de dânsul.”

19 A se vedea C. Apel Bucure[ti, sec]ia a II-a penal=, dec. nr. 75/1998 \nCurtea de Apel Bucure[ti, Culegere de practic= judiciar= penal=,1998, p. 20.

20 C. Apel Bucure[ti, sec]ia a II-a penal=, dec. nr. 75/1998 \n Curtea de ApelBucure[ti, Culegerea de practic= judiciar= penal=,1998, p. 115. cu not= critic= deVasile Papadopol. |n acela[i sens a se vedea Decizia Sec]iei penale nr. 2245 din10 octombrie 1997 a Cur]ii Supreme de Justi]ie, \n Buletinul Jurispruden]ei,Culegere de decizii pe anul 1997, Editura Argessis, 1998, p. 349.

21 A se vedea [i Dorin Ciuncan, Consecin]ele penale ale ne\nregistr=rilorcontabile, Revista Dreptul nr. 3/1996, p. 65-66. Gheorghe Vizitiu, Evaziuneafiscal=, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 2001, p. 108.

34 CRIMINALISTICA

|n cursul anului 2005, Interpolul – organiza]ieinterna]ional= care regrupeaz= 184 statemembre de pe toate continentele globului – a

acordat o aten]ie major= organiz=rii unor reuniuniinterna]ionale cu tematic= de criminalistic=, \n scopulsprijinirii concrete a tuturor speciali[tilor din serviciile deaplicare a legii implica]i \n combaterea manifest=rilorcriminalit=]ii transna]ionale. Prezent=m \n continuaredou= dintre aceste manifest=ri care demonstreaz=interesul Interpolului pentru cunoa[terea [i r=spândireacelor mai noi cuceriri ale criminalisticii.

CONFERIN}A INTERNA}IONAL+ ASUPRAUTILIZ+RII TEHNICILOR ADN

|n perioada 16-18 noiembrie 2005, la sediul dinLyon/Fran]a al Organiza]iei Interna]ionale de Poli]ie Criminal=– INTERPOL, s-au desf=[urat lucr=rile Conferin]eiinterna]ionale privind utilizarea tehnicilor ADN. La conferin]=au participat peste 100 investigatori din 44 ]=ri membre aleOrganiza]iei.

Analiza ADN este considerat= de c=tre Interpol ca unelement cu parte \ntreag= \ntre anchetele de poli]ie, carepermit identificarea persoanelor [i stabilirea leg=turilor \ntrescenele crimei. Acest puternic instrument al criminalisticii s-adovedit foarte fiabil [i rentabil, utilizarea sa traducându-seprintr-o rat= mai ridicat= de elucidare a cauzelor cu autorineidentifica]i [i prin economii importante de mijloace umane,materiale [i financiare.

Num=rul crescând al ]=rilor care investesc \n aceast=strategie face ca posibilit=]ile de identificare a persoanelordisp=rute [i localizarea indivizilor care au comis infrac]iuni \nmai multe ]=ri s= fie mai numeroase. Utilizarea analizei ADN[i schimbul de profile ADN la nivel interna]ional pot juca un rolfundamental \n lupta \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale.

Pentru a promova aceast= idee, Interpol a organizat,pentru a patra oar=, o conferin]= interna]ional= asupra utiliz=riitehnicilor ADN. Ordinea de zi a fost astfel conceput= \ncât s=intereseze ansamblul persoanelor preocupate sub o form=sau alta de aceast= chestiune, abordând multiplele aspectepe care le reprezint= analiza ADN, fie c= e vorba de cei carefurnizeaz= acest tip de servicii sau de cei care ac]ioneaz=plecând de la rezultatele ob]inute. Temele \nscrise pe ordineade zi a conferin]ei au fost tratate de un num=r \nsemnat depersonalit=]i proeminente, care joac= un rol de prim plan \nacest domeniu. Expunerile acestora au fost de o mareutilitate, mai ales practic=, \ndeosebi pentru anchetatorii [iprofesioni[tii justi]iei penale.

|ntre punctele \nscrise la ordinea de zi au figurat: -prezentarea elementelor de prob= genetic= \n fa]atribunalelor, - gama tehnicilor de sus]inere a anchetelorbazate pe analiza genetic=, - urm=rirea eficien]ei ini]iativelorunor ]=ri \n materie de ADN, cooperarea interna]ional=,

practica selectiv= a testelor genetice, - anchetele privindcazurile nerezolvate [i identificarea cu ajutorul ADN avictimelor unor catastrofe (cu privire aparte la tsunami-ul carea lovit Thailanda) .

Conferin]a a fost organizat= de c=tre unitatea ADN aSecretariatului General al Interpolului [i Grupul s=uconsultativ, \n colaborare cu Grupul de exper]i ai organiza]ieipentru urm=rirea tehnicilor din domeniul analizei ADN [i cuparticiparea Organiza]iei Mondiale a V=milor (WCO),Organiza]iei Mondiale a Propriet=]ii Intelectuale (WIPO),Alian]ei Mondiale a |ntreprinderilor \mpotriva Contrafacerii(GBLAAC), Camerei Interna]ionale de Comer] (ICC),Asocia]iei Interna]ionale a Managementului Securit=]ii (ISMA)[i Asocia]iei Interna]ionale a M=rcilor de Comer] (INTA).

Utilizarea profilelor ADN \n identificarea victimelor unordezastre a reprezentat punctul focal al discu]iilor purtate \ncadrul conferin]ei de la Lyon, c=p=tând o nou= importan]= \nurma tsunami-ului din Asia de sud-est din decembrie 2004.Dezastrul a reunit \mpreun= echipe din peste 35 de ]=ri venites= identifice victimele dezastrului din 60 de ]=ri.

Importan]a practic= a utiliz=rii tehnicilor ADN rezult= dinexperien]a pozitiv= \nregistrat= de ]=rile membre aleInterpolului care au deja acces la baza de date a acesteiorganiza]ii privind profilele ADN. Austria a fost prima ]ar=membr= a Interpolului care a adoptat, \n aprilie 2004, Carta cereglementeaz= utilizarea bazei automatizate de date, denumit=«Pasarela ADN». Compararea profilelor ADN transmise deAustria cu profilele deja \nregistrate \n baza de date genetice aInterpolului a permis ob]inerea a 50 de coresponden]eorientate c=tre anchete interna]ionale de poli]ie, aflate \n cursde derulare \n patru ]=ri europene. Toate ]=rile respective auprimit câte o notificare cu rezultatul compara]iilor. “50 deanchete interna]ionale au putut progresa \n câteva minute,datorit= “Pasarelei ADN”, a declarat secretarul general alInterpolului, domnul Ronald K. Noble.”Interpolul [i ]=rile salemembre au conceput produsul ideal, capabil s= satisfac=exigen]ele ]=rilor membre \n materie de protec]ie a vie]ii private[i, totodat=, s= r=mân= un instrument eficace de sprijin pentruanchete, care permite demascarea infractorilor interna]ionali [ipunerea \n eviden]= a leg=turilor dintre ace[tia”.

A[a cum a declarat domnul Helwig Haidinger,directorul poli]iei federale austriece, ”aceast= reu[it=demonstreaz= importan]a cooper=rii poli]iene[tiinterna]ionale, care trebuie intensificat= [i l=rgit=”.

41 de ]=ri membre ale Interpolului posed= baze de dategenetice na]ionale de poli]ie [i, pân= \n prezent, 33 dintreacestea au transmis Interpolului peste 55.000 profile.

Marea Britanie, care posed= cea mai important= baz=de profile ADN din lume, a fost a doua ]ar= care a adoptatCarta, \n noiembrie 2005. Baza de date a Marii Britanii con]inepeste 3,3 milioane de profile [i a permis ob]inerea a peste685.000 de concordan]e.

CRIMINALISTICA 35

Gen. de brig. (rez.) lector univ. dr. IOAN HURDUBAIESubcomisar M+LIN GABRIEL POPA

}=rile membre ale Interpolului pot transmite o cererede c=utare c=tre “Pasarela ADN”, folosind sistemul mondialde comunica]ii poli]iene[ti al Interpolului I-24/7. “PasarelaADN” este autonom=, adic= nu este legat= de celelalte bazede date ale Interpolului, iar profilele transmise nu comport=nici o dat= nominativ=.

}=rile membre trebuie s= accepte Carta pentru a puteaavea acces la “Pasarela ADN”, \ntrucât caracterul automat alacesteia impune garan]ii de securitate [i de protec]ie a vie]iiprivate mai stricte decât metoda precedent= de compara]ie«manual=».

Carta stipuleaz= \n special faptul c= ]=rile membreconserv= proprietatea datelor lor [i decid asupra utiliz=rii [i adrepturilor de acces aferente, potrivit legisla]iei lor na]ionale.

Cu ocazia Conferin]ei interna]ionale privind utilizareatehnicilor ADN, Biroul Federal de Investiga]ii al Statelor Uniteale Americii a convenit s= integreze un dispozitiv de conversiec=tre logicielul s=u CODIS (Combined DNA Index System).Aceast= decizie a FBI-ului vizeaz= \ndeplinirea condi]iilordefinite de c=tre Interpol, care reprezint= un pas c=tre outilizare mai ampl= \n comun a profilelor ADN, \ntre serviciilede aplicare a legii la nivel interna]ional. Prin aceast= m=sur=,cele 25 de ]=ri, care folosesc \n prezent logicielul CODIS, vorputea \n viitor s= transmit= cu mai mult= u[urin]= datele c=tre“Pasarela ADN” a Interpolului.

AL DOILEA CONGRES MONDIAL CONSACRATLUPTEI IMPOTRIVA CONTRAFACERILOR

La jum=tatea lunii noiembrie anul trecut, \nal]iresponsabili interna]ionali ai serviciilor \ns=rcinate cuaplicarea legii, ai guvernelor [i ai unor firme specializate, auadresat o chemare la o ac]iune mai coordonat= [i maieficient= pentru a da o lovitur= decisiv= contrafacerilor, alc=ror cost estimat se apreciaz= \n milioane de dolari, f=r= amai vorbi de miile de vie]i pe care le pun \n pericol.

Al doilea Congres mondial având ca tem= lupta\mpotriva contrafacerii [i a pirateriei a avut drept scopstabilirea celor mai eficiente strategii \mpotriva acestei formede criminalitate [i g=sirea celor mai noi solu]ii [i posibilit=]i decooperare pentru a reduce efectele nefaste ale acesteia.

La acest congres de dou= zile, organizat \n comun deInterpol [i Organiza]ia Mondial= a V=milor (OMV), cu sprijinulOrganiza]iei Mondiale a Propriet=]ii Intelectuale (OMPI), auparticipat peste 500 delega]i din 66 de ]=ri (\ntre care [iRomânia).

“De[i de la primul congres, desf=[urat \n urm= cu 18luni, au putut fi observate importante progrese \n cooperarea\ntre diferite organisme, suntem con[tien]i c= mai r=mân multede f=cut”, a declarat secretarul general al Interpolului, RonaldK. Noble.”Nici o ]ar= nu poate, singur=, s= vin= de hacinfrac]iunilor de acest tip. Am putut deja constata c=opera]iunile transna]ionale desf=[urate \n America Latin= daurezultate, trebuie \n prezent s= ne preg=tim, plecând de laaceste succese, s= proced=m la fel [i \n restul lumii. |n acestevremuri \n care responsabilii poli]iilor sunt concentra]i mai alesasupra terorismului [i a altor forme de mare criminalitate, nutrebuie s= subestim=m prejudiciile pe care atingerile adusepropriet=]ii intelectuale le cauzeaz= economiilor noastre, [inici pericolul poten]ial pe care ele \l reprezint= pentrusecuritatea public=”.

Dac=, pentru numeroase persoane, contrafacerile nufac r=u nim=nui, comer]ul cu aceste articole afecteaz=aproape toate aspectele vie]ii cotidiene, sub forma produselor

farmaceutice, implantelor medicale, pieselor deta[ate deavioane [i de autoturisme, produselor alimentare, b=uturilor [ibunurilor de consum.

“Contrafacerea [i pirateria cunosc dimensiuniinacceptabile [i am fost [ocat, cu ocazia deplas=rilor mele \nAfrica, \n Asia [i \n anumite regiuni ale Europei, s= constatdiversitatea [i amploarea pagubelor produse. M= \ngrijoreaz=mai ales consecin]ele asupra oamenilor pe care le potproduce contrafacerile de medicamente [i alte produse legatede s=n=tatea [i de securitatea popula]iei”, a indicat secretarulgeneral al Organiza]iei Mondiale a V=milor, domnul MichelDanet. ”Bun=starea economic= [i social= a tuturor ]=rilor esteamenin]at= [i acest pericol \nt=re[te [i mai mult hot=râreamea de a face astfel \ncât serviciile vamale s= ia parte activ=,peste tot \n lume, la lupta \mpotriva acestui tip de comer]”.

Pretutindeni pe planet=, medicamente antipaludienefalse [i lapte maternizat falsificat au f=cut deja destule victime,iar Organiza]ia Mondial= a S=n=t=]ii apreciaz= c= mai mult de10% din medicamentele prezente pe pia]a mondial= suntcontrafaceri, atingând un volum de peste 25% \n ]=rile \n cursde dezvoltare.

“De[i suntem \nc= departe de un avans major \n lupta\mpotriva problemei mondiale a contrafacerii [i a pirateriei,sunt semne importante care demonstreaz= o evolu]ie \nmodul de a vedea lucrurile [i \n determinarea politicilor,precum [i \n ceea ce prive[te voin]a de a ac]iona”, a declaratdoamna Rita Hayes, director general adjunct al OMPI.”Pentru a reu[i pe pia]a mondial=, toate ]=rile, fie eleindustrializate sau \n curs de dezvoltare, trebuie s= adopte opolitic= eficace \n materie de proprietate intelectual=”.

Lupta \mpotriva contrafacerii [i a pirateriei nu poate fieficient= decât dac= sectoarele public [i privat \[icoordoneaz= ac]iunile. Angajamentele luate \n acst sens deAlian]a Mondial= a |ntreprinderilor \mpotriva Contrafacerii(GBLAAC), Asocia]ia Interna]ional= a M=rcilor (AIM),Asocia]ia Interna]ional= a Managementului Securit=]ii (ISMA)[i Camera Interna]ional= de Comer], reprezint= o m=rturie acooper=rii care se manifest= \n prezent.

“Problemele contrafacerii [i pirateriei au suscitat, \nacest an, o \nflorire a interesului cu totul inedit= \n rândulguvernelor [i al industria[ilor, iar aplicarea a atât denumeroase ini]iative noi, pentru a face fa]= unui comer] decontrafaceri \n dezvoltare constant= este \ncurajatoare”, adeclarat la congres domnul William Dobson, directorexecutiv al GBLAAC. ”Totu[i, problema nu \nceteaz= de a ne\ngrijora, [i pentru noi va constitui o adev=rat= provocare s=traducem aceast= activitate \n ac]iuni concrete menite s= duc=produc=torii de contrafaceri c=tre ruin= [i \n singurul loc \ncare ar trebui s= fie: \n \nchisoare”.

“Desigur, eu sunt aici \n calitate de reprezentant= aAsocia]iei Interna]ionale a M=rcilor, \ns= mijloacele juridice nuvor fi \ndestul=toare pentru a rezolva problema contrafacerii,iar acest al doilea congres mondial constituie, \n mod precis,tipul de forum care permite s= progreseze cooperarea \naceste domeniu”, a afirmat doamna Anne Gundelfinger,pre[edinta AIM.

La criminalistique à l’attention de l’InterpolCriminalistics in the Interpol’s attention

36 CRIMINALISTICA

AAmprentele papilare sunt considerate pedrept cuvânt una dintre cele mai bunemetode de identificare a persoanelor.

Fiecare amprent= este unic=, se formeaz= \nainte de a nena[te [i r=mâne neschimbat= toat= via]a. Deseori,amprentele seam=n= \ntre ele dar, \n urma unei analizeam=nun]ite, se demonstreaz= c= apar]in unor degetediferite. De asemenea, este posibil ca amprentele aceluia[ideget s= par= diferite, \n func]ie de for]a sau de suprafa]ape care s-a realizat amprentarea. |n urma examin=riicalificate se dovede[te c= ele apar]in aceluia[i deget.

Identificarea sigur= sau eliminarea amprentelor sepoate realiza numai de c=tre examinatori specializa]i [icalifica]i, care \ntreprind compara]ii calitative [i compa-rative ale geometriei diferitelor amprente. Ace[tia compar=caracteristicile diferitelor linii [i leg=turile dintre ele.

Urmele papilare “vizibile” se v=d cu u[urin]= la loculfaptei [i sunt l=sate de c=tre un deget pe care se afl= osubstan]=, precum sânge, gr=sime sau praf, iar altele sunt“plastice”, imprimate \n anumite produse sau substan]e (unt,lumân=ri, chit, vopsea neuscat= etc.). De asemenea, unelesunt greu vizibile cu ochiul liber, fiind l=sate de mâini saudegete ca urmare secre]iilor naturale ale corpului.

Posibilitatea de a face vizibil acest tip de urm= digital=depinde de condi]ia fizic= a persoanei care a l=sat-o, desuprafa]a obiectului, de unghiul de reflexie a luminii, deperioada scurs= din momentul cre=rii, de temperatura la carea fost supus= [i de al]i factori.

Timpul de men]inere a urmelor digitale pe un obiectdepinde de condi]iile atmosferice, de curen]ii de aer [i deumiditate. Chiar [i \n cazul \n care obiectul este expus condi]iiloradverse, este totu[i posibil= g=sirea unor urme digitale, dartrebuie s= se \ncerce. Petele care nu prezint= liniile specificeamprentelor pot avea urme de substan]e, precum gr=sime sausânge, oferind alte indicii pentru cei care investigheaz= cazul.

Fotografierea urmelor digitale, descoperite la loculfaptei asigur= p=strarea acestora. Dup= fotografiere, \nlaborator se poate efectua o m=rire a lor, ceea ce poate fi demare ajutor pentru speciali[tii care realizeaz= activit=]ile destudiere [i comparare.

De regul=, urmele digitale, care sunt vizibile datorit=unei substan]e str=ine aflat= pe degete, se ridic= folosind oband= special=. Dac= urmele se afl= pe un obiect dedimensiune mic=, acesta se poate p=stra drept prob=. Urmeledigitale invizibile, rezultate din secre]iile normale ale pielii,trebuie prelucrate printr-o metod= special=, \nainte de a putea fiv=zute [i p=strate. Metoda cel mai des folosit= o constituiepudrarea sau tratamentul chimic. Urmele digitale, care trebuiepudrate pentru a le observa, trebuie s= fie fotografiate \naintede a fi ridicate. Cele descoperite \n praf vor fi fotografiate [i apoiridicate. Nu se vor pudra, deoarece se vor distruge.

Pudra pentru amprente se g=se[te \n câteva culori, darse folosesc mai des [i cu rezultate culoarea neagr= [i ceaalb=. Se recomand= folosirea culorii care contrasteaz= cel maimult cu fundalul. Acest tip de pudr= a fost \mbun=t=]it de-alungul anilor, având compozi]ia [i eficien]a corespunz=toare.

Exist= [i pudra fluorescent= pentru a eviden]iaamprentele de pe suprafe]e multicolore. Acest tip de pudr=are nevoie de o surs= de lumin= ultraviolet= - lamp= cu lumin=

ultraviolet= sau surs= de lumin= polilight cu lungime de und=variabil=. Este de preferat folosirea luminii ultraviolete cu raz=lung=, \ntrucât cea cu raz= scurt= este d=un=toare pentru ochi[i piele. |n aceast= situa]ie criminali[tii trebuie s= foloseasc=ochelari [i \mbr=c=minte adecvat= de protec]ie. Alegereapudrei depinde de scopul pentru care urma digital= saupalmar= (amprenta) va fi eviden]iat=: fotografiere sau ridicare.Din moment ce urmele invizibile sunt ridicate normal, pudraultraviolet= este rar folosit=.

Pentru a p=stra o urm= cu pudr=, mai \ntâi se face untest de amprent= pe suprafa]a respectiv=. Se atinge u[or cupudr=, pentru a se vedea dac= a ap=rut vreo amprent=, carepân= atunci era invizibil=. Apoi, suprafa]a poate fi cur=]at=,dup= care se realizeaz= [i se prelucreaz= testul de amprent=.

Pudra pentru amprente poate fi cu fibr= de sticl=, p=rde c=mil= sau cu perii din pene. Pentru pudra magnetic= sefolose[te o baghet= magnetic=.

Se toarn= pu]in= pudr= pe o foaie de hârtie, dup= carese ia cu vârful periei. Apoi, se \nl=tur= excesul de pudr=,scuturând peria. Cheia succesului \n eviden]ierea amprentelorinvizibile o constituie folosirea unei cantit=]i mici de pudr= [iatingerea cu u[urin]= a suprafe]ei respective, ob]inândimaginea suficient= pentru a distinge crestele papilare. Dac= secontinu= perierea, acestea ar trebui s= urmeze direc]ia crestelorpapilare. Când amprenta este vizibil= se poate fotografia.|nainte de a se lua m=sura trimiterii amprentei la un laborator,aceasta trebuie protejat=, folosindu-se banda de ridicare.

Uneori, pudra r=mâne pe obiectul pe care a fost g=sit=urma digital=. Dac= excesul de pudr= nu este \nl=turat prinpierdere, se vor realiza dou= ridic=ri. Prima ridicare va\ndep=rta excesul de pudr=, iar a doua va lua amprenta ce vafi folosit= pentru identificare. O amprent= invizibil= poate fiidentificat= dup= prima ridicare, prin prelucrare cu ajutorulperiei [i al pudrei.

Pentru ridicarea urmelor invizibile, cel mai des se folosescdispozitive din cauciuc [i benzi transparente. Dispozitivele dincauciuc sunt mai bune decât benzile transparente, pentru a seridica urme de pe suprafe]e curbate sau neuniforme. Benziletransparente au avantajul de a prezenta amprentele \n pozi]iacorect=; pe dispozitivul din cauciuc, pozi]ia amprentei esteinversat=. Exist= [i alte mijloace de ridicare a amprentelor, cumar fi benzile mate, albe sau negre.

|n toate situa]iile de ridicare a urmelor papilare,acestea vor fi fotografiate al=turi de un etalon metric, pentru afi valorificate ulterior prin sistemele automate de identificare(AFIS), unde condi]ia obligatorie este ca urma sau fotogramaacesteia s= fie la m=rime natural=.

Dispozitivele din cauciuc au atât culoare alb= cât [ineagr=, fiind folosite cu diferite pudre colorate.

Amprentele de pe banda transparent= trebuie s= fiefixate pe un material de culoare contrastant= cu cea a pudrei.

Când se ridic= o urm= digital=, oricare ar fi metoda,trebuie avut grij= la baloanele de aer, care se pot forma subdispozitiv. Pentru a \mpiedica formarea acestora, este necesars= se ]in= r=sucit un col] al bandei, \n timp ce se a[eaz=.

|ntregul proces de prelucrare chimic= a urmelor serealizeaz= \n laborator, respectându-se tehnicile stabilite.

Amprentele ob]inute direct de pe degetele unei persoane(impresiunile), \n vederea identific=rii acesteia, trebuie s= fie \n

CRIMINALISTICA 37

Comisar-[ef de poli]ie drd. LIVIU T+UTProf. VASILE L+P+DU{I

mod uniform clare [i vizibile. Acest lucru nu este greu derealizat. O amprent= bun= are culoarea gri \nchis [i nuprezint= pete. Pentru a lua amprente \n mod corect nueste nevoie decât de practic=. Se recomand= persoaneic=reia i se ia amprentele s= se spele pe mâini pentru a fi\ndep=rtate particulele de praf [i gr=sime. Cel care seocup= de ob]inerea amprentelor de la o persoan=, trebuie s=verifice dac= pe degetele persoanei \n cauz= nu se afl= urmer=mase de la prosopul folosit pentru [tergerea mâinilor.

Pe lâng= imprimatul tipizat – cartona[ul (fi[a) deamprente, poli]istul (criminalistul) trebuie s= dispun= de:

• un suport pentru imprimatul tipizat cartona[ul deamprente;

• cerneal= special= pentru amprente sau din categoriacelor care se folosesc la tip=rit;

• o rol= din cauciuc (pentru cerneal=);• un suport din sticl= (suport fix).Se pun câteva pic=turi de cerneal= pe sticl= [i se

\ntinde pân= devine o mas= sub]ire [i egal=. Este de ajutordac= se pune un carton alb sub sticl=, pentru a se verificagrosimea cernelei. Se fixeaz= cartona[ul pentru amprente \ndispozitivul de sus]inere, astfel c= echipamentul este gatapentru a fi folosit.

Fiecare deget este rulat \n cerneala de pe sticl=, apoirotit pe imprimatul destinat amprent=rii – cartona[ul deamprente. Rotirea trebuie f=cut= dintr-o singur= mi[care. Nuse rote[te \nainte [i \napoi. Greutatea cu care se apas=trebuie s= fie suficient= pentru a aplica un strat egal decerneal= pe deget [i pentru a l=sa o imagine clar= pecartona[ul de amprente.

Amprentele (impresiunile imprimate) arat= \ntreagasuprafa]= de frecare a degetului [i se iau rotind degetul de laun cap=t al unghiei la cel=lalt. Aceast= suprafa]= ofer= toatecaracteristicile liniilor pentru o clarificare corect=.

Exist= un anumit procedeu \n care se rotesc degetelesubiectului \n cerneal= [i pe cartona[ul de amprente.

Subiectul trebuie s= ]in= degetele drepte, iar palma s=fie la acela[i nivel cu \ncheietura. Se ]ine \ncheietura cu omân= [i se apas= degetele pe cartona[ cu cealalt= mân=.

Dup= \ncheierea procedurii, se completeaz= datelecelui \n cauz= pe cartona[ul respectiv.

Uneori, trebuie luate [i amprentele palmelor,deoarece palma, \n \ntregime, are o amprent= diferit=. Ceamai bun= metod= const= \n \nf=[urarea unei buc=]i dehârtie pe un obiect tubular, dup= care se a[eaz= partea desus sau cea de jos a palmei subiectului pe obiectulrespectiv [i se rote[te printr-o mi[care de tragere, dinpartea de jos a mâinii, pân= la vârful degetelor.

|n timpul amprent=rii poate s= apar= o serie deprobleme care trebuie rezolvate de criminalist (poli]ist). Astfel,transpira]ia abundent= poate face ca amprentele s= nu fie clare.|n aceast= situa]ie, se [terge degetul cu un prosop [i se\nmoaie repede \n cerneal=, dup= care se rote[te pe cartona[ulde luat amprente. Se reia procedura pentru fiecare deget.Degetele se pot [terge cu alcool sau cu alt= substan]= deuscare. Unele persoane au mâinile uscate [i aspre, ceea ceimpune frecarea vârfului degetelor cu ulei sau crem=, acesteadevenind suficient de moi pentru a ob]ine amprente clare, f=r=pete. Dac= crestele papilare sunt fine [i mici, iar pielea estemoale, va fi de ajutor dac= se pune ghea]= pe degete.

|n cazul când mâinile [i degetele sunt deformate, seaplic= cerneal= direct pe degete, folosind o spatul= sau o rol=de dimensiuni mici. Apoi, se rote[te o bucat= de hârtie, avânddimensiunea p=trat=, \n jurul degetului. Dup= ce se ob]ine oamprent= bun=, bucata de hârtie se pune pe cartona[ul deamprente.

Dac= este vorba de amprentarea unui deget \n plus (de

obicei degetul mic sau degetul mare), restului degetelor li seiau amprentele \n mod normal pe cartona[ul de amprente, iardegetul \n plus i se ia amprenta pe spatele cartona[ului. |ncazul când vârful unui deget este amputat, se noteaz= acestlucru \n c=su]a corespunz=toare de pe cartona[.

Luarea amprentelor de la persoanele decedate sepoate face \nainte sau dup= rigor morits [i chiar dup=intrarea \n descompunere. Metoda folosit= pentru a luaamprentele depinde [i de ingeniozitatea criminalistului. Serealizeaz= procesul \nmuiere a degetelor \n cerneal= [i rotireape degete a unei buc=]i p=trate de hârtie. Aceast= metod=este bun=, \n cazul \n care decesul a survenit recent sau dup=\ncetarea st=rii rigor mortis. |n timpul st=rii rigor mortis, esteposibil s= fie nevoie de a \ndrepta degetele, ceea ce se poateface ap=sând pe articula]iile de la mijlocul degetului. Trebuies= se pun= pudra pe degete [i pe palme, dup= care se ridic=amprentele, cu band= sau cu dispozitive din cauciuc. Senoteaz= fiecare amprent=.

Este cel mai greu de luat amprente de pe un corp carea intrat \ntr-un stadiu avansat de descompunere. |n aceast=situa]ie, se folosesc tehnici speciale, aducându-[i o contribu]ieimportant= [i medicii legi[ti.

Calculatorul a contribuit foarte mult la modul deluare a amprentelor.

Ob]inerea impresiunilor papilare model decompara]ie se poate realiza [i prin intermediul unor sta]iimobile (live-scan) de amprentare. Acestea sunt prev=zutecu cititoare optice electronice, care ofer= avantajul de acapta [i procesa un desen papilar color, uniform, \nlocuindastfel procedeul clasic care are dezavantajul \mbâcsirii cu tu[sau cerneal= a [an]urilor crestelor papilare sau ob]inerea unorpete colorate, când persoana prezint= o secre]ie abundent= lanivelul degetelor [i al palmei.

Amprentarea persoanelor cu ajutorul mijloacelortehnice electronice ofer=, totodat=, avantajul pentrucompara]ii dactiloscopice sau paroscopice, pentrusitua]iile \n care num=rul de detalii caracteristice esteredus \n urma papilar= \n litigiu, cazuri \ntâlnite cu ocaziadispunerii [i efectu=rii unor expertize sau constat=ritehnico-[tiin]ifice dactiloscopice.

Un sistem de identificare automat= a amprentelor(SIAA) poate lua informa]iile unei amprente f=r= a folosicerneala. Amprentele latente sunt scanate [i transformate\ntr-o imagine electronic=, ce se p=streaz= \ntr-o baz= de datedin care pot fi luate rapid.

Metoda amprent=rii este de fapt aceea[i ca [i metodaconven]ional= ce folose[te cerneala, excep]ie f=când faptulc=, \n loc de rotirea fiec=rui deget \n cerneal=, degetele se pun\n ordine pe o suprafa]= de sticl=, de pe care laserul cite[teamprenta [i o trimite \n locul corespunz=tor fiec=rui deget.Acest sistem reduce posibilitatea p=str=rii, murd=ririi, puneriide prea mult= sau prea pu]in= cerneal=.

Metoda de scanare \nregistreaz=, p=streaz= [itransmite digital amprentele. Noua metod= permite poli]iei s=plaseze pe sticl= degetele unui suspect, pentru a fi citite de undispozitiv special producând o imagine detaliat= a urmelor.Imaginea poate fi transmis= prin liniile telefonice c=tre centrelecomputerizate de p=strare a dosarelor.

|n unele ]=ri se folose[te o map= de m=rimea unuicarnet de cecuri, o tu[ier= f=r= cerneal= [i 10 cartona[epentru amprente, deja prelucrate. Acestea se pot folosi rapid[i u[or la locul faptei pentru a lua amprentele de la anumi]isubiec]i. Tot \n stadiul de cercetare se mai poate folosi \nc= ometod=: crearea imaginii fluorescente, care maximeaz=efectele laserului pe suprafe]e puternic fluorescente. |nconcluzie, se poate spune c= amprentarea f=r= cerneal= ofer=amprente mai clare având liniile [i spa]iile clar eviden]iate.

38 CRIMINALISTICA

SUCCESIUNEA ETAPELOR UNEI EXPLOZIISuccesiunea etapelor unei explozii se refer= la seria de

explozii “programate”, \n a[a fel \ncât s= produc= efectul dorit,constând, de obicei, \n detonarea sau explozia mai eficient= aunei anumite \nc=rc=turi explozive. Cele mai simplesuccesiuni de ac]iuni cauzatoare de explozii au loc, de obicei\n numai dou= etape, \n timp ce armamentul militar, careprezint= o mai mare complexitate, poate avea patru etape sauchiar mai multe, care au ca efect final detonarea explozibilului.Succesiunile etapelor unei explozii sunt clasificate ca slabesau puternice, \n func]ie de natura materialului detonat.

Succesiunea etapelor unei explozii de putere mic=Cea mai simpl= succesiune a etapelor unei explozii de

putere mic=, \n dou= etape, poate fi ilustrat= de un foc tras cuo arm= u[oar=. Componentele acestui “lan]” sunt capsa deini]iere [i \nc=rc=tura de azvârlire. Capsa transform= lucrulmecanic al percutorului \n flam=. Flama aprinde \nc=rc=turade azvârlire, iar gazele produse din explozia acesteiapropulseaz= glon]ul prin canalul ]evii.

|n situa]ia \n care explozibilii de putere mic=, ca deexemplu pulberea f=r= fum [i pulberea neagr=, sunt utiliza]i laconfec]ionarea unei bombe-]eav=, este necesar= osuccesiune de ac]iuni cu numai dou= etape. Un cap=t alfitilului detonant, care este un fitil cu ardere lent= cu miez depulbere neagr=, este introdus \n bomba-]eav=, iar cap=tulr=mas liber este aprins cu un chibrit de c=tre o persoan=.Fitilul detonant transmite flac=ra, cu \ntârziere, c=treexplozibilul de putere rnic=, aflat \n interiorul bombei-]eav=. |nmomentul inflam=rii, explozibilul de putere mic= din interiorul]evii explodeaz=, iar gazele generate, aflate sub presiune \nincita ]evii, sf=râm= ]eava respectiv=, rezultatul constând atât\ntr-o und= de [oc, cât [i \n fragmentare.

Majoritatea explozibililor de putere mic= necesit= numaidou= etape ale procesului de cauzare a exploziei.

Succesiunea etapelor unei explozii de putere mareNatura etapelor de producere a unei explozii de putere

mare este afectat= de o gam= larg= de factori de“sensibilitate”, manifestat= la nivelul categoriilor de compu[iexplozibili de putere mare. “Sensibilitatea” se refer= lacantitatea de for]= extern= sau la efectul necesar pentrucauzarea deton=rii.

Pentru asigurarea siguran]ei, explozibilii foarte sensibilitrebuie utiliza]i numai \n cantit=]i foarte mici, \n timp ceexplozibilii mai pu]in sensibili pot fi utiliza]i \n cantit=]i maimari. Aceast= clasificare, \n func]ie de sensibilitate, determin=apari]ia a dou= clase de explozibili - explozibili primari [iexplozibili secundari. Explozibilii primari sunt cei mai sensibili[i sunt utiliza]i pentru ini]ierea unor compu[i mai pu]insensibili, care sunt denumi]i “explozibili secundari”.

Explozibilii primariCea mai important= calitate a explozibililor primari este

datorat= extremei lor sensibilit=]i la ini]iere \n urma [ocului,fric]iunii, flamei, c=ldurii sau a combina]iei \ntre oricare dintreace[ti factori, [i nu atât poten]ialului lor distructiv. Din cauzaacestei sensibilit=]i, manipularea explozibililor primari estefoarte periculoas=. Explozibilii primari sunt suficient deputernici pentru a cauza detonarea complet= [i instantanee aaltor explozibili, cu putere mai mic=. De aceea, explozibilii

primari sunt utiliza]i ca prim= etap= \n succesiunea de ac]iunicauzatoare ale unei explozii de putere mare [i sunt ambala]i,din acest motiv, ca fitiluri detonante ale capselor detonante deuz militar.

|n situa]ia \n care sunt utiliza]i pentru fitiluri detonante,electrice sau non-electrice, explozibilii primari sunt detona]i cuajutorul c=ldurii sau flamei. La capsele detonante de uz militar,explozibilul primar este de obicei ini]iat prin [ocul unui impactsau prin fric]iune produc=toare de c=ldur=. Cei mai des folosi]iexplozibili primari sunt stifnatul de plumb [i azida de plumb.

Explozibilii secundari|n compara]ie cu explozibilii primari, explozibilii

secundari sunt relativ insensibili la [oc, flam=, fric]iune sauc=ldur=, utilizarea [i manipularea acestora fiind, prin urmare,mai pu]in periculoase. Cu toate acestea, ca rezultat al relativeilor insensibilit=]i, explozibilii secundari trebuie ini]ia]i cuajutorul unor [ocuri explozive foarte puternice. |n consecin]=,explozibilii primari sunt utiliza]i pentru detonarea explozivilorsecundari.

|nc=rc=turi de amorsareAvând \n vedere plaja extins= a sensibilit=]ii manifestate

de explozibilii secundari, unele dintre materialele explozive cuo sensibilitate mai redus= nu pot fi detonate decât dac= undadetonatoare a explozibilului primar este amplificat= sauaccelerat=. Acest efect de amplificare este ob]inut prinutilizarea unui explozibil secundar diferit [i u[or mai sensibil,care intervine \ntre prima etap= a deton=rii explozibiluluiprimar [i \nc=rc=tura exploziv= principal=.

Evolu]ia undei detonatoare, provenite dintr-o \nc=rc=tur=de dimensiuni mici de explozibil primar sensibil, trecând prinetapa unei cantit=]i u[or mai mari dintr-un explozibil secundarsensibil de amorsare [i ajungând la \nc=rc=tura principal= aexplozibilului secundar, cu un grad foarte redus desensibilitate, ilustreaz= detonarea prin intermediul uneisuccesiuni comune a celor trei etape ale exploziei. Aceast=succesiune de trei ac]iuni, care determin= explozia final=, esteilustrat= \n figura1.

Fig. 1 – Succesiune tipic= de trei ac]iuni care determin=explozia final=

Succesiuni tipice de trei ac]iuni care declan[eaz=explozia

Lan]ul de ac]iuni, care declan[eaz= explozia, \ntâlnit \ngeneral \n utilizarea explozibililor de putere mare, const= \ntr-un

CRIMINALISTICA 39

General maior magistrat dr. DAN VOINEAProf. VASILE L+P+DU{I

lan] de dou= sau trei ac]iuni. De exemplu, pentru extragereaunei buturugi a unui copac din p=mânt, poate fi utilizat unsimplu lan] de dou= ac]iuni. Un fitil exploziv electric (utilizatpentru detonarea unui explozibil primar) [i o bar= de dinamit=(explozibil secundar) pot fi combinate \n maniera ilustrat= \nfigura 2. Fitilul exploziv este detonat de c=ldura generat= detrecerea curentului electric prin capsa electric=, cu firincandescent \ncorporat= \n explozibilul primar din miezulcapsei. Unda de [oc (detonarea) provenit= – capsadetonatoare – va cauza detonarea dinamitei.

Aceea[i ac]iune de dezgropare a buturugii ar putea fi, deasemenea, \ndeplinit= [i prin intermediul unei succesiuni detrei ac]iuni care declan[eaz= explozia. Un fitil cu miez depulbere neagr=, o caps= detonant= non-electric= [i o bar= dedinamit= pot fi combinate \n maniera ilustrat= \n figura 2.Pulberea neagr=, un explozibil de putere mic=, din miezulfitilului detonant, o dat= inflamat=, va produce, la rândul s=u,o flam= ce va declan[a capsa detonant=, (care con]ineexplozibil primar), iar - la rândul s=u - va cauza detonareadinamitei (explozibil secundar).

Num=rul de etape ale succesiunii de ac]iuni, caredeclan[eaz= explozia, nu este \ntotdeauna deliberat. Dup=cum men]ionam [i mai sus, unii explozibili de putere maresunt atât de pu]in sensibili, \ncât unda de detonare, generat=de capsa detonatoare, nu este suficient= pentru declan[are.|n aceste situa]ii, trebuie utilizate \nc=rc=turi de amorsarepentru a amplifica [i intensifica unda provenit= din capsadetonatoare. De exemplu, pentru a ob]ine o excavare de maridimensiuni \n sol, este necesar s= se opteze pentru unexplozibil cu caracteristici bune de dislocare a solului, cum arfi nitratul de amoniu, care este relativ ieftin dac= estecump=rat \n cantit=]i mari. De fapt, se poate decideimprovizarea nitratului de amoniu, cump=rând câteva sute dekilograme de \ngr=[=mânt pe baz= de nitrat de amoniu, caretrebuie amestecat cu benzin=. Acest amestec, cunoscut subnumele de nitrat de amoniu combustibil (ANFO) este foartedes utilizat, datorit= costului sc=zut [i accesibilit=]ii sale;ANFO este, de asemenea, disponibil [i sub forma unuicompus pre-amestecat, utilizat, \n general, chiar sub aceast=form=.

Totu[i, ANFO prezint= un grad foarte sc=zut desensibilitate, iar o simpl= caps= detonant= nu poate declan[adetonarea acestuia. Prin urmare, trebuie utilizate anumite\nc=rc=turi de amorsare. Astfel, succesiunea de etape caredeclan[eaz= explozia trebuie s= includ= un fitil detonant, ocaps= detonatoare non-electric=, \nc=rc=tura de amorsare [iANFO, \n maniera ilustrat= \n figurile 3 [i 4.

Fig. 2 – Succesiune de dou= ac]iuni care declan[eaz=explozia.

Fig 3 – Succesiune de trei ac]iuni care declan[eaz=explozia.

Fig. 4 – Succesiune de patru ac]iuni care declan[eaz=explozia.

Indiferent de num=rul de etape, succesiunea de ac]iunicare declan[eaz= explozia nu este nimic altceva decât o seriede explozii astfel “programate” \ncât consecin]a lor s=cauzeze efectul final dorit. |n cazul \n care lan]ul acestor etapeeste \ntrerupt sau stopat, detonarea \nc=rc=turii principale nuse va produce.

BIBLIOGRAFIE:1. Explozii [i explozivi – manual realizat \n S.U.A. – 19902. V.L=p=du[i, Ghe. Popa, “Investigarea criminalistic= a

locului faptei”, Editura “Luceaf=rul”, 2005, Bucure[tii, pg. 133

40 CRIMINALISTICA

LLupta \mpotriva criminalit=]ii preocup=deopotriv= cercet=torii din diferite domenii.Cu atât mai mult, ea st= \n aten]ia acelora

care \[i desf=[oar= activitatea \n cadrul organelorjudiciare, chemate s= contribuie direct la prevenirea [idescoperirea infrac]iunilor [i la \nf=ptuirea actului dejusti]ie, pentru tragerea la r=spundere juridic= af=ptuitorilor.

|nf=ptuirea justi]iei penale presupune, \ns=, cainstan]ele judec=tore[ti s= fie ajutate [i de alte organe destat, ce au sarcini pe linia descoperirii infrac]iunilorcomise, identific=rii f=ptuitorilor [i trimiterii acestora \njudecat=. Aceast= activitate, auxiliar= justi]iei, denumit=urm=rire penal=, se desf=[oar= conform art. 201 dinCodul de procedur= penal=, de c=tre procuror [i organelede cercetare penal= (adic= organele de cercetare alepoli]iei judiciare [i organele de cercetare speciale).

Aceste organe de urm=rire penal= sunt obligate s=administreze probele necesare pentru aflarea adev=rului[i pentru l=murirea cauzei, sub toate aspectele, \nvederea justei sale solu]ion=ri.

Practica judiciar= confirm= faptul c=, la s=vâr[irea unor

genuri de infrac]iuni, f=ptuitorii folosesc metode ingenioase,

precum [i procedee [i mijloace tehnice dintre cele mai

moderne, atât pentru reu[ita activit=]ilor infrac]ionale, cât [i

pentru a \ngreuna activitatea de descoperire [i strângere a

probelor necesare dovedirii faptelor penale comise [i

vinov=]iei autorilor acestora.Pentru solu]ionarea temeinic= [i legal= a cauzelor

penale, organele judiciare sunt puse \n situa]ia de a\ntreprinde o gam= larg= de investiga]ii, care necesit=cuno[tin]e [i din alte domenii decât cel juridic, \n vedereaadministr=rii probelor [i tragerii la r=spundere a celor vinova]i,ceea ce impune folosirea pe scar= larg= a celor mai modernemetode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice [i a cuno[tin]elorspeciali[tilor din diverse domenii ale [tiin]ei, printre care un rol\nsemnat revine criminalisticii.

Este de necontestat faptul c= de corecta [i completadesf=[urare a proba]iunii, de valoarea probelor administrate,de aprecierea lor obiectiv= [i \n conformitate cu legea,depinde formarea intimei convingeri a organelor judiciare cuprivire la realitatea st=rii de fapt, pe care trebuie s=-[i\ntemeieze solu]ia ce o pronun]= [i, nu \n ultimul rând, deacest lucru depind \ns=[i legalitatea hot=rârilor judec=tore[ti [ijusta solu]ionare a cauzelor penale.

Impunerea unui caracter modern activit=]ii judiciare a

preocupat [i preocup= o serie \ntreag= de oameni de [tiin]=,

[i juri[ti care au \n]eles c=, pentru solu]ionarea cauzelor

penale, numai simpla aplicare a normelor de drept este

insuficient=. Pentru conturarea exact= a obiectului proba]iunii,

penali[tii dreptului modern au argumentat, cu succes, c=

trebuie s= se recurg= la diverse metode [i mijloace [tiin]ifice

de investigare a infrac]iunilor, precum [i la reguli tactice de

efectuare a unor acte procedurale. Astfel, criminalistica a

reprezentat una dintre primele [tiin]e moderne, oferind justi]iei

instrumentele desprinse din universalitatea cuno[tin]elor

fundamentate pe noile descoperiri [tiin]ifice, apte s=

contribuie mai eficient la descoperirea infrac]iunilor [i a

f=ptuitorilor.

Criminalistica a fost recunoscut= ca una dintre

principalele [tiin]e ale procesului judiciar, \ntrucât serve[te la

determinarea materialit=]ii faptelor penale, la dovedirea

infrac]iunii [i la stabilirea vinov=]iei infractorului, identificat prin

procedee [i metode criminalistice.

Pe drept cuvânt, Criminalistica a fost considerat= demulte personalit=]i cu autoritate \n domeniul justi]iei penale

drept “[tiin]a [i arta investiga]iilor penale”, ea având un obiect

propriu de studiu [i un domeniu de cercetare bine delimitat.

Aportul criminalisticii la solu]ionarea cauzelor penale se

manifest= pe trei planuri distincte: tehnic, tactic [imetodologic, aflate \ntr-o strâns= conexiune, dat fiind scopulacestei [tiin]e.

Tehnica criminalistic= este destinat= elabor=rii

metodelor [i mijloacelor tehnico-[tiin]ifice, necesare

descoperirii, relev=rii, fix=rii, ridic=rii, interpret=rii [i examin=rii,

\n condi]ii de laborator, a urmelor infrac]iunii [i a mijloacelor

materiale de prob=, \n scopul identific=rii f=ptuitorilor, a

victimelor, a armelor [i instrumentelor folosite la comiterea

faptei.

|n acest domeniu putem vorbi despre:� folosirea tehnicilor moderne de investigare \n

cercetarea locului s=vâr[irii infrac]iunii [i examin=rilor

microscopice de laborator a urmelor [i mijloacelor materiale

de prob= (respectiv trusele criminalistice [i laboratoarele

criminalistice mobile, a microscoapelor de polarizare, de

comparare [i a celor electronice prin transmisie [i cu baleiaj);

� utilizarea metodelor fotografice moderne de

executare a fotografiei judiciare operative de fixare a

ambian]ei locului faptei, a urmelor [i mijloacelor materiale de

prob=, a fotografiei de examinare ce se execut= \n

laboratoarele criminalistice, atât \n radia]ii vizibile cât [i

invizibile, a microfotografiei [i holograficii precum [i a

fotografiei digitale;

� examinarea calitativ= [i cantitativ= a urmelor materie

prin metode de analiz= spectral=, microanalize cu sond= de

electroni, microanaliz= spectral= cu excita]ie laser,

spectroscopie \n raze “X”, metode cromatografice, analiz= prin

CRIMINALISTICA 41

Lector univ. dr. CONSTANTIN DR+GHICI

luminiscen]= [i prin activarea de neutroni etc;

� metode de analiz= [tiin]ific= a probelor materiale \n

radia]ii invizibile U.V., I.R., Roëntgen, Gamma [i Beta, pentru

examinarea urmelor biologice, a urmelor suplimentare ale

\mpu[c=rii, a documentelor falsificate, a picturilor etc., a

radia]iilor laser pentru realizarea hologramelor [.a.;

� investigarea criminalistic= a urmelor biologice de

natur= uman=, constând \n secre]ii sau excre]ii (urme de

sânge, saliv=, lichid seminal, urme de natur= piloas=,

osteologice, urme de miros uman etc.);

� identificarea persoanelor dup= profilul ADN, cu

ajutorul probelor biologice ridicate de la locul faptei [i de la

persoanele b=nuite (sânge, lichid seminal, ]esuturi moi [i

celule, oase, organe [i fragmente de cadavru, fire de p=r,

urin= [i saliv=);

� identificarea persoanelor [i cadavrelor, prin metodele

elaborate de dactiloscopia judiciar=, folosindu-se sistemele

automate de stocare, codificare [i comparare a desenelor

papilare digitale (AFIS-2000 [i PRINTRAK BIS MORPHO,

NEC, DEX etc.);

� identificarea persoanelor dup= semnalmente

exterioare [i realizarea portretului robot prin folosirea

computerelor (IBM, MUGSHOT, LIVE-SCAN, MACINTOS) [i

a sistemului de compunere [i recunoa[tere facial=

IMAGETRAK, pe baza unor fotografii sau a perceperilor

victimelor sau martorilor oculari, a acestor semnalmente ale

infractorului;

� folosirea tehnologiilor biometrice de identificare [i

recunoa[tere a persoanelor dup= fizionomie, dup=

termograma facial=, dup= geometria mâinii [i dup=

amprentele digitale, dup= voce [i vorbire, dup= caracteristicile

dinamice ale semn=turii, dup= scanarea irisului [i retinei etc.

|n acest domeniu al tehnicii criminalistice \ntâlnim

inclusiv cercetarea urmelor traseologice, a urmelor de

explozii, incendii, accidente, catastrofe etc.

Activitatea de urm=rire penal= a demonstrat cu

prisosin]= faptul c= expertizele criminalistice (grafice,

dactiloscopice, balistice, traseologice, chimice, biologice,

fizice, antropometrice etc.) [i constat=rile tehnico-[tiin]ifice au

o mare contribu]ie la clarificarea numeroaselor aspecte pe

care le ridic= instrumentarea unor cauze penale privind cele

mai diverse genuri de infrac]iuni.

Deci, din punct de vedere tehnic, criminalistica asigur=

mijloacele [i metodele [tiin]ifice necesare descoperirii [i

prob=rii infrac]iunii, identific=rii tuturor factorilor implica]i direct

sau indirect \n comiterea unei fapte penale [i, implicit, a

f=ptuitorului.

— Un al doilea domeniu important al [tiin]eicriminalistice este cel referitor la tactica criminalistic=,domeniu care se refer= la procedeele juridice de administrare

a probelor [i mijloacelor de prob=, la regulile tactice de

efectuare a activit=]ilor de urm=rire penal=, \ncepând cu

cercetarea locului faptei, ascultarea p=r]ilor \n procesul penal,

[i terminând cu efectuarea perchezi]iilor, reconstituirilor,

confrunt=rii [i prezent=rii pentru recunoa[tere [i alte activit=]i.

— Metodica criminalistic= al treilea domeniu

important al acestei [tiin]e pune la dispozi]ia organelor

judiciare metodele de cercetare a diferitelor genuri de

infrac]iuni, \n vederea administr=rii probatoriului \n fiecare

cauz= penal=.

Necesitatea cunoa[terii de c=tre organele de

urm=rire penal= [i de judecat= a metodelor [i mijloacelor

tehnico-[tiintif\ce puse la dispozi]ie de c=tre [tiin]a

criminalisticii.

Utilizarea acestor metode [i mijloace tehnico-[tiintif\ce

contribuie la \nf=ptuirea actului de justi]ie, prin datele puse la

dispozi]ia organelor de urm=rire penal= sau de judecat= cu

privire la \mprejur=rile \n care s-a comis infrac]iunea, ambian]a

locului faptei [i urmele descoperite, identificarea autorului [i a

victimei, stabilirea vinov=]iei [i punerea \n eviden]= a cauzelor

care atenueaz= sau agraveaz= r=spunderea \nvinuitului sau

inculpatului.

Pentru a putea aprecia, \n mod just [i corect, probele

[i mijloacele de prob=, descoperite cu ocazia cercet=rii la fa]a

locului, [i rezultatele examin=rilor de laborator a urmelor atât

magistra]ii cât [i organele de urm=rire penal= trebuie s=

posede suficiente cuno[tin]e criminalistice pentru a stabili

dac=, spre exemplu, o fotografie ilustrând o prob= a infrac]iunii

a fost executat= \n condi]ii adecvate pentru a reda

caracteristicile acelei probe ori dac= imaginea fotografic= a

probei nu este exact= sau concludent=. Dac= magistra]ii [i

anchetatorii au suficiente cuno[tin]e \n domeniul fotografiei

judiciare, vor putea s=-[i dea seama c= mijlocul de fixare a

urmei a fost aplicat defectuos, nerespectându-se metodele

criminalistice ce se impuneau.

In condi]iile \naltei tehnicit=]i \n care se desf=[oar=

cercet=rile criminalistice de laborator, prin folosirea unor

aparaturi tehnice moderne, organele de urm=rire penal= [i de

judecat= trebuie s= fie la curent cu posibilit=]ile aplic=rii

acestor metode, s= [tie ce se poate ob]ine prin aplicarea lor [i

cum trebuie apreciate rezultatele ob]inute \n cadrul procesului

penal. Aprecierea, \nsu[irea sau respingerea unor concluzii

pot fi f=cute numai de juristul avizat asupra posibilit=]ilor [i

limitelor de ob]inere, interpretare [i exploatare a probelor [i

mijloacelor de prob=.

De asemenea, trebuie men]ionat [i faptul c= organele

de urm=rire penal= supravegheaz= sau conduc direct diverse

activit=]i procedurale, \n care se folosesc metode [i mijloace

tehnico-[tiin]ifice, specifice criminalisticii. Aceasta presupune

ca organele respective s= posede cuno[tin]ele necesare

pentru a putea aprecia dac= au fost sau nu folosite corect [i

\n spiritul legii.

De asemenea, instan]ele de judecat= [i avoca]ii

trebuie s= aprecieze, s= se pronun]e asupra rezultatelor

cercet=rilor criminalistice, multe dintre ele documentate sau

redate prin imagini fotografice [i prin expertize criminalistice.

42 CRIMINALISTICA

Una dintre sarcinile de baz= ale echipei complexe deinvestigare a locului faptei const= \n examinarea atent= a\ntregului câmp infrac]ional, pentru a descoperi probe cares= ajute la:

• stabilirea faptului c= a fost s=vâr[it= o infrac]iune [ice anume infrac]iune s-a comis;

• stabilirea momentului \n care s-a comisinfrac]iunea;

• identificarea autorului;• explicarea modului \n care s-a s=vâr[it infrac]iunea;• stabilirea motivului pentru care s-a comis

infrac]iunea.O examinare reu[it= a locului faptei trebuie s=

localizeze, s= identifice [i s= p=streze toate probeleexistente.

Probele g=site pe timpul investig=rii ajut= lareconstituirea infrac]iunii, \n acela[i mod \n care c=r=mizilea[ezate \n mod corect duc la construirea unei cl=diri.

Probele fizice variaz= ca m=rime de la obiecte foartemari la substan]e ce nu se pot vedea cu ochiul liber.

Este important de [tiut ce fel de probe se pot g=si, \nfunc]ie de infrac]iunea s=vâr[it=. Evident, nu tot ce seg=se[te la locul faptei se constutie drept prob=.

Pentru o investiga]ie reu[it= este foarte important de[tiut ce trebuie c=utat. Proba reprezint= orice lucru material[i relevant \n activitatea investigativ=.

Pentru a demonstra cele men]ionate, vom prezentaun caz, petrecut cu mai mul]i ani \n urm=, unde cojileprovenite de la o bât=, care au fost descoperite \n câmpulinfrac]ional, au contribuit la identificarea autorului.

S+RB+TOARE TRANSFORMAT+ |N ZI DE DOLIU

Printre numeroasele localit=]i sibiene unde sep=streaz= cu sfin]enie tradi]iile culturale, se \nscrie [i comunaTili[ca din marginea Sibiului.

Duminic=, 31 august, \nc= de diminea]=, au \nceputmanifest=rile dedicate “|ntâlnirii anuale a fiilor satului”, lacare participau atât locuitorii comunei, cât [i cei ce v=zuser=lumina zilei pe aceste meleaguri [i se stabiliser= \n altelocalit=]i din ]ar= sau str=in=tate. La asigurarea m=surilor deordine au fost mobilizate [i cadre de poli]ie, care [i-au stabilitpunctul de comand= chiar \n sediul Postului de poli]ie. Dinpunct de vedere poli]ienesc totul s-a desf=[urat normal pân=\n jurul orei 14.00, când numitul Schitea Ioan, 41 ani, a sesizatfaptul c=, \n locul numit “Ple[i”, situat \ntr-o paji[te, la circa 7km de comun=, l-a g=sit decedat pe socrul s=u, Marcu Simion,\n vârst= de 75 ani, de profesie cioban. Din cele relatate arezultat c= Schitea, observând c= Marcu Simion nu a venit las=rb=toarea din comun=, conform \n]elegerii anterioare, s-adeplasat la coliba acestuia, pentru a vedea ce s-a \ntâmplat.Schitea a apreciat c= socrul s=u a fost omorât de un urs.

La fa]a locului s-a deplasat o echip= operativ= condus=de ofi]etul judiciarist Ioan P=i[ (aflat \n comun= pentruasigurarea m=surilor de ordine) [i un subofi]er de la postul depoli]ie, precum [i câ]iva s=teni, care s-au oferit s=-i sprijine pecei doi poli]i[ti. Ofi]erul judiciarist s-a “\narmat” cu un aparatfoto [i trusa criminalistic=, aflat= \n dotarea postului.

Ajungând la locul respectiv, ace[tia au constatat c=Marcu Simion era decedat, \n pozi]ia culcat pe partea dreapt=(foto 1), iar \n zona fe]ei [i pe corp prezenta mai multe leziuni

[i urme de sânge (foto 2 [i 3). La 30 metri fa]= de cadavru,spre saivanul de oi, se afla cojocul lui M.S. [i o bât= din lemnde alun (foto 4 [i 5).

CRIMINALISTICA 43

Col. (r) ILIE FLEAC+Subcomisar de poli]ie CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU

Foto 1

Foto 2

Ginerele victimei [i s=tenii prezen]i au acreditat ideeac= M.S. ar fi fost omorât de c=tre un urs care ataca, \n modfrecvent, turmele de oi din zon=, fapt atestat [i de existen]aunor urme ale labelor de urs, \n \mprejurimi (foto 6). Ofi]erul

judiciarist dovedind aten]ie [i profesionalism, a c=utat,descoperit [i ridicat mai multe urme [i mijloace materiale deprob=, printre care: buc=]i din coaj= de mesteac=n (g=site peiarba din apropierea victimei [i pe lâna cojocului acesteia).Poli]istul a “intuit” c= buc=]ile din coaja de mesteac=n puteauproveni de la o bât= corp delict, folosit= \n crima comis=.Constat=rile de la locul faptei au fost consemnate, \n prezen]amartorilor asisten]i, \ntr-un proces-verbal. Apoi, cu ajutorulunei c=ru]e, cadavrul a fost transportat \n localitatea Tili[ca,urmând s= se efectueze autopsia de c=tre un medic legist.

|n timpul autopsierii s-a stabilit c= moartea a fostviolent= [i s-a datorat unui politraumatism cranian, ca urmarea loviturilor aplicate cu un corp contondent, de tipul unei bâte.

PROBE INDUBITABILE

Fiind vorba de un omor, investiga]iile s-au reluat \nzilele urm=toare \n zona unde a fost g=sit cadavrul lui MarcuSimion. Cu aceast= ocazie, din colibele vecinilor deproprietate cu victima au fost ridicate mai multe obiecte (bâte,cizme de cauciuc etc.) care se presupunea c= erau purt=toarede urme. Toate aceste obiecte [i cele ridicate cu prilejulprimelor investiga]ii, inclusiv cele 19 buc=]i de coaj= demesteac=n, au fost trimise, pentru examin=ri, la Institutul deCriminalistic=, solicitându-se examin=ri biologice [itraseologice. Sub aspectul examin=rilor biologice, trebuieprecizat c=, pe unele dintre obiectele ridicate, au fostdescoperite urme brun-ro[cate.

Exper]ii din cadrul Institutului de Criminalistic= auconcluzionat c= unele dintre urmele brun-ro[cate erau deorigine animal=, iar altele apar]ineau victimei.

Sub aspectul examin=rii traseologice a celor 19 buc=]ide coaj= de mesteac=n, s-a solicitat s= se stabileasc=urm=toarele:

• dac= proveneau de pe acela[i suport, \n caz afirmativcare era diametrul acestuia;

• modalit=]ile \n care s-au desprins [i mecanismul(lovire, t=iere, frecare etc.);

• alte aspecte ce pot fi stabilite prin examinare.Cu prilejul expertizei s-au desprins urm=toarele

concluzii:• cele 19 buc=]i de coaj=, ridicate de la fa]a locului,

proveneau de pe acela[i suport lemnos (mesteac=n);• desprinderea s-a datorat lovirii, iar diametrul

suportului era de minim 20 mm.

44 CRIMINALISTICA

Foto 3

Foto 6

Foto 4

Foto 5

|n fotografiile 7 [i 8 sunt cele 19 buc=]i v=zute dinspresuprafa]a exterioar= [i cea interioar=, iar \n fotografiile 9 [i 10sunt fragmente de coaj= (separate [i apropiate), \n vedereaasambl=rii (\n detaliu se observ= continuitatea liniar=fotografiat= dinspre suprafa]a exterioar=). |n fotografiile 11 [i

12 sunt prezentate fragmente al=turate v=zute dinspre

suprafa]a interioar=, unde se constat= perfecta \mbu[care.Conform versiunilor elaborate, au fost continuate

cercet=rile [i investiga]iile, cercul de suspec]i fiind redustreptat, ajungând la 3 persoane: doi vecini de proprietate aivictimei (Novac Ioan [i Luca Constantin) care au mai avutunele conflicte cu victima [i ginerele acesteia. De men]ionatc= ginerele avea un “alibi” destul de puternic: \n noapteacomiterii faptei a efectuat serviciul de paz= la Prim=riacomunei. Cu acordul suspec]ilor, s-a trecut la testareaacestora cu ajutorul poligrafului.

|n urma test=rii s-a concluzionat c= cei doi vecini erausinceri [i nu au comis omorul. Ginerele victimei - SCHITEAIOAN - \nainte de testare, la orice \ntreb=ri, r=spundeainvariabil: “face]i ce vre]i, eu nu [tiu nimic”, pentru ca, \nmomentul conect=rii la “detectorul de minciuni”, s=recunoasc= comiterea faptei, motivând c= [i-a ucis socrul,pentru c=-l amenin]ase cu excluderea de la mo[tenire.

S-a trecut la efectuarea reconstituirii, Schitea Ioanconducând organele de anchet= pe itinerariul parcurs \nnoaptea când a comis crima. Astfel c=, acesta a plecat dinpostul de paz= de la Prim=rie, \n jurul orei 02.00, deplasându-se pe drumul de c=ru]e pân= \n p=[unea “Ple[i”, unde l-a g=sitpe socrul s=u dormind \n câmp. A lovit victima \n cap, de maimulte ori, cu o bât= din mesteac=n, apoi i-a luat cojocul [i l-adus la o distan]= de aproximativ 30 metri pentru a l=saimpresia celor care vor efectua cercet=rile c= socrul s=u s-aluptat cu un urs. Apoi, Schitea Ioan s-a \ntors \n comun=,folosind un alt drum, respectiv o potec= ce duce \n [oseaua ce

CRIMINALISTICA 45

Foto 7

Foto 11

Foto 12Foto 8

Foto 9

Foto 10

leag= cele dou= sate Tili[ca [i Rod, iar la o distan]= de circa3 km de comun=, \n locul denumit “Lunca”, a aruncat bâtafolosit= la comiterea crimei.

|n prezen]a organelor de anchet= a fost c=utat= bâta

de c=tre S.I., fiind g=sit= \n locul men]ionat (foto 13). Aceastaavea por]iuni \n care cojile lipseau (foto 14).

Efectuându-se expertiza traseologic= (pe bazacoresponden]ei marginilor de rupere, suprapunerea perfect= aexfolierilor [i a unor urme create de carii – a reconstituirii\ntregului dup= p=r]ile componente), s-a concluzionat c=, cel

pu]in 8 din 19 buc=]i de coaj=, ridicat= de la fa]a locului, s-audesprins de pe bâta predat= [i indicat= de Schitea Ioan, cu

46 CRIMINALISTICA

Chestor principal de poli]ie dr. MIHAI MARIUS DAN,directorul Direc]iei Medicale a M.A.I.

AAccidentele de circula]ie reprezint= un capitoldin ce \n ce mai important din morbiditateageneral=, manifestând o net= tendin]= spre

cre[tere atât numeric, cât [i \n ceea ce prive[tegravitatea. Statisticile \ntocmite la nivel interna]ionalsitueaz= accidentele rutiere pe un loc frunta[, dup=afec]iunile cardiovasculare [i cancer. Zilnic, \[i pierd via]a\n evenimente rutiere mii de oameni, urm=rile fiind foartecomplexe, nu numai de ordin material, ci [i de natur=judiciar=, etic= [i economic=.

Prejudiciile de ordin material constau, mai ales, dinmortalitatea crescut= [i procentul mare de infirmit=]i. Laacestea trebuie s= se adauge cheltuielile [i eforturilemateriale impuse de \ngrijirea unor bolnavi \n stare grav=,ca [i num=rul mare de zile de incapacitate de munc=.Prejudiciile de ordin social, etic [i juridic – economic suntdeosebit de ridicate [i, adesea, cu greu remediate.

O problem= foarte important= pe timpul producerii

accidentelor de circula]ie de refer= la acordarea primului

ajutor pentru salvarea victimelor. Eficien]a acestui ajutor este

strâns legat= de priceperea celui care-l acord=. Este

interesant s= amintim o veche zical= \n limba latin=: “primum

non nocere” (mai \ntâi s= nu d=un=m) sau dac= nu exist=

pricepere, mai bine s= nu ne amestec=m. M=surile de prim

ajutor sunt impuse de starea victimei, de aspectul leziunilor [i

de gravitatea lor asupra func]iilor vitale.

Ajutorarea politraumatiza]ilor, surprin[i \n autovehicul

sau sub el, ridic= unele probleme dificile care ]in, \n primul

rând, de modul \n care trebuie s= se fac= scoaterea din focar.

Pozi]iile [i condi]iile \n care se g=sesc victimele blocate \n

ma[ina aflat= \n coliziune pot fi diferite. Niciodat= nu se va

abandona un accidentat aparent f=r= via]=, prin simpla

impresie c= este mort. Starea de incon[tien]= a

politraumatiza]ilor poate fi \n[el=toare. Confundarea

superficial= a acestei st=ri cu moartea poate s= fie echivalent=

cu l=sarea unui accidentat grav s= moar= f=r= asisten]=. De

aceea, se va ac]iona pentru scoaterea victimelor din focar,

chiar atunci când sunt aparent irecuperabile.

Dup= anul 1990, \n România, având la baz= experien]a

]=rilor dezvoltate, s-a \ntreprins o serie de m=suri pentru

\nl=turarea consecin]elor de trafic rutier, printre care se \nscrie

[i degajarea victimelor, f=r= a le agrava leziunile deja existente,

concomitent cu acordarea asisten]ei medicale de urgen]=.

Descarcerarea const= \n ansamblul opera]iunilor

destinate identific=rii persoanelor r=mase captive \n medii

ostile vie]ii, realiz=rii acesului c=tre acestea [i degaj=rii lor,

f=r= a le agrava leziunile, când acestea s-au produs,

concomitent cu asigurarea asisten]ei medicale de urgen]=,

Foto 13

Foto 15

Foto 14

când situa]ia o impune.

Echipajul de descarcerare este constituit din persoane

echipate [i dotate cu utilajele [i accesoriile necesare pentru

executarea opera]iilor ce se impun. De regul=, aceste

persoane sunt organizate \ntr-o subunitate component= a

sta]iei de interven]ie pentru asisten]= medical= [i

descarcerare sau a g=rzii de interven]ie pentru stingerea

incendiilor. Acest echipaj este dotat cu autospecial= de

descarcerare care are caroseria adaptat= nevoilor de

transport la locul ac]iunii a personalului, utilajelor [i

accesoriilor necesare execut=rii opera]iunilor de

descarcerare.

Realizarea cu succes a opera]iunilor de descarcerare

presupune respectarea [i aplicarea unor principii, printre care

men]ion=m pe cel privind colaborarea \ntre echipaje (pompieri,

personalul medical etc.) [i celelalte for]e care particip= la

solu]ionarea cazului, respectiv echipa complex= de investigare

a locului faptei (procuror criminalist, medic legist, poli]i[ti,

criminali[ti etc.), jandarmi [i protec]ia civil=. Aceast= colaborare

se face \n baza protocoalelor [i programelor de ac]iune,

dinainte stabilite, \ntre structurile specializate s= participe la

locul producerii evenimentului rutier cu consecin]e grave.

|naintea \nceperii opera]iunilor de descarcerare se va

realiza recunoa[terea locului unde a avut loc evenimentul,

pentru a se preveni electrocut=rile, intoxic=rile cu gaze toxice

sau substan]e chimice, alunecarea sau r=sturnarea

autovehiculului sau a altor obiecte, pr=bu[irii unor elemente

de construc]ie, surp=rii terenului, producerea incendiilor sau

exploziilor, inundarea cu diverse produse a perimetrului de

lucru etc.

Este de preferat, la nevoie, s= se sacrifice autovehiculul,

demontându-l, decât s= se trag= de victim=, pentru a fi scoas=

\n mod for]at. Mobilizarea brutal= a accidentatului este o cauz=

de agravare a [ocului, ca urmare a apari]iei complica]iilor. |n

primul rând, se va degaja capul [i fa]a, \n vederea instituirii

urgente a respira]iei artificiale, jena respiratorie sau stopul

respirator fiind frecvente la victimele strivite.Coloana vertebral= [i capul se vor l=sa, pe cât posibil,

\n pozi]ia g=sit= ini]ial. Corectarea pozi]iei capului \n axulcoloanei vertebrale se face prin tragerea blând= a axuluicoloanei vertebrale [i capului, opera]iune ce intr= \ncompeten]a cadrelor medicale calificate.

Dup= scoaterea victimei, aceasta se va \ntinde pespate, pe o p=tur= sau pe haine, cu capul a[ezat mai jos decâttrunchiul.

|n timpul \n care se continu= manevrele de resurcitare

respiratorie [i cardiac=, alte ajutoare pot trece la repunerea \n

pozi]ie normal= a membrelor [i imobilizarea provizorie. Pentru

aceasta se va executa o trac]ionare lent= [i blând=, \n axul

membrului respectiv, evitându-se trac]iunile laterale sau

forfecarea fragmentelor osoase. Manevrele de reducere a

deplas=rii capetelor osoase fracturate au drept scop

diminuarea prejudiciilor [i prevenirea [ocului. Atragem aten]ia

c= ele impun, din partea celui ce le execut=, o serie de

cuno[tin]e de anatomie [i traumatologie. Pentru acest motiv,

ele nu vor fi \ncercate decât de cei care au calificarea

necesar=. Un nepriceput poate face mai mult r=u decât bine.

Prin tragerea brutal= de membrul fracturat se poate

transforma o fractur= \nchis= \ntr-una deschis=, se pot leza

vase [i nervi importan]i.

Insist=m asupra manevr=rii accidenta]ilor cu leziuni ale

coloanei vertebrale, manevrare care se poate solda cu r=nirea

m=duvei.

Dac= victima a \ncetat s= mai respire sau d= semne de

oprire a inimii, se vor \ncepe, pe loc, manevrele de respira]ie

artificial= [i masajul cardiac.

Ridicarea, deplasarea, urcarea \n ambulan]= [i

transportul accidenta]ilor au o importan]= foarte mare \n

acordarea primului ajutor. Experien]a de pân= acum confirm=

c= cele mai mari tragedii decurg tocmai din gre[elile comise

cu ocazia ridic=rii [i transport=rii accidenta]ilor. De aceea se

spune c=: “se ridic=, un accidentat, se transport= un muribund

[i se aduce la spital un mort”. {i aceasta depinde adesea de

cuno[tin]ele [i con[tiin]a celor chema]i s= acorde primul

ajutor.

Marii politraumatiza]i ridic= probleme, uneori deosebit

de dificile, chiar pentru cadrele calificate.

Victimele \n stare grav= impun o supraveghere

medical= atent=, \n vederea sus]inerii func]iilor vitale [i a

surprinderii precoce, \n vederea prevenirii unor complica]ii ce

pot deveni incompatibile cu via]a.

Din p=cate, de multe ori, drama acestor accidenta]i se

consum= mai \nainte ca medicul s= poat= intra \n ac]iune.

Este o mare gre[eal= s= se considere c=, o dat= cu

urcarea accidentatului \n ambulan]=, problema este rezolvat=.

Ridicarea [i transportarea unui politraumatizat grav atrage

responsabilit=]i mari. Cel care a acordat primul ajutor [i a

reu[it s= men]in= victima \n via]= nu are voie s=-[i considere

misiunea \ncheiat=, o dat= cu a[ezarea victimei pe brancard=.

Ridicarea [i transportarea accidentatului trebuie s= fie

supravegheate \ndeaproape. Manevrele impuse de acestea

s= fie blânde, f=cute f=r= grab=, cu grij= [i calm. M=surile de

resurcitare \ncepute nu se vor \ntrerupe, fiind continuate [i pe

timpul transportului, respectiv pân= la destina]ie (unitatea

medical= care preia victima). Nu trebuie s= se uite faptul c=

accidenta]ii incon[tien]i nu mai reac]ioneaz= la durere, dar

gesturile traumatizante agraveaz= starea. Aceasta se poate

constata prin modificarea frecven]ei pulsului, schimbarea

ritmului respirator [i intensificarea palorii.

De men]ionat c=, pe timpul ridic=rii, regiunea cap – gât

– torace – coloan= vertebral= trebuie menajat= la maximum,

men]inându-se \ntr-un tot unitar.

Se va asigura ridicarea concomitent=, \n acela[i plan,

a capului, gâtului, toracelui [i coloanei. Dup= aceasta se trece

la controlul celorlalte por]iuni ale capului, care vor fi tratate \n

func]ie de situa]ia pe care o prezint=. Dac= se descoper=

r=niri importante, se aplic= pansamentul provizoriu. Pl=gile

abdominale, \n care apar intestine, vor fi acoperite, dup=

introducerea lor \n cavitatea abdominal=. De asemenea,

hemoragiile vor fi oprite, iar fracturile imobilizate.

|n prezentul material au fost abordate, \n mod succint,

problemele de ordin medical pe timpul degaj=rii victimelor din

autovehicule [i transportarea de urgen]= la unit=]ile sanitare,

urmând s= prezent=m, \n numerele viitoare ale revistei, [i

unele aspecte practice de acordare a primului ajutor.

CRIMINALISTICA47

48 CRIMINALISTICA

1. LA COMPÈTENCE DANS LA MÉDICINELÉGALEVALENTIN IFTENIE

2. L’IDENTIFICATION CRIMINALISTIQUE DEARMES À FEU – DES ASPECTS DE LA PRATIQUEJUDICIARE AMÉRICAINENICOLAE GROFU

3. L’INVESTIGATION DES ACTONS DE DÉROBERLES BIEN DES PASSAGERS DANS LES TRAINSDE VOYAGEURSSORIN GÂFEI

4. LE LASER – UNE MÉTHODE MODERNEUTILISÉE PAR LES MALFAITEURS POUREFFACER LES SÉRIES DES AUTOMOBILESTEODOT MANOLESCU, LEONARD TOHAN

5. LES NOUVELLES TENDANCE MONDIALESDANS L’ACTION DE DÉFENDRE LA SÉCURITÉDES PAYS ET DE COMBATTRE LE TERRORISMEGEORGE B+LAN

6. LA NOUVELLE LOI POUR PRÉVENIR ETCOMBATTRE L’ÉVASION FISCALE.DISPOSITIONS PÉNALES ABROGÉES.CONSTITUTIONNALITÉ (II)

7. QUELQUES CONSIDÉRATIONS CONCERNANTLES VICTIMES BLAQUÉE DANS UN AUTOMOBILEMIHAI MARIUS DAN

8. LA CRIMINALISTIQUE À L’ATTENTION DEL’INTERPOLIOAN HURDUBAIE, M+LIN GABRIEL POPA

9. QUELQUE PROCÉDÉS POURL’IDENTIFICATION ET LA PRISE DESEMPREINTES PAPILLAIRES. LA MANIÉRE DEPRENDRE LES EMPREINTES DES PERSONNES.LIVIU T+UT, VASILE L+P+DU{I

10. L’INVESTIGATION CRIMINALISTIQUE DESEXPLOSIONS (II)DAN VOINEA, VASILE L+P+DU{I

11. QUELQUES CONSIDÉRATIONS À L’ÉGARDDU RÔLE DE LA SCIENCE CRIMINALISTIQUEDANS L’INVESTIGATION PÉNALECONSTANTIN DR+GHICI

12. L’EXAMINATION DES CRÔUTES D’UN BÂTONA BIEN CONTRIBUÉ POUR DE’COUVRIR UNCRIMEILIE FLEAC+, CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU

1. CONSIDERATIONS REGARDINGCRIMINALISTICS – 2005GHEORGHE POPA

2. PROFICIENCY IN LEGAL MEDICINE.VALENTIN IFTENIE

3. CRIMINAL IDENTIFACTION OF FIRE GUNSASPECTS FROM AMERICAN JURIDICALPRACTICENICOLAE GROFU

4. THE PSYCHOLOGICAL PROFILE OF ANINCESTUOUS FATHER.GHERGHEL ANI-MARIA, CRIMIUNALISTICPROFILER

5. LASER – MODERN WAY USED BY FALSIFIERSTO REMOVE VIN (VEHICULE IDENTIFICATIONNUMBER)TEODOR MANOLESCU

6. NEW WORLD TENDENCIES IN NATIONALSECURITY POLICIES AND FIGHTING TERRORISMGEORGE BALAN

7. THE NEW LAW PREVENTING AND FIGHTINGTAX EVASIONNO. 241, 15-TH OF JULY 2005, REPEALEDPROVISIONS.CONSTITUTIONALITY (II)VALERICA DABU, PETRE VOINESCU, SORINCATINEAN

8. CRIMINALISTICS IN INTERPOL’S ATTENTIONIOAN HURDUBAIE, MALIN GABRIEL POPA

9. SOME METHODS FOR IDENTIFICATION ANDPRELEVATION OF FINGERPRINTS, PEOPLEFINGERPRINTINGLIVIU TAUT, VASILE LAPADUSI

10. BOMBING CRIMINAL INVESTIGATION (II)DAN VOINEA, VASILE LAPADUSI

11. THE ROLE OF FORENSIC SCIENCE FORCRIMINAL INVESTIGATIONCONSTANTIN DRAGHICI

12 THE ANALYSIS OF CLUB’S BARKS LEAD TOHOMUCIDE SOLVINGILIE FLEACA, CRISAN MUCENIC LAZUREANU

13 CONSIDERATIONS ON HOW TO RELEASEVICTIMS TRAPPED IN AUTOVEHICULESMIHAI MARIUS DAN

14 ROMANIAN ELECTRONIC PASSPORT – AWORLD WIDE ACCOMPLISHMENTLAZAR CARJAN, DRAGAN DUMITRU DANUT