Revista Clasei Noastre

29
REVISTA CLASEI NOASTRE S.A.M. ’’ING. GH. PĂNCULESCU’’ Vălenii de Munte ECHIPA DE REDACŢIE: COORDONATOR: PROF. BULAC ELENA SCRIPCARIU CRISTINA IOANA POTOŞCĂ LUIZA ANDREEA CONSTANTINESCU GEORGE CRISTIAN

description

MODEL DE REVISTA

Transcript of Revista Clasei Noastre

Page 1: Revista Clasei Noastre

REVISTA CLASEI NOASTRE

S.A.M. ’’ING. GH. PĂNCULESCU’’

Vălenii de Munte

ECHIPA DE REDACŢIE:

COORDONATOR: PROF. BULAC ELENA

SCRIPCARIU CRISTINA IOANA

POTOŞCĂ LUIZA ANDREEA

CONSTANTINESCU GEORGE CRISTIAN

Cuprins

Page 2: Revista Clasei Noastre

O CĂLĂTORIE FASCINANTĂ ÎN MINUNATA LUME A CREAŢIILOR LITERARE.................................................3

Poveste de iarnă,.....................................................................................................................................3

Emoţia reîntâlnirii,...................................................................................................................................4

Cântecul şi culoarea iernii,.......................................................................................................................5

Sunt copil… gândesc, citesc, visez!..........................................................................................................6

EXPRESII DIN OPERELE STUDIATE............................................................................................................8

PAGINA DE GRAMATICĂ..............................................................................................................................9

INFINITIVUL.............................................................................................................................................9

DESCOPERIŢI MINUNATA LUME A COPILĂRIEI ÎN AFARA ŞCOLII!..............................................................11

Activităţi extracurriculare......................................................................................................................11

REGULAMENTUL CLASEI............................................................................................................................12

DE PRIN LUME ADUNATE ….......................................................................................................................14

Ştiaţi că:.................................................................................................................................................14

Curiozităţi..............................................................................................................................................15

GÂNDURI PENTRU CEI CARE NE-AU ÎNDRUMAT PAŞII SPRE VIITOR..........................................................16

VULPE FLOAREA.....................................................................................................................................16

DRĂGUŞANU CARMEN..........................................................................................................................16

DOAMNA LUMINITA CORNECI...............................................................................................................16

GÂNDURI PENTRU DOAMNA DIRIGINTĂ...............................................................................................17

PAGINA VESELĂ.........................................................................................................................................18

Legile elevului........................................................................................................................................18

CULMI!...................................................................................................................................................19

SUBIECTE DE TEZĂ.....................................................................................................................................20

O CĂLĂTORIE FASCINANTĂ ÎN MINUNATA LUME A CREAŢIILOR LITERARE

2

Page 3: Revista Clasei Noastre

Poveste de iarnă,Ogrezeanu Gabriela

Era o seară rece de decembrie. Toata ziua, cerul gri nu lăsase soarele să

privească pământul.

Sub felinarul străzii, fulgi pufoşi, ca nişte fluturaşi gingaşi de gheaţă,

valsau lent, iar copiii se grăbeau să-i prindă din zbor. O plapumă albă şi

groasă acoperise străzile, maşinile şi copacii. Era seara de dinaintea

Crăciunului, când Moşul blând şi bun aleargă cu renii şi sania sa, să aducă

copiilor cuminţi cadourile aşteptate.

În casa noastră totul era pregătit. Mama terminase de copt cozonacii iar

eu şi tatăl meu de împodobit bradul. Din difuzoare, Ştefan Hruscă ne încălzea

inimile cu vocea sa melodioasă. Deodată, un sunet cristalin de clopotel se auzi

la uşă. Când am deschis-o, un bătrânel cu plete şi barbă albă, îmbrăcat în

haină roşie, cu un sac mare în spate mi-a zâmbit şi m-a întrebat dacă mă

numesc Ogrezeanu Gabriela. I-am răspuns că da si l-am invitat să intre şi să

se aşeze pe scaun, lângă brad. Ştia că obţinusem la şcoală note foarte bune şi

era fericit.

După ce i-am cântat şi i-am recitat două poezii, Moş Crăciun m-a

sărutat pe obraz, şi-a golit sacul şi mi-a spus că se grăbeşte să ajungă şi la alţi

copii. L-am condus până la uşă şi i-am promis că şi în următorul an voi obţine

rezultate la fel de bune.

A fost o seară minunată de iarnă!

Emoţia reîntâlnirii,Popa Margareta

3

Page 4: Revista Clasei Noastre

Mergeam agale spre scoală pe potecile ca un covor de frunze, semănând

cu fel de fel de diamante.

Îmi aduc aminte cum stăteam pe malurile nisipoase ale mării

spumegate.

Valurile veneau spre mal cu o furie încercând să inghită totul. Peste tot

mii şi mii de copii se jucau în nisipul încălzit de razele strălucitoare ale

soarelui care parcă se juca şi el cu copiii.

Dar, când am ajuns la şcoală am auzit un zăngănit cristalin. Mi-am dat

seama că era clopoţelul. Deodată o mulţime de copii s-au îndreptat spre locul,

unde se face careul.

Mă întrebam:’’-Oare ni s-a schimbat diriginta? Oare voi mai vedea

profesorii dragi şi iubiţi? Oare vor mai veni şi alţi profesori? Toate aceste

întrebări se învârteau în capul meu ca un vârtej.

Dar toate s-au aranjat în ordine când am văzut-o pe doamna dirigintă,

elegantă şi frumoasă, cu un zâmbet care spunea fără cuvinte “bine aţi venit”!

Mi-am revăzut colegii cărora le-am simţit lipsa toată vacanţa.

Am intrat cu toţi în noua clasă. Cu toţi am spus:

- Bine te-am regăsit,dragă şcoală!

Cântecul şi culoarea iernii,Enache Alexandra

4

Page 5: Revista Clasei Noastre

Nimeni. Nimeni nu-i pe cărare, acum când, liniştită, privesc de la

fereastră siluetele ţepene ale copacilor zgribuliţi ce-şi bat crengile fără pic de

viaţă, întrebându-se când va veni vremea dezmorţelii.

Nimic nu te îndeamnă să deschizi uşa casei. De teamă să nu intre miros

de ger, ne pitulăm lângă sobele în care jarul incandescent e stăpân, iar

scânteile condimentează cu pocnetul lor aerul iernatic şi posac.

Nimeni nu se gândeşte cât de minunat e albul presărat cu scântei de

gheaţă, cât de fantastice sunt florile ce se ţes pe geamurile atunci când crapă

pietrele de frig, cât de spectaculos este să vorbeşti afară şi fiecare vorbă să fie

decorată cu valuri de abur cald. Nimic nu ne împiedică să simţim damful

cetinei de brad, să ascultăm strigătele de bucurie ale copiilor de pe pârtie,

îndemnele celor ce-şi susţin unul dintre prieteni în încercările de a reuşi să

trosnească cu biciul. Nimic nu ne împiedică să trăim voioşi.

Cântecul, de fapt, în iarnă, se aude cel mai des, căci zile la rând sunt

împânzite de colinde şi urări.

Culoarea, în esenţă, este doar presărată cu zahărul farin cernut din cer

de îngeri. Dar este tot acolo.

Iar în casele oamenilor, numai cântec şi culoare! Singura condiţie

pentru a le percepe este să ne facem timp să fim copii şi să lăsăm bucuria

tinereţii sufletului să ne ghideze.

Există alb şi linişte atunci când te simţi singur, trist, bătrân.

Să ne înconjurăm de oameni, să zâmbim, să rămânem cu inima tânără

pentru a trăi veşnic şi pretutindeni în cântec şi culoare.

Sunt copil… gândesc, citesc, visez! Enache Alexandra

5

Page 6: Revista Clasei Noastre

Sunt copil? Evident.

Gândesc? Cu siguranţă, căci gândirea m-a sprijinit să ajung azi în clasa

aVI-a.

Citesc? Nu cât mi-aş dori, din nefericire.

Visez? Mai tot timpul.

M-am definit şi v-am definit, sunt înclinată să afirm. Pentru momentul

actual , nu am voie să nu fiu copil. Vârsta mi-o impune. Dar nu intenţionez să

mă opresc a fi copil atunci când studiile de specialitate consideră că s-a

terminat perioada în care eşti încadrat la categoria copil. Sprinteneala,

entuziasmul, bucuria, zâmbetul, inocenţa, toate aş vrea să mă-nsoţească până

pe la 90 de ani, şi să tot sporească.

Că-mi fac planuri pentru mai târziu? Că mă văd studentă? Că îmi

organizez timpul şi îmi dozez energia? Că abia aştept sfârşitul de săptămână

şi că mă rog să nu am teme? Da!!! Aşa gândesc! Aşa visez! Aşa citesc şi-n ochii

prietenilor mei. Căci suntem toţi copii!

Iar visul şi visarea nu se opresc aici. Nici pe departe! Visez, citind, că

merg la pas cu Patrocle într-o interminabilă promenadă prin dumbravă; visez

cum florile de vişin se revarsă în păru-mi despletit în orice primăvară vine şi

revine; în unele zile îmi doresc să bat din palme şi să mi se îndeplinească

dorinţele ; în unele seri mă văd prinţesă la bal, dansând în aceeaşi sală de bal

cu Cenuşăreasa. Sunt dimineţi când aş dori să nu mă trezesc devreme, dar

nici să nu păţesc precum Nică din ’’Amintiri’’.

Adunate toate visele , cred că ar ocupa o parte semnificativă din bolta

cerească. Ceea ce e foarte bine! Nesimţind copilăria în suflet şi neîncercând s-

o faci prin visare şi mai frumoasă decât este, ar însemna că ne-am pierdut

puritatea, entuziasmul, puterea şi libertatea de a gândi.

6

Page 7: Revista Clasei Noastre

Ghidându-ne după şabloane, asta înseamnă să nu fim noi la vârsta

noastră. Să tinzi mereu mai sus, aceasta este focul ce trebuie să rămână pe

veci aprins înăuntrul nostru. Să vrei să ştii mereu mai mult, acesta este rolul

existenţei cărţilor.

Să visezi să ajungi asemeni personajului preferat din cartea abia citită,

asta înseamnă să gândeşti şi să-ţi doreşti să ai inima de copil, chiar dacă

lumânările de pe tort spun altceva.

EXPRESII DIN OPERELE STUDIATE

7

Page 8: Revista Clasei Noastre

Expresii frumoase din opera “România pitorească” de Alexandru

Vlahuţă

"livazile satului se oglindesc"

"noapte caldă, adâncă, liniştită"

"stropi de lumină"

"păduri de sălcii"

"solzi de aur"

"zăvoaie de sălcii prind iarăşi să îmbrace malurile"

"turle înalte şi strălucitoare"

"chipuri pârlite de soare"

"grădini plutitoare"

"răchite argintii"

"aer căldicel"

"valuri sclipitoare"

"pod de gheaţă"

"stelele clipesc"

"pământul se aşterne pustiu şi neted ca o apă"

"crestele munţilor par aprinse"

"cerul este limpede şi înstelat"

"perdele de umbră"

"stânci curioase"

"luciu plumburiu al apei"

De ele ne-am folosit în creaţiile noastre.

8

Page 9: Revista Clasei Noastre

PAGINA DE GRAMATICĂ(PUŢINĂ LIMBĂ ROMÂNĂ ESTE UTILĂ ORICÂND!)

INFINITIVUL

DEF: Arată numele acţiunii sau al stării Ex: a scrie, a dansa, a vorbi, etc.

ALCĂTUIRE: Prepoziţia a + rădăcina verbului + un sufix

OBS: Conjugarea verbului se află ducând verbul la infinitiv:

-1) a: a cânta

-2) ea: a vrea

-3) e: a merge

-4) i sau î: a fi, a coborî

OBS: Verbele la infinitiv pot apărea şi fără prepoziţia a :

- după verbele a putea, a ştii Ex: poţi citi lecţia, a ştii lecţia

- după cuvintele cine, ce, unde, cum, cât, când dacă acestea urmează

după verbul a avea. Ex: n-are unde dormi

OBS: Se scriu cu 2 i la infinitiv verbele:

-a înmii

-a prii

-a pustii

-a sfii

OBS: Verbul la infinitiv este forma de dicţionar a lui

Intră în componenţa modurilor:

-condiţional-optativ prezent: eu aş cânta

-viitor: voi cânta

-viitor popular: oi cânta

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE INFINITIVULUI

9

Page 10: Revista Clasei Noastre

SUBIECT: A munci este o datorie.

NUME PREDICATIV: Dorinţa lui este de a lua premiul 1.

ATRIBUT VERBAL: Gândul de a termina mai repede îl frământă

COMPLEMENT DIRECT: Nu poate pleca din cauza ploii

COMPLEMENT INDIRECT: Elevul capabil de a înţelege

CCM: A plecat fără a spune un cuvânt

CCT: A sosit până a nu răsări soarele

10

Page 11: Revista Clasei Noastre

DESCOPERIŢI MINUNATA LUME A COPILĂRIEI ÎN AFARA ŞCOLII!

Activităţi extracurriculare

Începând cu anul şcolar 2011-2012 elevii clasei aVI-a B, îndrumaţi de

doamna profesoară Elena Bulac au desfăşurat mai multe activităţi

extraşcolare.

Acestea au fost: Parteneriatul cu “A Doua Şansă” unde noi împreună cu

elevii cărora li s-a acordat a doua şansă am discutat despre violenţă, cauzele şi

combaterea acesteia. O altă activitate care s-a bazat tot pe discuţia despre

violenţă a fost Parteneriatul cu părinţii.

Pe data de 7 decembrie câţiva elevi din clasa aVI-a B au participat la o

alta activitate susţinută în incinta Muzeul Văii Teleajănului, în care aceştia au

prezentat câteva aspecte din viaţa marelui poet Mihai Eminescu. A fost o

activitate plină de emoţie şi melancolie.

Următoarea activitate am susţinut-o pe data de 15 decembrie la Clubul

elevilor. Doamna profesoară Ilie Carolina ne-a prezentat clubul, arătându-ne

toate încăperile sale, iar noi sub îndrumarea doamnei profesoare Elena Bulac

am susţinut un mic program artistic în sala de spectacole, unde am recitat

poezi de iarnă şi colinde.

Pe lângă toate aceste activităţi, am participat şi la simpozionul cu titlul

“Sunt copil, gândesc, citesc, visez”, unde doi elevi din clasă s-au ales şi cu câte

un premiu: eleva Enache Alexandra a luat premiul I, iar elevul Duţă Adrian

premiul al II-lea.

Alte activităţi susţinute de către elevii îndrumaţi de doamna

profesoară Elena Bulac au fost: Parteneriatul cu Şcoala Specială, serbarea

zilei antifumat şi multe alte activităţi legate de drog, tutun, alcool, violenţă

desfăşurate în anul şcolar 2010-2011.

11

Page 12: Revista Clasei Noastre

REGULAMENTUL CLASEI

Noi elevii clasei a VI a B avem un regulament destul de complex, care

face referinţă la multe lucruri importante, pentru a deveni o clasă model şi

demnă de urmat.

Regulamentul clasei este acesta:

1. După ce se sună fiecare elev trebuie să aştepte în linişte şi să nu iasă din

bancă şi mai ales din clasă, dar dacă nu va sta liniştit respectivul

profesor va fi nevoit să-l asculte cu notă în catalog.

2. Altă regulă de acest gen este aceea că dacă un elev indrăzneşte să se

aşeze pe scaunul de la catedră, doamna dirigintă şi anume Elena Bulac

îl va asculta pe acel elev.

3. Una dintre cele mai importante reguli ţine de exprimarea elevului şi

dacă cumva va folosi un vocabular nepermis in cadrul şcolar va

suporta nişte consecinţe nu chiar unele grave dar va trebui sa stea

dupa pauze fără a ieşi din clasă.

4. Nu este permisă mutarea cu un alt coleg, iar daca nu va fi respectată

această regulă respectivul elev sau elevă va fi nevoit să stea toată ziua în

acea bancă fără a ieşi la recreaţie.

5. Fiecare elev are acelaşi drept faţă de bunurile pe care le primeşte de la

şcoală şi nu trebuie să le trateze cu batjocură şi fac referinţă la cornul şi

laptele pe care le primesc elevii, dar daca se va juca cu ele va avea de

12

Page 13: Revista Clasei Noastre

suferit şi anume nu va mai putea beneficia de acestea timp de o

săptămână.

6. Şcoala trebuie să fie considerată o instituţie în care elevii trebuie să

beneficieze de o educaţie aleasă de aceea şi elevii trebuie să respecte

această instituţie, de exemplu nu trebuie să vină cu seminţe pentru că

acestea le va da bătăi de cap femeilor de serviciu în ceea ce priveşte

curăţenia şi dacă nu va fi respectată această regulă elevii vor trebui să le

arunce.

7. La fel şi această regulă se referă la comportamentul elevului şi anume

respectivul nu va trebui să mănânce în oră sau va trebui să-şi împartă

mâncarea cu întregul colectiv.

13

Page 14: Revista Clasei Noastre

DE PRIN LUME ADUNATE …

Ştiaţi că:

La Chicago există un acvariu care conţine peste 10.000 de specii de peşti ?

Ştiai că peştele pisică are 9280 de dinţi ?

Ţiparul este singurul peşte cu 2 inimi ?

Acele de la coada pisicii de mare sunt veninoase şi după moartea peştelui ?

Regina albinelor poate depune până la 2.500 de ouă pe zi, timp de mai

mulţi ani ? Viaţa lucrătoarelor care pot depune ouă nu depăşeste câteva

săptămâni.

Viitoarea regină a albinelor, hrănită cu lăptişor de matcă, creşte în

greutate, în numai 5 zile, de 1.800 de ori ?

Mierea aurie, dulce şi parfumată, pe care o ştim cu toţii este rezultatul

muncii a mii şi mii de albine ? Este bine de ştiut că mierea are o mulţime de

calităţi. Astfel, 1Kg de miere are valoarea a 50 de ouă sau a cinci litrii de

lapte sau a 40 de portocale. Pe lângă faptul că este foarte hrănitoare,

mierea este şi un foarte bun medicament: previne durerile de stomac,

alungă insomniile, vindecă zgârieturile şi rănile uşoare ale pielii.

Cangurii traiesc in Australia ? Ei se hrănesc mai ales pe timp de noapte, cu

iarbă în principal. Nu fug, ci sar pe picioarele din spate, ajutându-se cu

coada, ajungând la viteza de 50Km/h. Cangurii îşi poartă puii în marsupiu.

14

Page 15: Revista Clasei Noastre

Curiozităţi

O lege a satului Iowa cere pompierilor ca înainte de a pleca la

stingerea unui incendiu să faca un antrenament de cincisprezece

minute.

Cele mai lente păsări sunt vrăbiile.

Fără scurgere în Oceanul Planetar, Marea Caspică este cel mai

mare lac al planetei (371800km).

Girafa nu are corzi vocale şi nu scoate nici un sunet.

15

Page 16: Revista Clasei Noastre

GÂNDURI PENTRU CEI CARE NE-AU ÎNDRUMAT PAŞII SPRE VIITOR

VULPE FLOAREA Doamna Vulpe este o profesoară foarte frumoasă. Dânsa ne doreşte tot

binele din lume şi vrea ca noi să fim elevi buni, conştiincioşi şi foarte darnici.

Are pretenţii de la noi să fim elevii pe care i-a visat dânsa.

Ogrezeanu Gabriela

DRĂGUŞANU CARMENDomnişoara noastră profesoară de limba engleză se numeşte Drăguşanu

Carmen. Din clasa a III-a până în clasa a VI-a, aceasta ne-a fost ca o mamă şi

de fiecare dată când nu am înţeles ceva sau aveam vreo nelămurire ne explica,

ajutandu-ne să descoperim tainele limbii engleze. Chiar dacă o mai supăram

aceasta ne ierta mereu, având încredere în noi că nu vom mai face .Ne gândim

cu lacrimi în ochii că mai sunt doi ani şi ne vom despărţi de domnişoara

profesoară care a ajutat la formarea noastră ca oamenii .

Potoşcă Luiza Andreea

DOAMNA LUMINITA CORNECIDoamna Corneci nu este o simplă profesoară, dar este şi o directoare

excelentă. Deşi este o profesoară mai severă dânsa işi doreşte să ne

înpărtăşească multe cunoştinţe ale sale în ceea ce priveşte matematica şi vrea

ca noi să învăţăm să fim elevi conştiincioşi şi dornici de carte. În acelaşi timp

este şi destul de indulgentă, ne inţelege problemele, dar ne spune că data

viitoare să nu se mai întâmple.

Scripcariu Cristina Ioana

16

Page 17: Revista Clasei Noastre

GÂNDURI PENTRU DOAMNA DIRIGINTĂ

Cu un suflet cald şi cu o voce blândă ne-am apropiat de dumneaei şi ne-

a ajutat să păşim mai uşor în următoarea etapă a vieţii. A stat mult de vorbă

cu noi şi ne-a încurajat. Ne-a îndrumat cu blândeţe, învăţându-ne unele din

regulile vieţii.

Zâmbetul şi blândeţea dumneaei ne-au fascinat din prima clipă. Pe

lângă faptul că este cea mai bună dirigintă pe care o puteam avea, este şi o

profesoară corectă în aprecieri, răsplătind fiecare elev după munca sa.

Pentru toate acestea, eu nu îi pot uita firea blândă şi delicată şi nu-mi

rămâne decât să îi mulţumesc din suflet pentru ce a făcut pentru mine.

17

Page 18: Revista Clasei Noastre

PAGINA VESELĂ

Legile elevului

1.Elevul nu copiază niciodată, consultă.

2.Elevul nu chiuleşte, este solicitat în alte părţi.

3.Elevul nu rămâne corigent, este lăsat corigent.

4.Elevul nu râde în oră, e fericit.

5.Elevul nu distruge şcoala, o redecorează.

6.Elevul nu aruncă cu creta, testează legea gravitaţiei.

7.Elevul nu întârzie, el este reţinut.

8.Elevul nu citeşte reviste în timpul orelor, se informează.

9.Elevul nu înjură în clasă, se descarcă de stres.

Potoşcă Luiza

18

Page 19: Revista Clasei Noastre

CULMI!

Culmea prostiei: un poliţist blond.Culmea melancoliei: să cazi pe gânduri şi să-ţi rupi mâna.Culmea culmilor: Mutul ii spune surdului că orbul se uită la meci.Culmea prostiei: Să stingi lampa şi să aprinzi un chibrit ca să vezi dacă s-a stins.Culmea agriculturii : Să ari Calea Victoriei cu boii din guvern.Culmea ceasului deşteptător: Să sune ocupat...Culmea orbului: Să-şi vadă moartea cu ochii.Culmea auzului: Să auzi cum se crapă de ziua.Culmea culmilor: Să aibă purecii păduchi.Culmea fotbalului : Să înceapă meciul şi să scrie pe gazon:’’nu călcaţi spaţiul verde’’.Culmea norocului: Să te calce o salvare.Culmea lăcomiei:  Să mănânci bătaie şi să nu te saturi!Culmea politeţii: Să stai pe scaunul electric şi să cedezi locul. Culmea zgârceniei: să dai BIP la pompieri...când iţi arde casaCulmea nesimţirii: să scrii pe colivă “La mulţi ani!”. Culmea geloziei: să fii gelos pe soare că îţi arde nevasta. Culmea tinichigeriei: să înveleşti casa cu tabla înmulţirii.Culmea gravitatiei : sa faci flotări în spaţiu Culmea bogatiei: sa-ti cumperi si la ochelari lentila de termopan! Culmea talk-sow-ului: sa te inviti singur la emisiune si sa nu te lasi sa vorbesti. Culmea habitatului: sa locuiesti intr-un bloc notes! Culmea limbii franceze: sa-ti otravesti profa de franceza cu verde de ParisCulmea vampirului : sa bea nectar de usturoi. Culmea saraciei : sa cumperi mancare de la second hand Culmea geografiei: sa te joci cu cercul polar; Culmea extractiei: sa scoti galbenusul unui ou cu tirbusonul Culmea internetului: sa trimiti e-mail si sa astepti postasul. Culmea furatului: sa-ti furi rufele de pe sarma. Culmea culmilor furatului: sa te mai dai si in judecata. 

Geangu Alexandru

19

Page 20: Revista Clasei Noastre

SUBIECTE DE TEZĂLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PE SEMESTRUL al ll-lea

CLASA aVI-a

Se dă textul:Mehedinteanul

Frunză verde măgheran, Voinicel mehedinţean, Sunt născut pe frunzi de fag Ca să fiu la lume drag Şi-s scăldat de mic în Olt Să mă fac viteaz de tot Şi-s frecat cu busuioc Să am zile cu noroc. După ce am mai crescut Din ochi maica m-a pierdut C-am fugit de la părinţi Tot în munţi, la Mehedinţi. Apoi m-am lăsat în vale Cu trei rânduri de pistoale S-a ajuns un voinicel Cu inima de oţel. Aoleo! ce foc de dor! Veni-va badea Tudor[1] Să mai strângă din păduri Cete mândre de panduri Ca s-alunge de la noi Şi pe greci şi pe ciocoi. Frunză verde păducel, Cine-a merge după el? Un şoiman mehedinţel Care ştie să chitească, Rândunica s-o loveasca, Şi mai ştie de călare Şă se lupte-n fuga mare, Şi mai ştie să înoate Vâslind Dunărea din coate. Aoleo! mă arde focul Ca să-mi cerc şi eu norocul, Aoleo! de rău, de bine Ţipă sufletul în mine! Culeasă de Vasile

Alecsandri

“Balade Romania”

20

Page 21: Revista Clasei Noastre

A. Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele:1. Identifică în text interjecţia şi precizează felul ei.

6 pct2. Extrage din text un adjectiv cu funcţia sintactică de nume predicativ şi un adjectiv cu

funcţia sintactică de atribut adjectival şi analizează-le. 6pct

3. Analizează trei pronume personale diferite din text. 6pct.

4. Scrie valoarea morfologică a cuvintelor: drag, apoi, să, am ajuns, va, în. 12 pct

5. Scrie două formule specifice doinei din textul de mai sus. 6 pct

6. Explică înţelesul expresiei în trei patru rânduri: „Ţipă sufletul în mine! “ 6pct

7. Scrie rima şi măsura versurilor din poezie. 6 pct

B. Argumentează în 10-15 rânduri că textul doinei MEHEDINŢEANUL aparţine genului liric. 30 pct

C. Realizează în 8-10 rânduri o compunere descriptivă a unui peisaj din natură.

12 pct.Oficiu 10 pct SUCCES!!!

21