REVISTA CASEI DE CULTURĂ A STUDENȚILOR DIN PITEȘTIsă lași un semn un accident sau un strigăt...

J U V E N T U S R E V I S T A S T U D E N T I L O R A R G E Ș E N I

ȘTIRIBUNE DE LAMINISTERS-a alocat 5.700.000 lei pentru dezvoltarea de proiecte pentru tineret și studenți >>> pag. 03

CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE ,,JUVENTUS’’ 2014Juriul a fost prezidat de criticul Nicolae Oprea, preşedintele USR Filiala Piteşti, >>> pag. 06 - 11

CASA STUDENȚILOR DIN PITEȘTI , ALTERNATIVA TIMPULUI TĂU LIBER

START ÎN CARIERĂ. – BUNE PRACTICI EUROPENE ÎN CONSILIEREA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR ROMÂNI”. >>> pag. 16

20 DECEMBRIE 2014 - 20 IANUARIE 2015

REVISTA CASEI DE CULTURĂ A STUDENȚILOR DIN PITEȘTI

Casa de Cultură a Studenţilor din Piteşti

s-a înfi inţat ca o necesitate de a aduna

energiile pozitive studenţeşti, de a pro-

mova talentul studenţilor şi spiritul de

asociativitate pentru derularea de

proiecte în folosul studenţilor şi

comunităţii piteştene.

Veţi găsi aici cursuri de dansuri de

societate, modern, popular, break dance,

chitară, karate, cenaclul literar Juventus,

asociaţia de turism Zimbrul Carpatin,

cerc de integrare europeană şi cursuri de

modă, cerc de istorie. Lista activităţilor

din cadrul Casei Studentului Piteşti se

poate îmbunătăţi cu ideile voastre.

Director,

Daniel Ionescu

2

R E V I S T A S T U D E N T I L O R A R G E S E N I J U V E N T U S

Șt i r i bune de

la M inister5.700.000 Lei pentru dez voltarea de proiec te

pentru t ineret ș i s tudenț i

”Anul 2015 este un an important pentru pol i t ic i le

de t ineret d in România. Este anul în care România

găzduieș te Capi ta la Europeană de Tineret la Cluj-

Napoca ș i având în vedere acest lucru, am decis să

d i rec ț ionăm o bună parte din fondur i le pentru Proi-

ectele de Tineret ș i Studen ț i că t re concursur i de proi-

ecte dedicate acestui eveniment. De asemenea, men ț inem

efortur i le de a ident i f ica ș i a l te resurse f inanciare pentru a

sus ț ine Cluj-Napoca - Capi ta la Europeană de Tineret . De ase-

menea, vom păstra ca pr ior i tară încurajarea impl ică r i i t iner-

i lor în act iv i tăț i de voluntar iat ș i extrașcolare. Nu în ul t imul

rând, în 2015 vom sus ț ine inten ț i i le antreprenor ia le ale t iner-

i lor ș i vom dezvol ta programe care să faci l i teze accesul aces-

tora pe pia ța munci i . În 2014 interesul t iner i lor fa ță de ante-

prenor iat a crescut cu 7 procente fa ță de 2012, ajungând la

un total de 34 %. Pentru 2015 vom men ț ine pe traiector ie de

creș tere acest t rend, dar mai ales, vom veni cu propuner i de

pol i t ic i publ ice concrete pentru dezvol tarea antreprenor iatului

în rândul t iner i lor” , a declarat Ministrul Tineretului ș i Sportu-

lu i , Gabr ie la SZABO.

Ministrul Tineretului ș i Sportului , Gabr ie la SZABO, a

aprobat Planul de ac ț iuni pentru 2015 al Direc ț ie i

Programe ș i Proiecte pentru Tineret ș i Studen ț i .

Suma alocată proiectelor pentru Tineret ș i Studen ț i

pentru 2015 este de 5.700.000 Lei . Ac ț iuni le pro-

puse de Direc ț ia Programe ș i Proiecte pentru Tineret

ș i Studen ț i pentru 2015 sunt structurate pe patru pi loni : 1. Concursul

Na ţ ional de Proiecte de Tineret ; 2. Proiecte propr i i ş i /sau în partener iat

pe ramura Tineret ; 3. Concursul Na ţ ional de Proiecte Studen ţeş t i ; 4.

Proiecte propr i i ş i /sau în partener iat pentru Studen ţ i . Din bugetul total

a l proiectelor pentru t ineret ș i s tuden ț i , aproximat iv 10 % va f i a locat

Concursur i lor de proiecte dedicate Capi ta le i Europene de Tineret Cluj-

Napoca 2015

3


Proiec t ”Student Access” – Cardur i cu reducer i pentru studenti

Casa de Cultură a Studenţilor Piteşti promovează în această perioadă, proiectul „Student Access”.

Acesta îşi propune oferirea unor carduri de reduceri pentru studenţi, ce pot fi folosite pe diferite arii, cum a fi : asigurări de viaţă, bilete de avion, cazare, servicii medicale, restaurante, shopping şi altele. Pentru mai multe detalii puteţi vizita site-ul www.isic.ro.

Acţiunea este promovată în marile cen-tre universitare și de tineret din Pitești. Programele pot fi accesate în toate dome-niile de activitaţi de tineret şi studenţeşti pe plan naţional şi internaţional.

4


Ministerului Tineretului si Spor-

tului prin Casa de Cultura a

Studentilor Pitesti propune

in vederea consultarii publice

Metodologia de fi nantare a proi-

ectelor de tineret pentru anul 2015.

Propunere Metodologie 2015

Propunerile si observatiile pot fi

trimise la sediul CCS Pitesti pana

in data de 31.01.2015.

AȘTEPTĂM

PROPUNERI !

5

Finanţarea

proiectelor de

tineret pentru

anul 2015!


CONCURSUL NAȚIONAL

DE POEZIE

, , JUVENTUS’’

2014M inisterul Tineretului ş i Spor tului pr in Casa de

Cultura a Studenţi lor Pi teşt i a organizat pentru creator i

cu vârste între 14-35 ani Concursul Naţ ional de Poezie

„Juventus”2014.

Publ icăm mai jos cele mai bune creaţ i i a le par t ic ipanţ i lor.

iuliana, camere goale

uiți să închizi ferestrele. noaptea intri pe rând în camere goale perdelele sunt trase ușa e deja un desen abstract/ ai

o dorință. scoți mănușile înfi gi degetele în carnea pereților le intri sub piele pereții sunt prietenii tăi talentați/ alex cel cu trotineta stela cu păpuși în toate în toate sertarele. vecinul e viorel bată-l norocul

le numeri zilele. te joci cu bucăți de var le iei jucăriile îi dezbraci de orice emoție. pereții sunt prietenii tăi înzestrați alex cel cu tristețea afi șată stela cu priviri entuziaste în toate în toate sertarele. și viorel se plimbă pe coridor e

vecinul cu capsa pusă aceste camere nu ard când intri se lasă în aerniște fl uturi ei se iau după tipul din parc după fl orile lui acoperite cu mărgeluțe se iau după iubita lui mergând pe ape dimineața ieși pe rând din camere goale. niciodată nu uiți să lași un semn un accident sau un strigăt pe gratis

iuliana, fără cusur

te uiți la toți dar câți vezi. n-ai stare arunci mereu obiecte nefolositoare și azi la fel niște vin niște întrebări în plus poșeta cu schepsis/ cu intenție nemărturisită adică trebuie să le arunci

îți amintești de moș crăciun/ la grădi for-

A L I N A I U L I A N A V E R D E Ș

CO N T I N UA R E A Î N PAG .76


ANASTASIA GAVRILOVICI

scur tă prezentaremicule pr inț ,

șt iu că mai devreme

sau mai târziu te vei

întoarce

așa cum la locul faptei

cr iminal i i

se bâțâie

nătâng&plâng înainte

să-ș i împrășt ie

cre ier i i de plast i l ină

pe uși le cafenele lor

nu mai e nic iun

per icol dr icar i i

f rumuseț i i au cărat

peste parapeț i tot

ce s-a putut de pe

asteroidul B 612

câmpuri le noastre de

rapiță sunt niș te bălț i

de sudoare

ș i mai aproape atrof ia

se lăfăie goală într-un

fotol iu

numele tău este dat

centre lor

de copi i cu aut ism dar

tu ș t i i bine cât

de c iudaț i sunt

oamenii mar i când

vine vorba de

îmblânzire

poț i să plângi cu

sughițur i plapuma e

căptușită

cu microfoane aic i

graf icul disperăr i i

e scr i je l it pe chel i i

de un chirurg cu

a lzheimer

băiețe l drag aic i nu e

nimeni

să-ț i facă un training

pentru supraviețuire

exerciț i i le ta le

de respiraț ie/ doar mie

îmi fac inima terci

instrucț iun i

poate ar f i t impul să

renunț i la întrebăr i

or icum

și în memoria ta va

crește un ștergător de

parbr iz

eu încerc să trag de

t imp să-ț i mai

desenez o oaie bolnavă

număr turaț i i le inimii

pr in rumeguș ț i -aș

vorbi despre dragoste

dar

ș i ăsta e un lucru de

mult uitat șoptește

vulpea îndesându-mi

carabina între coaste

corpur i le sunt niște

ecrane touch screen

în care se zbat

muscul ițe le

carbonizate a le

spaimei te s fătuiesc

pr ietenește micule

pr inț scoate-ț i d in

por tofe l o iconiță o

poză cu f loarea ta ș i

sa lvează-te

naibi i sec ț ionează

micuța planetă

cu drujba să se

pre l ingă lumini de

discotecă aic i

& pretut indeni

va trebui să te

obișnuieșt i cu lucru-

r i le s imple care ț in

mintea bine

învel ită într-un

ghem de amețea lă să

colec ț ionezi

t imbre înaintea

or icărei fur tuni de

nis ip

ceva scur t ș i

cupr inzător noi

într-o car te despre

apoca l ipsă

cu i lustraț i i le

autorului

s tarea I

trenul se opreşte în

mij locul ierni i . e

f r igul obses iv care

încordează în mine

spaime ş i durer i

pe care le voiam

înţepenite acolo

în adâncur i ş i nu

mişunând lugubru ca

nişte păduchi

trupul nu se cere

mângâiat nic i măcar

nu mă l ipesc de umbra

mea //când sunt

întoarsă cu spate le

ea împrumută gestur i

de femeie t imidă pe

care uită

să le dea înapoi//

iarna asta are mişcăr i

greoaie ş i obosite

ca de gravidă . eu mă

ghemuiesc

între două morminte

iar tu prefă-te că nu

mă vezi că nu mă mai

recunoşt i

matul painter ce barbă până-n gât ce hohoho-uri pân-la la stele. îți tragi speranța peste ochi numeri pân-la zece îngropi nostalgia sub preș

muți privirea. ghetele se murdăresc în vârf nu știi cum urci cum cobori murdăria se așază așezi între voi tăcerea/ frigul se prelinge din camera de vizavi devii dependentă de căldură ca mercurul

îi spui că de ce iubește pe nepregătite că iubirile se nasc din nimic să fi i tu la paris tot se nasc altele reîn-vie ca nu știu ce pasăre tu o îngropi lângă glezne nemângâiate

te uiți la toți. imaginația îți joacă prin păr stai la palavre cu puștii cu iubitele lor fără cusur

iuliana, la schimb

nu știi dacă faci alegerea bună. dimineața vânezi ce vezi pană cu pană se adună păsările le împăiezi le pui ghetuțe le așezi pe gheața din lighean patinați patinați zburătoarelor/ seara vânezi

ce visează soră-ta monstrul blând cu cercel cu inel cu fl acără de unică folosință îl iei cu binișorul îi prinzi urechile la marginea visului și formezi numărul de dincolo răspunde greu/ e plâns și scrâșnirea dinților. monstrul vine de bună voie

cauți altceva un predator o da/ o da înzestrat dispus să lupte să poarte geacă descheiată călător prin țara amorului o da/ parfumul gucci la schimb

alex e iubitul tău se ascunde în curte după lemne subțiri

iuliana, în lipsă

sunt o fereastră spartă. la sfârşit de februa plămânii mei sunt la colţ alții mă respiră cu toată carnea mă dezbracă de cămăși înfl orate de riduri/ de gânduri preacuminți toți mă trimit după tine după fraza ta, rostită pe mare la soare și zici

cine amestecă durerea cu gheaţa din paharul cu gin extra cine dărâmă tocuri de 15 în fond cine se pricepe la săruturi criminale în colț la music pub/ este

iuliana norocul ei stiloul ei foile ei mintea ei sticlele ei cu nume greu de pronunțat poate în germană poate cauți un pui de înger curățel cu degețel liber

și luminat dincolo de fereastră dincolo de februa de mar de april

iuliana, acest câine nu sfâșietaică-miu zice să sfârșesc s-o termin cu vorbele care umblă pe niște scări fără lumină. să nu mai fac din tot poezioare că lumea nu e făcută din vorbe, ci din miez de roșii din carne de vită cu coarne îndoite vârtos din rachiu gros

zice poezioarelea te lasă cu blugii rupți și râd vecinii și se bat pe burtă de fericire

ci eu văd numai asta mâinile mele dansează și caută abur unde nu e unde nu e și pace

CO N T I N UA R E A Î N PAG .11 7


CONCURSUL NAȚIONAL

DE POEZIE

, , JUVENTUS’’




„Juventus”2014.


dintr-un sentiment frust

cade în livadă un fel de primăvară. îţi afunzi degetele în colţuri acolo pământul e strâns noduri creşti sub ochii mei asimetrici şi

te trezeşti rezemat de ţeava caldă / mă fi xezi cu rezerve ne cuprinde deodată această fi erbinţeală când te ascunzi înăuntru nu vii când vii te ascunzi înăuntru. îmi întorci spatele faţă către faţă mai bine je t’aime mai bine

ajungi în cameră. un câine se zvârcoleşte în stomac / aici înghite câmpul cu maci şinele de tren drumul şi ceaţa. alt câine

rătăceşte prin vagoane / câinele spune că ţara mea nu are graniţe că e palidă şi aşa

desprind un şurub şi crestez o statuie la încheieturi în fond e accesibilă. ţara mea o păstrez în stomac vrea să plece mă chircesc şi-o împing înapoi în livadă

cum se rezolvă problemeleîmi las măştile pe străzi. vorbele pulsează se reduc la un zumzet oamenii înaintează în cerc/ ei muncesc style cu palmele fără părinţi fără dorul de casă adună lu-cruri aruncate după uși de oțel

oraşul e împrejmuit are limite de valoare.

E S T E R A S TA N C I U C

8CO N T I N UA R E A Î N PAG .9


JUVENTUS - 2014

Jocul pisicii cu lumina

Privit din vitrină trupul pare a fi o sită prin care se poate cerne sufl etulmângâi geamul încercând să-l decupezvreau să ajung la tinetrăiesc cu sentimentul că voi cunoașteorgasmuldatorită mâinilor pierdute printre sânite văd precum o cușcă din care nu vreau să mai iessunt în stare să arunc cheia în neantsă acopăr amorul cu o mantiebine capsată de pielenimeni nu are voie să ne deranjezevăd, deja,și fi nalulîn care desenez din fumul unei țigăriinimi pe tavan.

Jocul pisicii cu lumina îmi deranjează gândurileplanurilearătându-mi realitatea care nu face parte din vitrinăm-am înșelat sunt un kilogram de fi rimituriaruncat într-un tablou de Picassodin care porumbeii se hrănesc.

OrașulOraşulplin de tălpi imprimate pe cimentîşi caută pulsulpe străzile mutechipuri plictisite joacă şah cu propri-ile idei.

Privit în fi ecare ziceasul, pudic de fel,rupe cont(r)actul cu timpul.

Geamurile murdare nu permit luminiisă intre în aşternuturiiar cafeaua vărsată pe birouînţelege viitorul mai uşor.

Copiii îşi ridicã propria plajălângă cişmeaua din cartiercopacii merg la urgenţăavând plămânii îmbâcsiţiiar poştaşul, deşi plouă de două zile,ne aduce gândurile la timp.

Elevii îşi caută dragostea în pauza mare,îşi urmăresc paşii, gândurile,scriu versuri de amorpărinţii stau liniştiţi în bănciaşteptând strigarea catalogului.

Undeva...în piaţăbătrânii, uitaţi de vreme,îşi negociează existenţaîn timp ce oraşul este plin:de maşini ascunse în gropi,de taximetrişti ce au multecurse spre cimitir,de semafoare ce-şi schimbã culoareaîn funcţie de bancnotă,de fete ce cunosc dragosteape băncile din parc.

Memoria oraşului are şi deşeuri

uneori...Unde o săledescarc?

O nouă viațăIÎn capătul străzii m-am împiedicat de semnul stopcând voi nu ați fost atențil-am înlocuitacum este cedează trecereaîn momentul în careeava trece prin dreptul meuimediat o să-l schimbîn drum cu prioritate.

Am toate actele necesare.IIDouă scaune, o masă și o țigară aprinsănoi doi și lumina stinsăne fumăm în liniște amorul.

Două scaune, o masănoi doi și lumina aprinsăamorul s-a terminatdar începem altul.Două scaunenoi doifață în fațăne privim trecerea timpului pe chip.

Noi doi.IIIAm citit într-o carte că o dată la 100 de aniplouă inversde la pământ spre cerși chiar așa este.

Azine-am ascuns amândoiîn aceeași picătură pentru a ne ridicaspre o nouă viață.

Regăsire

Îmbrăcat în catifea cobor în satcu toate că s-a dus multă apă pe pârâu rata oprește în același locunde în urmă cu multe tinereți părinții mă îmbrățișauștiind că pruncul lor a scăpat de plug.

Dacă stau bine și mă gândesc șoferul este acelașinu am cum să uit acel zâmbet care m-a vegheat până la prima stație din orașîn schimbul a cinci ouă și o găinăde vină este albulcare s-a jucat prin părul său.

Copiii juliți în genunchi aleargă pe lângă mineli se pare ciudat să vadă pantofi lăcuiți prin praful lorîși dau coate, râd, parcă aș fi un clovn care și-a uitat rolulunul dintre ei având mai mult curaj mă roagă să le cumpăr acadelesunt musafi raici așa este obiceiul.

Având o lumânare aprinsă îmi îndrept pașii spre mormântul lornu am mai fost de mult pe la ei,probabil, de mine le este dorcimitirul este același, nimic nu s-a schimbatpână și vecinii sunt aceeașiauzisem că-n altă parte i-ar fi mutat.

Greierii și-au ridicat propria casă lângă crucese joacă cu chitara, cântă, pentru ei viața este o bucurie imensăparcă-l văd pe El, după o zi de Duminică,cum la câmp se ducefurnicile și-au întemeiat mușuroiul printre buruienialeargă dintr-o parte în alta parcă știind că iarna le bate la ușă parcă o văd pe Ea luptându-se cu viațaplină de troieni.

Îngenunchez să le sărut poza lipită pe cimentochii nu au curajul să plângătimpul se oprește în acest momento mână mă atinge...este tataun sărut pe frunte...este mama.

Un gram de război

În sat bărbații cântă, joacă, se înroleazăau ocazia să-și apere țara, credința, familia,depun jurământulși cu pași mari, în șir indian,pleacă să-și întâlnească necu-noscutulfemeile plâng, pruncii țipănimic nu conteazăpășesc printre lacrimile lor.

Pe front totul se schimbăpământul se adapăcu sângele îngerilor care mor,cerul se deschide și îi așteaptă pe fiecarepe un rând deja stabilitdar ei se împotrivesc…vor să lupteprecum eroii din mit.

Într-un birou provincialrăzboiul s-a terminatse toarnă vinul în paharealianțele se îmbrățișeazăse alintă, se cheamă lăutaruldar să-i anunțe au uitatlăsând în continuare gloanțele și tunurilesă le curme suferința.

Cu pași mărunți revin acasăvreau să-mi iubesc femeiasă-i spun chinul prin care am trecutpoarta este închisă casa părăsitădoar nucul cel bătrân îmi sărută fruntea.

Azi, trăsura se oprește în cimitir iar lângă camarazipe mine m-am îngropat.

copiii cresc fac alegeri bune după aceea se sting uşor ca ledurile

vreau să continui povestea asta dar aştept ziua cea nouă. îmi vine în minte jocul de-a ruletistul pe spate lângă trafi cul intens numărând secundele două câte două/ pironită în mijlocul străzii. până aici minciuna de aici

adevărul/ zgomotul maşinilor e un gramofon stricat văd cum se-ndepărtează oraşul prin aerul umed

aş putea să mă ridic fără probleme şi să plec

momente în care eşti greu de găsit

unul lângă altul doar cu această senzaţie de nerecunoaştere incapabil să te chem încerc din răsputeri să nu-ţi fi e ruşine cu mine şi

nu ştiu la ce să mă aştept când asculţi cu privirea de-parte când zâmbeşti plină de îndoieli de parcă intuieşti totul de la început şi nimic nu te mai bucură

atunci îţi înfăşori părul de glezne eu mă fac mic mic trag de tine până las urme iar aşteptarea se aşază tandru între noi în fi ecare cuvânt în fi ecare gest cu o disperare aproape maladivă

mă asiguri că trebuie să existe ceva alterat poate furiile şi efectul de cădere abruptă sunt momente în care eşti greu de găsit dar eu

încă mai vreau să ajung la sfârșitul zilei mecanismul ascuns din respiraţia ta

din mine însămi eu nu pot ieşi

era sâmbătă tata a adus frizerul el şi-a şters palmele de şorţul alb a fl uturat foarfecii mari prin faţa noastră şi a început să fl uiere. noi am stat

cu sufl etul la gură

am simţit liniştea asta timpul fără timp înăuntru cine vrea primul, cine vrea primul până la urmă m-am dus eu

din dosul fi gurii încremenite frizerul zâmbea tremurau genunchii i-am luat în braţe pe măsură ce înain-tam spre oglindă mă gândeam că

nu pot să mă despart de ceea ce sunt şi-am început să plâng ştiam că

n-are niciun sens

tată, tu care nu te-ai născut

vreau să mă priveşti în ochi să-ţi aminteşti ce nu ţi-am spus în noaptea aia când râdeam în hohote cu toată fericirea într-o mînă

să nu-mi scape călcam haotic prin aer cu tine în spate lumea era o fereastră îndepărtată şi tot pământul ăla lanurile de grâu de porumb necoapte care ne îmbrăţişau

aş fi fugit zile întregi doar ca să mă cauţi. tată, tu care ai respirat uşurat și ai râs ca un om mare

9


CONCURSUL NAȚIONAL

DE POEZIE

, , JUVENTUS’’




„Juventus”2014.


zborul de noapteștii cu seamănă grădina. are fl ori rare șanțuri din pământnou maluri cu șiret/ acum vii din grădină

aduci cu tine întâmplările de peste zi le ții înașteptare ore pătrate saltă pe linia lor zici stop șiești de mână cu fratele nostru

te faci că spargi fereastra. bătrânul de vizavi cheamăun cal vine calul pe sus ce aripi ce croșetare călărețul stă leneș în șa/ puiul fript pisicile verzi totul are acum rost întâmplările trec pesubpod

până când curge din ele o simplătăcere apoi

ieși la întâlnirea de noapte prietenul e poet are inele cam lungi legate chinuit

de luminabecului din haina lui se aude. se audefâșâitul calibrat la bătaia inimii

treci cu poetul prin grădină șapca lui e o sabie lucitoare și libertatea lui bate ritmul guns n'roses

zborul se încheie subit unde e pagina veche unde roade ea fl oridupă fl ori

cădere scurtă

nu-mi amintesc ce trebuie să fi u ce stradă să aleg ce cursă să alerg/ nu mă căuta sub multe vorbe în cărţi în ceşti

de cafea în volumașe cu ștaif o babă senină mă vede în somn alergsălbatic îmi tremură genunchii şi fotografi a din mână tremură patul babei

B I A N C A CO S T I U G

10CO N T I N UA R E A Î N PAG .11


o rog ceva drojdia poeziei sau alt-ceva. nu aude în somnsunt prea departe

le spui cu ochi bulbucaţi numele meu schimbat. știu până la capăt că nu e nimic ascuns că totul e cristal

nu se reclamă niciodispariţie niciun dezastru lenea nu distruge poduri pomii ăștia nu cară omizi de import/ îmi fac treaba aduc zăpezi ieftine

le dau jos din cer ca pe niște pâini le aștern mieilor și fetelor tale deocheatevălul lor se strâmbă şipleacă nuascultă de-o fl ușturatică de-o cotoroanță cu ochi migdalați

și bună de fugă. și frica mă sărută pe frunte nu-mi amintesc să fi u dragule copilul ei din fl ori

cum treci printre îngeri

așa vii, așa pleci. ataci fortăreața aces-tei minți fugicu lemnul ei cu piatra cu nișteochi de preț lași doar fâlfâire de seară la colțuri

fuga ta se oprește cântărești prada faci mai întâi cerc larg pentru îngeri căzuți dan-sul lor e întins e această lovire a inimii. faci să cadădeodatămiresme/ sfânta pasiune răscolește cireșii livezii

nimeni nu plânge. fi ecare gând are o limită întinziașternuturi peste ele cad săgețile zăpezile prind repede rădăcini

împarți cu prietenii jocuri furate rândpe rând ei vin cu pași numărați cu idei fragedede lapte. jocul de-a prinselea pleacăînsoțitde praf sau de moarte/ jocul de-a alex de-a comoarapierdută

jocul norilor spânzurați pe coamele cailor jocul cu mărgelede sticlă

la sfârșit vine valul. așa vii, așa pleci la tocul ușii treci ușor printre îngeri

pictograme în fugă

recunosc în faţa ofi ţerului de gardă / nu ştiuce înseamnă binele de ce nu avem4 primăveri

unde e himera în trup de cenuşă tremură pe buzele altoracând ea le taie funiile şi aleargă pe destinele loraşa am auzit domnule ofi ţer cu cerul cupământul

ea chiar îi leagă mai apoi la ochii cufl ori albe le şterge praful de pe umeri şi conturul pieliila locul faptei îşi lasă amprenta bucăţi de sticlă şimiros de frică

unicorn forever

vine o zi, am calul meu șipământul ia forma dealurilor sucevei. pun șaua strig după servitori ei nu vincu flori de cireș cu zâmbete. ei vin cu 1000 și una debiblioteci le încarc și

urc dealurilesucevei până când mi se arată. două spirite stau la pândă plănuiesc facerea du-rerea şi apele cegustă din mal/ le instruiesc în trap în galop lecer să vii mai aproape

şi aşa te amlângă umărul stâng pe zamca lângă plopul negru

când te întreb de ce/ am călătoritatât să fim în cărți. să fii una cu pielea materie simplăsă mă lași să-ţi simtbuzele rujate să-mi arăți din alergarestrăzile sucevei în depărtare florile sakurei

11

ca şi cum am fi ajuns împreună aici spune mai departe cum veneau nemţii şi trebuia să te ascunzi în beci unde bubuiturile făceausă-ţi plesnească închişi ochii în orbite. şi în mine se dă un război în care nu ştiu să mă apărsunt cu toate mădularele slabe şi prin răni poţi să-mi simţi convulsiilesufleteşti şi urmele unor loviturirepetate

mă gândesc foarte serios căprin zidul acesta numai unii ies cu ţeasta înainteşi fără să tremure. cum nu ve mai fi acolonimic nu mă va proteja când se vor întindemâini cu tentaculemâini tatuate cu fum si cu obscenităţile careîmpânzesc oraşulca un cancer

acumpână nu se răceşte golul din mineîmbrăţişează-mă strâns cu toate oasele tale când trenul se izbeşte mereu de morminteşi trece prin ele cu luminăcu noicu tot

starea a II-a aceste poveri sunt poate frumoase mâini ale întunericului ce modelează fiinţa mea dinnoroiul îndârjit şi greu. aşa haosul materiei îmi aleargă prin trupul fragil sunt singurăo năsălie pe care pleacă dureri cumplite în lumea cealaltă. o cât mi-aş dori săvăd schelete îmbrăţişându-semuşcând din acest pământ ce îşi întindeoasele adânci între noi. suntem închişi

într-un gând mai pătrat şi mai negru cu toţii ştimaşa ca voi spune dragii meisă nu vă întoarceţi pleoapele pe dos când inefabilvom încăpea în netimpca într-o formă geometrică perfectăvă promit că ne vom revedea goi şi transparenţica nişte pruncila acest rendez-vous stabilit din

întunericul nefiinţei

gura zilei de mâine se cască neagră uriaşătremur şi în pături groase te cară pe tine cu tot cu chipul tău liniştit şi rece cu degetele tale de iarbă galbene încleştate în umărul meu şi acumcând am crescut

cobor în mine ca într-un lagărşi aceste poveri nasc alte răni pe caretu oricum nu le simţi decât atuncicând mă cuprinzi în somn cu dege-tele tale reci de tăcerede vis în care mă zvârcolescşi caut noduriledin mine

starea a III-a alergam mai sus de umărulochiului-plângând fiindcă nu poate fi lumina. alergândpoate am plâns şi eu că sunt rana şi nu sufletul fiinţei mele. aşa infirmăam încercat sa prind de picioare îngeri şi să-i cobor în oraşul letargic să ne calcesufletele anchilozate.

iarăşi şi iarăşicimitirul îşi lichefiază crucile uriaşe de piatră şi somn iar noi suntem tot mai singuri. mă doare umbra iar ai mei se duc unul câte unul senini şi calzi. pentru o zi coastele pămîntului înghit matern toate suferinţele. m-aş lăsa în genunchidar boala mă secătuieşte de tot ce e în minelumină şi cuvânt aşa goalăadulmec cerul ca o fiară hăituită. se întâmplă să plouă şi poverile mă apasă ca un alter-ego de plumb strivindu-miiubiri carbonizate

îţi spun că visele astea flămânde mă înjumătăţescmă sfâşie darla prăbuşirea cea din urmă sper să ţin în gură o rugăciuneşi nu o întrebare când din mine va ieşi acelaşi suflet înverşunat gemând în albas-trul somn al poemului.

ANASTASIA GAVRILOVICI

U R M A R E D I N PAG .7


Glume,

bancur i , umorPagina de umor conţ ine glume adunate din folc lor. Ţinem

să evidenţ iem faptul că nu dor im să lezăm pe nimeni , iar

asemănăr i le cu faptele sau personajele reale sunt întâmplătoare

Huston, avem

o problemămare!!!

12


O BLONDĂ SE DUCE LA GINECOLOG ŞI ÎI ZICE

CĂ EA ŞI SOŢUL SE CHINUIE, DAR NU POT SĂ

FACĂ UN COPIL.

- VOM REZOLVA PROBLEMA ASTA – ZICE

DOCTORUL.

LUAŢI LOC PE MASA GINECOLOGICĂ,

SCOATEŢI-VĂ CHILOŢII ŞI DEPĂRTAŢI PICIO-

ARELE. - ŞTIŢI, PREFERAM SĂ AM UN COPIL CU SOŢUL

MEU, ÎNSĂ, ÎN FINE…

L

BULA DUPA ORA DE STIINTE NATURALE - AM ÎNVĂŢAT IERI LA ŞCOALĂ CA APA NU ARE NICI MIROS, NICI GUST, NICI CU-LOARE, DAR NU ESTE ADEVĂRAT - SPUNE BULĂ MAMEI SALE. - DE CE SPUI ASTA? - PENTRU CĂ AM PUS IERI DOI DECILITRI DE APĂ ÎN BEREA LU' TATA ŞI A OBSERVAT IMEDIAT...

MAMA ÎI ZICE BĂIATULUI:- EŞTI OBRAZNIC! NU MĂ ASCULŢI! DE LA FIECARE PROSTIE PE CARE O FACI ÎMI CREŞTE CÂTE UN FIR DE PĂR ALB PE CAP!FIUL, UITÂNDU-SE LA BUNICĂ-SA, ZICE:- VĂD CĂ NICI MATALE, MAMĂ, NU AI FOST PREA CUMINTE!

MERGE O BLONDĂ PE STRADĂ,

IAR UN SÂN ÎI ATÂRNĂ ÎNA-

FARA SUTIENULUI. TRECĂTORII

SE UITĂ CU INTERES, DAR NU

ZIC NIMIC, CI DOAR UN DOMN

MAI ÎN VÂRSTĂ SE APROPIE DE

EA ȘI-I ZICE:

- DOMNIȘOARĂ NU VĂ ESTE

RUȘINE SĂ APĂREȚI ÎN AȘA

HAL PE STRADĂ?

SE UITĂ BLONDA LA SÂNI ȘI

STRIGĂ: - AOLEU, AM UITAT COPILUL ÎN

AUTOBUZ

Sotul se uita la TV si la un moment dat a strigat: -Nu intra în biserica ...nu intra dobitocule !!!! Sotia: La ce te uiti? Sotul: La nunta noastra.

Un roman incearca sa agațe o straina pe facebook : - Hello. - Hello. - Where are you from ? - France ! - Du-te ba, nu te cred ! - Pe bune ! La examen un student ia un bilet - nu stie. Ia altul - iarasi nu stie. Al treilea - de asemenea... Si asa al patrulea, al cincilea... Profesorul il opreste si ii da nota 5. Ceilalti studenti se revolta: - Pentru ce? - Cum pentru ce? Dupa cum cauta, inseamna ca stie ceva...

Din pacate si anul asta Mos Craciun imi aduce ce mi-a adus si anul trecut. Nu pot sa va spun in cuvinte ce dezamagit sunt, si daca o sa va uitati in imaginea de mai jos o sa intelegeti de ce. Asa ca eu va doresc Sarbatori Fericite si sper din inima ca la voi Mosul sa vina cu o multime de cadouri minunate

Dupa un chef teribil cu bere rece, Cos-tica a ragusit si merge la prietenul lui de pahar, Vasile. Suna, si in usa apare sotia acestuia. - Vasile e acasa? abia putu sopti Costica. La fel de mistrerios, doamna sopteste: -Nu, intra repede sa nu ne vada careva... Bulă este dat în judecată pentru că şi-a lăsat o vecină gravidă şi i se solicită pensie alimentară. Avocata lui încearcă să demonstreze imposibilitatea pro-creerii la o vârstă aşa de fragedă. Des-face şliţul de la pantalonii băiatului şi pipăind obiectul ce începu să se arate, se adresează instanţei: - Domnule judecător, cu piticania asta credeţi că a reuşit clientul meu?... Bulă puţin agitat îi şopti avocatei la ureche: - Gadil-o mai puțin scumpete, că riscăm să pierdem procesul! Un polițist dă peste un bețiv lungit într-un șanț. Il trezește și-i spune: - Cetățene, scoală și du-te acasă! - Nu pot! N-am voie sămerg! - Ce face? N-ai voie să mergi...? De ce? - Am băut niște sticle de vin pe care erau lipite etichete cu următoarea recomandare: "A se păstra culcat".

Merge un tânar în autobuz. Sta pe scaun, citeste o carte. Intra o doamna în vârsta, tânarul, fo-arte amabil din fi re, se ridica în picioare si îi ofera locul. Doamna se asaza si zice: – Tinere, dumneata cred ca esti din Cluj. – Da, asa e, de unde v-ati dat seama? – Pai ati fost amabil si mi-ati oferit locul! Tânarul: – Si dvs sunteti din Bucuresti?! – Asa e! Cum v-ati dat seama?! – Pai nu ati spus multumesc! O blonda se duce cu acvariul cu un peste la veterinar. - Eu cred ca este epileptic... ii spune ea veterinarului. Veterinarul arunca o privire si ii ras-punde: -Mie mi se pare ca e destul de linistit. - Stai, inca nu l-am scos din apa !

Am un respect deosebit pentru pisici. Mi-am dus pisica în alt oras, am lasat-o la groapa de gunoi, printre boschetari, fara nici o posibilitate de supravietuire. Dar s-a întors acasa. Fara urlete, fara amenintari, fara recla-matii la politie.... Nu ca soacra-mea!

13


The GodfatherNAŞULAc țiunea f i lmului se petrece în jurul ani lor '40- '50 ș i prezintă v iața f ic t ivă a fami l ie i maf iote Cor leone.

Fi lmul Nașul , real izat cu consi l ier i de specia l i tate, aduce pe ecran povestea ascensiuni i , a decăder i i ș i a noi i ascensiuni a unei fami l i i maf iote din New York . Nașul înseamna tre i ore de f i lm dur, adesea șocant , un por tret real ist ș i necruțător a l car te lului cr imei organizate devenit omniprezent în SUA, cre ionat fără nic i o reț inere. Toț i ac tor i i sunt u imitor i ș i creează personaje de neuitat , până ș i în rolur i le secundare." - The Motion Pic ture Guide

12 Angr y Men12 oameni fur ioş i

Ac ţ iunea f i lmului se compune din del iberăr i le

celor doisprezece juraţ i chemaţi să se pronunţe

asupra v inovăţ ie i unui tânăr de 18 ani , de or ig-

ine hispanică , învinuit ca ş i -ar f i uc is tată l . Ceea

ce părea in i ţ ia l un caz l impede, fără compl icaţ i i ,

se va t ransforma într - o eta lare a prejudecăţ i lor

f iecarui personaj în par te, legate de proces, de

acuzat sau de cei la l ţ i membri a i jur iu lui .

The Dark K night

CAVALERUL ÎNTUNECAT

Au trecut 8 ani de cand Batman a disparut in noapte, t ransformandu-se din acel moment din erou in fugar. Asumandu-s i v ina pentru moar tea procuror-ului Har vey Dent , Cavalerul Negru a sacr i f icat totul pentru ceea ce e l s i Comisarul Gordon sperau ca e o cauza mai buna. Pentru un t imp, minciuna a pr ins. . .

Regizor : Francis Ford Coppola

Scenar iu : M ar io Puzo, Francis

Ford Coppola

Starur i : M ar lon Brando, Al

Pacino, James Caan

C I N E M AT E C A J U V E N T U S

14


Elec tr ic L ight Orchestra (ELO) a fost o

formație br i tanică de muzică rock din

Bi rmingham, care a lansat 11 a lbume

de studio între 1971 ș i 1986 ș i un a l t

a lbum în 2001. ELO a fost creată din

dor ința lu i Roy Wood ș i Jef f Lynne de

a îmbina rockul modern cu muzica

pop ș i muzica c las ică . După plec-

area lu i Wood imediat după apar i ț ia

a lbumului de debut , Lynne a scr is

ș i a aranjat toate compoziț i i le or ig-

inale a le formație i ș i a produs toate

a lbumele.

Deși a avut succes încă de la pr imele

s ingleur i în Regatul Unit , grupul a

cunoscut un ș i mai mare succes în

Statele Unite iar până la mi j locul

ani lor '70 devenise una dintre cele

mai bine vândute t rupe. Din 1972

până în 1986, ELO au avut 27 de hit

s ingleur i în Top 40 atât în Regatul

Unit cât ș i în SUA. Formația a vut 20

de hit s ingleur i în Top 20 în Regatul

Unit ș i 19 ast fe l de s ingleur i în c la-

samentul american Bi l lboard. ELO

deț ine de asemenea un record ca

f i ind grupul ce a avut cele mai multe

hi tur i în B i l lboard Hot 100 Top 40 din

istor ia topului fără a avea, însă , vreu

s ingle pe pr imul loc.

Membri i :

Jeff Lynne (n. 1947) - voce, chitară, chitară bas, claviaturi, tobe, violoncel, producător, textier, compozitor (în trupă în intervalele 1970-1983, 1985-1986, 2000-2001)Roy Wood (n. 1946) - voce, chitară, chitară bas, violoncel, clarinet, oboi, tobe, producător, textier (1970-1972)Bev Bevan (n. 1944) - tobe, percuție, voce (1970-1983, 1985-1986)

Richard Tandy (n. 1948) - claviaturi, sintetiza-toare, chitară bas, chitară, voce de fundal (1972-1983, 1985-1986, 2000-2001)Louis Clark (n. 1947) - aranjor de orchestră, con-ductor (1974-1980, 1983)Kelly Groucutt (1945 - 2009) - chitară bas, voce (1975-1983)Mik Kaminski (n. 1951) - vioară (1973-1979, 1981-1983, 1986)Hugh McDowell (n. 1953) - violoncel (1972, 1973-1979)Melvyn Gale (n. 1952) - violoncel (1975-1979)Mike Edwards (1948 - 2010) - violoncel (1972-1974)Mike de Albuquerque (n. 1947) - chitară bas, voce (1972-1974)Wilfred Gibson (n. 1945) - vioară (1972-1973)Colin Walker (n. 1949) - violoncel (1972-1973)Bill Hunt - claviaturi, corn francez, corn de vânătoare (1970-1972)Steve Woolam - vioară (1970-1971)

ELEC TRIC L IGHT ORCHESTRA

JUVENTUS - MUSICBOX

ELO a câșt igat 21 de premii R IAA, 38 de premii BPI ș i a vândut peste 50 de mi l ione de discur i în toată lumea, fără a include ș i d is-cur i le s ingle.

15


Casa de Cultură a

Studenţi lor Pi teşt i va

implementa în următoarea

per ioadă, cu spr i j inul

M inisterului Tineretu-

lu i ş i Spor tului , proiec tul

POSDRU „Star t în car ieră . –

Bune prac t ic i europene în

consi l ierea profes ională a

studenţ i lor români ”.

Proiec tul are ca obiec-

t iv dez voltarea ş i imple -

mentarea unor ser v i -

c i i de consi l iere ş i or ien-

tare profes ională pentru

un numar de 5 .000

de studenţ i cu

scopul de a fac i l -

i ta inser ţ ia pe

piaţa munci i a absolvenţ i lor

de învăţământ super ior sau

motivarea acestora pentru

cont inuarea de studi i lor.

Pr in acest proiec t , M inis-

terul Tineretului ş i Spor-

tului , va f inanţa 13 centre

de consi l iere ş i or ien-

tare profes ională la n ivel

naţ ional .

PROIECT POSDRU

„START ÎN CARIERĂ. – BUNE PRACTICI EUROPENE ÎN CONSILIEREA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR ROMÂNI”.

Casa de Cultură a Studenţi lor Pi teşt i va pr imi f inanţare pentru amenajarea unei sa l i , ca t iner i i d in Pi teşt i sa benef ic ieze

16


REVISTA CASEI DE CULTURĂ A STUDENȚILOR DIN PITEȘTIsă lași un semn un accident sau un strigăt...

Documents

Transcript of REVISTA CASEI DE CULTURĂ A STUDENȚILOR DIN PITEȘTIsă lași un semn un accident sau un strigăt...