REVISTA 4 2009 - astra.iasi.roedu.netastra.iasi.roedu.net/pdf/nr58p33-36.pdf · Masca mea de...

4
„Masca mea de cuvinte” Mihaela Arhip mã citea cînd era elevã, eu o citesc (de) cînd e poetã. Pare-se cã profesoara din Botoºani s-a „construit” greu, cu neîncredere în sine ºi în cuvinte, fãcînd, pînã la urmã, poezie chiar din aceastã timo- rare, din sfiala de a se mãrturisi. Masca mea de cuvinte, aceastã a doua ei carte, o protejeazã faþã de orice agresiune, dinlãuntru ºi dina- farã ºi, totodatã, îi divulgã vulnera- bilitatea, candorile ºi obsesiile. Într-un început de secol ce pare înscris într-o derivã fãrã ºansa de a se redresa, Mihaela Arhip navigheazã cu superbie prin propriul ei suflet, ca ºi prin tot ce o înconjoarã, inducîndu-þi o stenicã melancolie. Cartea e bine construitã, ingenios secvenþiatã. Poeziile sînt ca niºte „respirãri” Despre ceea ce cred, Despre ceea ce vãd, Despre ceea ce simt. Citind-o, ai impresia cã eºti „suspendat între douã clipe/ ca un scrîn- ciob/ deasupra unei ape fãrã sfîrºit”. Scriitori, publiciºti... A apãrut ediþia a III-a a dicþionarului Scriitori ºi publiciºti ieºeni contemporani, realizat de N. Busuioc ºi Fl. Busuioc. În cei 12 ani care au trecut de la prima ediþie, cartea a devenit tot mai consistentã, nu doar ca volum – la ora actualã însumeazã 549 de nume, faþã de 469, la ediþia precedentã – ci ºi ca adecvare la condiþia optimã a unui dicþionar bio-bibliografic, nu de autor, ci de autori. Nicolae Busuioc, artizanul proiectului, le-a dat posibilitatea autorilor sã se prezinte ei înºiºi, sperînd în dreapta lor mãsurã. Din pãcate, unii dintre contemporanii noºtri au abuzat de aceastã ocazie, gonflîndu-se precum broasca din fabulã... Astfel de abuzuri întîlnim mai ales la autorii inconsistenþi, nefundamentaþi ºi un pic cam neobrãzaþi, majoritatea înþelegînd rigorile ºi canonul unei astfel de opere lexi- cografice. Peste toate însã, cartea este un util instrument de lucru pentru oricine vrea sã cunoascã viaþa spiritualã ieºeanã, începînd de la jumãtatea secolului XX, pînã în zilele noastre. E, ca sã zic aºa, o carte de vizitã. Busuioc moldovenesc... Ajuns la o vîrstã rotundã, acest Busuioc moldovenesc, Nicolae numit, a simþit nevoia unui dialog cu sine, cu cãrþile, cu prietenii, fãrã a se da rotund... Toate s-au adunat într-o carte, Timpul trãit, care, „prin gîndiri ºi prin imagi- ni”, dã seamã de trecerea ºi petre- cerea sa pe aceste meleaguri tere- stre. Într-un ambiþios text liminar, Lecturã ºi vulturi, Nicolae Busuioc încearcã o parabolã a propriei sale condiþii, de biolog, cãrturar, cititor ºi comentator, terorizat de rigori, refuzat de muze, dar visînd la aripi ºi la ochi de vultur... Spre a-l (ne)liniºti, trebuie sã-i spun, cu pro- priile-i cuvinte, cã „Oricum, liber- tatea spiritului freamãtã pe undele vîntului, fãrã oprire, fie ºi ca o nece- sarã consolare a cititorului nostru, mereu cãzut pe gîn- duri”. (N. Turtureanu) Mircea Popa, Uleiul din candelã. ASTRA ºi spiritul Blajului, Ed. ASTRA, Blaj, 2009, 272 p. Cele douã mari secþiuni ale volu- mului care reuneºte articole ºi studii ale binecunoscutului universitar ardelean sînt dedicate Societãþii ASTRA ºi trecutului ei, în strînsã legãturã cu „spiritul Blajului”, în cadrul cãrora sînt prezentate cu apli- caþie figuri de primã mãrime ale cul- turii ºi militantismului neamului, de mult apuse sau încã în viaþã, docu- mente, evocãri. Elena Condrei, Eminescu nestins, Interviuri cu conf.univ.dr. Constantin Mãlinaº, Ed. Geea, Botoºani, 2009, 306 p. În afarã de ceea ce scrie pe cop- ertã, trebuie sã adãugãm cele 125 de pagini de biobibliografie, plus imag- inile aferente, care întregesc profilul celui care deschide o serie editorialã a Editurii „Geea”, dedicatã celor distinºi cu premiul, diploma ºi medalia „Teiul de Aur”. Profesorul ºi bibliotecarul bihorean Constantin Mãlinaº este un constant colaborator al „Revistei române” ºi un implicat activ în programul astrist panromânesc. 33 33 Revista românã nr. 4 (58) / 2009 FLASH FLASH FLASH FLASH FLASH FLASH

Transcript of REVISTA 4 2009 - astra.iasi.roedu.netastra.iasi.roedu.net/pdf/nr58p33-36.pdf · Masca mea de...

„Masca mea de cuvinte”Mihaela Arhip mã citea cînd era

elevã, eu o citesc (de) cînd e poetã.Pare-se cã profesoara din Botoºanis-a „construit” greu, cu neîncredereîn sine ºi în cuvinte, fãcînd, pînã laurmã, poezie chiar din aceastã timo-rare, din sfiala de a se mãrturisi.Masca mea de cuvinte, aceastã adoua ei carte, o protejeazã faþã deorice agresiune, dinlãuntru ºi dina-farã ºi, totodatã, îi divulgã vulnera-

bilitatea, candorile ºi obsesiile. Într-un început de secol cepare înscris într-o derivã fãrã ºansa de a se redresa,Mihaela Arhip navigheazã cu superbie prin propriul eisuflet, ca ºi prin tot ce o înconjoarã, inducîndu-þi o stenicãmelancolie. Cartea e bine construitã, ingenios secvenþiatã.Poeziile sînt ca niºte „respirãri” Despre ceea ce cred,Despre ceea ce vãd, Despre ceea ce simt. Citind-o, aiimpresia cã eºti „suspendat între douã clipe/ ca un scrîn-ciob/ deasupra unei ape fãrã sfîrºit”.

Scriitori, publiciºti...A apãrut ediþia a III-a a

dicþionarului Scriitori ºi publiciºtiieºeni contemporani, realizat de N.Busuioc ºi Fl. Busuioc. În cei 12 anicare au trecut de la prima ediþie,cartea a devenit tot mai consistentã,nu doar ca volum – la ora actualãînsumeazã 549 de nume, faþã de469, la ediþia precedentã – ci ºi caadecvare la condiþia optimã a unuidicþionar bio-bibliografic, nu deautor, ci de autori. Nicolae Busuioc,

artizanul proiectului, le-a dat posibilitatea autorilor sã seprezinte ei înºiºi, sperînd în dreapta lor mãsurã. Dinpãcate, unii dintre contemporanii noºtri au abuzat deaceastã ocazie, gonflîndu-se precum broasca din fabulã...Astfel de abuzuri întîlnim mai ales la autorii inconsistenþi,nefundamentaþi ºi un pic cam neobrãzaþi, majoritateaînþelegînd rigorile ºi canonul unei astfel de opere lexi-cografice. Peste toate însã, cartea este un util instrument delucru pentru oricine vrea sã cunoascã viaþa spiritualãieºeanã, începînd de la jumãtatea secolului XX, pînã înzilele noastre. E, ca sã zic aºa, o carte de vizitã.

Busuioc moldovenesc...Ajuns la o vîrstã rotundã, acest Busuioc moldovenesc,

Nicolae numit, a simþit nevoia unui dialog cu sine, cucãrþile, cu prietenii, fãrã a se da rotund... Toate s-au adunat

într-o carte, Timpul trãit, care, „prin gîndiri ºi prin imagi-ni”, dã seamã de trecerea ºi petre-cerea sa pe aceste meleaguri tere-stre. Într-un ambiþios text liminar,Lecturã ºi vulturi, Nicolae Busuiocîncearcã o parabolã a propriei salecondiþii, de biolog, cãrturar, cititorºi comentator, terorizat de rigori,refuzat de muze, dar visînd la aripiºi la ochi de vultur... Spre a-l(ne)liniºti, trebuie sã-i spun, cu pro-priile-i cuvinte, cã „Oricum, liber-tatea spiritului freamãtã pe undelevîntului, fãrã oprire, fie ºi ca o nece-sarã consolare a cititorului nostru, mereu cãzut pe gîn-duri”.

(N. Turtureanu)

Mircea Popa, Uleiul din candelã. ASTRA ºi spiritulBlajului, Ed. ASTRA, Blaj, 2009, 272 p.

Cele douã mari secþiuni ale volu-mului care reuneºte articole ºi studiiale binecunoscutului universitarardelean sînt dedicate SocietãþiiASTRA ºi trecutului ei, în strînsãlegãturã cu „spiritul Blajului”, încadrul cãrora sînt prezentate cu apli-caþie figuri de primã mãrime ale cul-turii ºi militantismului neamului, demult apuse sau încã în viaþã, docu-mente, evocãri.

Elena Condrei, Eminescu nestins, Interviuri cuconf.univ.dr. Constantin Mãlinaº, Ed. Geea, Botoºani,2009, 306 p.

În afarã de ceea ce scrie pe cop-ertã, trebuie sã adãugãm cele 125 depagini de biobibliografie, plus imag-inile aferente, care întregesc profilulcelui care deschide o serie editorialãa Editurii „Geea”, dedicatã celordistinºi cu premiul, diploma ºimedalia „Teiul de Aur”. Profesorulºi bibliotecarul bihorean ConstantinMãlinaº este un constant colaboratoral „Revistei române” ºi un implicatactiv în programul astrist panromânesc.

3333Revista românã nr. 4 (58) / 2009

FLASH FLASH FLASH FLASH FLASH FLASH

Analele Putnei, An. IV, 2008, nr. 2, 332 p. Centrul de Cercetare ºi

Documentare „ªtefan cel Mare” alSfintei Mãnãstiri Putna continuãapariþia acestui periodic, ce s-aimpus în peisajul publicaþiiloristorice de înaltã þinutã, printr-ungrupaj de comunicãri pe tema„Cetatea Sucevei – 620 de ani de laatestarea documentarã”, apoiPomelnicul Mãnãstirii Voroneþ,Studiu ºi text de Andrei Eºanu ºiValentina Eºanu, Manuscrise din

domnia lui ªtefan cel Mare de Valentina Pelin.

Pomenirea lui ªtefan cel Mare, vol. II, SfîntaMãnãstire Putna, 2009, 130 p.

Apãrut în seria de publicaþii aleCentrului de Cercetare ºiDocumentare „ªtefan cel Mare”,volumul este o completare, o contin-uare a celor trei anterioare,cuprinzînd broºura Acte ºi discur-suri de la serbarea pomenirii luiªtefan cel Mare, publicatã în 1905,ºi un text al lui Petre Gârboviceanu,Sãrbãtorirea lui ªtefan cel Mare ºiSfânt, apãrut în „Biserica OrtodoxãRomânã” din iulie 1904.

Lingvisticã ºi culturã. Omagiu profesorului Ilie Dan,coordonator Vasile Diacon, Tipo Moldova, Iaºi, 2009, 536 p.

Un amplu volum, pentru apariþiacãruia fostul student Vasile Diaconºi-a dedicat un an din viaþã, menitsã-l omagieze pe fostul universitarieºean la împlinirea unei vîrsterotunde. Pe lîngã studiul iniþial alcoordonatorului, lista publicaþiilorprofesorului ºi interviul acordat deacesta lui Nicolae Cârlan, au maicontribuit, cu evocãri sau diversestudii de profil, aproape 40 de liter-aþi ºi istorici (printre care

Constantin Ciopraga, Al. Husar, Gavril Istrate, GheorgheBuzatu), de la Iaºi, trecînd prin Bucovina pînã laTimiºoara, ba chiar ºi la Padova.

Analele Bucovinei (Rãdãuþi), An. XVI, nr. 1/2009,356 p.

În acest numãr, Vasile I. Schipor ni-l readuce în mem-orie pe pictorul Franz Xaver Knapp, Dumitru Valenciuc se

ocupã de Arhimandritul FilaretBendevschi, Nicolae Cârlan revineasupra destinului dramaturgului IonLuca, Rodica Iaþencu dã cursMonografiei oraºului Rãdãuþi deFilimon Rusu, Liviu Papuc îl prez-intã pe Gazetarul ConstantinHurmuzachi, iar Iulia Brânzã con-tinuã publicarea jurnalului din 1944al doctorului Tudor Nandriº.

Gh. Giurcã, Din bibliografia Bucovinei, BibliotecaBucovinei „I.G. Sbiera”, Suceava, 2009, 240 p.

Utilã aceastã apariþie, în careprofesorul ºi publicistul GheorgheGiurcã adunã 2580 de volume (elesînt mai multe, oricum!) cu tematicãbucovineanã, dispuse pe domenii dereferinþã ºi însoþite de un indice denume, de la Descriptio Moldaviae alui Dimitrie Cantemir (1716) ºi pînãla cele mai recente, cu regretuldeclarat al proastei circulaþii a cãrþiiîn ziua de astãzi, ceea ce face caorice demers de acest fel sã rãmînãincomplet.

Chronos, revistã de istorie (Iaºi), An. VII, nr. 1-2 (12-13), 2009, 64 p.

Reþinem, din acest proaspãtnumãr: România lui Ferdinand I deGheorghe I. Brãtianu, Biserica dinGugeºti-Fãlciu de Vasile V. Popa,Unele aspecte privitoare la vizitelelui Carol I la Iaºi reflectate în presavremii (1866-1899) de Livia Iorga,interviul cu prof.univ.dr. AnatolMoraru de la Bãlþi, evocãrile luiGheorghe Ghibãnescu, DumitruSandu-Matei º.a.

Nicolae Labiº, Corespondenþã, ediþie îngrijitã ºi pre-faþã de Nicolae Cârlan, Ed. Lidana,Suceava, 2009, 156 p.

Nicolae Cârlan, cunoscutulcercetãtor împãtimit de Labiº,scoate la ivealã un elegant volum încare sînt cuprinse toate scrisorilecunoscute pînã în momentul de faþã,atît cele emise, cît ºi cele primite,provenind din surse livreºti sau dinarhive. În afarã de familie ºi prietenidin copilãrie, apar în peisaj Lucian

3434 Revista românã nr. 4 (58) / 2009

Raicu, Dragoº Vicol, George Mãrgãrit, Titus Popovici,Radu Cârneci, Corneliu Sturzu, Savin Bratu, Al.Andriþoiu, ba chiar ºi Mihail Sadoveanu. Cîteva facsimileîntregesc aceastã utilã ºi instructivã apariþie editorialã.

Emil Iordache, Poeme fãrã mascã, Ed. AXA,Botoºani, 2008, 58 p.

Prin diligenþele lui Gellu Dorian,iatã cã poemele prea devreme dusu-lui dintre noi Emil Iordache, pãstratecu grijã ºi oferite acum de vãduva saOlga, vin sã ne mai întristeze (sau sãne mîngîie) încã o datã. Alegemdoar Nocturnã: „Tu, mesteacãnfirav, noaptea ce aprinzi:/ Felinarullunii, stelele oglinzi?// Sau fãclii þi-aduce un poet lunatic -/ În casteluliernii ferecat ostatic?// Sau þi-aprinzitu însuþi crengile pustii/ ªi visezi la

troicã talpã ca sã fii?// Sau te-nchipui cruce pe-un troian-mormînt/ ªi rãmîi în beznã singur murmurînd?”.

Am mai primit:

3535Revista românã nr. 4 (58) / 2009

Preot Ilie Ilisei, Osteneli sacerdotale (omilii, cuvintede învãþãturã, gînduri pastorale, rostiri ale contemporanilor), ediþieîngrijitã ºi prefaþatã de Grigore Ilisei, Princeps Edit, Iaºi, 2009, 252p.

Sanda Cordoº (coordonator), Spiritul critic la Cercul literar dela Sibiu, Ed. Accent, Calea Dorobanþilor, Cluj-Napoca, 2009, 276 p.

Dumitru Apetri, Arta replãsmuirii artistice, I, Academia deªtiinþe a Moldovei, Institutul de Filologie, Chiºinãu, 2008, 280 p.

Paul Leu, Rãpit de KGB ºi condamnat la moarte, Ed. Euroland,Suceava, 484 p.

Gh. Cliveti, Prolegomene la studiul relaþiilor internaþionale.Epoca modernã, Ed. Academiei Române, Bucureºti, 2009, 360 p.

Gheorghe-Gabriel Cãrãbuº, Separatismul în Moldova: ide-ologie ºi acþiune (1856-1866), Ed. Universitas XXI, Iaºi, 2009, 682p.

Biblioteca Metropolitanã Bucureºti, Lucrãrile Simpozionuluiinternaþional „Cartea. România. Europa”, Ed. BibliotecaBucureºtilor, 2009, 342 p.

Anuarul Muzeului Literaturii Române Iaºi, An. I, 2008, 284p.

Adrian Matei, Orfeu ºi francmasoneria albastrã, Ed. Samuel,Mediaº, 2009, 110 p.

Biblioteca Orãºeneascã Viºeu de Sus, „Ãmbele Viºae”, vol. III,Comunicãrile celui de-al treilea Simpozion de istorie ºi culturã aViºeelor Maramureºului, Ed. Eurotip, Baia mare, 2009, 208 p. + hartã.

Alexandru Burlacu, Vladimir Beºleagã. Po(i)etica romanului,Ed. Gunivas, Chiºinãu, 2009, 124 p.

Paraschiva Abutnãriþei, Experienþe de lecturã, Ed. Axa,Botoºani, 2009, 132 p.

George ªtefãnescu, Filozofia naturalã, Ed. ASTRA-Dej, 2009,160 p.

Raveca Vlaºin, Fresca amintirilor albastre, versuri, prefaþã de Al.Florin Þene, Ed. ASTRA-Dej, 2008, 110 p.

Pr. Ioan Morar, Din zborurile minþii pentru statornicia inimii, Ed.ASTRA-Dej, 2009, 106 p.

Gheorghe Luchian d’Aquila, Batracienii, roman, Ed. ASTRA-Dej, 2008, 164 p.

Ioan F. Pop, Sfîntul Augustin – morfologia unei paradigme, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2009, 340 p.

Victor Tudoran, Datini ºi obiceiuri ale mocanilor sãceleni,Asociaþia Cultural-Sportivã „Izvorul”, Sãcele, 2005, 62 p.

Tribuna, An. VIII, nr. 171, 16-31 oct. 2009, 36 p.Spaþii culturale (Râmnicu-Sãrat), An. II, nr. 6/2009, 72 p.Silvia Pop, Editura ASTRA Blaj – 10 ani (album), Blaj, 2009, 78 p.Marcela Ciortea, Metrice (versuri), Ed. ASTRA, Blaj, 2009, 80 p.Gabriela Rusu-Pãsãrin, Nicolae Pantea, Cornel Bãlosu,

Gabriela Boangiu, Vasile Buz, Revalorizarea contemporanã atroiþelor în regiunea Oltenia ºi în context multietnic – Timoc ºiVoivodina, Ed. Alma, Craiova, 2009, 120 p.

Liviu Moscovici, o profesie numitã „viaþa cãrþilor” (comemora-tiv), Oficiul de tipãrituri al Bibliotecii Judeþene „Gh. Asachi” Iaºi,2009, 52 p.

Gheorghe Ghibãnescu (Huºi), An. I, nr. 1, ian.-iun. 2009, 20 p.Prutul (Huºi), An. VIII, nr. 1 (45), ian. 2009, 20 p.Rapsodia (Sibiu), An. VI, nr. 61, sept. 2009, 60 p.Buletin cultural argeºean (Piteºti), An. V, nr. 2 (17), aug. 2009, 72

p.Ioan Popa, De-a rîsu-plînsu prin Europa. Impresii de cãlãtorie,

Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2009, 176 p.Constantin Huºanu, Curseºti. Istoric ºi evocãri la capãt de

veacuri ºi milenii, cu o postfaþã de Ioan Mancaº, Ed. Pim, Iaºi, 2009,390 p.

Bibliografia Bucovinei (Suceava), An. IV, nr. 1, Bibliografiajudeþului Suceava – 1990 (I), Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera,Suceava, 2009, 46 p.

Ilie Dan, Crucea de gheaþã (distihuri), Ed. Quadrat, Botoºani,2009, 168 p.

Gellu Dorian, Alungînd tristeþea, ca Paganini (poeme), Ed.Brumar, Timiºoara, 2009, 66 p.

Ion Cozmei, Vînãtoare de iarbã cu cai (poeme), Tipo Moldova,Iaºi, 2009, 122 p.

Valeriu Sclifos, 1200 de frazeologisme ale limbii române.Dicþionar, Chiºinãu, 2007, 88 p.

Caiete Mãlinene. Festivalul naþional de poezie „Nicolae Labiº”,Ediþia a XLI-a, Ed. Lidana, Suceava, 2009, 100 p.

(L.P.)(L.P.)

3636 Revista românã nr. 4 (58) / 2009