Retman si retmagia preview216

Daniel David: profesor „Aaron T. Beck“, directorul International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Școlii Doctorale „Psihodiagnostic și Intervenții Psihologice Validate Științific“, Universitatea Babeș‑Bolyai, Cluj‑Napoca, și al Centrului Român de Psihoterapie Cognitivă și Rațional‑Emotivă și Comportamentală. Profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, și director al presti‑giosului institut Albert Ellis, New York. Psiholog principal speciali‑zat în psihologie clinică și psihoterapie și supervizor în psihoterapie.

Anca Dobrean: conferențiar universitar, directorul Departamen‑tului de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș‑Bolyai, Cluj‑Napoca, președinte al Asociației de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale din România. Psiholog principal specializat în psihologie clinică și psihoterapie cognitiv‑comportamentală adre‑sată copiilor și adolescenților.

Mihai Goțiu: scriitor și jurnalist, fost redactor‑șef al publicațiilor Ziarul Clujeanului, Clujeanul și Viața Clujeanului, coordonator edi‑torial al proiectului România Curată (Societatea Academică din România), autor de cărți de poezie, proză și jurnalism (printre care și Afacerea Roșia Montană), premiul Green Awards Romania 2012, dublu premiat la Galele Superscrieri 2012 și câștigător al Bursei europene de excelență în jurnalism „Milena Jesenska“ (Institut for Human Sciences, Viena, 2014).

Bencze László: artist grafic și designer, conferențiar universi‑tar la Universitatea de Artă și Design Cluj‑Napoca, Departamentul Grafică — Foto‑Video‑PCI; Master în bandă desenată la École Européene Supérieure de l’Image, Angoulême, Franța; mem‑bru fondator al ExtraArt, grup civic de educație și atitudine prin mijloace artistice.

Cuprins

7 Prezentare și instrucțiuni de utilizare în scop psihoeducațional

11 Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câștigat 19 Prefață

25 Prima parte. Retman și Retmagia. Fundamente

27 I. Tinerii și sănătatea mintală

29 II. Despre psihoterapie și sănătatea mintală

33 III. Retman și psihoterapia

36 IV. Retman în desene animate terapeutice — Retman și Retmagia

42 V. Povestea lui Retman (vezi David, 2010)

47 VI. Decalogul Raționalității al lui Retman (David, 2012/2006)

51 VII. Decalogul Iraționalității al lui Iraționalius (David, 2012/2006)

Retman şi Retmagia § Cuprins

53 Partea a doua. Retman și Retmagia. Considerații și sfaturi terapeutice

55 I. O excursie în natură. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă depresia

87 II. O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea

115 III. Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăția

130 IV. Înfrângerea lui Iraționalius. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă furia

155 Partea a treia. Retman și Retmagia. Poveștile

175 I. A fost odată Raționalia. Legile fericirii și Retmagia

165 II. O excursie în natură. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă depresia

173 III. O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea

181 IV. Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăția

188 V. Înfrângerea lui Iraționalius. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă furia

197 Referințe bibliografice

DANIEL DAVID (COORD.)

6

Prezentare şi instrucţiuni de utilizare în scop psihoeducaţional

Proiectul a fost susținut din Premiul I obținut de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș‑Bolyai, prin Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, în cadrul Galei Premiilor în Educație. În proiectul depus în com‑petiție ne‑am angajat să dezvoltăm servicii inovati‑ve adresate comunității prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeș‑Bolyai — PsyTech“, din cadrul Departamentului. Desenele animate terapeutice — RETMAN și RETMAGIA — reprezintă produsul psiho‑educațional al acestui proiect. Lucrarea de față este o variantă extinsă a lucrării publicate anterior: David, D. (coordonator) (2013). RETMAN și Retmagia. Desene anima‑te terapeutice. Presa Universitară Clujeană, Cluj‑Napoca (vezi Prefața acestei lucrări pentru detalii).

Retman şi Retmagia § Prezentare şi instrucţiuni de utilizare în scop psihoeducaţional

Mulțumim Institutului Albert Ellis din New York pen‑tru permisiunea de a utiliza numele RETMAN și de a dezvolta conceptul în România.

Proiect psihoeducaţional al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie,

Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş‑Bolyai, Cluj‑Napoca

Coordonator: Prof. univ. dr. Daniel David

Psihologi:Prof. univ. dr. Daniel David, Conf. univ. dr. Anca

Dobrean, Expert psiholog Cristina Domuț

Producție artistică:Regia: Mihai GoțiuScenariul: Mihai GoțiuRegia artistică: dr. Bencze László, Bencze MiklosCaractere: Bencze László, Bencze Miklos, Luminița

DejeuAnimație: Bencze László, Bencze Miklos, Vlad Tenie

BrădeanColoană sonoră: Mihnea Blidariu

Voci:Povestitor 1 — Mihnea BlidariuPovestitor 2 — Mihai Goțiu


8

Povestitor 3 — Ramona DuminicioiuRETMAN — Mihai GoțiuIRAŢIONALIUS — Mihnea BlidariuNECESARUS — Paul SocolDESCURAJATUS — Mihnea BlidariuFRUSTRATUS — Mihnea BlidariuCATASTROFUS — Mihnea BlidariuDaniel — Paul SocolMama — Ramona DuminicioiuMaria — Paula Hoha

Inginer sunet: Adrian NeagoeDesign site: Bencze Miklos, Luminița DejeuIT: Răzvan Antonescu

Identitate vizuală: Bencze Miklos, Luminița DejeuComunicare: Mihai GoțiuPromovare online: Luminița Dejeu, Răzvan Antonescu

Echipa RETMAN mulțumește institutului american Albert Ellis Institute pentru permisiunea de a dezvolta conceptul RETMAN în România și membrilor Școlii clu‑jene de psihologie clinică și psihoterapie (în particular prof. univ. dr. Aurora Szentagotai, conf. univ. dr. Ioana Cristea, conf. univ. dr. Oana David și psiholog Sorina Negrilă) pentru contribuția de‑a lungul timpului la dez‑voltarea și implementarea clinico‑experimentală și apli‑cativă a acestui concept.

9

Retman şi Retmagia § Prezentare şi instrucţiuni de utilizare în scop psihoeducaţional

Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat

Prima istorie a lui Retman e foarte scurtă. Oficial, povestea lui s‑a născut în America, la New York. Ideea le‑a aparținut psihologilor de la Institutul Albert Ellis, Calvin Merrifield și Rebecca Merrifield. Eroul care îi ajuta pe copii să treacă peste diferite momente dificile cu ajutorul gândurilor rațional‑pozitive a fost botezat Retman de la Rational Emotive Therapy, cum era numită atunci această formă de psihoterapie cognitiv‑compor‑tamentală (vezi și Prefața). Un prim număr al unei reviste de benzi desenate a fost realizat de cei de la Albert Ellis la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. Din cauza cos‑turilor de producție ridicate a rămas și singurul număr. În timpul bursei postdoctorale la New York de la înce‑putul anilor 2000 și al colaborărilor ulterioare, psiholo‑gul clujean Daniel David l‑a descoperit pe Retman în lucrările Institutului și a început demersurile pentru emigrarea acestuia în România, la Cluj.

Retman şi Retmagia § Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat

Iar aceasta e a doua istorie a lui Retman, începută, de fapt, prin 1992, în Complexul Studențesc Hașdeu din Cluj. Era o perioadă în care căminele încă mai miroseau a terebentină, cu apă caldă cel mult două ore pe zi, cu paturi cu multe arcuri lipsă sau slăbite (un prieten folosea o ușă pusă sub saltea în locul arcuri‑lor) și în care berea ieftină, țigările la fir, dar și multe alte produse le cumpărai direct de prin camere. Într‑un asemenea cămin l‑am întâlnit pe Daniel David: stăteam în camere vecine, iar un coleg de‑al lui de facultate era repartizat în cameră cu mine. Același coleg comun (de cameră, respectiv facultate) venea de la Blaj, unde tatăl lui lucra la vestitele crame de pe Târnave: o sursă con‑stantă de vin la prima mână, pretext pentru lungi dis‑cuții la un șeptic. Jocul și‑a pierdut în scurt timp miza, cu atât mai mult cu cât învățasem rapid tacticile celui‑lalt. Pentru a‑i mări suspansul, i‑am schimbat constant regulile (multiplicând aleatoriu numărul cărților cu valoare de șapte), dar adevărata miză au rămas povești‑le în care „puneam lumea la cale“, prilejuite de joc și de vinul de Blaj. Iar în acea lume a primilor ani de după 1989 erau suficiente lucruri de pus la cale în România, în toate domeniile (și au rămas destule de pus la cale în continuare).

Ce a rămas din acea perioadă (și ce a făcut să ne reîntâlnim după câțiva ani de la încheierea sezonu‑lui de șeptic) a fost, cel mai probabil, o dorință comu‑nă de a nu aștepta, cu mâinile în sân, ca lucrurile să


12

se schimbe de la sine. Asta chiar dacă fiecare a aplicat această dorință în domenii și în moduri diferite. Dan s‑a grăbit să‑și finalizeze studiile în România: a absolvit ultimii doi ani de facultate în unul singur și a plecat cu o primă bursă în SUA, la Tennessee University. Ne‑am reîntâlnit în vara lui ’97 pe Strada Clinicilor, unde, în viteză, m‑a invitat să particip la o școală internaționa‑lă de psihologie cognitiv‑comportamentală în a cărei organizare era implicat. A fost inițierea mea în dome‑niu, dar și începutul unei lungi colaborări profesionale. Psihologia, în general, avea nevoie de o schimbare de percepție în cadrul opiniei publice (să apelezi la psiho‑log mai era încă o soluție extremă, o anatemă socială, percepția dominantă fiind că „la psiholog merg doar nebunii“), în timp ce psihologia cognitiv‑comportamen‑tală era (și încă mai este) o abordare relativ tânără. Asta era partea cu care puteam ajuta eu (cu scrisul, cu popu‑larizarea) și norocul a fost că aveam cu adevărat despre ce să scriu și să vorbesc, nu pentru a face o favoare unui prieten, ci pentru că apreciam (și nu aveam să mă înșel) că este un subiect de larg interes pentru public. Iar Dan a înțeles și a acceptat repede ideea de a schimba nivelul de discurs (de la nivelul academic/științific la cel popu‑lar) pentru articolele pe care le scriam în Transilvania Jurnal, Ziarul de Cluj, Ziarul Clujeanului, Clujeanul ori în emisiunile de la Radio Cluj, unde, de la interviuri spora‑dice am ajuns la o emisiune săptămânală în care Dan, ca invitat permanent, răspundea întrebărilor ascultătorilor.

13


Unul dintre articolele memorabile, care mi‑a prile‑juit și câștigarea unui pariu peste ani, l‑am realizat în 2001 pentru Clujeanul, pe baza relatărilor lui Dan des‑pre experimentele legate de utilizarea realității virtuale în medicină și terapie psihologică la Mount Sinai School of Medicine din New York, experiment la care asistase în timpul bursei postdoctorale. Era vorba despre o feti‑ță cu arsuri de gradul III la o mână, căreia urma să‑i fie îndepărtate plăgile fără anestezie. Fetița era conec‑tată cu ajutorul unei căști la un calculator care simu‑la o călătorie virtuală printr‑un canion de gheață și o înfruntare cu bulgări cu Omul de Zăpadă. În timp ce îi erau îndepărtate plăgile arse (o operație extrem de dureroasă în condiții normale), fetița simțea (conștienti‑za) doar o senzație de răcoare. Extrem de entuziast, Dan îmi declara atunci că se va întoarce la Cluj și va imple‑menta această tehnologie (aflată în fază de experiment și în SUA) și în România. O afirmație care a provocat zâmbete ironic‑amare din partea celor care conduceau atunci Clujeanul în momentul în care am predat mate‑rialul. „Tu chiar crezi că se mai întoarce în România“, m‑au întrebat. Pesimismul lor era pe deplin justificat. Câți ar fi fost dispuși să renunțe la o carieră de cerce‑tare în SUA (iar Daniel David avea oferte de a rămâne acolo), cu resursele pe care le‑ar fi avut în SUA, pen‑tru a se întoarce să înfrunte la Cluj probleme mai mult decât insurmontabile: subfinanțarea cercetării, birocra‑ția administrativă, provincialismul într‑o țară periferică,


14

mentalități și atacuri balcanice (din categoria „dacă s‑a întors înseamnă că n‑a fost bun acolo“ și altele aseme‑nea). În amintirea șepticului din Hașdeu am pariat că se va întoarce. Un pariu simbolic pe care, în cele din urmă, l‑am câștigat.

Dar pariul câștigat reprezintă lucrul cel mai puțin important. Pentru că Dan nu doar că s‑a întors la Cluj, ci a și pus bazele unui institut și ale unei școli de psi‑hologie cu rezultate impresionante la nivel internațio‑nal. Softul cu fetița care se înfruntă cu Omul de Zăpadă prin canionul de gheață este, acum, una dintre cele mai banale aplicații din Holodeck‑ul Complexului Avalon de pe Strada Republicii din Cluj‑Napoca (clădirea în sine pare desprinsă din filmele științifico‑fantastice și pare de domeniul incredibilului că cel care a inițiat‑o și‑a început studiile, la doar câteva zeci de metri în apropie‑re, în mansarde adaptate peste noapte în săli de cursuri, în care riscai să îngheți iarna dacă nu erai prea aproa‑pe de sobă ori te sfârșeai sub soarele verii). În premi‑eră națională și/sau internațională, în Holodeck au fost implementate și dezvoltate diagnostice și terapii în realitatea virtuală a diferitelor tipuri de anxietate (de înălțime, de ieșit și vorbit în spațiul public, de zbor cu avionul etc.) ori a ADHD (tulburarea de hiperactivita‑te/deficit de atenție) la copii. Cercetătorii de la Avalon (aproape în totalitate foști studenți și colegi de gene‑rație ai lui Daniel David) au adus și testat aici roboți (Pleo, Nao sau Probo), pe care i‑au pus să „lucreze“ în

15


cele mai diferite terapii (rezultatele utilizării lui Probo în asistarea copiilor cu autism reprezentând o direc‑ție de frontieră la nivel mondial). Începând cu anul 2012, pe Platforma Matrix (Platforma de Roboterapie și Psihoterapie prin Realitate Virtuală) se derulează pro‑iectul RO‑Mars (în colaborare cu Universitatea Jaume I, din Spania), una dintre continuările și dezvoltările pro‑gramului Mars 500, derulat între 2007 și 2011, în cola‑borare, de către Agențiile Spațiale din Rusia, China și Uniunea Europeană, și al cărui scop este realizarea pro‑gramelor de pregătire a cosmonauților pentru zborul spre Marte. Iar acestora li se adaugă alte proiecte de frontieră, în colaborare cu alte universități de prestigiu din lume, legate de terapia cu ajutorul hologramelor, terapia asistată de calculator sau aplicații terapeutice cu ajutorul telefoniei mobile.

Recunoașterea internațională a cercetărilor efec‑tuate în Complexul Avalon de către psihologii Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, ai Institutului și ai Clinicii PsyTech asociate a fost confirmată oficial în 2013. După 10 ani de la înființa‑rea Institutului Internațional de Studii Avansate de Psihoterapie și Sănătate Mintală Aplicată (International Institute for the Advances Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health), în colaborare cu Institutul Albert Ellis din New York, acesta a fost inclus în plat‑forma MERIL a centrelor de cercetare de anvergu‑ră și interes european (fiind prima unitate academică


16

din România, din domeniul psihologie, inclusă în această platformă).

La fel de importante precum recunoașterile interna‑ționale ale Școlii de Psihologie Clujene sunt și serviciile oferite comunității. Asta chiar dacă, cel puțin aparent, implicarea în implementarea utilizării psihoterapiei alternativ sau complementar la tratamentul medica‑mentos al depresiei ori prevenirea abandonului școlar nu sună la fel de spectaculos precum realizările aminti‑te mai sus (iar enumerarea lor nu este, oricum, exhaus‑tivă). La rândul lui, Retman face parte din această listă de preocupări de cercetare aplicată și oferirea de servicii directe pentru comunitate. Transferul lui din America pe Someș a început încă din 2007, unde a avut parte de primele adaptări. Personajul din benzile desenate ame‑ricane a primit trăsături tipice pentru un Superman și i‑au fost creați inamicii: Vrăjitorul Irationalius și slugile lui: Necesarus, Frustratus, Catastrofus și Descurajatus. Primele benzi desenate au fost lansate în 2007 și utilizate apoi în școli și grădinițe clujene. Cunoscând preocupă‑rile unor designeri clujeni, colaboratori ai Universității de Artă și Design, pentru crearea unei școli de anima‑ție la Cluj, ideea a venit de la sine: de ce nu și desene animate cu Retman? L‑am pus în legătură pe Dan cu aceștia și a existat și un acord de principiu. Nu existau însă și fondurile necesare pentru realizarea unui ast‑fel de proiect. Șansa a venit patru ani mai târziu, când Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie al

17


Universității Babeș‑Bolyai a câștigat Premiul I la Gala Premiilor în Educație susținute de Fundația „Dinu Patriciu“. Dan m‑a sunat și mi‑a spus că intenționea‑ză să folosească suma pentru realizarea unor filmulețe animate cu Retman, care să‑i prezinte povestea și care să fie utilizate în psihoterapia furiei, depresiei, fricii de a vorbi în public și a stărilor de vinovăție la copii. Rezultatul este cuprins în DVD‑ul atașat prezentei cărți. Retman, Irationalius și slugile sale au fost redesenați și au fost create povești noi. Rezultatul reprezintă o altă premieră: primul film de animație creat în scop psiho‑terapeutic (a nu se confunda cu proiectele similare edu‑caționale) la nivel mondial. Un film creat în proporție de 100% de psihologi, artiști (designeri, muzicieni, scrii‑tori) și progamatori români. Uite că se poate și asta: ceea ce nu au reușit americanii să realizeze au făcut, în cele din urmă, clujenii. Iar acum „RETMAN și Retmagia“ se pregătește să traverseze din nou Oceanul Atlantic. În sens invers. Dar asta e deja o altă poveste. La fel și cea a robotului Retman.

E un alt pariu simbolic pe care mi‑l asum pentru anii care vin: Povestea lui Retman VA CONTINUA!

Mihai Goțiu


18

Prefaţă

Lucrarea de față este o variantă extinsă a lucră‑rii publicate anterior: David, D. (coordonator) (2013). RETMAN și Retmagia. Desene animate terapeutice. Presa Universitară Clujeană, Cluj‑Napoca. Există două dife‑rențe majore între lucrarea de față și lucrarea inițială:

1. Partea științifică a fost extinsă semnificativ, la solici‑tarea specialiștilor în domeniu, și a fost completată cu sfaturi și analize pentru părinți (la solicitarea spe‑cialiștilor și a părinților).

2. Are atașat un DVD care conține filmele de desene animate.

RETMAN este un personaj asociat terapiei rațio‑nal‑emotive și cognitiv‑comportamentale prin care aceasta se adresează mai eficient copiilor, adolescenți‑lor și publicului larg. Primul concept RETMAN a fost elaborat la Albert Ellis Institute, SUA, în anii ‘80, sub forma unui personaj de benzi desenate, reprezentându‑l

Retman şi Retmagia § Prefață

atunci chiar pe Albert Ellis (Calvin Merrifield și Rebecca Merriefield: Call Me Retman and Have a Ball, 1979). Numele de RETMAN provine de la numele Rational Emotive Therapy (Terapia rațional‑emotivă, cum era numită atunci această formă de psihoterapie cogni‑tiv‑comportamentală). Conceptul a fost reluat în anul 2008, cu aprobarea Albert Ellis Insititute, de către o echi‑pă de psihologi români, coordonată de subsemnatul. Echipa a dezvoltat inovativ și programatic conceptul RETMAN în (vezi și http://www.retman.ro): (1) Benzi Desenate Terapeutice — RETMAN și Retmagia (coordo‑nator: prof. univ. dr. Daniel David); (2) Cartea de Povești Terapeutice — Retmagia și minunatele aventuri ale lui RETMAN. Povești raționale pentru copii și adolescenți (coordonator: prof. univ. dr. Daniel David); (3) Sistem Robotic — RoboRETMAN (coordonatori: prof. univ dr. Daniel David și conf. univ. dr. Oana David).

Lucrarea de față abordează rolul lui RETMAN în desenele animate. Desenele animate terapeutice repre‑zintă acum un al patrulea mediu de acțiune al lui RETMAN, mediu care se adresează astfel cu precădere copiilor și tinerilor, aceștia fiind deschiși spre vizionarea desenelor animate. Desenele animate se numesc terape‑utice deoarece RETMAN, ca personaj principal, imple‑mentează principiile de psihoterapie rațional‑emotivă și cognitiv‑comportamentală. După cunoștințele noastre, acesta este primul demers de a genera desene animate terapeutice, bazate pe psihoterapii validate științific.


20

RETMAN, ca personaj de desene animate terapeuti‑ce, este personajul prin care psihoterapia rațional‑emo‑tivă și cognitiv‑comportamentală poate să ajungă mai repede la tineri, știut fiind faptul că aceștia învață efici‑ent prin imitație (de exemplu repetă comportamentele modelelor văzute în jur) și modelare (de exemplu repe‑tă ceea ce face un model, dar pentru a obține aceleași recompense și/sau a evita aceleași pedepse).

Seria de desene animate terapeutice RETMAN ȘI RETMAGIA are cinci filme:

1. Povestea lui RETMAN, intitulată: A fost odată Raționalia. Legile Fericirii şi Retmagia.

2. Episodul focalizat pe controlul stărilor depresive, intitulat: O excursie în natură. Cum să învingem depresia.

3. Episodul focalizat pe controlul stărilor anxioase, inti‑tulat: O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea.

4. Episodul focalizat pe controlul stărilor de vinovăție, intitulat: Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăția.

5. Episodul focalizat pe controlul stărilor de furie, inti‑tulat: Înfrângerea lui Iraționalius. Cum să învingem furia.

RETMAN are propria pagină de Facebook (https://www.facebook.com/retman.terapeut.vraj itor ) ,

21


Wikipedia (în limba română: http://ro.wikipedia.org/wiki/Retman și în limba engleză: http://en.wikipedia.org/wiki/Retman) și Twitter (https://twitter.com/Retmanterapeut), fiind un personaj deja cunoscut la nivel național și internațional. O serie de studii și cer‑cetări cu privire la acțiunea lui RETMAN au fost deja prezentate la conferințe naționale și internaționale și/sau în lucrări de specialitate. Sistemul RETMAN (inclu‑zând „Pastilele Psihologice“, „Decalogul Raționalității“), implementând practic o formă foarte eficientă de psiho‑terapie, inclusiv pentru copii și adolescenți, este, în con‑secință, el însuși eficient. Suntem însă interesați și de mecanismele specifice (de exemplu, facilitarea aplicării tehnicilor psihoterapeutice) pe care le aduce personajul RETMAN pentru a spori această eficiență deja demons‑trată a psihoterapiei în cazul copiilor și adolescenților.

Proiectul de față a fost susținut din Premiul I obți‑nut de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș‑Bolyai, prin Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, în cadrul Galei Premiilor în Educație. În proiectul depus în competiție ne‑am angajat să dezvoltăm servicii inovative adresa‑te comunității prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeș‑Bolyai — PsyTech“, din cadrul Departamentului. Desenele animate terapeutice RETMAN și Retmagia reprezintă produsul psihoeducațional al acestui proiect. Desenele animate terapeutice RETMAN și Retmagia au fost concepute și realizate în anul 2012 și testate


22

experimental — pentru a se investiga riguros efectul lor terapeutic — în anii 2013 și 2014.

RETMAN împreună cu noi așteaptăm feedbackul dumneavoastră la [email protected] sau direct în rețelele de socializare virtuale în care se află uneori (de exemplu, Facebook)!

VIZIONARE PLĂCUTĂ!

Prof. univ. dr. Daniel David

23


Retman si retmagia preview216

Documents

Transcript of Retman si retmagia preview216