Resuscitarea cardio-respiratorie si primul ajutor in accidente

Crina-Ioana Radulescu Miruna Marincan Anul IV, grupa 58

Stop cardio-respirator=oprirea activitatii de pompa a cordului, precedata sau urmata de incetarea respiratiei la un pacient in aparenta stare de sanatate.

Cauzele cele mai frecvente:

o Anoxia/hipoxia;o Hipercapnia;o Asfixia;o Hipovolemia acuta;o Traumatismele majore;o Reflexele inhibitorii de tip vagal;o Emboliile;o Frigul;o Factori metabolici (hiperpotasemie, acidoza);o Intoxicatii medicamentoase (barbiturice, opiacee);o Infarctul miocardic acut.

Cum recunoastem stopul cardio-respirator

Victima este:o areactiva;o respiratiile sunt sacadate sau absente;o nu exista puls la arterele mari (carotida, femurala);o nu se deceleaza zgomotele cardiace la auscultatie.

Ce cuprinde resuscitarea?

BLS - BASIC LIFE SUPPORT

Oriunde, Oricine

ALS – ADVANCED LIFE SUPPORT

Personal calificat

BLS

masuri de resuscitare pe un pacient aflat in stop CR, fara a se folosi echipamente specifice

Scop: flux minim de sange pentru organele vitale

Ideal: initiere in primele 5 min (creierul este inca viabil)

Secventa BLS

1. Oprirea accidentului

2. Evaluarea constientei - AVPUAVPU

3. Eliberarea CRS

4. Evaluarea respiratiei 112

5. Masaj cardiac extern ±respiratii artificiale

A B

CA

B C

3030 22

Pozitia de siguranta

Evaluarea starii de constienta

Se face rapid:

A – pacient alert;

V – raspuns la stimul verbal

P – raspuns la stimul dureros (pain)

U – nu raspunde la stimuli (unresponsive)

A-airway

1. Verificam daca pacientul respira, daca respira il punem in pozitie de siguranta pentru evitarea aspiratiei gastrice, exceptie fac politraumatizatii, TCC, inecatii, spanzuratii la care se monteaza guler cervical;

2. Daca nu respira, se procedeaza la permeabilizarea cailor respiratorii.

a) in cazul corpilor straini aspirati se aplica patru lovituri de palma intre omoplati sau manevra Heimlich;

b) in celelalte situatii se curata cavitatea bucala, se trage limba spre anterior peste arcadele dentare.

Manevra Heimlich

In caz de sufocare din cauza unui corp strain

Aplecam usor pacientul, in timp ce stam in spatele lui

Strangem un pumn

Unim pumnul de cealalta mana si cuprindem pacientul la nivelul epigastrului

Miscare rapida, spre interior si in sus

Permeabilizarea CR se face prin urmatoarele manevre:

o Hiperextensia capului (daca nu e TCC sau cervical);o Pronarea mandibulei-manerva Esmark;o Montarea pipei Guedel;o Guler cervical in caz de TCC, inec, electrocutare,

spanzurare;o In conditii care nu permit accesul aerului prin CAS se

realizeaza traheostoma (edem glotic, corpi straini ce nu pot fi indepartati).

B-breath

Respiratia gura la gura• Deschiderea cailor aeriene• Pensarea nasului• Gura resuscitatorului etans pe gura pacientului• Inspir profund apoi expir lent (500ml) in CRS ale pacientului• Urmarim expansiunea toracelui• 12 respiratii/min

Variante:• Gura la nas• Gura la gura si nas• Gura la traheostoma

Cea mai frecevnta complicatie a respiratiei atrificiale daca se insufla aer rapid si la presiuni mari este insuflatia gastrica, urmata de regurgitatie si aspiratie.

Metode de reducere a riscului insuflatiei gastrice:o Pozitia optima a capului;o insuflatia in ritm normal de 12 resp/min;o Manevra Sellick care consta in exercitarea unei presiuni pe

cartilajul cricoid in momentul insuflatiei.

C-circulation

Se cerceteaza timp de 5-10 sec prezenta pulsului (carotidian, femural) dupa primele 2 insuflatii.

Daca nu exista puls:o Se aplica un pumn in ½ inferioara a sternului-se evalueaza

din nou pulsul;o Daca nu a aparut puls se incepe masajul cardiac

extern.

MCE

Locul MCE: ½ inferioara a sternului, pe linia mediana, in punctul de maxima presiune;

Ambele maini, degete intrepatrunse, coate in extensie, fara a se ridica palmele;

100/min; 4-5cm comprimarea sternului;

30 MCE la 2 respiratii.

1/3 inferioara a sternului, linie mediana, punct de

maxima presiune

Maini incrucisate, degete intrepatrunse

“Pompa toracica”

-↑ pres.intratoracice det. un gradient intre aa. intra-toracice (aorta, a. pulmonara) si cele extratoracice (aa.carotide)

“Pompa cardiaca”

- inima comprimata intre stern si coloana det. un gradient intre ventriculi si arterele mari

Complicatiile compresiilor toracice

Fracturi de stern/coaste ± hemotorax sau embolii grasoase

Contuzie miocardica, hemopericard

Aspiratia traheobronsica urmata de pneumonita chimica, ARDS

Traumatism hepatic cu soc hemoragic

Leziuni gastroesofagiene cu dezvoltarea de mediastinita

MCE si respiratia artificiala

30 MCE

2 ventilatii

Se pot schimba intre ei la 2 min

1 salvator 2 salvatori

Pozitia de siguranta

Este utilizata in managementul victimelor inconstiente care respira si au semne de circulatie sangvina si nu prezinta lezini ale coloanei vertebrale.

Daca este necesara mentinerea peste 30 de

minute, victima va fi intoarsa pe partea opusa din cauza inconvenientului ca determina compresie pe un brat.

Daca victima incepe sa respire normal

O mana in unghi drept pe langa corp

1Cealalta mana sprijina capul

2

Indoim un genunchi

3

Intoarcem pacientul a.i. sa aiba punct de sprijin in:• mana• genunchi

4

In cazul accidentelor soldate cu politraumatisme, diagnosticul precoce si tratamentul trebuie realizate de catre echipa de interventie in urgente, atat la locul accidentului cat si pe parcursul transportului spre UPU.

Masuri de reanimare:o reanimare respiratorie (in insufucienta respiratorie acuta) si

dezobstructia cailor respiratorii prin hiperextensia capului, extractia corpilor straini din cavitatea bucala si faringe, fixarea unei pipe Guedel;

o excluderea unei fracturi de coloana cervicala – caz in care se monteaza guler cervical;

o in caz de fracturi craniofaciale cu sangerare mare se impune intubare oro-traheo-bronsica (IOT), in obstructii laringotraheale se instituie de urgenta traheotomie (precedata uneori de oxigenoterapie prin ac sau trocar trecut prin membrana cricotiroidiana);

o in caz de pneumotorax sufocant - pleurostomie de urgenta;o fixare a voletelor toracice mobile, acoperire cu pansament a

plagilor toracice deschise, administrare de antialgice;o toracotomie in cazurile cu hemopneumotorax masiv; o reanimare cardiocirculatorie (in insuficienta cardiocirculatorie

acuta);o hemostaza prin mijloace provizorii (pansament compresiv, garou,

compresiune manuala) sau definitive (se impune evitarea producerii de leziuni vasculare sau nervoase prin aplicare „oarba" de pense) in cazul plagilor cu hemoragie externa;

o asigurare urgenta a doua aborduri venoase centrale (unul in sistemul cav superior si celalalt in sistemul cav inferior);

o in caz de leziuni traumatice ale cordului, tamponada cardiaca, contuzie miocardica - ingrijiri specifice: punctie pericardica,

pericardotomie, monitozare cardiaca, etc.