resurse-proiect

8/10/2019 resurse-proiect

1/22

Cuprins

I. Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare

I.1 Carbunii in Asia

I.1.1 Republica Populara Chineza

I.1.2 India

I.1.3 Kazahstan

I.2 Carbunii in America

I.2.1 Statele Unite ale Americii

I.2.2 Canada

I.3 Carbunii in Europa

I.3.1 ederatia RusaI.3.2 Polonia

I.3.3 !ermania

I.3." Ucraina

I.3.# $area %ritanie

I.3.& Cehia

I.3.' Romania

I." Carbunii in A(rica )A(rica de Sud*

I.# Carbunii in Australia

II. Fondul funciar

II.1 $odalitati de utilizare a ternurilor

II.2 +onalitatea culturilor a,ricole in raport cu zonalitatea climatica

III. Resursele de apa dulce si irigatiile

III.1Caracteristici ale resurselor de apa

III.2Rolul apei

III.3Consumul mediu de apaIII."Iri,atiile

III.".1 Importanta iri,atiilor

III.".2 Problema pri-ind asi,urarea necesarului de apa pentru iri,atii


2/22

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare

Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce pro-ine din carbonizarea resturilor-e,etale.

Procesul de trans(ormare se des(asoara lent in lipsa o/i,enului atmos(eric la presiuni si

temperaturi ridicate ce depind de adancimea la care se a(la acumularile -e,etale.

Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul re-olutiei industriale las(arsitul secolului al 0I0 lea si a ucat un rol insemnat in dez-oltarea marilor tariindustrializate.

Carbunele incepe sa (ie utilizat pe scara lar,a ca si combustibil pentru $otorul cu aburi allui ames 4att )realizatorul primul motor e(icient*.

5upa cum putem obser-a in dia,rama de mai sus la ni-elul anului 266# cerereamondiala de ener,ie primara se bazeaza in mare parte pe petrol )3#7* carbuni )2#7* si ,azenaturale )217* celelalte ener,ii )biomasa si ,unoi 167 nucleara &7 hidroelectrica 27* a-ando importanta secundara.

Calsificarea carbunilor:

Carbuni superiori )' 666 8 666 9cal:9,*1. Antracitul este o -arietate de carbune dur compact. Are cel mai mare continut

procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii.2. ;uila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala

numita bitum. Sa (ormat prin compresie dia,enetica si submetamor(ica amaterialului din turbarii. 5in huila se prepara cocsul (olosit in cuptoare la topireametalelor< mai este (olosita la (abricarea medicamentelor si -opselelor.

Carbuni in(eriori )2 &66 # 666 9cal:9,*1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brunnea,ra cu proprietati

combustibile.2. =i,nitul este un carbune natural de calitate in(erioara de culoare brunne,ricioasa si

(oarte (aramicios.3. >urba este o -arietate de carbune in(erior de culoare ca(eniuinchisa sau nea,ra.

Carbunii sunt utilizati pentru?


3/22

@btinerea cocsului rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturiinalte prin distilarea carbunelui in lipsa o/i,enului.

Cocsul este utilizat drept combustibil in siderur,ie )pentru obtinerea unei tonede otel sunt necesare &66 9, de cocs* sau ca materie prima sau produs au/iliarla (abricarea (ontei a carburii de calciu si a altor deri-ate industriale.

Este (olosit drept combustibil pentru obtinerea ener,iei electrice si industrieimaterialelor de constructii )combustibil in termocentrale si (abrici de ciment*.

Este utilizat pentru obtinerea -opselurilor maselor plastice (ibrelor sinteticein,rasamintelor in industria (armaceutica.

Combustibil pentru incalzirea locuintelor. Auta la liche(ierea carbunelui.

>arile care detin importante rezer-e de carbune la ni-elul anului 266# sunt cele din

America de ord Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor cu peste 166

miliarde tone.

In anul 1813 Con,resul International de !eolo,ie de la >orino a e-aluat resursele de carbune la '

166 miliarde tone cu o repartitie di(erita pentru (iecare continent in parte?

America de ord &B7 Asia 1'7 Europa 167 A(rica 37 Australia 27

Rezer-ele economice e/ploatabile sunt de apro/imati- B&6 miliarde tone ce ar asi,ura consumul

pentru 181 ani iar consumul mondial actual este de circa "# miliarde tone.

Repartitia ,eo,ra(ica a rezer-elor carboni(ere arata ca 867 din acestea sunt concentrate inEmis(era ordica intre paralele de 3#o &6olatitudine nordica*.

Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 266B au (ost? China )2 '1& milioane tone* USA )883 milioane tone* India )"B" milioane tone* Australia A(rica de Sud ederatia Rusa Indonezia Kazahstan

Polonia Columbia

Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru ,enerarea de ener,ie electrica in anul 266B au

(ost?

A(rica de Sud 8"7


4/22

Polonia 837 China B17 Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha $aroc !recia SUA !ermania

In prezent carbunii contribuie cu "17 la productia de ener,ie electrica iar pentru 2636 se

estimeaza o crestere a contributiei lor de ""7 in bilantul ener,etic mondial )International Ener,

A,enc*.

Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul ener,etic de la 2&7 in 1886 la 2"7 in

2663 sau inre,istrat in statele din UE dar si in unele state din Europa Centrala si de Est state (oste

comuniste.

Pe de alta parte cresteri ale ponderii carbunilor sau inre,istrat in tari precum SUA Australia

aponia oua +eelanda tarile in curs de dez-oltare ale Asiei )China India*.

1.1 Carbunii in Asia

1.1.1 Republica Populara Chineza

Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carboni(ere dupa 18#6 carbunii (iind

principala sursa ener,etic a tarii.

China produce 38B7 din totalul mondial< in present este cel mai mare producator de

otel )peste #61 milioane tone in 266B* metale ne(eroase cimentetc.

+acamintele de carbuni sunt de calitate superioara ,rosimea stratelor este mica iaradancimea de e/ploatare redusa permite de multe ori e/ploatarea in cariera.

Re,iuni de e/ploatare?

Re,iunea de ordEst cu cele mai mari zacaminte? ushun )e/ploatari in cariera huila*

Pro-inciile %en/i si Shan/i

Re,iunea de ord? bazinele >aiuan si 5aton,


5/22

Re,iunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni in(eriori? pro-inciile Dunnan si

;unan.

1.1.2 India

India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial productia (iind aproape in

e/clusi-itate (ormata din huila.

A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderur,iei nationale cat si datorita e/portului catre

aponia.

Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 337 annual pana

in 2636 )industria carbunelui este al doilea mare an,aator cu peste "#6 666 de oameni*.


Carbuni superiori

=a -est de Calcutta in statele %en,alul de Fest $adha Prades si %ihar

Partea central estica? zacamintele de pe Falea !oda-ari

Re,iunea estica in apropiere de $adras

Carbuni in(eriori )867 din rezer-ele de carbuni in(eriori*? statul >amil adu

1.1.3azahstan

Acest stat dispune de rezer-e de carbune ce ar asi,ura productia pentru 166 de ani.

Productia a scazut la #67 in ultimii ani.

Principalul bazin carboni(er este Kara,anda la nord de =acul %alhas specializat in huila

cocsi(icabila si carbune brun.

E9ibastuz este al doilea bazin carboni(er asi,urand 167 din productia tarii.

1.2 Carbunii in A!erica

1.2.1 "tatele #nite ale A!ericii


6/22

SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carboni(era in prezent ocupa locul al

doilea cu o pondere de circa 227 iar apro/imati- 87 din productie este e/portata.


Re,iunea $untilor Stancosi )'#7 dar cu o participare la productie de doar 3#7* cu

e/ploatari in statele? 5a9ota de ord Colorado 4omin,.

Re,iunea $untilor Appalachi? Pennsl-ania Fir,inia de Fest si Alabama.

%azinul lu-iului $ississippi?bazinul central estic? Illinois $ontana Indiana

Kentuc9 @hio

bazinul central -estic? IoGa $issouri ebras9a

bazinul sudic? >e/as =ouisiana

Productia de ener,ie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de #17 pe

carbuni. Ener,ia nucleara are o pondere de 267 iar cea rezultata prin utilizarea ,azelor naturaleeste de 1B7.

Carbunele ,enereaza aproape umatate din electricitatea utilizata in Statele Unite.

Rezer-ele de carbune detinute de S.U.A. ar aun,e pentru o perioada se 2"# de ani.

$ontana este statul cu cele mai mari rezer-e de carbune )118 miliarde tone* dar statul 4omin,

este cel mai mare producator de carbune )a produs apro/imati- "66 milioane tone in 266"*.

>e/as este cel mai mare consumator de carbune utilizand apro/imati- 166 milioane tone anual.

Cenusa rezultata in urma arderii este (olosita la (abricarea rachetelor de tenis si a min,ilor de,ol(.

5epozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa ener,ie decat ener,ia

tuturor rezer-elor de petrol din lume.


7/22

1.2.2 Canada

Canada are o productie echilibrata de carbuni cu un usor a-anta asupra celor superiori.

Cele 2# de mine de aici asi,ura 8#7 din productia totala< dintre cele 2# de mine 13 produc

e/clusi- pentru e/port cele din pro-inciile Alberta %ritish Columbia si Sas9atcheGan.

E/ploatari?

Partea estica? oua Scotie

$eG %runsGic9

$Pro-incia Alberta

$Pro-incia Sas9atcheGan

1.3 Carbuni in %uropa

1.3.1 Federatia Rusa

$ari bazine carboni(ere se ,asesc in partea europeana< detine primul loc in lume la rezer-ele si

productia de turba e/ploatate in estul si -estul Siberiei.

Productia carboni(era a cunoscut o scadere substantiala dupa 1886 datorita scaderii cererii

interne si a reducerii e/porturilor ) doar #7 din productia mondiala*.

%azinul Peciora? dispune de rezer-e mari de carbuni superiori

este considerat cel mai e/tins bazin carboni(er al Europei

este cunoscut sub denumirea de H5onbasul Polar< alimenteazaRe,iunea San9t Petersbur, si Re,iunea Industriala a $osco-ei

%azinul $osco-ei? poseda rezer-e de carbuni ener,etici si este principala sursa

de combustibil pentru industria ener,iei electrice din re,iune.



8/22

1.Re,iunea $untilor Ural? %azinul E9aterinbur, %azinul Kizel %azinul Celeabins9

%azinul Kuznet9 situat pe Raul >omi a(luent al Raului @bi

detine circa 266 staturi carboni(ere

este cel mai important pentru productia tarii )3#7*

se e/tra,e carbune cocsi(icabil pentru industria Siberiei de Fest

2.Partea asiatica?

%azinul Kans9 Acins9 )e/ploatari in supara(ata*

%azinul Ceremho-o Ir9uts9 la nord de =acul %ai9al cu e/ploatari huili(ere

%azinul >un,us9a in partea centrala a Siberiei

%azinul =ena cu o -alori(icare mai slaba

3.Partea de nord a Siberiei?

%aznul >aimir

%azinul Kolima

".E/tremul @rient?

%azinul %ureea

%azinul Sucean

%azinul Sahalin

1.3.2 Polonia

Polonia detine rezer-e mari de huila in sudul tarii )Silezia Superioara* peste 867 dintre

rezer-ele tarii. Celelalte rezer-e de huila se a(la in Silezia In(erioara in?

%azinul 4albrzch

Podisul =ublin

Prezenta cailor a-i,abile pe @dra si 4isla a reprezentat un a-anta deosebit pentru

transportul carbunilor spre porturile de la $area %altica.

Carbuni in(eriori se e/ploateaza in?

%azinul >uroG

%azinul Konin >ure9


9/22

E/ploatari de turba se e(ectueaza in E tarii in Colinele $azuriei.

Productia de huila a Poloniei pro-ine din subteran.

Se are in -edere reducerea productiei cu toate ca acest combustibil asi,ura 8#7 din

ener,ia electrica a tarii.

1.3.3 &er!ania

Se remarca printro mare productie de carbuni ener,etici ocupand locul al doilea in

Europa dupa ederatia Rusa cu 37 din productia mondiala.

!ermania de Est )Re,iunea Sa/ono >urin,iana* detine peste #67 din productia

nationala.

%azinul =auchhamer !ermania de Fest )%azinul Aachen %azinul Fille Koln*

Principalele bazine de e/ploatare a carbunilor sunt?

1. %azinul Ruhr?

Principala re,iune de e/tractie a carbunilor superiori

Rezer-ele sunt estimate la peste 26 miliarde tone centrate in 12" strate care

contin cele aproape 16 miliarde tone de carbuni in(eriori

Prezenta carbunilor a constituit unul dintre (actorii potentiali ai dez-oltarii

industriale alaturi de prezenta Rhinului

1. %azinul Saar? Este localizat in apropierea ,ranitei cu ranta

Are o importanta secundara

!ermania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune dupa 1886

productia de carbuni superiori sa redus cu #67 iar cea de carbuni in(eriori cu 2"7.

1.3." #craina

%azinul carboni(er principalul este 5onet9?

Este situat pe cursul in(erior al 5onetului

&67 din resursele de carbune sunt carbuni ener,etici

Contine aproape 366 de straturi de carbune dar se e/ploateaza circa 166

Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsi(icabili din Europa


10/22

Pozitia ,eo,ra(ica (a-orabila determinata de prezenta minereurilor de (ier de la Kri-oi

Ro, si caile de transport na-al )Canalul Fol,a 5on le,atura intre $area ea,ra si

$area %altica* a dus la dez-oltarea industriei in special a siderur,iei.

1.3.' (area )ritanie

$area %ritanie a dominat industria carboni(era mai mult de 166 de ani.

Carbunii au a-ut o contributie maora in dez-oltarea industriei $arii %ritanii.

E/ploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au (ost (a-orizate

de e/istenta e/istenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de e/ploatare.


%azinul 4ales

%azinul Dor9shire

%azinul orthumberland

1.3.& Cehia

Productia este dominata de carbunii superiori.

Principala re,iune carboni(era )carbuni superiori* este @stra-a Kar-ina )Silezia Ceha* in

care se obtine peste B67 din productia tarii.

Alte bazine cu carbuni superiori sunt?

%azinul Rosice )la F de %rno*

%azinul Plzen )la F de Pra,a*

%azinul Kladno )la F de Pra,a*

%azine cu carbuni in(eriori sunt?

%oemia ordica

%azinul $ost

%azinul So9olo-

1.3.' Ro!ania


11/22

Rezer-ele Romaniei de carbune sunt e-aluate la "22 milioane tone aproape B67 sunt

carbuni in(eriori li,nitul detinand o pondere de peste '67.

E/ploatari?

%azinul @lteniei?

+ona de e/ploatare $otru

+ona de e/ploatare ilt

+ona de e/ploatare Ro-inari

+ona de e/ploatare Falcea )%erbesti Alunu*

+ona de e/ploatare $ehedinti );usnicioara*

%azinul Ar,es?

+ona de e/ploatare Aninoasa !odeni

%azinul %arcau Crasna

%azinul Petrosani )e/ploatari de huila*

$untii %anatului )e/ploatari din 1'86*

1.* Carbunii in Africa

1.*.1 Africa de "ud

Se remarca prin e/istenta unor rezer-e (ormate aproape in totalitate din carbuni superiori.

5upa 1886 productia a crescut constant cu # milioane tone pe an crestere datorata

cererii ridicate la e/port )in 2663 aun,e la 2"6 milioane tone pe an*.

E/ploatari?

%azinul 4itban9

Pro-incia >rans-aal

Pro-incia @ran,e

Pro-incia atal

1.' Australia

Este o mare detinatoare de rezer-e de carbune< este a treia producatoare mondiala a-and

o crestere usoara in ultimii ani a productiei mai ales pentru carbunii superiori.


12/22

E/ploatari?

Re,iunea Alpilor Australieni )e/ploatari in cariera calitate (oarte buna a carbunilor*

%azinul Sdne

%azinul IpsGich

%azinul eGcastle %azinul %lair Athol

E Australiei

Charles

SF Australiei

Collie

Insula >asmania

II. Fondul funciar

ondul (unciar reprezintJ totalitatea supra(eelor de teren de pe !lob (iind cea mai

importantJ resursJ naturalJ a PJmLntului.Supra(aa de teren cuprinsJ Mntre ,raniele unui stat

(ormeazJ (ondul (unciar naional al statului respecti- care se Mmparte Mn (ond (unciar a,ricol

sil-ic al apelor al construciilor Ni al drumurilor.

>erenurile a,ricole se impart in?

>eren arabil

Supra(ete ocupate cu -ii

Supra(ete ocupate cu li-ezi

Pasuni naturale

anete naturale

>erenurile nea,ricole se impart in?

Supra(ete ocupate cu paduri

Supra(ete acoperite de ape si balti

ondul (unciar al altor supra(ete?

Supra(ata de teren de sub constructii

Supra(ata de teren de sub caile de comunicatii


13/22

5in supra(aa !lobului de peste 13# mld. ha spaiul a,ricol reprezintJ peste un s(ert

)adicJ 3" mld. ha*. Supra(eele culti-ate acoperJ apro/imati- 1# mld. ha respecti- B7 din

totalul terenurilor (iecJrui locuitor al planetei re-enindui 62# ha.

Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce pri-este terenurile arabile si

culturile permanente 3B7 respecti- 2&7. Europa detine 267 din totalul mondial al terenurilor

arabile iar A(rica 1&7 la ni-elul anului 266'.

Cea mai mare parte din spaiul a,ricol se a(lJ localizat Mn zona temperatJ )circa 2 mld. ha* ceea

ce reprezintJ ##7 din spaiul a,ricol mondial Ni tot aici se a(lJ cea mai mare parte din supra(aa

MnsJmLnatJ a planetei )B36 mii. ha #87*.

Cele mai mari supra(ete a,ricole pe plan mondial in anul 266' se intalnesc in Asia

)3'7* si America )2'7* (iind urmate de A(rica cu 2&7 si Europa cu 167.

5e departe Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce pri-este ponderea terenurilor

arabile din totalul supra(eti a,ricole in anul 266' in ur de &67. Este urmata de America siAsia cu 367 si de A(rica cu apro/imati- 267.

In conditiile unei cresteri e/plozi-e a populatiei mondiale si totodata datorita altor (actori

)intre care de e/emplu politica de scoatere din circuitul producti-e a unor supra(ete de teren

a,ricol* economia mondiala a auns la o balanta mondiala precara intre cerere si o(erta.

Ca urmare a aparut o Hproblema alimentara e/treme de ,ra-a a carei rezol-are nu este

deloc usoara.In cazul a,riculturii mai mult ca pentru orice alt sector de acti-itate umana

conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin acest sector economic (iind in(luntat de

conditiile de mediu )relie( clima apa soluri -ietuitoare etc.* intro masura inca destul de mare.

In acelasi timp nu este mai putin ade-arat ca prin acti-itatea a,ricola omul a modi(icatdestul de mult cadrul natural in unele cazuri chiar radical prin iri,are desecarea zonelor

mlastinoase terasearea -ersantilor ameliorarea solurilor etc.

Solul este stratul de la supra(aa planetei cu o structurJ a(LnatJ Ni (riabilJ (ormat prin

aciunea a,enilor e/terni asupra scoarei MmpreunJ cu plantele Ni animalele. Caracteristica sa de

bazJ este (ertilitatea.


14/22

u toate solurile au aceeaNi (ertilitate Ni din acest moti- nu toate terenurile de pe !lob

sunt culti-ate. 5in cele 1# mld. hectare culti-ate doar 826 666 hectare dau producie.

Solul trebuie proteat deoarece pentru re(acerea unui strat de 3 cm este ne-oie de 366

pLnJ la 1 666 de ani. $Jrirea producti-itJii se (ace prin administrarea de Mn,rJNJminte naturale

rotirea culturilor pe aceeaNi supra(aJ iri,area terenurilor selecionarea speciilor de plante N.a.>ot mai muli producJtori opteazJ pentru practicarea unei a,riculturi ecolo,ice.

Solurile se (ormeaza in timp au un caracter (ra,il limitat in spatiu si sunt di-ersi(icate in

(unctie de (actorii pedo,enetici. umatate din supra(ata uscatului planetar este constituita din

areale practic nesoli(icate )deserturi zone in,hetate zone cu e/ces de umiditate munti inalti

etc.* numai cealalta umatate a-and soliri cu di(erite ,rade de (ertilitate.

Principalele ,rupe )cate,orii* de soluri incepand din zona ecuatoriala spre poli sunt?

lateritele solurile rosii de sa-ana solurile brune de pustiuri si semipustiuri solurile rosii si

,albene subtropicale solurile castanii de stepa solurile ar,iloilu-iale solurile podzolice si de

tundra.

Pentru ameliorarea calitatii producti-e a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri

(un-ciare cum ar (i? inlaturarea e/cesului de umiditate comaterea eroziunii terenurilor terasarea

-ersantilor ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase combaterea e(ectelor inundatilor dar

indeosebi reducerea de(icitului de umiditate prin iri,atii.

=ucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul a,ricol a supra(etelor

ocupate de balti mlastini terenuri cu e/ces de umiditate sau e/puse (rec-ent inundatiilor.

In @landa sa realizat insa si indi,uirea unor supra(ete marine cum ar (i ,ol(ul +uiderze

cu o supra(ata de pestre 266.666 ha. In prezent se a(la in curs de realizare un plan complet de

indi,uire si desecare a zonei deltaice a Rhinului )planul 5elta*.

Alte zone mai reprezentati-e cu lucrari de indi,uire si desecari sunt? delta Rhonului delta

Padului cursul in(erior al (lu-iului Chan, ian, =unca 5unarii )%alta Ialomitei Insula $are a

%railei* etc.

=ucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de -ita de -ie. In

prezent cele mai intinse supra(ete se intalnesc insa in Asia indeosebi in China ilipine

Indonezia aponia cele doua Corei s.a. si sunt destinate in principal culturilor de orez.

Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru -iitorul

a,riculturii deoarece solul se re(ace (oarte ,reu in timp iar distru,erea sa accelerata diminueaza

continuu potentialul producti- al terenurilor. Eroziunea solurilor a(ecteaza aproape o treime dintotalul terenurilor arabile ale >errei ceea ce demonstreaza clar dimensiunile ,lobale ale

problemei.

Eroziunuea solurilor este un (enomen pro-ocat in buna masura de actiunea omului

indeosebi ca urmare a inalturarii co-orului -e,etal natural si a (olosirii unei a,rotehnici

nerationale.


15/22

Aceasta este atenuata sau din contra accelerata in (unctie de mai multi (actori naturali?

se mani(esta in special pe -ersantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin

dez-oltate )subtiri*< cu cat precipitatiile sunt ine,al distribuite si au un caracter torential )de

e/emplu in re,iunile subecuatoriale in climatele musonice etc.*< cu cat pericolul eroziunii

solului este mai mare< in stepele aride indepartarea stratului subtire de sol dupa destelenirea

terenurilor se datoreaza in principal actiunii -anturilor.

2.1 (odul de utilizare a terenurilor:

Supra(ata totala a uscatului ) cca. 1#6 mii 9mp* cuprinde terenuri arabile )117* pasuni si

(anete )2"7* (ond (orestier )317* si alte supra(ete )3"7*.

Clasi(icarea terenurilor dupa calitate solului?

terenuri (JrJ restricii pentru a,riculturJ )117* care ocupJ supra(ee Mntinse Mn

Europa America CentralJ America de orde/as* -a duce la disparitia ei< supra(ata iri,ata a

scazut cu 1#7 comparati-e cu anul 18B6.


22/22

resurse-proiect

Documents

Transcript of resurse-proiect