Introducere

Actualmente gindirea tehnologica din intreaga lume este preocupa de schimbari revolutionare din stomatologie: noile idei se realizeaza in materiale si tehnologii. Daca mai inainte generatiile de composite, cimenturi sticloinomere se schimbau peste fiecare 5-10 ani timpul de fata fiecare an apropie medicii stomatologi de materiale ideale pentru restaurari dentare (compozite microhibride, compomeri, sisteme adezive cu elastomere). Promovand in practica stomatologica noi materiale, e necesar de trecut trei trepte ale piramidei conventionale:

Arta de restaurari a dintilor.

Proprietatile fizico-chimice ale materialului.

Compatibilitatea biologica a materialului.

Hotarul biocompatibilitatii materialului se plaseaza pe suprafata lui la nivelul jonctiunii smalt-dentina si in insasi masa materialutui care e obligat, nu in cel din urma caz, sa destabilizeze procesele fiziologice din tesuturile dentare. Materialele contemporane restaurative corespund cerintelor compatibilitatii biologice din considerentele economisirii rezectarii tesuturilor dentare dure. In acest caz tehnologiile restaurarilor dentare cu compozite devin alternativa restaurarilor dentare prin tehnologii de laborator, in cadrul carora, pentru realizarea metodei este obligat sä prepare portiuni considerabiie din smalt, cei mai stabil si mai dur tesut dentar. Proprietatile fizico-chimice ale materialelor restaurative trebuie sa se prezinte in asa mod, ca partea restaurativa a dintelui si tesuturile naturale sã adere strans iar locul jonctiunii sa fie identic in cadrui conditiilor mediului inconjurator gasite mereu in schimbare. Indicii concreti vor fi prezenti in alte componente. Realizand o analiza a intregii game de materiale stomatologice se poate de a conclude ca materialele contemporane restaurative sunt mai identice de tesuturile dentare naturale. Exista particularitati de organizare a procedeelor de restaurare, care determina repartizarea netraditionala a timpului de lucru prezentat prin schema:

Pregatirea prerestaurativa 10 min.

- Stabilirea diagnozei- anestezierea- izolarea- curatirea campului

Construirea restaurarii 30 min.

- pregatirea hazel- prelucrarea cu sistemul adeziv. , - cncleierea fragmentelor

Prelucrarea finala a reastauratiei 20 min

- modelarea - Slefuirea- poleirea

In integru, restaurarea unui dinte insista aproximativ o ora, ceea ce dã dovada, ca lucrul dupa principiul determinat prin normative de timp la deservirea unui anumit numar de pacienti, devine imposibil. Determinand restaurarea dintilor la o primire aparte e rentabil de reintors Ia principiul asanarii bucale maximale intr-o singura sedinta. Varianta optimala e cind intr-o singura sedinta pacientului I se restaureaza 4-6 dinti, ampiasati alaturi sau in limitele unui segment. In asa caz ne

vom folosi de o sirgura modalitate de Iucru, vom realiza o singura anestezie, care va micsora timpul de prelucrare finala, iar in timpui prepararii nu vor fi afectate restaurarile facute anterior. In asa conditii pe parcursul unui schimb de lucru, stomatologul cu asistentul sau, indeplinind normativul dupa volumul de munca, vor primi unu-doi pacienti, iar pe parcursul a 12' ore 3-4 pacienti. Numarul limitat de pacienti in asa perioada de lucru e argumentat economic, convenabil si permite de a folosi mai multe instrumente dispositive, utilaje, obiecte, de unica folosinta, aspiratoare de saliva, mijloace de dezinfectie, sterilizare, anesteziere.

Personalul schimbului ve fi prezentat de medicul stomatolog si ajutorul sau. Asistenta medicului, spre deosebire de sora medicala lucreaza nemijlocit in cavitatea bucala indeplinind urmatoarele functii:

- igiena profesionata i curatirea dintilor pana la restaurare- participa la deteminarea culorii si tonalitati lor. - asista la construirea restaurarii . - lucrul tehnologic Cu lampa de polimenzare: - efectucaza controlul de curatenie a campului de lucru, evacuarea lichidului bucal si

aerosolilor.

Tehnica standarta in lucru cu compozitele:

- Planul de tratament- Pregatirea pfihologica- Determinarea problemelor financiare cu registratura.- Fotografierea initial a sistemului dento-maxilar( 2 poze, una p.u pacien si alta pentru arhiva).- Fotografierea dupa finisarea lucrului.

Actualitatea

De rând cu tehnicile de protezare cu incrustaţii, metaloceramică şi ceramică se dezvoltă cu

mare succes alternativa lor – folosirea restabilirilor compoziţionale directe.442

Stomatologia practică demonstrează rezultatele bune la distanţă în refacerile masive a

molarilor după tratamentul endodontic, fiind strict menţinută regula a 3 „R”. Compozitele

microhibride sunt bine adaptate întru refacerea directă a cavităţilor cariate de toate clasele Black.

Stabilitatea faţă de abraziune şi rezistenţa acestor compozite corespund aceloraşi parametri a

ţesuturilor dure naturale dentare şi permit de a reface dinţii, care suportă supraforţări ocluzale la

defecte de clasele I şi II. Mai mult de cât atât, modelarea corectă a anatomiei suprafeţelor

masticatorii exclude formarea supracontactelor ocluzale capabile să supraforţeze materialul

obturativ.

Scopul

De a raţionaliza tehnologiile de refacere directe dentare cu folosirea sistemelor adezive şi

răşinelor compoziţionale moderne.

Material şi metode. Rezultate şi discuţii

Au fost refăcuţi 129 de dinţi masticatori ( 59 premolari şi 70 molari).

Pentru realizarea obiectivelor a fost utilizată tehnica restaurării directe pluristratificate.

Acest procedeu combină folosirea sistemelor adezive de generaţia V (Primer and Bond NT),

compozitelor tradiţionale lichide (X-Flow) şi celor consolidate (Esthet X HD).

Etapele realizării: 1. Curăţirea dinţilor de depuneri cu ajutorul instrumentelor de înlăturare a depunerilor

supradentare (de polizare, periuţe rotative, discuri etc.), cu folosirea pastelor abrazive fără fluor.

Acestor proceduri au fost supuşi dintele cauză, cei vecini şi antagonistul. Curăţarea se finaliza

prin spălarea abundentă cu apă.

2. Programarea construcţiei refacerii şi selectarea tonalităţilor materialului compositional- procedeu complicat şi responsabil, de care depinde rezultatul final. Am realizat:

a) Elaborarea planului general de construire a refacerii;

b) Elaborarea planului de preparare a ţesuturilor dure;

c) Selectarea masei de refacere adecvată, estetică şi medicală;

d) Determinarea necesităţilor folosirii pivoţilor;

e) Aprecierea stării igienice;

f) Aprecierea sănătăţii parodontale;

g) Discutarea planului cu pacientul şi a posibililor complicaţii. Acţiunile stomatologului la planificarea refacerii directe au inclus:

1. Diagnosticul anatomic:

- Aprecierea dimensiunii dinţilor pentru refacere;

- Aprecierea consturaţiei externe, topografiei, contactelor, formei marginii gingivale;

- Aprecierea particularităţilor morfologice dentare, expresia curburii coronare, reliefului

coletului etc;

- Aprecierea coraportului ocluzal a dinţilor în refacere.

2. Diagnosticul de culoare:

- Determinarea culorii de bază a dintelui şi gradului de saturaţie;

- Aprecierea particularităţilor individuale de culoare (tonalitatea de colet, marginea incizală

şi suprafeţelor de contact) ;

- Determinarea topografiei sectoarelor transparente;

- Aprecierea particularităţilor individuale a structurii morfologice a suprafeţei smalţului,

care acţionează procesele de reflecţie şi refracţie a luminii.

Am dus cont de responsabilitatea de vârf a refacerii – aprecierea culorii ( au participat trei

persoane, responsabilitatea revenindu-i medicului stomatolog). Nu vom uita că culoarea dintelui

în refacere poate fi modificată de culorile deschise ale pereţilor tavanului şi perdelelor. Anticipat

determinării culorii am umectat dintele cauză şi cel din cheia de culori. Culoarea a fost apreciată la trei surse de lumină (de zi, cea influienţată de lumina instalaţiei stomatologice şi cea trecută

din oral cu oglinda prin dinte).

Conform scalei „VITA SHADE” dinţii pot prezenta patru variante de culoare:

- Roşietică-brună: A1;A2;A3;A3,5;A4;

- Roşietică-galbenă: B1;B2;B3;B4;

- Gri: C1;C2;C3;C4;

- Roşietică-gri: D2;D3;D4.

Reeşind din faptul că dinţii nu sunt monocolori materialele restaurative sunt elaborate în

următoarele variante:

a) Smalţ – cu transparenţă corespunzătare smalţului;

b) Dentină – imitează transparenţa dentinei;

c) Marginea incisală – posedă de transparenţă majoră.

Prin urmare dinţii prezintă trei zone de culoare. Tehnologia „VITA SHADE”, determinând

numai culoarea corpului propune următoarea asamblare a celorlalte două componente. Coletul dintelui

A2 A3,3 C4 C3 B4 C4 C4 C4 C4

Corpul dintelui

A1 A2 A3,5 B2 B3 C2 C3 D2 D3

Marginea incisală

B1 C1 C1 B1 C2 C2 D3 C1 C1

Am dus cont de momentul, că intensitatea coloraţiei refacerii va depinde de grosimea ei.

Pentru o restabilire de estecitate performantă v-or participa cel puţin 5-7 segmente.

3. Prepararea cavităţii cariate a fost efectuată prin principiul „intervenţie miniinvazivă”. În

câteva cazuri au fost formate puncte de retenţie, nu au fost lăsat smalţ subbinat şi bizotat

marginile ocluzale.

4. Izolarea dintelui de salivă, a fost realizată prin aplicarea Raberdamului – unica cale de

izolare ideală.

5. Prelucrarea medicamentoasă şi uscarea cavităţii preparate a prevăzut: înstrăinarea

rumeguşului de dentină, microorganismelor şi salivei (cu apă distilată, Ser fiziologic şi nici de

cum apa oxigenată, etanol şi eter). Uscarea a fost făcută atent, grijuliu şi fără prezenţa

aerozolilor de ulei.

6. Aplicarea obturaţiei de bază. Sa reeşit din faptul, că sistemele moderne adezive prin

formarea stratului hibrid izolează bine organul pulpar. Prin urmare, obturaţia de bază a fost

folosită numai în cazurile de prezenţă a zonelor localizate la cornul pulpar (strevederea lui) sau la

o descoperire accidentală minoră a lui. A fost folosit Dycal, în formă de picătură de acoperire,

administrată cu ajutorul sondei.

Aplicarea sistemei adezive- de ultima generaţie. Am reeşit din faptul, că ultimile generaţii

a sistemelor adezive sunt cele autogravante. Am menţinut strict cerinţele adnotărilor anexate la

sistema adezivă. Am combinat după recomandările pionerului în nanotehnologii stomatologice

concernul Dentsply (SUA) folosirea lichidului de condiţionare NRC, care posedă de capacităţi a

praimerului cu sistema adezivă de ultima generaţie Prime and Bond NT (nanotehnologic),

compozitului universal fluid X-Flow în calitate de material de bază izolativă, sistemei

compoziţionale hybride Spectrum TPH3 şi nanocompozitului Esthet X HD. Este cunoscut faptul

că Esthet X HD aprovizionează rapiditate şi simplicitate de obţinere a luciului de oglindă, de

lungă durată, capacităţii fizice ideale şi unui diapazon larg de tonalităţi de culoare şi

transparenţă.

Compozitul micromatriceal nanoumplut Esthet X HD conţine particule submicronice ale

steclei bariu-aluminiu-fluor silicatice cu capacitate majoră de lustruire şi rezistenţă crescută a

suprafeţei şlefuite. Viscozitatea destul de mare a materialului permite efectuarea unei prelucrări plastice calitative, formarea şi condensarea materialului cu grad ridicat de control şi fără

formarea porilor în refacere.

Prime and Bond NT se prezintă ca un complex nanocomponent la care praimerul şi bond

agentul sunt întrun flacon.

După componenţă este un amestec de răşini hydrofile, speciale patentate cu greutate moleculară

mică şi elastomere, dizolvate în aceton, un eter fosforic de tip PENTA care se uneşte nemijlocit

cu calciul dintelui. Algoritmul folosirei sistemei adezive:

a. Pe smalţ şi dentină se aplică gravantul (pe smalţ nu mai puţin de 15 sec, iar pe dentină nu

mai mult de 15 sec);

b. Spălarea suprafeţei gravate cu 5-10 ml de apă (15 sec);

c. Uscarea uşoară;

În urmă acestor paşi adamantina devine microrugoasă, stratul estompat se dezolvă şi este

înlăturat deplin. Dentinua de suprafaţă se demineralizează, se deschid tebulii dentinari şi se

descoperă fibrele de calogenă dentinară;

d. Aplicarea adezivului nanocomponent pe adamantina şi dentinul gravat (sau izolat) pe

timpul indicat în instrucţiune (15 – 30 sec) pentru penetrare în profunzime. Aplicarea va fi dublă;

e. Uscarea adezivului cu un şuvoi de aer uniform propulsat (va apărea aspectul lucios).

Sistema adezivă pătrunde în adamantina gravată, tubulii dentinari deschişi, infiltrează stratul

de dentină superficială demineralizată şi se leagă cu fibrele de colagen dezgolit, formând stratul

hybrid;

f. Polimerizarea cu lumina halogenă sau a diodului;

Fotopolimerizarea bondingului a formează o peliculă lucitoare a stratului inhibat de

oxigen, fără care nu poate avea loc coeziunea primului strat de răşină compoziţională. Prin

urmare în lipsa acestei „pelicule” procedura de bondingare a fost repetată.

7. Formarea stratului adaptiv incipient în cavitatea cariată preparată numai pe sectoarele

problematice: (peretele gingival, unghiurile între pereţi şi planşeu, reliefări neuniforme) prin

aplicarea unei porţiuni subţiri de X-Flow compozit şi fotopolimerizarea conform instrucţiunii.

Am reeşit din faptul, că Flow compozitul acoperă toate microspaţiile, aprovizionând adezivitatea

marginală ideală, formând în acelaşi timp sub refacere „o pernă elastică” care poate compensa

tensiunile, provocate de acţiunea forţelor ocluzale.

8. Refacerea cavităţii preparate cu compozit consolidat, nanoumplut (Spectrum TPH3), în

varianta infraobturaţie, cavitatea rămănând neobturată 1,5 mm ocluzal. Restabilirea sa efectuat

prin straturi orizontale de compozit până la 2mm în grosime, fiind fotopolimerizate direcţionat.

Procedura obligatorie de aministrare a straturilor este contactul porţiunii doar cu un perete pentru

preântâmpinarea ruperii prin efectul de comprimare de la peretele opus.

9. Faţetarea suprafeţei infraocluzale cu nanocompozitul microhibrid (Esthet X HD): sectorul

rămas 1,5 mm a fost supus umplerii cu o răşină compoziţională microhibridă universală.

Suprafaţa a fost modelată conform cerinţelor reliefului ocluzal, fiind fotopolimerizată direct. La

clasa a II Black a fost refăcut punctul de contact prin folosirea penei interne cu fotopolimerizare

suplimentară după înlăturarea matricei (plăcuţei de separaţie). Sa finalizat procedura prin

faţetarea suprafeţei refăcute cu material microhibrid.

10. Prelucrarea finală a refaceri-procedeu de o responsabilitate majoră. Am dus cont de

momentul, că şlefuirea şi polizarea sunt elemente strict obligatorii, chiar şi în cazul folosirii

capelor, de oare ce polimerizarea suprafeţelor contactante cu aerul rămâne incompletă (se

păstrează stratul inhibat de oxigen-strat foarte slab la acţiunile exogene).

În rezultatul prelucrării finale corecte a fost obţinută o adeziune marginală ideală,

demostrată prin mişcarea sondei la hotarul „refacere – ţesut”, care nu se reţinea dar lunica liber.

Am menţinut regula „Timpul folosit la prelucrarea finală va fi egal cu timpul cheltuit la

construirea refacerii”.

Etapele finale de prelucrare au inclus:

a) Macroconturarea – corectarea formei refacerii cu evidenţa coraportului ocluzal ( cu freze

diamantate şi răcire).

b) Microconturarea – formarea suprafeţei netede cu freze diamantate ( mărunt granulate) cu

răcire cu apă;

c) Şlefuirea şi polizarea cu folosirea completelor speciale, având scopul de a obţine netezire

şi luciu ideal, adecvat smalţului natural (sistemul Enhance cu instrumente abrazive, diverse după

formă şi structură, paste speciale fine şi ultrafine). La şlefuirea şi polizarea punctelor de contact

am folosit ştripse metalice, plastice, textile.

11. Postbonding şi rebonding (peste 2 săptămâni după refacere) – etape de aplicare a

ermeticilor de suprafaţă (Bondingul) întru umplerea nanocrăpăturilor mai ales celor prezente

între restabilire şi ţesutul dur dentar.

Firma „Kerr” a elaborat şi propus practicii stomatologice un ermetic special cu numele

„OptiGuard”, care elimină şi fluor în ţesuturile dentare, prevenind recidivul cariilor. Ermetic

asemănător a elaborat firma „Bisco” cu numele „FortiFy”.

12. Fluorizarea sectoarelor de smalţ adiacente refacerii îşi are scopul de majorare a

procesului de mineralizare a smalţului demineralizat prin gravare. Proedura poate fi realizată prin

folosirea remediilor care conţin fluorul (soluţii, geluri). Noi am folosit sistema „ OptiGuard” care

a exclus realizarea fluorizării suplimentare din considerentele mai sus menţionate. Face de

atenţionat necesitatea de a preântâmpina folosirea fluor lacului, care modifică culoarea refacerii.

13. Recomandări pacientului. Am reeşit din faptul, că compozitul în momentul iluminării

prezintă doar 50% de polimerizare, în următoarele 24 ore, aproximativ 40%, iar în timp de 7 zile

încă 10% de polimerizare. Evoluţia polimerizării compozitului a insistat necesitatea de a

recomanda pacienţilor supuşi refacerilor dentare directe:

- Să nu primească alimentaţie primile 2 ore ;

- Să nu folosească în timp de 24 ore după refacere produse alimentare iritante, dure;

- Li s-a interzis folosirea pe parcursul a 24 ore după refacere a ceaiului, cafelei, tutunului,

coca-cola, vin roşu, ruj de buze, fructe colorate, etc;

- Li s-a recomandat adresarea repetată la medicul stomatolog la păstrarea durerilor uşoare

post tratament mai mult de 7-10 zile.

Concluzie

Tehnica de refacere directă multistratificată cu răşini compoziţionale fluide, cele

consolidate şi hibride nanoumplute compensează tensiunile, provocate de acţiunea forţelor

ocluzale şi majorează considerabil durata vieţei refacerii.

Concluzie

Tehnica de refacere directă multistratificată cu răşini compoziţionale fluide, cele

consolidate şi hibride nanoumplute compensează tensiunile, provocate de acţiunea forţelor

ocluzale şi majorează considerabil durata vieţei refacerii.

Vinirile.

• Ce reprezintă vinirile.

• Clasificarea vinirilor.

• Metodele de confecţionate directă şi indirectă.

• Metodele de preparare a cavităţilor.

• Care este profunzimea cavităţilor necesare pentru faţetare.

• Contraindicatiile spre aplicarea vinirelor. Avantajele lor faţă de alte restaurari dentare.

• Materialele pentru faţetare.

Vinerul (laminatul, faţeta adeziva) – este o placuta subţire care acopera toată suprafaţa vestibulara a dintelui si imite aspectul perfect, natural al acestuia cu scopul restabilirii culorii, formei, dimensiunilor, integritatii acestuia, adica aspectul estetic al dintelui.

Clasificarea vinerelor:

• Dupa scop

• Pentru corectarea culorii

• Pentru corectarea şi restabilirea formei

• Pentru scopuri combinate

• Dupa materialele de confectionare

• Ceramice

• Acrilice

• composite

• Dupa metodele de confecţionare

• Standarte

• Individuale

• Directe

• Indirecte

• Combinate

• Dupa prepararea dintelui

• Cu preparare

• Fără preparare

• Dupa marime

• Totale

• Parţiale

• Dupa durata utilizarii

• Provizotii

• Permanente

• Metode de confecţionare

• Metoda directa

• Metoda indirecta

Metoda directă- prevede modelarea vinerului din compozit fotopolimerizabil şi polimerizarea lui pe suprafaţa dintelui direct in cavitatea bucală.

Etapele:

1. Periajul odontal

2. Alegerea culorii materialului compozit

3. Prepararea feţei vestibulare

Cu o feză cilindrica, mare cu vîrf rotungit, se formeată 3 sulcusuri(şanţuri) verticale pe faţa vestibulară a dintelui, incepind de la marginea incizală şi pîna în zona pregingivală, care ulterior sînt unite.

Marginea gingivală se va termina la nivelul marginii gingivale libere cu formarea unui prag cu o adîncime >2mm

În sens proximal suprafaţa vestibulara se prepara în masura in care devine posibila ascunderea marginii vinerului. Marginile se bizotează la 130°. Contactele interdentare se pastrează.

Daca este necesar sa alungim dintele in regiunea marginii incizale sînt înlăturate ţesuturile dentare dure(1,5-2mm) si modelarea vinirului se incepe de la suprafaţa palatinală, ieşind la suprafaţa incizală supraacoperind-o.

4. Izolarea dintelui cu coferdam

5. Gravajul acid sau condiţionarea timp de 10-15s

6. Spalarea minutioasă cu jet de apă

7.Uscarea suprafeţelor

8.Aplicarea materialului adeziv

9. Fotopolimerizarea adezivului

10. Aplicarea materialuluicomposit pe straturi şi fotopolimerizarea lui.

Indicaţii spre aplicare:

- modificari de culoare in urma unei leziuni, afecţiuni sau tratament incorect

- hipo- sau hiperplasia smalţului

- Flooroza

- Dereglări în mineralizarea adamantinei

- Trauma pulpei cu necrotizarea ei şi modificarea culorii

- Caria dentară

- Dinţi de tetraciclină

- Înghesuirea dentară

- Tratament ortodontic incorect

- Eroziunea smalţului

- Dinţi prost aliniaţi

- Traumatisme dentare

Contraindicatiile spre aplicarea vinirilor:

Contraindicatii absolute:

1) În cazul igienei nesatisfacatoare a cavităţii bucale

2) Maladii paodontale

3) Carie profundă subgingivală

4) Distructia masivă a ţesuturilor dentare dure

5) Reacţiile alergice la materialele folosite

6) Daca dinţii sunt absolut sanatoşi

Contraindicatii relative:

1) Ocluzia patologică

2) Parafuncţiile muşchilor masticatori

3) Vărsta

4) Deprinderi vicioase

Materiale pentru faţetare:

- Materiale fotopolimerizabile

- Acrilate

- Ceramică

- composite

Profunzimea cavităţii pentru faţetare:

De regula dimensiunile depind individual, dar in norma:

1. Cervical - 0,3-0,5mm 0,2mm 0,3mm

2. Central – 0,8-1mm 0,5mm 0,6mm

3. Ocluzal – 1,5-2mm 0,75mm 0,8mm

4. Restaurarea subgingivală – 0,5mm

1/3 incizală- 0,6mm

Bibliografia:1. Refaceri dentare directe. Radlinschii V. N., Radlinschii S. V. 20062. Library.usmf.md REFACERE DIRECTĂ CU SISTEME COMPOZIŢIONALE MODERNE Valeriu

Burlacu, Angela Cartaleanu, Valeriu Fală, Ala Ojovan, Victor Burlacu, Oleg Chiriac, Anatol Cuşnir. Catedra Stomatologie Terapeutică, FECMF U.S.M.F „Nicolae Testemiţanu”.

3. Wikipedia.org

MINISTERUL EDUCAȚIEI, TINERETULUI ȘI SPORTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie“Nicolae Testemiţanu”

Catedra Stomatologie Terapeutic ăŞef catedră - dr.h.ş.m., prof. univ. Gheorghe Nicolau

ReferatTema : Restaurarile dentare( metode, instrumente, material);

Prezentat de studenta- Arnaut DianaGrupa 3504Profesor Corneliu Năstase

Chişinău 2014