Republica Moldova PARLAMENTUL...echivalează cu munca prestată în Republica Moldova. Ceilalţi...

LPA437/1990

ID intern unic: 311897

Версия на русском

Fişa actului juridic

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 437

din 27.12.1990

cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova

Publicat : 27.12.1990 în Monitorul Oficial Nr. 012

Abrogat prin LP156/98, MO111/17.12.98

Modificat

Notă: vezi Hot. Parl. nr. 438 din 27.12.90 cu privire la modul de punere în aplicare

Notă: Punctele 13, 26 şi 28 intră în vigoare la 1 octombrie 1994

În denumire şi în tot cuprinsul Legii cuvintele "R.S.S. Moldova" se vor substitui prin

cuvintele "Republica Moldova" prin Legea nr.1005-XII din 02.04.92

TITLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Dreptul cetăţenilor la asigurare cu pensii de stat

Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la asigurarea cu pensii de stat pentru limită de

vîrstă în caz de invaliditate, de pierdere a întreţinătorului şi în alte cazuri prevăzute de prezenta

lege.

Aceleaşi drepturi la asigurare cu pensii de stat au şi cetăţenii străini şi persoanele fără

cetăţenie în cazul în care două treimi din vechimea în muncă necesară le constituie

munca prestată de ei în Republica Moldova, dacă acordurile (tratatele) interstatale nu prevăd

altfel.

Totodată, munca prestată pe teritoriul fostei U.R.S.S. pînă la 1 ianuarie 1992 se

echivalează cu munca prestată în Republica Moldova.

Ceilalţi cetăţeni străini şi persoanele fără cetăţenie se asigură cu pensii sociale.

Art.1 în redacţia Legii nr.162-XIII din 30.06.94

Art.1 în redacţia Legii nr.1005-XII din 02.04.92

Articolul 2. Tipurile pensiilor de stat

Pe baza prezentei Legi se stabilesc:

1. Pensii pentru muncă:

- pentru limită de vîrstă (de bătrîneţe),

- de invaliditate,

- în cazul pierderii întreţinătorului,

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311897&lang=2

- pentru vechime în muncă.

2. Pensii sociale.

Articolul 3. Persoanele care au dreptul la pensie

pentru muncă

Dreptul la pensie pentru muncă îl au cetăţenii care în timpul prestării muncii

beneficiază de asigurările sociale de stat; cetăţenii în a căror vechime în muncă intră

perioadele activităţii de muncă menţionate în articolul 43 din prezenta Lege, precum şi

persoanele care au devenit invalide în timpul şi din cauza îndeplinirii datoriei de catăţean al

Republicii Moldova, salvării unei vieţi omeneşti, ocrotirii averii de stat, colective, personale a

cetăţenilor şi menţinerii ordinii de drept.

Dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului îl au membrii inapţi pentru muncă ai

familiei persoanelor menţionate în prezentul articol şi ai familiei pensionarilor din categoria

acestor persoane.

Alin.3 exclus prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94

Articolul 4. Persoanele care au dreptul la pensie socială

Dreptul la pensie socială îl au cetăţenii inapţi pentru muncă, ce nu primesc pensie pentru

muncă, în condiţiile stabilite de prezenta Lege.

Articolul 41. Asigurarea cu pensii a militarilor şi persoanelor

din corpul de comandă şi din trupele organelor

afacerilor interne, precum şi a membrilor

familiilor lor

Condiţiile, normele şi modul de asigurare cu pensii a militarilor din Forţele Armate, trupele

şi organele Ministerului Securităţii Naţionale, trupele de carabinieri (trupele interne), a

persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din alte formaţiuni

militare create prin decizia Parlamentului, a pensionarilor din rîndurile militarilor Forţelor

Armate, organelor securităţii de stat, şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele

organelor afacerilor interne, organelor procuraturii ale fostei U.R.S.S. (în continuare -

miltari) şi a membrilor familiilor acestora se stabilesc prin Legea

asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanleor din corpul de comandă şi din trupele

organelor afacerilor interne.

Sus-numiţilor li se acordă, de asemenea, dreptul de a primi pensii în temeiurile prevăzute de

prezenta Lege.

Art.41 modificat prin Legea nr.1428-XIII din 23.12.97

Art.41 introdus prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94

Articolul 42. Asigurarea cu pensii pentru vechime în

muncă a judecătorilor, procurorilor şi

anchetatorilor din organele procuraturii

Condiţiile, normele şi modul de asigurare cu pensii pentru vechime în muncă a

judecătorilor, procurorilor şi anchetatorilor din organele procuraturii se stabilesc

prin Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la

Procuratură şi regulamentele cu privire la modul de stabilire şi plată a pensiilor

pentru vechime în muncă judecătorilor şi colaboratorilor din organele procuraturii,

aprobate de Guvern.

Plata pensiilor pentru vechime în muncă judecătorilor, procurorilor şi anchetatorilor din

organele procuraturii se efectuează de la bugetul de stat.

Judecătorilor, procurorilor şi anchetatorilor din organele procuraturii li se acordă, de

asemenea, dreptul de a primi pensii în temeiurile prevăzute de prezenta lege.


Articolul 5. Dreptul la alegerea pensiei şi adresarea

pentru stabilirea ei

Persoanelor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabileşte o pensie la

alegerea lor.

Cetăţenii pot să se adreseze pentru stabilirea pensiei în orice moment după apariţia

dreptului la pensie fără limitări în vre un termen.

În acest caz pensia pentru limită de vîrstă sau de invaliditate se stabileşte indiferent de

faptul dacă ei au încetat să lucreze înainte de a se adresa pentru stabilirea pensiei sau continuă să

lucreze. Pensiile pentru vechime în muncă se stabilesc în cazul suspendării muncii care dă

dreptul la această pensie.

Articolul 6. Acordurile privind asigurările sociale

încheiate între Republica Moldova şi alte ţări

În cazul în care acordurile (convenţiile) privind asigurările sociale încheiate între

Republica Moldova şi alte ţări, cuprind alte reglementări decît cele din prezenta Lege, se

aplică respectiv normele stabilite prin aceste acorduri (convenţii).

Articolul 7. Mijloacele pentru plătirea pensiilor. Scutirea

pensiilor de impozite

Pensiile se plătesc din Fondul social.

Fondul social nu se face parte din componenţa Bugetului de stat şi se formează

din mijloacele transferate de întreprinderi, instituţii, organizaţii, cooperative

şi de alţi patroni (în continuare - întreprinderi, dacă nu se stipulează

altfel) în scopul asigurării sociale conform unor tarife, diferenţiate în raport cu pericolul,

nocivitatea, greutatea lucrărilor şi de starea altor condiţii de muncă, ţinîndu-

se cont de particularităţile asigurării cu pensii a unor categorii de lucrători; din ratele de

asigurare a persoanelor care practică munca individuală; din ratele

obligatorii de asigurare a cetăţenilor; din amenzile încasate de la întreprinderile care nu anunţă

în termenul stabilit încadrarea în muncă a pensionarilor; din mijloacele primite de la alte state în

baza acordurilor (tratatelor) interstatale; din mijloacele băneşti defalcate de la Bugetul de stat,

precum şi din alte plăţi, conform reglementărilor în vigoare.

Plata majorărilor prevăzute la articolul 22 alineatul 3 punctul "a", la articolul 28 alineatul 3

punctul "a" şi la articolul 36prim din prezenta Lege se efectuează în părţi egale de la Bugetul

de stat şi din Fondul social.

Plata majorărilor prevăzute la articolul 63/1 din prezenta Lege se efectuează din contul

mijloacelor Bugetului de stat.

Tarifele asigurării pensiilor se stabilesc în modul prevăzut de legislaţie.

Regulamentul Fondului social se aprobă de Guvern.

Pensiile sînt scutite de impozit.

Art.7 În redacţia Legii nr.162-XIII din 30.06.94

Articolul 8. Organele care efectuează asigurarea cu pensii

Conform prezentei Legi, asigurarea cu pensii o efectuează organele de asistenţă socială.

Administrarea Fondului social, aplicarea uniformă a prezentei Legi şi expertiza de stat a

condiţiilor de muncă privind nocivitatea şi greutatea ei se fac în modul stabilit de Guvern.

Art.8 în redacţia Legii nr.162-XIII din 30.06.94 (se înlocuiesc unele cuvinte)

Articolul 9. Controlul exercitat de sindicate asupra

asigurării cu pensii a oamenilor muncii

Sindicatele, în scopul apărării intereselor oamenilor muncii, exercită controlul asupra

aplicării juste a prezentei Legi şi asupra cheltuirii mijloacelor alocate pentru asigurarea cu

pensii şi asistenţa socială a pensionarilor.

Articolul 10. Chestiunile care ţin de competenţa

Guvernului

De competenţa Guvernului ţine respectarea şi asigurarea garanţiilor, prevăzute de prezenta

Lege.

De competenţa Guvernului şi din împuternicirea lui, de competenţa altor organe ale

administraţiei de stat ţin atît chestiunile prevăzute în prezenta Lege, cît şi alte chestiuni

referitoare la modul şi la condiţiile de stabilire şi de plătire a pensiilor.

Articolul 11. Dreptul şi obligaţiile organor autoadministrării

locale

Organele autoadministrării locale pot acorda pe seama bugetelor respective, în limita

drepturilor lor, înlesniri suplimentare pentru pensionarii care au nevoie de protecţie socială

deosebită.

Organele autoadministrării locale sînt obligate să exercite prin intermediul organelor lor

de tutelă şi curatelă controlul cuvenit asupra

folosirii adecvate a pensiilor, stabilite pentru minori în cazul pierderii întreţinătorului.


Articolul 12. Drepturile colectivelor de muncă

Administraţia întreprinderilor, împreună cu comitetul sindical are dreptul

să soluţioneze pe contul mijloacelor proprii, destinate retribuirii muncii, problemele

îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale veteranilor şi invalizilor care au muncit în colectivul

respectiv, ale altor pensionari, inclusiv:

În redacţia Legii nr.162-XIII din 30.06.94 (se exclud unele cuvinte)

- să stabilească suplimente la pensii în raport cu contribuţia de muncă, cu vechimea în

muncă a lucrătorului respectiv;

- să instituie pensii anticipate pentru lucrătorii care muncesc în condiţii nefavorabile, dacă

aceştea nu beneficiază de dreptul la pensii în condiţii avantajoase pe baza condiţiilor de muncă

în conformitate cu prezenta Lege;

- să plătească pensie în condiţii mai avantajoase decît cele prevăzute de prezenta Lege

pensionarilor care lucrează;

- să stabilească suplimente la pensiile pensionarilor fără familie, care au nevoie de îngrijire

străină, pentru această îngrijire;

- să stabilească suplimente (sporuri) personale la pensie, să plătească ajutoare unice la

pensionarea lucrătorilor care au merite deosebite faţă de colectivul respectiv,

şi în primul rînd înalte realizări în muncă.

Întreprinderile au dreptul să stabilească pensionarilor, pe contul mijloacelor proprii

destinate dezvoltării sociale, înlesniri la plătirea spaţiului locativ, la întreţinerea copiilor la

instituţiile pentru copii din subordonarea lor, să plătească parţial sau în întregime costul

combustibilului, al serviciilor comunale, al mijloacelor individuale de deplasare, al

altor mărfuri necesare pensionarilor, cotelor de participare la cooperativele pentru

construcţia de locuinţe, căsuţelor

de vară, garajelor, biletelor de călătorie la toate tipurile de transport în comun şi

pentru frecventarea instituţiilor cultural-educative şi de reprezentaţii teatralizate, să

acorde pensionarilor ajutor de altă natură.

Întreprinderile sînt obligate să acorde pensionarilor înlesniri la folosirea complexelor de

sport şi de întremare, a caselor de odihnă, pansionatelor, sanatoriilor, instituţiilor cultural-

educative din subordinea întreprinderilor respective.

Articolul 13. Responsabilitatea întreprinderilor şi a

cetăţenilor

Administraţia întreprinderilor şi cetăţenii poartă răspundere, în modul stabilit de

legislaţia, pentru veridicitatea actelor prezentate organelor de asistenţă socială.

În cazul în care datele din acte sînt inexacte, iar în baza lor a fost plătită pensia,

întreprinderile şi cetăţenii repară Fondului social prejudiciul adus.

Întreprinderile poartă răspundere materială faţă de pensionar pentru prejudiciul pe care i l-

au adus prin perfectarea şi prezentarea cu întîrziere a actelor necesare stabilirii pensiei.


TITLUL II

PENSIILE PENTRU MUNCĂ

CAPITOLUL I

PENSIILE PENTRU LIMITĂ DE VÎRSTĂ

Articolul 14. Condiţiile stabilirii pensiilor

Dreptul la pensie pentru limita de vîrstă îl au:

- bărbaţii la împlinirea vîrstei de 60 de ani avînd vechime în muncă de cel puţin 25 de ani;

- femeile la împlinirea vîrstei de 55 de ani avînd vechime în muncă de cel puţin 20 de ani.

Articolul 141. Pensii pentru limită de vîrstă acordate

persoanelor cu statut de şomer

Persoana al cărei contact de muncă a fost reziliat din cauza reorganizării proceselor de

producţie şi de muncă, inclusiv lichidarea, reorganizarea sau reprofilarea întreprinderii,

instituţiei, organizaţiei reducerea numărului sau a statului de personal, şi care în modul

stabilit este recunoscută drept şomer, are dreptul la pensionare anticipată, cu un an înainte

de termenul prevăzut la articolul 14 din prezenta Lege, dacă are vechime în muncă

necesară pensionării pentru limită de vîrstă pe baze generale.


Articolul 15. Pensii pentru limită de vîrstă acordate

invalizilor de război

Militarii care au devenit invalizi ca urmare a rănirii, contuzionării sau mutilării în timpul

celui de-al doilea război mondial ori în timpul îndeplinirii altor îndatoriri de serviciu militar, sau

ca urmare a unei afecţiuni legate de aflarea pe front ori de participarea la acţiuni de luptă pe

timp de pace (în continuare - invalizi de război), au dreptul la pensie:

bărbaţii - la împlinirea vîrstei de 55 de ani avînd o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani;

femeile - la împlinirea vîrstei de 50 de ani avînd o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani.


În redacţia Legii nr.1005-XII din 02.04.92

Articolul 16. Pensiile pentru mamele cu mulţi copii şi

pentru mamele invalizilor din copilărie

Dreptul la pensie pentru limită de vîrstă îl au femeile care au născut şi au educat pînă la

vîrsta de 8 ani:

10 şi mai mulţi copii - la împlinirea vîrstei de 45 de ani,

9 copii - la împlinirea vîrstei de 46 de ani,




5 copii sau un copil invalid din copilărie - la împlinirea vîrstei de 50 de ani, dacă au o

vechime în muncă respectiv de cel puţin 15 ani sau de cel puţin 20 de ani, adăugîndu-se la

vechime perioada îngrijirii copiilor (punctele "g" şi "h" ale articolului 43). În categoria

invalizilor din copilărie sînt trecute şi copiii invalizi de pînă la 16 ani care au dreptul să

primească pensie socială (articolul 78).

În redacţia Legii nr.162-XIII din 30.06.94

Femeile care au născut 3 sau 4 copii şi i-au educat pînă la vîrsta de 10 ani, dacă au o

vechime în muncă de cel puţin 20 de ani cu perioada îngrijirii copiilor, au dreptul la pensie

pentru limită de vîrstă la împlinirea vîrstei de 52 şi, respectiv, de 51 de ani.

Articolul 17. Pensiile acordate liliputanilor şi piticilor

Persoanele bolnave de nanism hipofizar (liliputanii) şi piticii disproporţionali au dreptul

la pensie pentru limita de vîrstă:

bărbaţii la împlinirea vîrstei de 45 de ani şi avînd o vechime în muncă de cel puţin 20 de

ani;

femeile la împlinirea vîrstei de 40 de ani şi avînd o vechime în muncă de cel puţin 15 ani.

Articolul 18. Pensiile în condiţii avantajoase

Dreptul la pensie pentru limită de vîrstă în condiţii avantajoase, indiferent de ultimul loc de

lucru, îl au:

a) lucrătorii ocupaţi ziua întreagă la munci subterane, la munci prestate în condiţii foarte

nocive şi foarte grele, conform Listei nr.1 a unităţilor de producţie, lucrătorilor,

profesiilor, funcţiilor şi indicilor, aprobate de Guvern:

bărbaţii la împlinirea vîrstei de 50 de ani şi avînd o vechime în muncă de cel puţin 20 de

ani, din care minimum 10 ani de activitate indicată în Lista nr.1;

femeile la împlinirea vîrstei de 45 de ani şi avînd o vechime în

muncă de cel puţin 15 ani, din care minimum 7 ani şi 6 luni de activitate indicată în Lista

nr.1.

Lucrătorilor a căror vechime în muncă constă în proporţie de cel puţin 50 de procente

din munca prestată în condiţii foarte nocive şi

grele li se stabilesc condiţii avantajoase cu reducerea vîrstei, prevăzute de articolul 14 din

prezenta Lege, cu 1 an pentru fiecare an complet de asemenea muncă în cazul bărbaţilor şi

pentru fiecare 9 luni de asemenea muncă în cazul femeilor;

b) lucrătorii ocupaţi ziua întreagă la alte munci prestate în condiţii nocive şi grele

conform Listei nr. 2 a unităţilor de producţie, lucrărilor, profesiilor, funcţiilor şi indicilor,

aprobate de Guvern:

bărbaţii la împlinirea vîrstei de 55 de ani pentru vechime în muncă de cel puţin 25 de ani,

din care minimum 12 ani şi 6 luni de activitate indicată în Lista nr. 2;

femeile la împlinirea vîrstei de 50 de ani pentru vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, din

care minimum 10 ani de activitate indicată în Lista nr. 2.

Lucrătorilor a căror vechime în muncă constă în proporţie de cel puţin 50 de procente

din munca prestată în condiţii nocive şi foarte grele li se stabilesc pensii în

condiţii avantajoase cu reducerea vîrstei, prevăzute de articolul 14 din prezenta Lege, cu

1 an pentru fiecare 2 ani şi 6 luni de asemenea muncă în cazul bărbaţilor şi pentru fiecare 2 ani

de asemenea muncă în cazul femeilor:

c) femeile care lucrează în calitate de tractoriste-mecanice, de mecanici la maşini de

construcţie, rutiere şi de încărcare-descărcare, montate pe baza tractoarelor şi a excavatoarelor

la împlinirea vîrstei de 50 de ani şi avînd o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, din care

minimum 15 ani în activităţile menţionate;

d) muncitoarele dîn industria textilă ocupate la războaie de ţesut şi

la maşini, conform Listei unităţilor de producţie şi profesiilor, aprobate în modul stabilit de

Guvern, la împlinirea vîrstei de 50 de ani şi avînd o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani

în activităţile menţionate.

În redacţia Legii nr.162-XIII din 30.06.94 (se exclude alin. imediat următor lit. d)

e) salariaţii civili ai sistemului penitenciar, ocupaţi nemijlocit la munci cu condamnaţii şi

deţinuţii, conform Listei muncilor şi profesiilor aprobate de Guvern:

bărbaţii, la împlinirea vîrstei de 55 de ani, pentru vechime în muncă de cel puţin 25 de

ani, din care minimum 15 ani de munci cu condamnaţii şi deţinuţii;

femeile, la împlinirea vîrstei de 50 de ani, pentru vechime în muncă de cel puţin 20 de ani,

din care minimum 10 ani de munci cu condamnaţii şi deţinuţii.

Lit.e) introdusă prin Legea nr.1374-XIII din 19.11.97

Plăţile, ce acoperă cheltuielile pentru plătirea pensiilor în conformitate cu punctul "d"

din partea întîi a prezentului articol înainte ca lucrătorul să împlinească vîrsta de 60

de ani în cazul bărbaţilor şi de 55 de ani în cazul femeilor, sînt depuse de către

întreprinderi din mijloacele lor în Fondul social în proporţie de 60 de procente pentru pensiile

stabilite pentru anul 1991, de 70 de procente pentru anul 1992, de 80 de procente pentru anul

1993, de 90 de procente pentru anul 1994 şi de 100 de procente pentru anul 1995.

Cu începere din anul 1995 stabilirea şi plătirea pensiilor în conformitate cu punctul "b"

din partea întîi a prezentului articol vor fi efectuate de către întreprinderi din mijloacele

proprii în modul prevăzut de contractul colectiv.

Lucrătorilor de la alte unităţi de producţie, de alte profesii şi cu alte funcţii li se pot stabili,

în funcţie de condiţiile de muncă, pensii anticipate (dar nu înainte de împlinirea vîrstei de 55

de ani în cazul bărbaţilor şi de 50 de ani în cazul femeilor), conform rezultatelor atestării

locurilor de muncă, a căror plată se efectuează pe contul întreprinderii pînă la momentul

împlinirii de către lucrător a vîrstei de pensionare, prevăzute de articolul 14 din prezenta Lege.

Controlul asupra aplicării juste a listelor de asigurare cu pensii în condiţii

avantajoase şi asupra calităţii locurilor de muncă la întreprinderi, elaborarea propunerilor

privind perfecţionarea acestor liste sînt de competenţa organelor Expertizei de Stat a

Condiţiilor de Muncă. Regulamentul organelor Expertizei de Stat a Condiţiilor de Muncă şi

modul atestării locurilor de muncă se aprobă de către Guvern.

Articolul 19. Pensiile lucrătorilor din agricultură

Lucrătorii ocupaţi nemijlocit în producţia agricolă în colhozuri, sovhozuri şi în alte

întreprinderi agricole au dreptul la pensie pentru limita de vîrstă în condiţii avantajoase

conform Listei nr. 3 a unităţilor de producţie, lucrărilor, profesiilor, funcţiilor şi

indicatorilor, aprobate de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova la propunerea Guvernului:

bărbaţii la împlinirea vîrstei de 55 de ani şi avînd o vechime totală în muncă de cel puţin 25

de ani în activităţile menţionate;

femeile la împlinirea vîrstei de 50 de ani şi avînd o vechime totală în muncă de cel puţin 20

de ani în activităţile menţionate.

Plătirea pensiilor, stabilite în corespundere cu prezentul articol, se efectuează pe contul

Fondului social.

Articolul 20. Mărimea pensiilor

Pensiile pentru limită de vîrstă se stabilesc în proporţie de 55 de procente din salariul mediu

lunar (articolul 46), dar nu mai puţin decît mărimea minimă a pensiei.

Pentru fiecare an complet de muncă peste vechime de 25 de ani la bărbaţi şi 20 la femei,

precum şi pentru fiecare an complet de muncă în condiţii foarte nocive şi foarte grele (punctul

"a" al articolului 18) peste vechimea de 10 ani la bărbaţi şi 7 ani şi 6 luni la femei, pensia,

inclusiv cea minimă, se majorează cu 1 procent din salariu, dar nu mai puţin decît cu 1

procent din mărimea minimă a pensiei. Majorarea se efectuează în limita a 20 de procente din

salariu, însă nu mai puţin de 20 de procente din mărimea minimă a pensiei.

Mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă se stabileşte la nivelul salariului minim,

determinat de legislaţie.



Articolul 201. Pensiile pentru deputaţi

Deputatul care a activat în Parlament permanent nu mai puţin de o

legislatură deplină, a împlinit vîrsta şi are vechimea în muncă, prevăzute la articolul 14

din prezenta Lege, are dreptul la pensie pentru limită de vîrstă în mărime de nu mai puţin de

65 de procente din salariul deputatului.

Deputatul la care la data expirării mandatului, nefiind ales pe un termen nou, are vechimea

în muncă necesară, are dreptul la pensionare anticipată, cu 2 ani înainte de termen, conform

alineatului întîi din prezentul articol.

Mărimea pensiei stabilite se va indexa ulterior în coraport cu schimbarea mărimii

salariului deputatului.


Articolul 21. Pensiile pentru limită de vîrstă cu

vechime în muncă incompletă

Persoanelor care nu au vechimea în muncă suficientă pentru stabilirea pensiei integrale

(articolul 41), dacă au nu mai puţin din jumătate din vechimea în muncă necesară, li se

stabilesc pensii pentru limită de vîrstă cu vechime în muncă incompletă, a căror mărime este

proporţională cu vechimea în muncă pe care o au, conform articolului 50 din prezenta Lege.


În cazul vechimii în muncă incomplete la stabilirea pensiilor nu se aplică condiţiile

avantajoase privind vîrsta şi vechimea în muncă pentru fixarea pensiilor, stabilite de prezenta

Lege.

Mamelor eroine li se stabilesc pensii pentru limită de vîrstă indiferent de vechimea în

muncă în proporţie nu mai mică de 100 procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de

vîrstă.

Introdus prin Legea nr.1005-XII din 02.04.92

Articolul 22. Suplimentele la pensii şi majorarea pensiilor

La pensiile pentru limită de vîrstă, inclusiv cele calculate în mărimea

minimă şi cu vechime în muncă incompletă, se stabilesc următoarele suplimente:

a) pensionarilor care nu lucrează şi întreţin membri ai familiei inapţi pentru muncă

(articolele 32 şi 33) - pentru fiecare membru al familiei inapt pentru muncă în mărime de 30

procente din mărimea minimă a pensiei limită de vărstă:

b) pensionarilor fără familie care au împlinit vîrsta de 75 de ani - pentru îngrijirea lor în

mărime de 30 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă. În acest caz

apartenenţa la categoria pensionarilor fără familie se determină de comisia pentru stabilirea

pensiilor;

c) persoanelor decorate cu insigna "Donator onorific de sînge al Republicii Moldova" -

în mărime de 20 procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă.

Suplimentele prevăzute la punctele "a", "b" şi "c" ale prezentului articol se pot stabili

concomitent.

Pensiile pentru limită de vîrstă se majorează:

a) persoanelor condamnate pentru infracţiuni politice şi ulterior reabilitate care s-

au aflat în locuri de recluziune, şi foştilor deţinuţi în lagărele de concentrare fasciste, în

ghetouri şi în alte locuri de deţinere forţată - cu 400 de procente din mărimea minimă a

pensiei pentru limită de vîrstă;

b) invalizilor de război: de grupa I - cu 200 de procente, de grupa a II-a - cu 175 de

procente, de grupa a III-a - cu 150 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de

vîrstă;

Pct.b) în redacţia Legii nr.452-XIII din 06.05.95

c) persoanelor supuse represiunilor nedrepte care s-au aflat în locuri de recluziune sau în

instituţii de psihiatrie - cu 50 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

d) persoanelor supuse represiunilor nedrepte şi membrilor familiilor lor care s-au aflat în

exil (deportare) - cu 25 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

e) participanţilor la război din rîndurile militarilor care au

satisfăcut serviciul militar în componenţa armatei de operaţii, a

detaşamentelor şi formaţiunilor de partizani, militarilor care au participat la acţiuni de

luptă, îndeplinindu-şi datoria militară - cu 100 de procente din mărimea minimă pensiei pentru

limită de vîrstă.

Lit. e) în redacţia Legii nr.452-XIII din 06.05.95

f) persoanelor, care au lucrat ca angajaţi civili în armata de operaţii în anii celui de-al

doilea război mondial, - cu 75 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

g) persoanelor decorate cu ordine şi medalii ale fostei U.R.S.S.

pentru munca plină de abnegaţie şi serviciu militar impecabil în spatele frontului în anii

celui de-al doilea război mondial - cu 25 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită

de vîrstă;

Lit. f) şi g) introduse prin Legea nr.452-XIII din 06.05.95

Majorările prevăzute la punctele "a-g" nu pot fi stabilite concomitent.



Articolul 23. Modul de plătire a pensiilor pensionarilor care

lucrează

Pensiile pentru limită de vîrstă se plătesc în întregime, indiferent de cîşting sau de un alt

venit.



CAPITOLUL II

PENSIILE DE INVALIDITATE

Articolul 24. Condiţiile de stabilire a pensiilor şi

grupele de invaliditate.

Pensiile de invaliditate se stabilesc în cazul survenirii invalidităţii, care a atras după

sine pierderea completă sau parţială a capacităţii de muncă, în urma:

a) unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

b) unei afecţiuni generale;

Lit.c) excusă prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94

Pensiile de invaliditate se stabilesc indiferent de faptul cînd a survenit invaliditatea: în

perioada muncii, pînă la intrarea în serviciu sau după încetarea activităţii.

În funcţie de gradul pierderii capacităţii de muncă invalizii se împart în trei grupe.

Cauzele, grupele de invaliditate şi timpul survenirii invalidităţii, precum şi necesitatea

îngrijirii şi ajutorării invalizilor de grupele Işi a II-a de către alte persoane se stabilesc de

consiliile de expertiză medicală a vitalităţii (C.E.M.V.), care acţionează în baza unui

regulament aprobat de Guvern.



Articolul 25. Vechimea în muncă ce dă dreptul la pensie

Pensiile în caz de invaliditate cauzată de un accident de muncă sau de afecţiune

profesională se stabilesc indiferent de vechimea în muncă;



Pensiile în caz de invaliditate cauzată de o afecţiune generală se stabilesc dacă persoana

respectivă, la data survenirii invalidităţii, are următoarea vechime în muncă:

vechimea în muncă (în ani)

Pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani 1

de la 23 pînă la împlinirea vîrstei de 26 de ani 2








mai în vîrstă de 61 de ani 15

Dacă persoana dată a acumulat vechimea în muncă, necesară pentru

categoria respectivă de vîrstă, şi a continuat să lucreze pînă la

trecerea în categoria următoare de vîrstă, atunci se consideră că a îndeplinit condiţia vechimii

în muncă, indiferent de cerinţele stabilite pentru următoarea categorie de vîrstă.

Persoanelor care au devenit invalide pînă la vîrsta de 20 de ani din

cauza unei afecţiuni generale li se stabilesc pensii indiferent de durata muncii.


În cazul trecerii de la pensia de invaliditate, cauzată de o infirmitate de muncă sau de

o afecţiune profesională, la pensia de

invaliditate, cauzată de o afecţiune generală, vechimea în muncă necesară se stabileşte pe

baza vîrstei la care a fost stabilită iniţial invaliditatea.

Cetăţenilor Republicii Moldova, strămutaţi din alte ţări, care nu au lucrat în Republica

Moldova, li se stabilesc următoarele pensii:

a) de invaliditate cauzată de o infirmitate de muncă sau de o afecţiune profesională,

indiferent de vechimea în muncă;

b) de invaliditate cauzată de o afecţiune generală, cu condiţia că au vechimea în

muncă necesară conform vîrstei la data stabilirii invalidităţii.


Pensiile de invaliditate se stabilesc în următoarele proporţii:

invalizilor de grupa I în proporţie de 75 de procente, invalizilor de grupa a II-a de 55 de

procente, invalizilor de grupa a III-a de 30 de procente din salariu (articolul 46).

Subal.2 exclus prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94


Mărimile minime ale pensiilor se stabilesc pentru grupele I şi a II-a de invaliditate în

proporţie de 100 de procente, pentru grupa a III-a de invaliditate - în proporţie de 50 de

procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă.

Dacă invalizii de grupele I şi II au vechimea în muncă, necesară pentru stabilirea pensiei

pentru limită de vîrstă, vechime prevăzută de articolul 14 din prezenta Lege, pensia de

invaliditate li se stabileşte în mărimea pensiei pentru limită de vîrstă.



Articolul 27. Pensiile de invaliditate cu vechime în

muncă incompletă

Persoanelor care au devenit invalide de grupele I şi a II-a ca urmare a unor afecţiuni

generale, dar care nu au vechimea în muncă necesară pentru stabilirea pensiei integrale

(articolul 25), li se stabilesc

pensii de invaliditate cu vechime în muncă incompletă în mărime

proporţională cu vechimea în muncă existentă, dar nu mai mică decît

pensia socială, stabilită pentru grupa I şi, respectiv, a II-a de invaliditate (articolul 79).

Articolul 28. Suplimentele la pensii şi majorarea pensiilor

La pensiile de invaliditate, inclusiv la cele calculate în mărimea minimă şi pentru vechime

în muncă incompletă, se stabilesc următoarele suplimente:

a) invalizilor de grupele I şi II-a care nu lucrează şi întreţin membri ai familiei inapţi

pentru muncă (articolele 32 şi 33) - pentru fiecare membru al familiei inapt pentru muncă

în mărime de 30 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

b) invalizilor de grupa I care suferă de boli de ochi - pentru îngrijirea lor în mărime de

70 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă, altor invalizi de grupa I,

invalizilor de grupa a II-a fără familie, care au nevoie de ajutor altora - pentru îngrijirea

lor în mărime de 30 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

c) persoanelor decorate cu insigna "Donator onorific de sînge al Republicii Moldova" -

în mărime de 20 procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă.

Suplimentele prevăzute la punctele "a", "b" şi "c" ale prezentului articol se pot stabili

concomitent.

Pensia de invaliditate se majorează:

a) persoanelor condamnate pentru infracţiuni politice şi ulterior reabilitate care s-au aflat

în locurile de recluziune, şi foştilor deţinuţi în lagărele de concetrare fasciste, în ghetouri

şi în alte locuri de deţinere forţată - cu 400 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru

limită de vîrstă;

b) persoanelor supuse represiunilor nedrepte, care s-au aflat în locuri de recluziune sau în

instituţii de psihatrie - cu 50 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

c) persoanelor supuse represiunilor nedrepte şi membrilor familiilor lor, care s-au aflat în

exil (deportare) - cu 25 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

d) participanţilor la război din rîndurile militarilor care au

satisfăcut serviciul militar în componenţa armatei de operaţii, a

detaşamentelor şi formaţiunilor de partizani, militarilor care au participat la acţiuni de luptă

îndeplinindu-şi datoria militară - cu 100 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită

de vîrstă.

Lit.d) În redacţia Legii nr.452-XIII din 06.05.95

e) persoanelor, care au lucrat ca angajaţi civili în armata de operaţii în anii celui de-al

doilea război mondial, - cu 75 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

f) persoanelor decorate cu ordine şi medalii ale fostei U.R.S.S. pentru muncă plină de

abnegaţie şi serviciu militar impecabil în spatele frontului în anii celui de-al doilea război

mondial - cu 25 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

Lit. f) şi g) introduse prin Legea nr.452-XIII din 06.05.95

Majorările prevăzute la punctele "a-f" nu pot fi stabilite concomitent.




Articolul 29. Termenul de plătire a pensiilor în cazul

schimbării grupei de invaliditate sau

restabilirea capacităţii de muncă

La schimbarea grupei de invaliditate pensia corespunzătoare noii grupe se plăteşte de la

data schimbării grupei de invaliditate.

În cazul în care persoana reexaminată este declarată capabilă de

muncă pensia se plăteşte pînă la sfîrşitul lunii în care ea a fost declarată aptă pentru muncă,

însă nu mai mult decît pînă în ziua în care a fost stabilită invaliditatea.

Articolul 30. Condiţiile reluării plătirii pensiilor în

cazul întreruperii invalidităţii

În cazul în care invalidul nu s-a prezentat la comisia de expertiză medicală a vitalităţii

pentru reexaminare în termenul stabilit pentru aceasta, încetează de a i se plăti pensia, iar în

cazul recunoaşterii din nou ca invalid pensia se restabileşte din ziua încetării, însă nu mai mult

decît pentru o lună.


În cazul în care termenul reexaminării a fost depăşit din motive întemeiate pensia se

plăteşte pe baza hotărîrii comisiei pentru fixarea pensiei din ziua în care a încetat plătirea şi pînă

în ziua reexaminării insă nu mai mult decăt pe 3 ani, dacă comisia de expertiză medicală a

capacităţii de muncă îl consideră invalid în această perioadă. Totodată,

dacă în timpul reexaminării invalidul este trecut în altă grupă de invaliditate

(superioară sau inferioară), pensia pentru perioada menţionată se plăteşte conform grupei

precedente.

Dacă pensia invalidului care şi-a pierdut capacitatea de muncă din

cauza unei afecţiuni generale a încetat să fie plătită datorită restabilirii capacităţii de muncă

sau dacă el nu primea pensie din cauza neprezentării la reexaminare fără motive întemeiate,

atunci în cazul declarării lui ulterioare drept invalid plătirea pensiei stabilite anterior este

reluată din ziua stabilirii invalidităţii cu condiţia că după încetarea plătirii pensiei au trecut nu

mai mult de 5 ani. Dacă au trecut mai mult de 5 ani, pensia se stabileşte din nou pe baze

generale.

Articolul 31. Plătirea pensiei de invaliditate cetăţenilor

care au cîştiguri sau alte venituri

Pensiile de invaliditate se plătesc în întregime indiferent de cîştig sau de un alt venit.

CAPITOLUL III

PENSIILE ÎN CAZUL PIERDERII ÎNTREŢINĂTORULUI

Articolul 32. Membrii familiei care au dreptul la pensie

Dreptul la pensie în cazul peirderii întreţinătorului îl au membrii inapţi pentru muncă ai

familiei întreţinătorului decedat care se aflau în întreţinerea lui (articolul 33). În aceste condiţii

copiii au dreptul la pensie, indiferent de faptul dacă se aflau sau nu în întreţinerea persoanei

decedate.


Părinţii şi soţul (soţia) celui decedat care nu se aflau în întreţinerea lui de asemenea

au dreptul la pensie, dacă ulterior au pierdut sursa mijloacelor de existenţă.

Se consideră inapţi pentru muncă următorii membri ai familiei:

a) copiii, fraţii, surorile şi nepoţii care nu au împlinit vîrsta de 18 ani sau care au depăşit

vîrsta, dacă ei au devenit invalizi înainte de a împlini 18 ani; în acest caz

fraţii, surorile şi nepoţii cu condiţia că ei nu au părinţi apţi pentru muncă;

b) soţul, soţia, părinţii, dacă au împlinit vîrsta de pensie:

bărbaţii 60 de ani şi femeile 55 de ani, sau dacă sînt invalizi;

c) unul dintre părinţi sau soţul (soţia) ori bunicul, bunica, fratele sau sora, indiferent de vîrstă

şi de capacitatea de muncă, dacă el (ea) îngrijeşte copiii, fraţii, surorile sau nepoţii

întreţinătorului decedat care nu au împlinit vîrsta de 8 ani şi nu lucrează indiferent de faptul dacă

se aflau sau nu în întreţinerea persoanei decedate.


d) soţul (soţia) divorţat care a beneficiat de pensie alimentară pentru întreţinerea sa din

partea fostului soţ (soţie) pînă la data încetării din viaţă a acestuia şi care nu s-a recăsătorit;

e) bunicul şi bunica în cazul cînd lipsesc persoanele care conform legii, sînt obligate să-i

întreţină;

f) înfiaţii şi înfietorii;

g) tatăl vitreg şi mama vitregă, dacă au educat şi au întreţinut cel puţin 5 ani fiul vitreg

decedat sau fiica vitregă decedată;

h) fiul vitreg şi fiica vitregă, dacă nu primeau pensie alimentară de la părinţi.

Elevii şcolilor medii, şcolilor tehnico-profesionale, şcolilor medii de specialitate şi studenţii

instituţiilor de învăţămînt superior au dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului pînă la

absolvirea instituţiilor de învăţămînt menţionate, însă nu mai mult decît pînă la împlinirea

vîrstei de 23 de ani.

Minorii care au dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului îşi menţin acest drept şi în

cazul înfierii lor.

Pensia stabilită în cazul pierderii întreţinătorului se menţine şi în cazul recăsătoririi

pensionarului.

Toate regulile prezentei Legi referitoare la familiile celor decedaţi

se extind respectiv (deoarece alte specificări nu se fac) şi asupra membrilor familiei celor

absenţi fără veste, dacă absenţa fără veste a înreţinătorului aste identificată în modul stabilit.

Articolul 33. Membrii familiei care se consideră persoane

întreţinute

Membrii familiei celui decedat se consideră că au fost întreţinute de el, dacă s-au aflat pe

deplin în întreţinerea lui sau primeau din partea lui ajutor, care constituia pentru ei sursa

permanentă şi principală a mijloacelor de existenţă.

Membrii familiei celui decedat, pentru care ajutorul lui constituia

sursa permanentă şi principală a mijloacelor de existenţă, dar care primeau o oarecare pensie,

au dreptul să treacă la noua pensie.

Articolul 34. Vechimea în muncă a întreţinătorului care

dă dreptul la pensie şi separarea unei părţi a pensiei

Familiei întreţinătorului, decedat în urma unei infracţiuni de muncă sau unei afecţiuni

profesionale, i se stabileşte pensia indiferent de vechimea în muncă a întreţinătorului. Familiei

întreţinătorului care a decedat pînă la împlinirea vîrstei de 20 de ani şi familiei

pensionarului decedat pensia se stabileşte de asemenea indiferent de vechimea în muncă.


Pensia în cazul pierderii întreţinătorului, decedat din cauza unei

afecţiuni generale, se stabileşte dacă întreţinătorul pînă la data decedării avea vechimea care

i-ar fi fost necesară pentru a i se stabili pensia de invaliditate (articolul 25).

Familiilor cetăţenilor Republicii Moldova, strămutaţi din alte ţări, dacă întreţinătorul nu a

lucrat în Republica Moldova, li se stabilesc pensii:

a) celor care primea în alte ţări pensie în cazul pierderii întreţinătorului, indiferent de

vechimea în muncă a întreţinătorului;

b) celor care nu primeau pensie cu condiţia că întreţinătorul conform vîrstei, pînă în ziua

încetării muncii avea vechimea corespunzătoare (articolul 25), iar în cazul morţii lui ca urmare

a unei infirmităţi de muncă sau a unei afecţiuni profesionale - indiferent de vechimea în

muncă a întreţinătorului.

Pentru toţi membrii familiei care au dreptul la pensie se stabileşte o singură pensie comună.

La cererea unui membru al familiei partea lui din pensie se separă şi i se plăteşte aparte.

Separarea părţii de pensie se face din prima zi a lunii care urmează după luna în care a fost

depusă cererea pentru împărţirea pensiei.

Articolul 35. Calcularea pensiilor

La calcularea pensiilor în cazul pierderii întreţinătorului se aplică respectiv articolul 46-49,

51 ale prezentei Legi.


Pensiile în cazul pierderii întreţinătorului se stabilesc familiilor

persoanelor decedate din cauza unui accident de muncă, afecţiuni

profesionale sau generale - pentru fiecare membru al familiei inapt pentru muncă în mărime

de 30 de procente din salariul întreţinătorului (articolul 46), dar nu mai puţin de 50 de procente

din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă.

Pentru copiii care şi-au pierdut ambii părinţi (orfani de ambii părinţi), copiii unei mame

singure decedate pensia pentru fiecare copil nu poate fi mai mică decît 100 de procente din

mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă.

Familiilor în a căror componenţă sînt copii care şi-au pierdut ambii părinţi (orfani de ambii

părinţi) pensia se calculează din suma totală a cîştigului ambilor părinţi.

Familiilor pensionarilor decedaţi li se stabilesc pensii conform aceloraşi norme ca şi

familiilor persoanelor indicate la articolul 3 din prezenta Lege.



Articolul 361. Majorarea pensiei văduvelor

Văduvelor persoanelor, condamnate pentru infracţiuni politice şi

ulterior reabilitate care s-au aflat în locuri de recluziune, şi văduvelor foştilor deţinuţi în

lagărele de concentrare fasciste, în ghetouri şi în alte locuri de deţinere forţată, beneficiare de

pensie în cazul pierderii întreţinătorului şi care nu s-au recăsătorit, pensia li

se majorează cu 200 de procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă.


Articolul 37. Pensiile în cazul pierderii întreţinătorului

cu vechimea în muncă incompletă

Membrilor familiei care şi-au pierdut întreţinătorul decedat din

cauza unei afecţiuni generale şi care nu a avut vechimea în muncă suficientă pentru fixarea

pensiei depline de invaliditate (articolul 25) pensia se stabileşte conform vechimei incomplete,

proporţional vechimei existente în muncă a întreţinătorului.

Familiilor pensionarilor decedaţi care primeau pensie conform vechimei incomplete li

se stabileşte pensia proporţional vechimei în muncă pe baza cărea a fost fixată pensia

întreţinătorului decedat.

Totodată, pensia pentru fiecare membru inapt pentru muncă al familiei nu poate fi mai mică

decît pensia socială, stabilită pentru categoria respectivă de persoane inapte pentru muncă

(articolul 79).

Articolul 38. Plătirea pensiilori în cazul pierderii

întreţinătorului

Pensia în cazul pierderii întreţinătorului se plăteşte în întregime, indiferent de cîştig sau de

un alt venit al pensionarului.

Copiilor orfani de ambii părinţi, pentru perioada aflării în întreţinerea deplină a statului, li se

plătesc pensiile în întregime.

Celorlalţi copii, care se află în întreţinerea deplină a statului, li se plăteşte 25 de procente din

pensie.

CAPITOLUL IV

PENSIILE PENTRU VECHIME ÎN MUNCĂ

Articolul 39. Temeiurile asigurării cu pensii

pentru vechime în muncă

Pensii pentru vechime în muncă se stabilesc unor anumite categorii de

cetăţeni, ocupaţi la lucrări a căror executare duce la pierderea

capacităţii profesionale de muncă sau a aptitudinilor profesionale înainte de atingerea vîrstei

care dă dreptul la pensia pentru limită de vîrstă.

Pensia pentru vechime în muncă se acordă numai la încetarea activităţii care dă

dreptul la această pensie, pentru motivele arătate în partea întîi a prezentului articol.

Articolul 40. Lucrătorii care au dreptul la pensie

Dreptul la pensie pentru vechime în muncă îl au:

1. Unele categorii de muncitori şi slujbaşi din aviaţie, precum şi personalul navigant de

încercare, indiferent de subordonarea departamentală a întreprinderii în care sînt încadraţi:

a) personalul navigant şi navigant de încercare în cazul în care vechimea în aceste funcţii

este de cel puţin 25 de ani la bărbaţi şi de cel puţin 20 de ani la femei.

Lucrătorii menţionaţi, concediaţi din activitatea de zbor din motive de sănătate (boală), care

au o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani - bărbaţi şi de cal puţin 15 ani -

femei pot beneficia de pensie proporţional timpului lucrat;

b) lucrătorii care efectuează dirijarea traficului aerian şi care au adeverinţă de dispecer:

bărbaţii la împlinirea vîrstei de 55 de ani avînd o vechime totală în muncă de cel puţin 25 de

ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni de activitate de dirijare nemijlocită a zborurilor navelor

aeriene;

femeile la împlinirea vîrstei de 50 de ani avînd o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de

ani, dintre care cel puţin 10 ani de activitate de dirijare nemijlocită a zborurilor navelor aeriene.

La calcularea vechimii în muncă a lucrătorilor care efectuează dirijarea traficului aerian

se ia în considerare şi munca indicată în punctul "a" din prezentul articol.

c) personalul de ingineri şi tehnicieni:

bărbaţii la împlinirea vîrstei de 55 de ani avînd o vechime totală în muncă în aviaţia civilă de

cel puţin 25 de ani, din care minimum 20 de ani în funcţiile menţionate:

femeile la împlinirea vîrstei de 50 de ani avînd a vechime totală în muncă în aviaţa civilă de

cel puţin 20 de ani, din care minimum 15 ani în funcţiile menţionate.

La calcularea vechimii în muncă a persoanelor de ingineri şi tehnicieni se ia în

considerare şi activitatea menţionată în punctele "a" şi "b" din prezentul articol.

d) însoţitorii de bord:

bărbaţii la împlinirea vîrstei de 55 de ani avînd o vechime totală în muncă de cel puţin 25 de

ani, din care minimum 15 ani în calitate de însoţitori de bord;

femeile la împlinirea vîrstei de 45 de ani avînd o vechime totală în muncă de cel puţin 20

de ani, din care minimum 10 ani în calitate de însoţitoare de bord.

2. Unele categorii de artişti ai teatrelor şi ai altor unităţi şi colective de

reprezentaţii teatralizate, care au o vechime în activitatea de creaţie de la 20 pînă la 30 de

ani.

Listele profesiilor şi funcţiilor, modul de stabilire şi de plătire a

pensiilor pentru personalul navigant de încercare, precum şi modul calculării vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiei în corespundere cu subpunctele "a" şi "c" din punctul 1 şi cu

punctul 2 din prezentul articol se aprobă în modul determinat de Guvern.


3. Muncitorii din brigăzile de locomotive şi unele categorii de lucrători, care înfăptuiesc

nemijlocit organizarea traficului şi asigură securitatea circulaţei în transportul feroviar,

conform Listelor de profesii şi funcţii, aprobate în modul stabilit de Guvern:

bărbaţi - la împlinirea vîrstei de 55 de ani pentru o vechime totală în muncă de cel puţin 25

de ani, din care cel puţin 12 ani şi 6 luni - la lucru indicat;

femeile - la împlinirea vîrstei de 50 de ani pentru o vechime totală în muncă de cel puţin 20

de ani, din care cel puţin 10 ani - la lucru indicat.

4. Lucrătorii expediţiilor, echipelor, detaşamentelor, sectoarelor şi brigăzilor, ocupaţi

nemijlocit la lucrări de cîmp de cercetări geologice la explorări topografico-geodezice, geofizice,

hidrografice, hidrologice, de amenajare a pădurilor şi de prospecţiuni:

bărbaţii - la împlinirea vîrstei de 55 de ani pentru o vechime totală în muncă de cel puţin 25

de ani, din care cel puţin 12 ani şi 6 luni - la lucru indicat;

femeile - la împlinirea vîrstei de 50 de ani pentru vechime totală în muncă de cel puţin 20

de ani, din care cel puţin 10 ani - la lucru indicat.

Totodată, munca prestată nemijlocit în condiţiile de cîmp în decurs de jumătate de an sau

mai mult de jumătate de an se consideră ca un an de muncă - în decurs de mai puţin de o

jumătate de an - conform duratei reale, iar munca prestată la lucrări sezoniere - conform

articolului 44 din prezenta Lege.

La stabilirea pensiilor în condiţii avantajoase conform articolului 18 şi a pensiilor pentru

vechime în muncă conform prezentului articol se iau în calcul perioadele de muncă prevăzute

de aceste articole, cu condiţia că lucrările menţionate dau dreptul la pensie în condiţii

similare sau mult mai avantajoase.

Pct.3 şi 4 introduse prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94

Articoul 401. Pensiile pentru vechime în muncă anu-

mitelor categorii de livrători din

unele ramuri ale economiei naţionale.

Pensiile pentru vechime în muncă anumitelor categorii de lucrători din unele ramuri ale

economiei naţionale se stabilesc în condiţiile şi în mărimile determinate de Guvern.

Art.401 introdus prin Legea nr.1005-XII din 02.04.92


Pensiile pentru vechime în muncă se stabilesc în mărimile prevăzute de articolul 20 din

prezenta Lege, pensiilor pentru limită de vîrstă.


Pensiile se calculează din salariul mediu lunar (articolele 46-49), primit înainte de

încetarea muncii care, dă dreptul la pensie pentru vechime în muncă (articolul 40).

Articolul 42. Ordinea de plătire a pensiilor în

perioada activităţii

Pensiile pentru vechime în muncă în perioada activităţii în funcţii care nu dau dreptul la

această categorie de pensii se plătasc în modul prevăzut de articolul 23 din prezenta Lege.

CAPITOLUL V

VECHIMEA ÎN MUNCĂ

Articolul 43. Tipurile activităţii de muncă ce se iau

în considerare la calcularea vechimii în muncă

La calcularea vechimii în muncă se ia în considerare munca prestată pe baza contractului

de muncă la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi cooperative, indiferent de formele de

proprietate şi de gospodărire folosite, precum şi pe baza

calităţii de membru al colhozurilor, indiferent de caracterul şi durata muncii şi de durata

întreruperilor.

La calcularea vechimii în muncă în colhoz pe perioada de după anul 1965, dacă membrul

colhozului nu şi-a îndeplinit fără motive întemeiate minimul stabilit de participare prin muncă la

gospodăria obştească, se ia în considerare durata propriu-zisă a muncii prestate.

La calcularea vechimii în muncă se ia în considerare de asemenea:

a) orice altă muncă sau tip de activitate la care lucrătorul trebuia să fie supus asigurărilor

sociale de stat;

b) activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie, precum şi activitatea de creaţie a

altor lucrători de creaţie care nu sînt membri ai uniunilor de creaţie. Vechimea activităţii de

creaţie se stabileşte de secretariatele comitetelor de conducere ale uniunilor de creaţie;

c) serviciul militar şi oricare alt serviciu asimilat lui;

d) serviciul în paza militară şi în organele telecomunicaţiilor

speciale indiferent de subordonarea departamentală şi de existenţa titlului special sau a

gradului militar;

e) studiile în şcolile din sistemul rezervelor de muncă de stat şi al învăţămîntului tehnico-

profesional, în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, în aspirantură,

doctorantură şi în secundariatul clinic şi în alte şcoli şi instituţii de învăţămînt pentru pregătirea

cadrelor;

f) incapacitatea temporară de muncă ce a început în perioada muncii;

g) timpul îngrijirii unui invalid de grupa I sau a unui copil invalid pînă la vîrsta de 16 ani

precum şi a unui bătrîn care a atins vîrsta de 75 de ani;

h) timpul îngrijirii copiilor mici de mama care nu lucrează, însă nu mai mult decît pînă la

împlinirea fiecărui copil a vîrstei de 3 ani, iar în total 6 ani.

În cazul majorării mărimii pensiilor pentru limită de vîrstă pentru fiecare an lucrat

(articolul 20) paralel cu munca se iau în considerare de asemenea perioadele prevăzute în

punctele "b-h" ale prezentului articol şi în articolul 44 din prezenta Lege.

La calcularea vechimii în muncă la lucrări subterane care dă dreptul la pensie pentru limită

de vîrstă în condiţii avantajoase (punctul "a" al articolului 18), perioada invalidităţii ca urmare a

unei infirmităţi de muncă sau a unei afecţiuni profesionale căpătate la această muncă se include

în vechimea menţionată.

În vechimea în muncă ce dă dreptul la pensie se includ de asemenea şi

alte tipuri de activităţi (alte perioade), inclusiv calculate în condiţii avantajoase, în

condiţiile şi în modul determinate de Guvern.


Timpul serviciului de pînă la 1 aprilie 1992 în calitate de deservenţi şi salariaţi ai

cultelor se include în vechimea în muncă, indiferent de plata ratelor de asigurare în Fondul

social.

Timpul de muncă ca angajat peste hotare se include în vechimea în muncă cu condiţia

plăţii ratelor de asigurare stabilite în fondul social dacă acordurile (tratatele) interstatale nu

prevăd altfel.

Introduse prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94

Articolul 44. Înlesnirile la calcularea vechimii

În vechimea în muncă se includ:

a) în măsură triplă:

- serviciul militar în componenţa armatei de operaţii în perioada acţiunilor de luptă

(punctul "c" al articolului 43);

- timpul aflării în locuri de recluziune, în instituţii de psihiatrie sau în exil (deportare), al

aflării sub strajă a cetăţenilor traşi fără temei la răspundere penală, supuşi represiunilor nedrepte

şi reabilitării ulterior;

Introdusă prin Legea nr.1005-XII din 02.04.92

b) în măsură dublă:

- munca, în calitate de personal civil în componenţa unităţilor

militare şi serviciile, în afară de serviciul militar prevăzut în punctul "a" din partea întîi a

prezentului articol, în anii războiului;

- munca în instituţiile de combatere a ciumei şi în instituţiile medicale legate nemijlocit de

examinarea şi tratarea bolnavilor de SIDA.

- timpul aflării foştilor deţinuţi în lagărele de concentrare fasciste, în ghetouri şi în alte

locuri de deţinere forţată;

Introdusă prin Legea nr.1005-XII din 02.04.92

c) în măsura de unu şi jumătate:

- munca efectuată de unele categorii de lucrători medicali din instituţiile de ocrotire a

sănătăţii, conform listelor de lucrări şi funcţii, aprobate de Guvern.

Lit.c) introdusă prin Legea nr.1005-XII din 02.04.92

Munca prestată pe parcursul unui sezon întreg la întreprinderile

ramurilor sezoniere ale industriei, indiferent de subordonarea lor

departamentală, conform Listei, aprobate de Guvern, echivalează cu un an de muncă. Celelalte

lucrări sezoniere se includ în vechime conform duratei lor efective.

Articolul 45. Modul de confirmare a vechimii în muncă.

Actele care confirmă vechimea în muncă: carnetul de muncă sau certificatul despre

perioada plătirii cotelor de asigurare socială. Dacă lipsesc documentele numite sau înscrierile

corespunzătoare în ele modul de confirmare a vechimii în muncă este confirmat de Guvern.


CAPITOLUL VI

CALCULAREA ŞI RECALCULAREA PENSIILOR

Articolul 46. Determinarea salariului pentru

calcularea pensiei

Pensia se stabileşte conform normelor stabilite în procente faţă de salariul mediu lunar,

stabilit în conformitate cu articolele 47-49 din prezenta Lege, pe care cetăţeanul l-a primit

înainte de a depune cererea pentru pensie.

Totodată, pentru calcularea pensiei se ia cîştiguri într-o sumă care

să nu depăşească zece salarii minime. Partea din cîştig care nu depăşeşte şase salarii

minime se va lua integral în calcul la stabilirea pensiei.

Fiecare parte ulterioară a cîştigului se ia în calcul în următoarele proporţii: în limItele

celui de-al şaptelea salariu minim - 85 de procente, celui de-al optulea - 70

de procente, celui de-al nouălea - 55 de procente, celui de-al zecelea - 40 de procente. Cîştigul

obţinut astfel este considerat salariul din care se calculează pensia.


Articolul 47. Modul de determinare a salariului mediu lunar

Salariul mediu lunar efectiv pentru calcularea pensiei se ia din oricare 5 ani la rînd (la

alegerea celui care a depus cerere pentru pensie) din ultimii 15 ani de muncă,

înainte de stabilirea pensiei indiferent de întreruperile existente în muncă, cu excepţia cazurilor

în care membrul de colhoz n-a lucrat în colhoz. Salariul mediu lunar de 5 ani se stabileşte prin

împărţirea la şaizeci a sumei totale a cîştigului pentru munca prestată în şaizeci de luni

calendaristice la rînd (în limitele ultimilor 15 ani de muncă). Totodată la dorinţa persoanei care

a depus cerere pentru stabilirea pensiei, lunile cu un număr incomplet de zile de muncă în

legătură cu intrarea în serviciu sau cu concediere se consideră luni întregi calendaristice de

lucru.


În cazurile cînd cel care a depus cerere pentru stabilirea pensiei (cu excepţia membrilor de

colhoz) a lucrat mai puţin de 5 ani, salariul mediu lunar se stabileşte prin împărţirea sumei

totale a cîştigului, obţinut în lunile calendaristice de muncă, la numărul acestor luni.

Dacă persoana care a depus cerere pentru stabilirea pensiei este membru de colhoz mai

puţin de 5 ani, pensia se calculează din cîştigul mediu lunar efectiv din întreaga perioadă a

aflării în colhoz. În aceste condiţii salariul mediu lunar se stabileşte prin împărţirea cîştigului

total din perioada respectivă la numărul lunilor din această perioadă.

În cazurile cînd o parte din perioada pentru care se calculează salariul mediu lunar revine

muncii în calitate de membru de colhoz, iar

o parte revine altei munci, cîştigul pentru fiecare perioadă se

calculează conform regulilor stabilite pentru membrii de colhoz şi respectiv pentru alte

persoane. În acest caz suma totală a cîştigului se împarte la şaizeci sau respectiv la numărul

propriu-zis de luni cuprinse în perioadele de muncă menţionate, dacă numărul acestor luni

este mai mic de şaizeci.

Dacă lucrătorul a muncit mai puţin de o lună calendaristică cîştigul

obţinut în întreaga perioadă lucrată se împarte la numărul zilelor lucrate şi suma obţinută se

înmulţeşte cu numărul zilelor de lucru dintr-o lună, calculat în medie pe an. În acest caz

pentru calcularea pensiei se iau în considerare nu mai mult de două salarii tarifare (sau

ale funcţiei).

Persoanelor care se ocupă cu munca individuală, inclusiv în condiţii

de arendă individuală (de grup), în gospodăria ţărănească proprie,

precum şi celor angajaţi prin contract de către alţi cetăţeni (în calitate de îngrijitore, dădacă,

secretară, dactilografă, stenografă, paznic, grădinar, şofer etc.), pensiile li se calculează

din salariul efectiv (din suma luată pentru determinarea mărimii ratelor în Fondul social);

Alin.6 introdus prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94

La stabilirea pensiei lucrătorilor ocupaţi la munci sezoniere cîştigul mediu lunar efectiv

se determină prin împărţirea cîştigului, obţinut în 5 sezoane întregi, la 60.

Articolul 48. Tipurile de retribuire a muncii luate în

considerare la calcularea pensiilor

În cîştigul pentru calcularea pensiei se includ toate tipurile de retribuire a muncii, asupra

cărora, conform regulilor existente, se depun cote de asigurare, în afară

de retribuţiile unice. Totodată, retribuirea muncii prin cumul se ia în considerare în

condiţiile cînd împreună cu cîştigul la locul muncii de bază nu depăşeşte patru salarii minime.

Primele şi alte tipuri de retribuţie se includ în cîştigul lunii în care ele au fost primite.


În cîştigul pentru calcularea pensiei membrului de colhoz se include retribuirea sub toate

aspectele ei pentru munca prestată în gospodăria obştească a colhozului, precum şi retribuţia

pentru munca prestată la alt loc de muncă, dacă asupra ei se depun cote de asigurare.

Membrilor de colhoz, ai unor alte cooperative, lucrătorilor din

sovhozuri, din alte întreprinderi şi organizaţii care, în afară de retribuirea în bani, primesc

retribuire în natură, asupra costului căreia se depun cote de asigurare, această retribuire

în natură, la determinarea cîştigului mediu lunar, se ia în considerare conform

preţurilor din perioada în care s-a efectuat retribuirea muncii.

Studenţilor şi elevilor (punctul "e" din articolul 43), aspiranţilor şi secundariaţilor clinici la

calcularea pensiei, conform dorinţei lor,

pentru perioada studiilor în locul salariului poate fi luată în considerare bursa.


Persoanelor din categoria militarilor şi persoanelor egalate lor, care au dreptul la pensie în

conformitate cu prezenta Lege, în salariul pentru calcularea pensiei li se includ toate tipurile de

soldă, de rînd cu salariul muncitorilor şi funcţionarilor.


Articolul 49. Înlesniri la calcularea salariului

La calcularea salariului lunar pe 5 ani, la dorinţa celui care a depus cererea pentru

stabilirea pensiei, nu se include în perioada de 15 ani timpul în care acesta:

- a fost invalid pe baza concluziei comisiei de expertiză medicală a vitalităţii;

- a primit despăgubiri pentru cauzarea infirmităţii sau pentru o altă prejudiciere a sănătăţii;

- a îngrijit un invalid de grupa I sau un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani;

- a îngrijit un bătrîn care a atins vîrsta de 75 de ani;

- s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copiilor mici.

- s-a aflat sub strajă, în locuri de recluziune, în instituţii de psihiatrie sau în exil

(deportare) şi reabilitat ulterior.

În redacţia Legii nr.1005-XII din 02.04.92 (se înlocuiesc unele cuvinte), se adaugă ultima

liniuţă

Articolul 50. Calcularea pensiilor în cazul vechimii

incomplete în muncă

Pensiile în cazul vechimii incomplete în muncă (articolele 21,27 şi 37) se stabilesc

proporţional vechimii existente.

Calcularea pensiei se face în felul următor: la început se stabileşte

pensia respectivă integrală, această pensie se împarte la numărul lunilor vechimii complete

în muncă necesare, suma obţinută se înmulţeşte la numărul lunilor vechimii efective în muncă

(în această vechime în muncă perioada de peste 15 zile se rotunjeşte pînă la o lună întreagă, iar

perioada de pînă la 15 zile inclusiv nu se ia în considerare).

Dacă în cazul vechimii complete pensia s-ar fi cuvenit să fie minimă (articolele 20,26 şi 36),

atunci pensia în cazul vechimii incomplete se stabilaşte proporţional vechimii existente, pornind

de la mărimea minimă a pensiei, însă în toate cazurile nu mai mică decît mărimea pensiei

sociale, stabilite pentru categoria respectivă de persoane inapte pentru muncă (articolul 79).

Articolul 51. Calcularea salariului în perioada muncii

peste hotare

La calcularea salariului mediu lunar al cetăţenilor Republicii Moldova trimişi la lucru

peste hotare se ia în considerare salariul pe care îl primeau pînă la trimitarea

lor peste hotare, calculat în conformitate cu normele prezentei Legi (articolele 46-

49), sau la alegerea lor, în conformitate cu partea a doua a prezentului articol.

Cetăţenilor Republicii Moldova, strămutaţi din alte ţări, care nu au lucrat în Republica

Moldova, pensia li se calculează din salariul mediu al lucrătorului de profesia şi calificarea

respectivă din Republica Moldova, pînă în momentul stabilirii pensiei (potrivit datelor

sindicatului respectiv).

Articolul 52. Calcularea pensiilor familiilor pensionarilor

Familiilor pensionarilor în cazul pierderii întreţinătorului pensiile se calculează din acelaşi

salariu din care a fost calculată pensia întreţinătorului.

Familiilor pensionarilor care aveau dreptul la recalcularea pensiei

conform prevederilor articolului 54 din prezenta Lege pensiile se calculează din salariul din

care a fost sau putea fi recalculată pensia întreţinătorului.

Articolul 53. Membrii familiei cărora li se stabilesc

suplimente

Suplimentele la pensii, stabilite pentru pensionarii care nu lucrează şi au în întreţinerea lor

membri ai familiei inapţi pentru muncă, se dau membrilor familiei, indicaţi în articolele 32 şi 33

din prezenta Lege.

Aceste suplimente nu se stabilesc acelor membri ai familiei care primesc pensie pentru

muncă sau pensie socială.

Dacă în familie sînt doi sau mai mulţi pensionari care nu lucrează fiecare membru al

familiei inapt pentru muncă, aflat în întreţinerea lor comună, este luat în considerare la

stabilirea sporului numai unuia dintre pensionari, la alegerea lor.

Articolul 54. Recalcularea pensiilor dintr-un salariu

mai mare sau în legătură cu adăugirea

vechimii în muncă

Pensionarilor care, după stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă sau de invaliditate, au

lucrat cel puţin doi ani cu un salariu mai mare decît cel din care a fost calculată pensia, li se

stabileşte pe baza cererii lor o nouă mărime a pensiei, luîndu-se ca bază salariul mai mare

din ultimii 5 ani de muncă înainte de a depune cererea pentru recalculare.

În aceleaşi condiţii se recalculează pensia stabilită în proporţii minime.

În cazul creşterii în continuare a salariului pensionarului, pe baza cererii lui se face o nouă

recalculare a pensiei. Fiecare recalculare ulterioară a pensiei se face nu mai devreme decît peste

doi ani de muncă din momentul recalculării precedente.

În redacţia Legii nr.1005-XII din 02.04.92 (se exclud 2 alin.)

Articolul 55. Recalcularea pensiei în legătură cu schimbarea

situaţiei familiale, cu intrarea în serviciu

sau cu încetarea muncii, precum şi în cazul

schimbării numărului de membri ai familiei

În cazurile în care, după stabilirea pensiei pensionarul, în legătură cu schimbările din

situaţia familială, cu intrarea în serviciu sau cu încetarea muncii, capătă sau pierde

dreptul la suplimentul pentru membrii familiei inapţi pentru muncă sau cu faptul că

mărimea acestui supliment urmează să fie schimbată, se face recalcularea corespunzătoare a

pensiei.

La schimbarea numărului de membri ai familiei, asiguraţi cu pensie, în cazul pierderii

întreţinătorului pensia se majorează sau, respectiv, se micşorează în conformitate cu numărul

membrilor de familie care au dreptul la pensie. În acelaşi mod se reexaminează pensia şi în

cazurile în care plata pensiei unuia dintre membrii familiei se suspendă sau se reia după

dispariţia circumstanţelor care au dus la suspendarea plăţii pensiei.

Articolul 56. Recalcularea pensiilor în cazul vechimii

incomplete în muncă

Dacă pensionarul căruia, în caz de vechime incompletă în muncă, i s-a stabilit pensie pentru

limită de vîrstă sau de invaliditate de grupele I şi a II-a a mai lucrat după stabilirea pensiei cel

puţin 2 ani, atunci pe baza cererii lui se recalculează pensia, luîndu-se ca bază vechimea

pe care a avut-o pînă în momentul recalculării.

Fiecare recalculare ulterioară a pensiei se face după 2 ani de muncă din momentul

recalculării precedente.

Dacă pensionarul, continuînd să lucreze, a acumulat vechimea

suficientă pentru stabilirea pensiei depline, atunci, pe baza cererii lui, se face recalcularea

corespunzătoare a pensiei cu indiferent de faptul cît timp a trecut după stabilirea pensiei în

condiţiile stagiului incomplet. În acest caz pensia integrală de invaliditate se stabileşte

cu condiţia că pensionarul are vechimea suficientă pentru stabilirea pensiei integrale

conform vîrstei lui pînă la data survenirii invalidităţii.

Recalcularea pensiei se face la alegerea pensionarului din salariul din

care pensia a fost stabilită iniţial (sau ulterior a fost recalculată în modul prevăzut de

articolul 54 din prezenta Lege), sau din ultimul salariu.

Articolul 57. Termenele recalculării pensiei stabilite

Recalcularea pensiei stabilite se face în următoarele termene:

- în cazul apariţiei dreptului la majorarea pensiei din prima zi ablunii în care pensionarul a

cerut să i se recalculeze pensia, dacă a depus cererea respectivă cu toate actele necesare pînă la

data de 15 inclusiv, şi din prima zi a lunii următoare, dacă a depus cererea cu toate actele

necesare după data de 15;

- în cazul survenirii unor circumstanţe care duc la micşorarea pensiei, din prima zi a

lunii în care au apărut aceste circumstanţe, dacă ele au avut loc pînă la data de 15 inclusiv, şi

din prima zi a lunii următoare, dacă ele au avut loc după data de 15.

În situaţiile prevăzute de articolele 29 şi 67 din prezenta Lege, recalcularea pensiei se face

de la termenele indicate în aceste articole.

Articolul 58. Majorarea mărimii minime a pensiilor

şi proporţiilor maxime ale salariului.

Mărimea minimă a pensiei (articolele 20, 26, şi 36) proporţiile maxime

ale salariului luat în considerare la calcularea pensiei (articolul 46) se majorează în legătură

cu mărimea salariului minim. În acces caz majorarea pensiei se face din lina în care

a fost majorat salariul minim.


Articolul 59. Majorarea pensiilor în legătură cu

schimbarea indexului costului vieţii şi

cu creşterea salariului.

Pensiile calculate din salariu conform normelor articolelor 20, 26 şi

36 din prezenta Lege se majorează în conformitate cu schimbarea indexului costului vieţii

şi cu creşterea salariului în modul determinat de Guvern.


Articolul 60. Salariul care se ia în considerare la

recalcularea pensiilor stabilite anterior

Recalcularea pensiilor, stabilite conform legislaţiei anterior în vigoare, se face la alegerea

pensionarului din salariul mediu lunar pe 5 ani la rînd (articolele 46-49) din ultimii 15 ani, pînă

la punerea în aplicare a prezentei Legi pentru categoria respectivă de pensionari fie înainte de

stabilirea pensiei, fie din salariu din care anterior a fost calculată pensia pe baza actelor din

dosarul pentru pensie cu aplicarea părţii a doua a articolului 46 di prezenta Lege.

Articolul 61. Recalcularea pensiilor stabilite anterior

Recalcularea pensiei se face pe baza actelor despre vîrstă, vechime, salariu şi a altor acte

existente pînă în momentul recalculării în dosarul pentru pensie, precum şi a actelor

suplimentare prezentate de pensionar pînă în momentul recalculării.

Alin.2 exclus prin Legea nr.162-XIII din 30.06.94

Articolul 62. Modul de stabilire a pensiilor în condiţii

avantajoase persoanelor care au dreptul la

pensie în condiţii avantajoase pînă

la punerea în aplicare a prezentei Legi

Persoanelor care pînă la punerea în aplicare a prezentei Legi au prestat munci în condiţii

nocive şi grele, prevăzute de legislaţia anterior în vigoare, li se stabilesc pensii pentru limita de

vîrstă în următoarele condiţii:

a) persoanelor care pînă în ziua punerii în aplicare a prezentei Legi au o vachime completă

la lucrările menţionate, ce le dă dreptul la pensie în condiţii avantajoase, pensiile în

proporţiile prevăzute de prezenta Lege li se stabilesc în conformitate cu cerinţele de vîrstă şi

vechime prevăzute de legislaţia anterioară în vigoare;

b) persoanelor care nu au vechime completă la lucrările în condiţii nocive şi grele vîrsta,

necesară stabilirii pensiei conform articolului

14, li se reduce proporţional vechimii existente, pornind de la cerinţele acestei vechimi

prevăzute în legislaţia anterior în vigoare conform articolului 18 din prezenta Lege.

Articolul 63. Trecerea de la o pensie la alta

Persoanele care au drept la o nouă categorie de pensie sînt trecute la această pensie din ziua

depunerii cererii respective cu toate actele necesare, dacă ele lipsesc din dosarul pentru pensie.

La trecerea de la o pensie, stabilită în baza altor acte normative,

pensia conform normelor prezentei Legi se stabileşte din salariul

determinat în corespundere cu articolele 46-49 ale prezentei Legi,

precum şi, la dorinţa pensionarului, din salariul din care a fost calculată pensia plătită

anterior;


Trecerea de la o pensie la alta se face personal de către şeful organului raional

(orăşenesc) de asistenţă socială, membru al Comisiei pentru stabilirea pensiilor.


Articolul 631. Majorarea pensiilor pentru merite deosebite

faţă de stat

Persoanelor decorate cu distincţii de stat pensiile pentru limită de vîrstă şi de invaliditate se

majorează de la unu la patru pensii minime pentru

limită de vîrstă în baza deciziilor luate de Guvern în conformitate cu Regulamentul cu

privire la modul de stabilire la pensii a unei majorări pentru merite deosebite faţă de stat.

Regulamentul cu privire la modul de stabilire la pensii a unei majorări pentru merite

deosebite faţă de stat se elaborează de Guvern şi se aprobă de Parlament.


Capitolul VII

STABILIREA PENSIILOR

Articolul 64. Modul de adresare pentru stabilirea pensiei

Cererea pentru stabilirea pensiei muncitorilor, funcţionarilor şi

membrilor familiilor lor (în cazul pierderii întreţinătorului) este înaintată prin administraţia

întreprinderii la ultimul loc de muncă.

Cererea pentru stabilirea pensiei membrilor colhozurilor şi ai altor cooperative, precum şi

familiilor lor, se înaintează prin conducerea colhozului (cooperativei).

Administraţia (conducerea) împreună cu comitetul sindical, într-un

termen de zece zile din ziua depunerii cererii, întocmeşte actele necesare privind vechimea

şi salariul şi, împreună cu cererea depusă şi cu

propunerea sa, le trimite organelor raionale (orăşeneşti) de asistenţă socială sau altui organ

respectiv de asistenţă socială de la locul de trai al solicitantului sau în modul

stabilit de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Dacă lucrătorului care a înaintat

cererea pentru stabilirea pensiei i s-a refuzat prezentarea pentru stabilirea pensiei, faptul

acesta i se comunică în scris, indicîndu-se motivele refuzului.

În cazul în care solicitantul pensiei nu este de acord cu hotărîrea

administraţiei (conducerii) şi a comitetului sindical prin care i s-a

refuzat prezentarea pentru stabilirea pensiei, el poate să depună o cerere pentru

stabilirea pensiei nemijlocit organelor raionale (orăşeneşti) de asistenţă socială de la locul de

trai.

Cererea cu privire la stabilirea pensiei altor cetăţeni şi membrilor familiilor lor se înaintează

nemijlocit organelor raionale (orăşeneşti) de asistenţă socială de la locul de trai al solicitantului.

Organele de asistenţă socială sînt obligate să dea explicaţii şi

informaţii în problemele stabilirii pensiilor, precum şi să acorde ajutor solicitantului la

primirea actelor necesare.

Organele de asistenţă socială au dreptul să ceară actele respective de la întreprinderi,

organizaţii şi de la persoane aparte.


Articolul 65. Organele care stabilesc pensiile

Pensiile se stabilesc de comisiile pentru stabilirea pensiilor, create de organele

autoadministrării locale. Comisiile se formează în componenţa stabilită de organele

autoadministrării locale. În afară de alţi membri, din comisie face parte şeful organelor

raionale (orăşeneşti) de asistenţă socială.

Din împuternicirea comisiei pentru stabilirea pensiilor, în numele ei pensiile pot fi stabilite

personal de către şeful organelor raionale (orăşeneşti) de asistenţă socială, în calitate de

membru al comisiei.

Dar în toate cazurile la cererea solicitantului pensiei, altor persoane

şi organizaţii cointeresate problema stabilirii pensiei o rezolvă comisia pentru stabilirea

pensiilor.


Articolul 66. Termenele examinării actelor pentru

stabilirea pensiilor. Modul de contestare

a deciziei comisiei pentru stabilirea

pensiilor

Actele pentru stabilirea pensiilor sînt examinate de organele care stabilesc pensiile

(articolul 65) nu mai tîrziu decît într-un termen de zece zile din ziua prezentării ultimului act

necesar.

Hotărîrea privind refuzul stabilirii pensiei din cauza necorespunderii condiţiilor

prevăzute de prezenta Lege este adoptată în toate cazurile numai de către

comisia pentru stabilirea pensiilor. Organele de asistenţă socială, nu mai tîrziu decît într-

un termen de cinci zile după adoptarea hotărîrii corespunzătoare, prezintă sau trimite

întreprinderii sau solicitantului un aviz despre refuzul stabilirii pensiei, indicînd cauzele

refuzului şi modul de contestare şi restituie concomitent toate actele, anexînd la dosarul

respins copiile actelor restituite.

Hotărîrea comisiei pentru stabilirea pensiilor în problemele asigurării cu pensii poate fi

contestată la organele autoadministrării locale sau la judecătoria populară raională

(orăşenească).


Articolul 67. Termenele stabilirii pensiilor

Pensiile se stabilesc din ziua solicitării pensiilor cu excepţia următoarelor cazuri:

a) pensiile pentru limită de vîrstă şi de invaliditate se stabilesc din ziua împlinirii vîrstei de

pensionare sau respectiv de stabilire a invalidităţii de către comisia de expertiză medicală a

vitalităţii, dacă cererea pentru pensie a fost depusă cel mult după trei luni din ziua împlinirii

vîrstei de pensionare sau a constatării invalidităţii;

b) pensiile în cazul pierderii întreţinătorului se stabilesc din ziua apariţiei

dreptului la pensie, însă nu mai tîrziu decît peste douăsprezece luni înainte de solicitarea

pensiei. Părinţilor sau soţului (soţiei), indicaţi în articolul 32 din prezenta Lege, care au dobîndit

dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului în legătură cu pierderea sursei mijloacelor

de existenţă, pensia li se stabileşte din ziua solicitării pensiei.

Pensiile pentru limită de vîrstă se stabilesc pe viaţă.

Pensiile de invaliditate se acordă pe toată durata invalidităţii stabilite de comisia de

expertiză medicală a vitalităţii. Invalizilor în vîrstă de peste 60 de ani şi invalidelor în vîrstă de

peste 55 de ani pensiile de invaliditate se stabilesc pe toată viaţa. Reexaminarea medicală a

acestor invalizi se face numai la cererea lor.

Pensiile în cazul pierderii întreţinătorului se stabilesc pe întreaga perioadă în care membrul

familiei celui decedat este considerat inapt pentru muncă conform articolului 32 din prezenta

Lege. În acest caz membrilor minori ai familiei pensia li se plăteşte pînă la sfîrşitul

acelei luni în care el atinge majoratul, iar elevilor şi studenţilor pînă la încheierea studiilor,

dar cel mult pînă la sfîrşitul lunii în care el a atins vîrsta de 23 de ani.

CAPITOLUL VIII

PLĂTIREA PENSIILOR

Articolul 68. Plătirea pensiilor la locul de trai

Pensiile se plătesc de către organele de asistenţă socială la locul de trai permanent al

pensionarilor.


Articolul 69. Unele obligaţiuni şi responsabilitatea conducătorilor

de întreprinderi şi ale pensionarilor.

Conducătorii de întreprinderi sînt obligaţi, în termen de 5 zile, să comunice organelor de

asistenţă socială despre angajarea pensionarilor.

În caz de neîndeplinire a acestei obligaţiuni, la propunerea organelor de asistenţă

socială, Direcţia executivă a Fondului social este în drept să aplice conducătorilor de

întreprinderi o amendă în mărime de 3 salarii minime, ce urmează a fi vărsată în Fondul social.

Pensionarii sînt obligaţi de asemenea să aducă la cunoştinţa organelor de asistenţă

socială existenţa unui cîştig sau a altui venit, în cazul cînd pensia stabilită trebuie plătită într-o

mărime mai mică;

dacă pensionarul primeşte penie în cazul pierderii întreţinătorului, el este obligat să aducă la

cunoştinţă schimbările din componenţa membrilor familiei cărora li se plăteşte pensie.

În cazul neîndeplinirii obligaţiunii indicate şi primirii în legătură cu

acestea a unor sume de pensii plătite în plus, pensionarul recuperează Fondului social

paguba reală cauzată.


Articolul 70. Plătirea pensiilor prin procură şi modul

de legalizare a ei

La dorinţa pensionarului pensia poate fi plătită unei alte persoane prin procură, modul

întocmirii şi termenul de valabilitate a căreia se stabilesc de legislaţia civilă.


Articolul 71. Plătirea pensiei pentru perioada care a trecut

Sumele pensiei decontate pe care pensionarul nu le-a solicitat la timp

se plătesc pentru perioada trecută cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării

pensiei.

Sumele pensiei neprimite la timp din vina organului care stabileşte sau plăteşte pensia se

plătesc pe perioada precedentă fără nici un fel de limitare a termenului.

Articolul 72. Plătirea pensiilor persoanelor care trăiesc în casele

internat pentru bătrîni şi invalizi

Pensionarilor fără familie care trăiesc în casele internat (pensionate) pentru bătrîni şi

invalizi li se plătesc 10 procente din pensia stabilită (persoanelor supuse represiunilor

nedrepte şi reabilitate ulterior - 25 de procente din pensia stabilită), însă nu mai puţin de 20 de

procente din pensia minimă pentru limită de vîrstă pe lună.

În cazurile în care mărimea pensiei lor depăşeşte costul întreţinerii în aceste case internat

(pensionate), li se plăteşte diferenţa dintre pensie şi costul întreţinerii, însă nu mai puţin de

10 procente din pensia stabilită (persoanelor supuse represiunilor nedrepte şi

reabilitate ulterior - 25 de procente din pensia stabilită) şi nu mai puţin de 20 de procente din

pensia minimă pentru limită de vîrstă pe lună.

Dacă pensionarul care trăieşte în casa internat (pensionatul) pentru

bătrîni şi invalizi are membri ai familiei inapţi pentru muncă în întreţinerea sa (articolele 32

şi 33), pensia i se plăteşte în felul următor: 10 procente din pensia stabilită (persoanelor

supuse represiunilor nedrepte şi reabilitate ulterior - 25 de procente din pensia stabilită), însă

nu mai puţin de 20 de procente din pensia minimă pentru limită de vîrstă, se plătesc însuşi

pensionarului, iar cealaltă parte din pensie, însă nu mai mult de 50 de procente din mărimea

stabilită, se plătesc acestor membri ai familiei.


Articolul 73. Plătirea pensiilor în perioada aflării la

tratamentul staţionar

În timpul aflării pensionarului la tratament staţionar într-un spital clinică, spital militar şi în

alte instituţii terapeutice se plăteşte pensia întreagă.

Articolul 74. Suspendarea plătirii pensiei în perioada

privaţiunii de libertate

În cazul privaţiunii de libertate a pensionarului plătirea pensiei stabilite se suspendă pe

durata privaţiunii de libertate.

Articolul 75. Plătirea pensiei neprimite în legătiră cu

încetarea din viaţă a pensionarului şi

acordarea de ajutor pentru înmormîntare

Sumele pensiei care se cuveneau pensionarului şi care au rămas

neprimite în legătură cu moartea lui nu se includ în componenţa moştenirii şi nu se plătesc

acelor membri ai familiei lui care fac parte din cercul

persoanelor asigurate cu pensii în cazul pierderii întreţinătorului (articolele 32 şi 33).

Părinţii şi soţul (soţia), precum şi membrii familiei care au trăit împreună cu pensionarul pînă

în ziua încetării lui din viaţă, au însă dreptul să primească aceste sume şi în cazul cînd ei nu

fac parte din cercul persoanelor asigurate cu pensii în cazul pierderii întraţinătorului.

În cazul cînd cîţiva membri ai familiei solicită suma pensiei care li se cuvine, ea se împarte

egal între ei.

Sumele menţionate mai sus se plătesc dacă ele au fost solicitate cel mult după şase luni de la

încetarea din viaţă a pensionarului.

În cazul încetării din viaţa a pensionarului, familiei lui sau persoanelor care au organizat

funeraliile li se plăteşte o indemnizaţie pentru înmormîntare în mărimea stabilită de

legislaţie, dacă cererea pentru indemnizaţie a fost depusă în decursul a şase luni din ziua

morţii pensionarului.



Articolul 76. Plătirea pensiilor cetăţenilor plecaţi

peste hotare

Cetăţenilor plecaţi cu domiciliu permanent peste hotare nu li se plătesc pensii.

Pensiile stabilite în Republica Moldova pînă la plecarea cu domiciliu permanent peste hotare

se plătesc înainte pe şase luni pînă la plecarea peste hotare. În timpul aflării acestor cetăţeni

peste hotare li se plătesc numai pensiile stabilite ca urmare a unei infirmităţi de muncă sau

afecţiuni profesionale.

Modul de transferare a pensiilor stabilite ca urmare a unei

infirmităţi de muncă sau afecţiuni profesionale în alte ţări este stabilit de Guvern.

Articolul 77. Reţinerile din pensii

Reţinerile din pensii se pot face:

a) pe baza hotărîrilor judecătoreşti, deciziilor şi sentinţelor instanţelor judecătoreşti

(în cazul urmăririi averii), formelor executorii ale birourilor de notariat, pe baza altor decizii

şi hotărîri care sînt aduse la îndeplinire conform legislaţiei în modul stabilit pentru executarea

hotărîrilor judecătoreşti;

b) pe baza hotărîrilor comisiilor pentru stabilirea pensiilor în scopul încasării

forţate a sumelor pensiilor plătite în plus pensionarului ca

urmare a abuzurilor din partea lui (datorită prezentării

unor acte cu date intenţionat neveridice, tăinuirii salariului sau altui venit, neprezentării

datelor despre schimbările din componenţa familiei etc.).

Organele muncii şi protecţiei sociale nu examinează chestiunea

încasări forţate de la pensionari a unor sume de pînă la 15 % din salariul minim în beneficiul

altor organizaţii.


Nici un fel de alte reţineri din pensii, în afară de cele indicate mai sus, nu se admit.

Din pensii pot fi reţinute:

- nu mai mult de 50 de procente pentru întreţinerea membrilor

familiei (pensia alimentară); pentru repararea daunelor de pe urma

sustragerii bunurilor întreprinderilor; pentru recuperarea daunelor pricinuite de pe urma

infirmităţii sau altor prejudicii aduse sănătăţii, precum şi în legătură cu moartea

întreţinătorului pentru restituirea sumelor primite în plus la salariu, în cazurile prevăzute de

lege;

- nu mai mult de 20 de procente din pensie pentru toate celelalte tipuri de încasări forţate.

Reţinerile pe baza hotărîrilor comisiei pentru stabilirea pensiilor se fac în proporţie de cel

mult 20 de procente din pensie în afară de reţinerile din alte motive.

În toate cazurile de urmărire a pensiilor pensionarului i se menţine nu mai puţin de 50 de

procente din pensia care i se cuvine.

În cazul încetării plătirii pensiei (de exemplu ca urmare a redobîndirii capacităţii de

muncă) pînă la achitarea totală a datoriei de pe urma sumelor plătite în plus

din pensii, reţinute pe baza hotărîrilor comisiilor pentru stabilirea pensiilor, datoria

rămasă se reţine pe cale judiciară.

TITLUL III

PENSIILE SOCIALE

Articolul 78. Cetăţenii care au dreptul la pensie

Pensiile sociale se stabilesc şi se plătesc cetăţenilor care nu lucrează (cu excepţia

invalizilor din copilărie), dacă nu au dreptul la pensie pentru muncă:

invalizilor de grupa I, a II-a şi a III-a, inclusiv invalizilor din copilărie;


persoanelor care au atins vîrsta de 65 de ani, bărbaţi, şi 60 de ani, femei, dacă au o vechime

în muncă de pînă la 5 ani;


copiilor în cazul pierderii întreţinătorului (punctul "a" din articolul 32);

copiilor invalizi în vîrstă de pînă la 16 ani.

Lista dovezilor medicale, care dau dreptul la obţinerea pensiei

sociale pentru copiii invalizi, se stabileşte în modul prevăzut de Guvern.


Mărimea pensiilor sociale se stabileşte în următoarele proporţii:

a) invalizilor din copliărie de grupele I şi II şi copiilor invalizi în vîrstă de pînă la 16 ani

100 procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

b) invalizilor de grupa I (cu excepţia invalizilor din copilărie) 75 procente din mărimea

minimă a pensiei pentru limită de vîrstă;

c) invalizilor de grupă a II-a (cu excepţia invalizilor din copilărie); persoanelor care au

atins vîrsta de 65 de ani, bărbaţi, şi de 60 de ani, femei, dacă au o vechime în muncă de

pînă la 5 ani;

persoanelor care au atins vîrsta de 60 de ani, bărbaţi, şi de 55 de ani, femei, dacă au o

vechime în muncă respectiv de la 5 ani pînă la 12 ani 6 luni şi de la 5 ani pînă la 10 ani; copiilor

(punctul "a" din articolul 32) în cazul pierderii întreţinătorului pentru fiecare copil 50 procente

din mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă";

d) invalizilor de grupa a III-a 30 procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de

vîrstă.

Lit.a), b), c) În redacţia Legii nr.1005-XII din 02.04.92

Mamelor eroine li se stabilesc pensii sociale în toate cazurile într-

o proporţie nu mai mică de 100 procente din mărimea minimă a pensiei pentru limită de

vîrstă (articolul 20).

Articolul 791. Majorarea pensiilor sociale pentru copii

invalizi în cazul pierderii întreţinătorului.

Copiilor invalizi în vîrstă de pînă la 16 ani, invalizilor din copilărie de grupele I, II, III

pensile sociale se majorează:

- în cazul pierderii unuia dintre părinţi, cu 50 procente din mărimea minimă a pensiei pentru

limită de vîrstă;

- în cazul pierderii ambilor părinţi (copii orfani de ambii părinţi), cu 100 procente din

mărimea minimă a pensiei pentru limită de vîrstă.

Majorarea pensiei sociale în cazul pierderii întreţinătorului (întreţinătorilor) după 18 ani

se efectuează numai pentru invalizii din copilărie de grupa I şi II-a care nu lucrează.

Majorarea pensiilor sociale în cazul pierderii întreţinătorului

(întreţinătorilor) pentru invalizii din copilărie de grupa a III-a se efectuează nu mai mult decît

la împlinirea vîrstei lor de 18 ani (pentru cei care studiază, pînă la vîrsta de 23 ani).

Art.791 introdus prin Legea nr.1005-XII din 02.04.92

Articolul 80. Dreptul de a alege pensie socială sau

supliment la pensie pentru muncă

Avînd concomitent dreptul la pensie socială şi la supliment la pensie pentru limită de vîrstă

sau de invaliditate pentru membrii familiei inapţi pentru muncă (articolul 22 şi 28), la alegerea

solicitantului, se stabileşte fie pensia, fie suplimentul.

Articolul 81. Modul de stabilire şi de plătire a pensiilor

La stabilirea şi plătirea pensiilor sociale se aplică respectiv articolele 6, 57, 64-77 din

prezenta Lege.

PREŞEDINTELE

REPUBLICII SOVETICE SOCIALISTE MOLDOVA M. SNEGUR

Chişinău, 27 decembrie 1990.

Nr.437-XII

Republica Moldova PARLAMENTUL...echivalează cu munca prestată în Republica Moldova. Ceilalţi...

Documents

Transcript of Republica Moldova PARLAMENTUL...echivalează cu munca prestată în Republica Moldova. Ceilalţi...