ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

CCOONNFFEERRIINN AA TTIIIINN IIFFIICC IINNTTEERRNNAA IIOONNAALL

RREEPPUUBBLLIICCAA MMOOLLDDOOVVAA::

2200 DDEE AANNII DDEE RREEFFOORRMMEE EECCOONNOOMMIICCEE

((2233--2244 sseepptteemmbbrriiee 22001111)

VVOOLLUUMMUULL II

Editura ASEM Chi in u – 2011

2

CZU 338.24.021.8(082)=135.1=111=161.1 R 46

COMITETUL DE ORGANIZARE

Rector ASEM, m.c. al A M, prof. univ. dr. hab. Grigore BELOSTECINIC – pre edinte

Prorector ASEM, dr. Corneliu GU U – vicepre edinte

ef Serviciu „ tiin a” Eugeniu GÂRL – secretar

Prof. univ. dr. hab. Dumitru MOLDOVAN

Prof. univ. dr. hab. Ion BOLUN

Prof. univ. dr. hab. Ludmila COBZARI

Conf. univ. dr. Angela SOLCAN

Conf. univ. dr. Dorin VACULOVSCHI

Conf. univ. dr. Valentina PALADI

ISBN 978-9975-75-587-0

© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NA IONALE A C R II

Republica Moldova: 20 de ani de reforme economice", conf. t. intern. (2011; Chi in u). Conferin a tiin ific interna ional „Republica Moldova: 20 de ani de reforme economice”, (23-24 sept. 2011) / col. red. Gr. Belostecinic. – Ch.: ASEM, 2011. – ISBN 978-9975-75-586-3.

Vol. 1. – 2011. - 528 p. – Texte: lb. rom., engl., rus . – Bibliogr. la sfâr itul art. – 40 ex. – ISBN 978-9975-75-587-0. 338.24.021.8(082)=135.1=111=161.1 R 46

3

C U P R I N S

Sec ia I. SPORIREA COMPETITIVIT II ECONOMICE I DEZVOLTAREA INOVA IILOR ÎN CONDI IILE ACTUALE

In memoriam: prof. univ. dr. Paul Bran – Om, profesor i patriot Conf. univ. dr. Emilia Câmpeanu, ASE Bucure ti

11

Fundamentarea conceptual a discursului hegemonic al dezvolt rii durabile Prof. univ. dr. Florina Bran, ASE Bucure ti

12

Investigarea politicii fiscale la nivel european în contextul economic actual Prof. univ. dr. Florina Bran,

Conf. univ. dr. Emilia Câmpeanu,

Conf. univ. dr. Ghenadie Ciobanu, ASE Bucure ti

17

Problemele migra iei social-economice i rolul managementului în solu ionarea lor sub aspectul gender

Prof. univ. dr. hab. Nadejda i can,

Conf. univ. dr. Marina Belostecinic, ASEM

25

Con inutul i rolul controlului deciziilor de marketing 29Lect. univ. Vladimir Grosu, ASEM

Studierea propriet ilor consumiste i estimarea competitivit ii ma inilor de sp lat 32Conf. univ. dr. Mihail Cerneavca, ASEM

Evolu ia turismului în spa iul rural Conf. univ. dr. Roman Livandovschi, ASEM

35

Aspecte privind mediul concuren ial al întreprinderii Conf. univ. dr. Marina Coban, ASEM

37

a . . . ;

,

40

Importan a în alimenta ie i calitatea condimentelor mediteraniene pe pia a Republicii Moldova

Conf. univ. dr. Valentina Calmâ , ASEM;

Olga Zaporojan, re eaua comercial „Green Hills Market”, Chi in u

44

Perspectivele utiliz rii semiremorcilor frigorifice cu azot lichid pentru transportarea fructelor perisabile

Conf. univ. dr. Vitalie Cozmic,

Conf. univ. dr. Ghenadie pac, ASEM

47

Turismul rural – un echilibru între profit i cump tare Conf. univ. dr. Carmen-Valentina R dulescu, ASE Bucure ti

49

Sisteme de comercializare a certificatelor de emisii Conf. univ. dr. Ioan Ildiko, ASE Bucure ti

53

Spa iul rural în viziunea de marketing Prof. univ. dr. Victor Caun,

Lect. univ. Lilia Chiriac, ASEM

57

Segmentarea pie ei imobilului cu destina ie locativ i principiile de evaluare a acestuia Prof. univ. dr. Victor Caun, Drd. Olesea Rotaru, ASEM

61

Aspecte cantitative i calitative privind activitatea b ncilor comerciale pe pia a cardurilor bancare din Republica Moldova

Asist. univ. Aliona Croitoru, ASEM 64

4

Implementarea sistemelor integrate de management al calit ii în cadrul industriei de cofet rie din RM – concept i realitate

Lect. sup. Alina Handrabura, ASEM 71

Progrese în îndeplinirea angajamentelor asumate de România în lupta împotriva schimb rilor climatice

Drd. Paul Calanter,

Drd. Georgian Ardeleanu, ASE Bucure ti

76

Brandul de ar i identitatea competitiv : strategii de creare a avantajelor competitive pentru promovarea imaginii rii

Drd. Veronica Furdui, ASEM 84

Modele moderne de marketing în era „FUNK” Conf. univ. dr. Igor Melnic,

Drd. Vitalie Rapcea, ASEM

87

Impactul reformei administr rii fiscale asupra mediului de afaceri Conf. univ. dr. Nicolae Platon, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

90

. . ., . . ,

, . , ;

. . . ,

, . ,

93

. . , ,

. ,

97

Economic efficiency of manufacturing production and sales (contemporary view) D.M. Parmacli, doctor of economics, professor at Cahul state university “B.P.

Hasdeu” (Republic of Moldova)

101

Sporirea competitivit ii economice în contextul dezvolt rii activit ii antreprenoriale Conf. univ. dr. Ion Negru,

Conf. univ. dr. Ghenadie Ciumac, ASEM

106

Aspecte privind contrafacerea i pirateria Lect. sup. dr. Mariana endrea, ASEM

110

Improvement in the functioning of the payment system of the Republic of Moldova through the innovative process

Assoc. Prof., Ph.D. Stela Ciobu

Assoc. Prof., Ph.D. Ivan Luchian, AESM

113

Esen a i tipurile concentr rilor economice în teoria i practica managerial Conf. univ. dr. Gheorghe urcanu,

Lect. univ. Andrei R u, ASEM

117

Managementul simul rilor economice în cadrul institu iilor de înv mânt din R. Moldova

Ina urcanu, sectia contabilitate, CNC al ASEM 123

–

. ., - , 127

: 130

. ., - ;

,

5

Conceptul de inteligen emo ional i func iile managementului 134Asist. univ. Natalia âmbaliuc, ASEM

Sporirea competitivit ii companiilor autohtone prin gestiunea riscurilor în activitatea inova ional

138

Dr. lect. sup. Irina C lug reanu

Asist. univ. Victor Zamaru, ASEM - – , , - 141. ., - ,

Managementul negocierii afacerilor interna ionale 144Lect. univ. Lilia Sargu, UCCM

– - , . ,

148

Sec ia II. PROBLEME ALE DEZVOLT RII DURABILE ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI CUNOA TERII

Specificul pie ei europene a gazelor naturale Prof. univ. dr. hab. Sergiu I. Chirc , Om Emerit în tiin , ASEM

Drd. Iulian Vi , ASEM

153

Deficien ele liantului funda iei democratice a societ ii Republicii Moldova Prof. univ. dr. hab. Valeriu Zbârciog, ASEM

155

Antreprenoriatul intelectual: noi vremuri – noi abord ri Prof. univ. dr. hab. Eugenia Feura , ASEM

159

Managementul proiectelor investi ionale – performan ele antreprenoriatului în Republica Moldova

Prof. univ. dr. hab. Ion Paladi,

Drd. Irina Nicov, ASEM

161

Dezvoltarea capitatului uman în domeniul cercetarii-dezvoltarii din Republica Moldova

Prof. univ. dr. hab. Anatol Rotaru,

Dr. Svetlana Alexeeva, USM

Rodica Cujba, Institutul de Dezvoltare a Societ ii Informa ionale

165

Orient ri noi în domeniul recrut rii personalului Conf. univ. dr. Marina Baie u, ASEM

170

Unele aspecte privind revizuirea temeiurilor de concediere Conf. univ. dr. Evlampie Donos, ASEM

173

Impactul reformelor economice asupra evolu iei pie ei muncii din Republica Moldova Conf. univ. dr. Alic Bîrc , ASEM

177

Unele aspecte cu privire la politica de concuren în spa iul Uniunii Europene Conf. univ. dr. Ilie Demerji,

Lect. sup. dr. Maria Demerji, ASEM

181

: . ., - ,

183

- : . ., - ,

187

Cadastrul imobiliar. Realiz ri. Probleme. Solu ii (aspecte juridico-practice) Conf. univ. dr. Silvia Marian, USM Snejana Marian, magistru în economie, licen iat în drept,

director executiv SC Cedru Trade SRL, Bucure ti, România

192

165

Bibliografie: 1. Albert, P., Les pépinières d’entreprises: guide pratique, Agence Nationale pour la Création

d’Entreprises, 1989. 2. Albert, P., Bernasconi, M., Gaynor, L., Incubateurs et pépinières d’entreprises, un panorama

international, l’ Harmattan, 2003. 3. Albert, P., Fayolle, A., Marion, D., L’évolution des systèmes d’appui a la création d’entreprises,

Revue Française de Gestion, dec.1994. 4. AMCOR, Management Consulting (manualul consultantului în management), Editor Dr.Milan

Kubr, Bucure ti, 1992. 5. Benko, G., Géographie des technopoles, Masson Géographie, Paris, 1991. 6. Bougrain, F., Dévelopment local et innovation: le role de pourvoirs publics, Problèmes

économiques, no.2661, avr. 2000. 7. Bouinot, M.M., Sauvaire, E.T., Le parc d’activités technologiques „Europarc Créteil”, Institut

d’Urbanisme, 1989. 8. Bruhat, T., Vingt technopoles, un premier bilan, La Documentation Française, Paris, 1990. 9. Burnier, M., Lacroix, G., Les technopoles, Presses Universitaires de Frence, 1996.

DEZVOLTAREA CAPITATULUI UMAN IN DOMENIUL CERCETARII-DEZVOLTARII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Prof. univ. dr. hab. Anatol Rotaru, USM

Dr. Svetlana Alexeeva,USM

Rodica Cujba, Institutul de Dezvoltare a Societ ii Informa ionale

This paper makes an attempt to emphasize the problem of the development of human capital in research

and development sphere of the Republic of Moldova. The insufficient investments in R&D led to the emerging

situation regarding human capital and as result S&T policies elaborated and implemented during the last 10

years of Moldova’s Independence did not manage to change this situation.

În epoca în care problema rarit ii resurselor se face sim it prin crize alimentare, ale petrolului

sau ale materiilor prime, accentul, mai mult ca niciodat , trebuie mutat nu pe exploatarea extensiv a resurselor naturale, ci pe utilizarea lor intensiv ; or, noua abordare implic mai mult inteligen a, îndemân rile, aptitudinile, talentele, cuno tin ele, mai precis, capitalul uman [1].

În pofida acestui deziderat bine cunoscut Guvernele rii pe parcursul a 20 de ani de independen a Republicii Moldova nu au fost în stare s investeasc suficiente mijloace financiare în cercetare-dezvoltare, nivelul de finan are reducându-se de la 0,73% din PIB în 1990 pân la 0,18% din PIB în 2001, dup care a început o majorare lent , atingând cifra de 0,59% din PIB în 2009 (figura 1). Aceast finan are insuficient pe parcursul multor ani a cercet rii-dezvolt rii a avut, i continu s exercite, un efect negativ de lung durat , contribuind la degradarea capitatului tiin ific, în special al celui uman.

Nivelul de cheltuieli per cercet tor este un indicator extrem de important i semnificativ. În Republica Moldova acest indicator este de 10 ori mai mic decât cel mediu global (figura 2). Acest fapt nu permite cercet torilor talenta i s efectueze cercet rile tiin ifice în Republica Moldova.

Cu problema similar s-au ciocnit i alte republici ex-sovietice [2, 3, 4]. Dicusar A.I. et alias [5] au efectuat o analiz comparativ a dinamicii poten ialului uman tiin ific în Ucraina, Belarus i Republica Moldova, axându-se mai mult pe cercet torii cu grade tiin ifice de doctor i doctor habilitat. În actuala lucrare, îns , s-a f cut încercarea de a depista dinamica atât a cercet torilor, cât i a altor categorii de angaja i în C&D, efectuând o analiz comparativ atât cu unele ri din fosta URSS, cât i din America, Europa, Asia.

166

Figura 1. Dinamica cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în Republica Moldova (1990-2011), % PIB

Sursa: Rapoartele Academiei de tiin e a Moldovei, Anuarele Statistice ale Republicii Moldova

Figura 2. Cheltuieli efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare

per cercet tor tiin ific (mii $ SUA )

Sursa: : 2010. .

.

Analiza datelor Biroului Na ional de Statistic din Republica Moldova [6] privind num rul

lucr torilor, care efectueaz lucr ri de cercet ri tiin ifice i elabor ri, inclusiv a persoanelor care paralel cu activitatea didactic au executat cercet ri tiin ifice (tabelul 1) detest c num rul acestora în Republica Moldova s-a redus de la 22 mii în 1991 pân la 5,4 mii în 2009, reducându-se de 4 ori. Spre compara ie în Federa ia Rus acest num r în perioada 1990-2005 s-a redus de 2,2 ori [2], în Ucraina i Belarus de 3,1 ori [5]. Aceea i situa ie catastrofal se refer i la num rul de cercet tori i tehnicieni din Republica Moldova. E de men ionat faptul c conform datelor Institutului pentru Statistic UNESCO [7] num rul de angaja i în C&D i cercet tori în rile dezvoltate este în permanent cre tere.

167

Tabelul 1

Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare, inclusiv persoanele care paralel cu activitatea didactic au executat cercet ri tiin ifice (la sfâr it de an, f r cumularzi externi)

1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009

Total 21997 14453 10951 10174 9006 7640 6858 6678 6522 5424

Cercet tori i tehnicieni1 15461 10558 8100 7548 6940 5870 4993 4923 4944 3898

Personal auxiliar 4832 2984 2022 2044 1483 1031 936 880 919 830

Al i lucr tori 1704 911 829 582 583 739 929 875 659 696

Sursa: Anuarele Statistice ale Republicii Moldova

Pentru o imagine mai clar tabelul 1 este prezentat în form grafic (figura 3). Din figura 3 se observ c cea mai mare diminuare a num rului de angaja i în cercetare-dezvoltare, dar i cercet tori i tehnicieni s-a produs în perioada 1991-1995, dup care a început o reducere mai lent , dar, cu regret, stabil , pe când num rul de angaja i din categoria „al i lucr tori” a r mas aproape neschimbat. În aceast categorie este inclus personalul de deservire, cum ar fi angaja ii cancelariei i ai sec iei cadre, deretic toarele, paznicii etc. Prin urmare, anume aceast categorie poate fi considerat ca fiind cea mai rezistent la schimb rile produse de crize. Acest lucru se datoreaz nu politicii în domeniul tiin ei, ci faptului c în aceast categorie se încadreaz personalul necalificat din punct de vedere tiin ific, de cele mai multe ori f r studii superioare, fiind mai inert.

Figura 3. Num rul de angaja i în cercetare-dezvoltare în perioada 1991-2009 (la sfâr it de an, f r cumularzi)

Totu i, ce categorie de angaja i din cercetare-dezvoltare s-a redus cel mai mult? Din tabelul 2 se observ c num rul personalului auxiliar a sc zut de aproape 6 ori, în compara ie cu cercet torii i tehnicienii, num rul c rora s-a redus de 4 ori. Conform Biroului Na ional de Statistic , în categoria „personal auxiliar” sunt inclu i „lucr torii care exercit func ii auxiliare legate de desf urarea cercet rilor i elabor rilor: lucr torii subdiviziunilor de planificare economic , financiar , ai subdiviziunilor de informa ii tehnico-

1 În perioada 1991-2001 în Anuarele Statistice ale Republicii Moldova categoria tehnicieni nu era divizat , cercet torii fiind inclu i în aceea i categorie – speciali ti care au efectuat cercet ri tiin ifice i elabor ri.

168

tiin ifice, bibliotecilor tehnico- tiin ifice, serviciilor de patente, precum i lucr torii care efectueaz montarea, reglarea, deservirea i repara ia utilajelor tiin ifice i aparatelor, lucr torii sectoarelor de produc ie experimental ”1. Cu alte cuvinte, acei angaja i, care nu particip direct la cercet ri i elabor ri, dar f r de care efectuarea cercet rilor tiin ifice ar fi imposibil .

Tabelul 2

Dinamica diminu rii num rului de angaja i în activitatea de cercetare-dezvoltare, inclusiv a persoanelor care paralel cu activitatea didactic au executat cercet ri tiin ifice (la sfâr it de an,

f r cumularzi, procente fa de 1991)

1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009

Total 100% 66% 50% 46% 41% 35% 31% 30% 30% 25%

Cercet tori i tehnicieni 100% 68% 52% 49% 45% 38% 32% 32% 32% 25%

Personal auxiliar 100% 62% 42% 42% 31% 21% 19% 18% 19% 17%

Al i lucr tori 100% 53% 49% 34% 34% 43% 55% 51% 39% 41%

Raportul categoriilor de angaja i în C&D la num rul total de angaja i, calculat în tabelul 3, confirm problema depistat mai sus. Astfel, observ m c cota altor lucr tori s-a majorat în special din contul personalului auxiliar.

Tabelul 3

Raportul num rului de angaja i în C&D dup categorii, inclusiv a persoanelor care paralel cu activitatea didactic au executat cercet ri tiin ifice, la num rul total (la sfâr it de an, procente)

1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Cercet tori i tehnicieni 70% 73% 74% 74% 77% 77% 73% 74% 76% 72%Personal auxiliar 22% 21% 18% 20% 16% 13% 14% 13% 14% 15%Al i lucr tori 8% 6% 8% 6% 6% 10% 14% 13% 10% 13%

Îmbucur tor, îns , pare a fi faptul c cota cercet torilor i tehnicienilor nu a sc zut, ba chiar a crescut cu 6 procente în 2007, reducându-se în 2009 la 72%. S compar m aceast cot cu situa ia din alte ri (tabelul 4), excluzând tehnicienii din aceast rubric .

Tabelul 4

Cota cercet torilor din num rul total de angaja i în C&D (2006) .

Total angaja i în C&D Cercet tori Cota cercet torilor,% China 1502472 1223756 81 Japonia 935182 709691 76 Federa ia Rus 928320 466253 50 Germania 485000 279800 58 Suedia 78715 55729 71 Polonia 73554 59573 81 România 30802 20506 67 Singapore 30129 25033 83 Ungaria 25971 17547 68 Moldova 6299 4301 68

Sursa: Institutul pentru Statistic UNESCO

– http://stats.uis.unesco.org/unesco/ReportFolders/ReportFolders.aspx, Anuarul Statistic al Republicii Moldova

pentru anul 2006

1 http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2258&idc=351

169

Din tabelul 4 observ m c Republica Moldova nu este la coad , dar este oare acest num r de cercet tori suficient pentru ara noastr ? S compar m num rul de cercet tori per un milion de locuitori în Republica Moldova cu alte ri. Din figura 4 vedem c num rul de cercet tori per un milion de locuitori în Republica Moldova este de doar 726, spre deosebire de Singapore i Japonia cu peste 5500 de cercet tori per un milion de locuitori. Vecinii no tri – România i Ucraina – la fel „ne-au întrecut” la acest capitol.

În urma studiului efectuate poate trage concluzia c finan area insuficient a activit ii de cercetare-dezvoltare, care rezult în degradarea capitalului tiin ific, i, în special, al celui uman este catastrofal pentru orice ar . Spre deosebire de cl diri, echipament i alt capital tehnico- tiin ific, preg tirea i reproducerea poten ialului uman este un proces costisitor, anevoios i de lung durat . Or, f r capital uman dezvoltarea economic i social a rii este imposibil , iar politicile Republicii Moldova în domeniul cercet rii-dezvolt rii elaborate i implementate pân în prezent nu au dat efectul scontat.

Figura 4. Num rul de cercet tori per un milion de locuitori (2006)

Sursa: Institutul pentru Statistic UNESCO -

http://stats.uis.unesco.org/unesco/ReportFolders/ReportFolders.aspx

Bibliografie:

1. Gabriel Mursa. Investi ia în capitalul uman. Câteva considera ii cu privire la România // Analele tiin ifice ale Universit ii „Alexandru Ioan Cuza” din Ia i, Tomul LII/LIII. tiin e economice.

2005/2006. 2. . . . //

: , , . ISSN – 1996-7845, 2007, 4, .24-39. 3. . . . , ,

// - « .

, » / . . . . : « », 2007. – 200 .

4. . . , . . , . . .

- // , 2006, . 2-3, .115-123.

5. . , . ., . ., . .

, 1990 // . 2005. – 4 (50). – .8-18.

6. Anuarele Statistice ale Republicii Moldova 1992-2010. 7. Institutul pentru Statistic UNESCO – http://stats.uis.unesco.org 8. 2010. .

.