Republica in lumea contemporanaDe-a lungul timpului republica s-a conturat din ce in ce mai clar ca fiind forma de organizare statala ce detine un guvern al poporului . Pornind de la originile sale, cuvantul republica provine din sintagma latina Res publica (Res/rei = lucru/treaba ; publicae = public ) care se traduce in limba romana prin lucru public. Dincolo de etimologie, republica este de fapt o forma de organizare a statului in care suveranitatea se afla in mare parte in posesia poporului. Astfel, puterea executiva o are un organ sau grup de organe ales pentru o perioada determinate de timp. Desi libertatea exprimarii poporului este un principiu de baza al republicii, aceasta nu se doreste a fi confundata cu democratia. Ele nu sunt similare , cum nici democratia nu insemna in mod obligatoriu republica; un exemplu aici ar fi Marea Britanie care desi este stat democratic, ea are ca forma de guvernare Monarhia constitutional . Republica o putem percepe ca o singur persoan, cci fiecare membru al su i cedeaz dreptul de a-l reprezenta, spre interesul general i al fiecruia n parte. La baza republicii sta un contract individual, prin care fiecare cedeaza dreptul de a se guverna unui om sau unei adunari, cu condiia ca toti ceilalti particulari sa consimta la aceeasi cedare. Fiecare particular face un contract cu intregul (guvernul ), dar si cu ceilalti in parte, caci toti se inteleg sa faca acelasi contract i sa-l respecte. Fiecare este supus al guvernului i egal al celorlalti supusi. Ca orice alt regim politic, republica are si ea mai multe forme. Diferentiandu-se in republica democratica si republica nedemocratica , ea se prezinta sub formele: Republica Parlamentara, Prezidentiala, Semi-prezindentiala si Socialista( Republica totalitara). Republica Parlamentara este forma statala in care principalul organ executive este Guvernul, presedintele este ales pe o perioada determinate iar seful guvernului conduce

politica generala a tarii. Germania, India, Ungaria, Turcia, Grecia, Polonia, Australia sunt cateva exemple. Republica Prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre cetateni, fie direct prin vot universal si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale, acesta fiind atat seful statului cat si seful executiv. Cateva din tarile care au adoptat aceasta forma sunt: S.U.A , CIpru, Rusia. Republica Semiprezidentiala este o forma de republica in care administratia statului se face atat de primul-ministru cat si de seful statului, cel din urma fiind numit prin vot universal. AlegereaGuvernului de catre Presedinte ( dar votat de Parlament) este o caracterista a Republicii Semi-prezidentiale care o diferentiaza de cea Prezidentiala. Ca exemplu avem Romania , Ucraina s.a. Republica Socialista este o republica nedemocratica care are la baza o strategie de formare a unei societati socialiste si in care puterea constitutional se afla in mainile unei singure miscari politice. Printre tarile care au adoptat aceasta forma se numara China, Cuba, Siria, Vietnam, Coreea de Nord s.a. ) . Din punct de vedere istoric, Conceptul de "republica" in sine nu a fost un concept semnificativ in lumea clasica. Exista un numar de state din epoca clasica , care sunt astazi numite republici prin conventie. Acestea includ orasele-stat din Grecia antica , cum ar fi Atena i Sparta dar i Republica Romana . Sfarsitul Primului Razboi Mondial marcheaza finalul absolutismului monarhic iar inceputul Revolutiei Franceze (1789-1799 ) produce o schimbare radical . Astfel, daca inainte de 1914 nu existau decat 2 republici, astazi se numara 36 de astfel de state. Cu toate acestea numai 12 au reusit sa functioneze mai mult de 60 de ani neintrerupte. In ordinea timpului de viata democratic neintrerupt : Elvetia (din 1848), SUA (1877), Mexic (1917), Finlanda (1918), Irlanda (1937), Islanda (1944), Franta (1946), Italia (1946), India (1947), Israel (1948), Costa Rica (1949), Germania (1949). In concluzie, Republica este dupa cum afirma Cicero o adunare de oameni asociai printr-o recunoatere comun a dreptului i printr-o comunitate de interese.